logologo

Agerpres – Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Pres\u0103: \u0218tiri de actualitate cu informa\u021bii de \u00eencredere pentru o societate bine informat\u0103.

Bucure\u0219ti

Pia\u021ba Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Politic extern

4254 articole

Flydubai: Un 'terorist' a încercat să prăbușească avionul, susține un ministru israelian
Politică externă 30.09. 15:30

Flydubai: Un 'terorist' a încercat să prăbușească avionul, susține un ministru israelian

Aterizarea de urgență a unui avion Flydubai care se îndrepta spre Israel a fost cauzată de acțiunile unui 'terorist' care intenționa să prăbușească aeronava și să îi omoare pe cei aflați la bord, a susținut ministrul israelian al securității naționale, relatează AFP. Și Reuters a transmis, citând doi oficiali israelieni, că guvernul israelia

#Ucraina: Aproape 200.000 de cereri de despăgubiri primite pentru daunele cauzate de agresiunea rusă (Consiliul Europei)
Politică externă 30.09. 14:59

#Ucraina: Aproape 200.000 de cereri de despăgubiri primite pentru daunele cauzate de agresiunea rusă (Consiliul Europei)

Consiliul Europei a anunțat miercuri că Registrul daunei cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei (RD4U) a primit deja aproape 200.000 de cereri de despăgubire, informează AFP. Instituția cu sediul la Strasbourg, care a creat acest registru în 2023, a precizat într-un comunicat că structura este acum complet deschisă pentru 43 de categorii de cereri de despăgubire pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de acțiunile internațional ilegale ale Federației Ruse în Ucraina sau împotriva Ucrainei, începând cu 24 februarie 2022 sau după această dată, care merg de la pierderile umane și materiale până la pierderea accesului la servicii medicale sau educație. Ultimele categorii deschise pentru revendicări privesc daunele aduse mediului și resurselor naturale. 'Registrul daunelor pentru Ucraina reprezintă memoria juridică a acestui război nedrept', a comentat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. De la deschiderea registrului de la Haga în aprilie 2024 au fost primite 195.000 de cereri, dintre care 130.000 sunt încă în curs de examinare. Persoanele fizice, persoanele juridice și statul ucrainean pot trimite cereri de despăgubire prin intermediul unui site web. Registrul este prima etapă a unui mecanism de despăgubire ce va include o comisie internațională de revendicări pentru Ucraina. Aceasta va decide asupra cererilor înscrise în registru și va stabili, de la caz la caz, valoarea eventualelor despăgubiri. Un număr de 34 din cei 46 de membri ai Consiliului Europei, precum și Uniunea Europeană, Australia și Costa Rica, au anunțat în luna mai că doresc să se alăture viitorului tribunal special pentru Ucraina, destinat să judece invazia rusă. Crearea acestei instanțe va permite eliminarea imposibilității de a judeca 'crima de agresiune' la Curtea Penală Internațională (CPI), nerecunoscută de Moscova. Rusia, care a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, după începerea războiului cu Ucraina, a declarat că va considera 'nule și neavenite' deciziile viitorului tribunal. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)

Irakienii sărbătoresc retragerea trupelor americane: 'Acum suntem stăpânii propriului nostru destin'
Politică externă 30.09. 14:31

Irakienii sărbătoresc retragerea trupelor americane: 'Acum suntem stăpânii propriului nostru destin'

Străzile din Bagdad au devenit miercuri o mare scenă de sărbătoare în urma retragerii definitive a forțelor din coaliția internațională antijihadistă condusă de SUA, o misiune militară care a durat 12 ani și la capătul căreia Irakul preia controlul propriei sale securități, informează EFE. 'Am devenit stăpânii propriului nostru destin după ce deciziile noastre au fost ținute ostatice de Statele Unite', a declarat pentru EFE Mahmud Ibrahim, profesor irakian în vârstă de 45 de ani, care a sărbătorit 'această zi istorică' în care Irakul 'își consolidează suveranitatea și toate trupele străine se retrag din țară'. în urma invaziei Irakului conduse de SUA în 2003 și a retragerii ulterioare a trupelor din 2011, forțele americane s-au întors în această țară din Orientul Mijlociu în 2014, de data aceasta la cererea guvernului irakian, pentru a contracara avansul vertiginos al grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS), care la un moment dat controla o treime din teritoriul irakian. Totuși, înfrângerea organizației teroriste în 2017 nu a marcat sfârșitul intervenției coaliției străine, care a continuat să sprijine armata irakiană în combaterea rămășițelor ISIS, în ciuda opoziției politicienilor, membrilor parlamentului și liderilor facțiunilor armate șiite, dintre care unele sunt foarte apropiate de Iran. 'Ziua Suveranității' Premierul irakian Ali al Zaidi a anunțat miercuri dimineața plecarea trupelor străine și a declarat că 'a început o nouă etapă' în țară 'caracterizată prin suveranitatea Irakului, puterea instituțiilor sale, pregătirea forțelor sale și unitatea în luarea deciziilor'. Sfârșitul coaliției antijihadiste a fost convenit între Washington și Bagdad în 2024, când a fost stabilit un program pentru plecarea treptată a soldaților străini din Irak care a culminat la 30 septembrie, dată care a fost declarată oficial 'Ziua Suveranității'. Toate ministerele și departamentele guvernamentale din țară organizează evenimente oficiale pentru a marca ocazia. Evenimente culturale vor avea loc și la Bagdad, unde autoritățile au finalizat operațiunile de curățare și decorare cu steagul național pentru a marca această zi. în plus, începând cu ora locală 21:00 (18:00 GMT), emblematica Piață Tahrir din capitală va găzdui un eveniment de proporții în care vor fi lansate focuri de artificii și va celebra 'eroismul' Armatei Irakului și Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), amalgamul de miliții care au luptat împotriva ISIS și care au cerut plecarea trupelor americane. O lungă așteptare 'Restaurarea suveranității este o decizie importantă pe care o așteptăm de mulți ani. Suntem plini de bucurie; aceasta va fi una dintre cele mai fericite zile din istoria noastră', a declarat pentru EFE Ashwaq Taha, un oficial irakian, adăugând că speră că retragerea trupelor străine va fi o sursă de unitate pentru națiune. La rândul său, un locotenent din armata irakiană a declarat pentru EFE, sub condiția anonimatului, că Irakul este acum 'stăpânul pământului, aerului și mării', deoarece deciziile sale de securitate sunt acum în mâinile comandanților irakieni. 'Acum am autoritatea de a lua decizii militare și de securitate', a declarat el. 'Acum, când ni se încredințează o misiune, nu cerem aprobarea forțelor coaliției sau a ceea ce se numește 'tabăra prietenă'. Acum decizia este pur irakiană și cred cu tărie că situația de securitate se va îmbunătăți', a adăugat el. însă pentru atât de mulți alți irakieni, precum tânărul Sabah Ramadan, suveranitatea Irakului nu se obține pur și simplu prin retragerea forțelor pe care mulți le consideră 'ocupante', ci mai degrabă atunci când populația este capabilă 'să se bazeze pe resurse economice care garantează o viață demnă'. Acest irakian șomer în vârstă de 32 de ani subliniază, de asemenea, că nu doar forțele alianței antijihadiste staționate în Irak erau prezente, deoarece trupele turcești încă operează în nordul țării, existând și o prezență a consilierilor iranieni care oferă asistență serviciilor de securitate și unora dintre milițiile PMF. 'Sper ca executivul să expulzeze toate forțele străine, nu doar pe cele ale coaliției. Cer ca guvernul să-i expulzeze pe consilierii iranieni și sper ca și forțele turcești și opoziția iraniană să părăsească teritoriul irakian', conchide el. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Bulgaria: Parlamentul a adoptat o reformă care îi va proteja pe jurnaliști și pe activiști de procesele de intimidare
Politică externă 30.09. 14:30

Bulgaria: Parlamentul a adoptat o reformă care îi va proteja pe jurnaliști și pe activiști de procesele de intimidare

Parlamentul bulgar a adoptat definitiv miercuri o reformă menită să îi protejeze mai bine pe jurnaliști, pe activiști și pe alți participanți la dezbaterea publică împotriva proceselor de intimidare (SLAPP în limba engleză), transmite AFP. Aceste procese constau în inițierea de acțiuni în justiție, adesea pentru d

Rusia: Duma de Stat i-a primit cu ovații pe circa 50 de aleși care sunt veterani ai războiului din Ucraina
Politică externă 30.09. 14:00

Rusia: Duma de Stat i-a primit cu ovații pe circa 50 de aleși care sunt veterani ai războiului din Ucraina

Moscova, 30 sep /Agerpres/ - Membrii Dumei de Stat a Federației Ruse (camera inferioară a parlamentului), i-au primit miercuri cu ovații pe veteranii războiului din Ucraina aleși în noul legislativ, în timpul primei sesiuni a celei de-a noua legislaturi, informează EFE. Președintele rus Vladimir Putin va ține un discurs în noul parlament mai târziu &i

Kremlinul confirmă că Rusia a transmis NATO un avertisment nuclear cu privire la Kaliningrad
Politică externă 30.09. 13:53

Kremlinul confirmă că Rusia a transmis NATO un avertisment nuclear cu privire la Kaliningrad

Kremlinul a confirmat miercuri că Rusia a transmis avertismente de natură nucleară către NATO prin care atenționează Alianța cu privire la riscurile unei eventuale încercări de izolare a exclavei ruse Kaliningrad, pentru a le reaminti astfel 'capetelor înfierbântate' din Europa dispozițiile politicii Moscovei în cazul unor acțiuni de acest fel, relatează Reuters. într-un document consultat de această agenție de presă, Moscova a avertizat NATO că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă această alianță ar încerca să taie Rusiei accesul la exclava sa de la Marea Baltică, situată între Polonia și Lituania. 'Este absolut firesc ca diplomații noștri să încerce să le readucă aminte capetelor înfierbântate din Europa de politica înscrisă în documentele noastre referitoare la această chestiune', a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, când a fost întrebat de presă despre respectivul document ce cuprinde avertismentul transmis către NATO. în acel document Rusia acuză NATO că adoptă o 'direcție periculoasă și nesăbuită', care implică 'riscuri ridicate de declanșare a unui conflict armat direct'. într-o asemenea eventualitate, se arată în text, Rusia ar putea lovi 'chiar de la începutul conflictului centre de decizie în state membre ale alianței'. 'Rusia va fi pregătită să folosească întregul arsenal de forțe și capabilități de care dispune, inclusiv arme nucleare, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO întreprind orice încercare menită să izoleze regiunea Kaliningrad de restul țării', subliniază Moscova în acest document 'non-paper', un termen din jargonul diplomatic care face referire la un document informal. în plus față de acest avertisment care nu a fost făcut public de Moscova până la confirmarea de miercuri, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO de escaladarea tensiunilor prin exerciții militare și prin scenarii care privesc exclava Kaliningrad. De asemenea, Rusia a respins acuzațiile occidentale conform cărora ea reprezintă o amenințare pentru Europa. Declarațiile acelor ambasade menționează că Rusia nu are nicio intenție să atace țări membre ale NATO, dar avertizează că orice agresiune în Kaliningrad ar primi cel mai puternic răspuns posibil. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat că Rusia a transmis un document 'non-paper' Alianței, dar nu a dezvăluit conținutul acestuia. 'Noi am transmis un răspuns, în care subliniem că NATO este o alianță defensivă și că niciuna din activitățile sau exercițiile noastre nu reprezintă un risc pentru nicio parte a Rusiei. Condamnăm ferm amenințarea cu forța, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă. îndemnăm Rusia să înceteze războiului său neprovocat în Ucraina', a afirmat Allison Hart. Un înalt oficial european din domeniul apărării a remarcat în acest timp că 'este prima dată de la încheierea Războiului Rece când Rusia ne amenință în acest mod'. 'Așadar, este ceva serios', a atenționat acesta. în opinia unui diplomat NATO, 'scrisoarea rusă este doar încă o încercare a Rusiei de a intimida europenii'. însă 'răspunsul NATO este ferm și responsabil. Acesta reafirmă că noi nu vom fi descurajați să susținem Ucraina', adaugă acest diplomat.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Comisia Europeană intenționează să instituie un sistem de comunicații transfrontalier pentru serviciile de urgență în UE
Politică externă 30.09. 13:52

Comisia Europeană intenționează să instituie un sistem de comunicații transfrontalier pentru serviciile de urgență în UE

Comisia Europeană intenționează să instituie un nou sistem de comunicații pentru serviciile de urgență din Uniunea Europeană, menit să conecteze transfrontalier echipele de intervenție, informează dpa. 'Securitatea Europei depinde de capacitatea noastră de a acționa împreună', a declarat comisarul european pentru afaceri interne,

Cehia: Moțiune de cenzură inițiată de opoziție împotriva premierului Andrej Babis
Politică externă 30.09. 13:47

Cehia: Moțiune de cenzură inițiată de opoziție împotriva premierului Andrej Babis

Premierul ceh Andrej Babis se confruntă miercuri cu o moțiune de cenzură depusă de opoziție, care îl acuză pe miliardar de conflict de interese persistent și un proiect de buget cu un deficit record, relatează AFP. Revenit la putere în decembrie 2025, după un prim mandat din 2017 până în 2021 deja marcat de acuzații de

SUA: Trump anunță 'un tur de campanie de 32 de zile' în sprijinul candidaților republicani înaintea alegerilor din noiembrie
Politică externă 30.09. 11:29

SUA: Trump anunță 'un tur de campanie de 32 de zile' în sprijinul candidaților republicani înaintea alegerilor din noiembrie

Președintele american Donald Trump a declarat marți că plănuiește 32 de zile de deplasări în campania electorală premergătoare alegerilor din noiembrie, plasându-se pe sine și bilanțul activității sale în centrul eforturilor republicanilor de a-și păstra controlul asupra Congresului, în contextul în care sondajele indică faptul că democrații ar putea câștiga teren, transmite miercuri Reuters. Alegerile din 3 noiembrie vor decide dacă republicanii vor păstra controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, sau dacă democrații vor obține puterea de a influența ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, inclusiv prin intermediul unor anchete vizând administrația sa. Multe sondaje îi arată pe democrați pe primul loc în curse electorale cheie pentru Camera Reprezentanților, și cu șanse la contestarea controlului republican în Senat, pe fondul îngrijorărilor americanilor legate de prețurile ridicate la benzină și de conflictul cu Iranul. însă Trump, vorbind cu reporterii în fața Casei Albe, s-a arătat încrezător în perspectivele partidului său și a respins semnalele ce arată că unii republicani iau distanță față de el în ultimele săptămâni de campanie. 'Tu mă iubești și eu îi iubesc', a spus Trump, avându-l alături pe președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson. Trump a anunțat că va începe în curând 'un tur de 32 de zile' în diferite state, cu opriri în Texas și Ohio în această săptămână. 'Ca să înțelegeți: toți vor să merg. Eu sunt o singură persoană. Toți vor să merg să fac campanie', a spus el. Această intensă activitate de campanie va avea loc mai târziu decât preconizau inițial consilierii președintelui, după un an în care agenda Casei Albe a fost dominată în mare parte de politica externă și de conflictul cu Iranul. Unii candidați republicani au salutat implicarea lui Trump, în timp ce alții au pus accentul pe probleme locale și pe propriile realizări, încercând să navigheze într-un peisaj politic dificil.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)

Trupele SUA părăsesc ultimele baze din Irak, provocând temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate (Reuters)
Politică externă 30.09. 10:42

Trupele SUA părăsesc ultimele baze din Irak, provocând temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate (Reuters)

Forțele americane se retrag miercuri din ultimele baze din Irak, suscitând temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate, încurajând milițiile șiite susținute de Iran și dând grupării Statul Islamic o șansă de a se regrupa, relatează miercuri Reuters într-o amplă analiză. Plecarea trupelor americane, celebrată ca o victorie de Teheran și aliații săi, a fost convenită în 2024 în timpul mandatului președintelui Joe Biden și pusă în practică de administrația Donald Trump, chiar într-un moment în care țara este angrenată într-un război cu Iranul. Aceasta vine la 23 de ani după ce forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, iar apoi au provocat tulburări și haos, care au culminat cu apariția grupării Statul Islamic (SI). Corpul Gardienilor Revoluției Islamice i-a îndemnat pe americani să voteze împotriva aliaților lui Trump din Congres chiar în timp ce forțele americane părăsesc Irakul vecin, unde Teheranul s-a implantat constant prin intermediari de la căderea dictaturii din Irak. Deși plecarea forțelor americani este în general populară în rândul irakienilor, unii sunt îngrijorați că forțele de securitate instruite și finanțate de SUA continuă să fie incapabile să protejeze țara, unde 4.500 de soldați americani au murit în peste 20 de ani de război. 'Lecția din ultimele două decenii este că vidul de securitate poate fi extrem de periculos', a declarat Jassim al-Bahadli, un analist irakian care consiliază forțele de securitate. După ce forțele americane au venit în Irak în 20023, ele au ocupat țara, au instalat un guvern condus de șiiți și au luptat ani de zile cu o insurgență mai întâi a forțelor loiale ale lui Saddam Hussein, apoi a Al-Qaida, în timp ce un război sectar devasta Irakul, după care s-au retras în 2011. Acestea s-au întors peste mai puțin de trei ani pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea sunită SI, care a terorizat milioane de persoane, într-un război major care a durat între 2014 și 2017. Aproape de două ori mai mulți americani au murit în Operațiunea 'Iraqi Freedom' decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere americană abruptă în 2021. în conflictul din acest an cu Iranul, șapte din cei 18 militari americani care au murit se aflau în Irak, ultimul fiind un sergent care a murit în timpul detonării controlate a unei drone la o bază de lângă Erbil în luna iulie. Iranul, care susține că scopul său ultim este să forțeze forțele americane să părăsească între Orientul Mijlociu, susține că retragerea SUA din Irak este un triumf pentru 'axa de rezistență' formată din grupări armate din regiune. 'Ce este preocupant nu este neapărat o intervenție directă iraniană, ci posibilitatea ca intermediarii Iranului să se simtă mai puternici în absența unei prezențe militare occidentale. Aceste grupuri ar putea încerca să-și extindă rolul în definirea politicilor de stat și să-și consolideze prezența în instituții-cheie', a declarat analistul politic care activează la Bagdad Ahmed Younis. Unii oficiali din domeniul securității irakieni, atât din guvernul federal cât și din regiunea semiautonomă kurdă din nordul țării, susțin că retragerea SUA riscă să dea un nou avânt combatanților SI care, în pofida înfrângerii califatului autoproclamat în urmă cu aproape un deceniu, păstrează o rețea de celule în adormire. La momentul de vârf al grupării, militanții ocupau o treime din Irak și au măcelărit mii de persoane, inclusiv câte sute pe care i-au filmat în timp ce îi împușcau într-o fostă bază militară americană. Trupele americane au furnizat forțelor de securitate irakiene informații critice prind mișcările SI, supraveghere și recunoaștere aeriană. 'Cea mai importantă întrebare acum este dacă instituțiile irakiene de securitate au pregătit un Plan B viabil pentru faza post-coaliție', a declarat generalul irakian în retragere Mohammed al-Jubouri, care a condus o brigadă în războiul împotriva grupării SI. 'Unul dintre cele mai negre scenarii ar fi ca SI să obțină drone armate sau drone improvizate cu explozibili într-un moment în care Irakul continuă să nu aibă suficiente capabilități aeriene pentru a contracara eficient astfel de amenințări', a adăugat el.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ady Ivaşcu)

SUA: Trump renunță la recursul împotriva plății unor compensații scriitoarei Jean Carroll pentru agresiune sexuală
Politică externă 30.09. 10:16

SUA: Trump renunță la recursul împotriva plății unor compensații scriitoarei Jean Carroll pentru agresiune sexuală

Președintele american Donald Trump a renunțat marți la un proces pe care l-a deschis pentru a suspenda aplicarea unei hotărâri judecătorești prin care, după ce a fost condamnat definitiv într-un proces civil pentru agresiune sexuală și defăimare, a fost obligat să-i plătească scriitoarei fostă jurnalistă Jean Carroll daune morale de 5,6 milioane de dolari

Venezuela: Președinta interimară Delcy Rodriguez recunoaște utilizarea 'abuzivă' a legii împotriva incitării la ură
Politică externă 30.09. 09:47

Venezuela: Președinta interimară Delcy Rodriguez recunoaște utilizarea 'abuzivă' a legii împotriva incitării la ură

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a recunoscut marți că autoritățile au utilizat 'abuziv' legea împotriva incitării la ură, un instrument folosit pentru a justifica zeci de arestări politice, și a promis o reformă în acest sens, așa cum au cerut opoziția și ONG-uri, relatează miercuri AFP. în ultimul deceniu, zeci de politicieni, activiști, jurnaliști, protestatari și influenceri au fost acuzați de 'incitare la ură' și încarcerați în temeiul acestei legi, adoptată în 2017 ca parte a unei represiuni politice și care prevede pedepse de la 10 la 20 de ani de închisoare. Delcy Rodriguez, care guvernează sub o intensă presiune americană de la capturarea președintelui Nicolas Maduro în ianuarie, a adoptat o lege de amnistie care a dus la eliberarea a sute de prizonieri politici, mulți dintre ei fiind arestați în temeiul acestei legi. Potrivit ONG-ului Foro Penal, 324 de prizonieri politici rămân în spatele gratiilor, în timp ce numeroși membri ai opoziției și ONG-uri subliniază că fără o reformă judiciară completă și abrogarea acestei legi (și a altor legi similare represive), instrumentele de represiune rămân 'intacte', potrivit Human Rights Watch. 'Din păcate, (legea) a fost aplicată prost; a existat o utilizare abuzivă a acestei legi', a mărturisit Rodriguez în timpul unei întâlniri cu producătorii de cafea din statul Portuguesa, vestul Venezuelei. Cu toate acestea, Rodriguez a declarat că ea crede în 'principiile acestei legi, în principiul toleranței, iubirii, în modul în care ne conectăm unii cu alții, astfel încât ura să nu prevaleze, ci să putem coexista'. Mai devreme, ea a trimis o scrisoare Adunării Naționale în care a solicitat modificarea textului, unul dintre angajamentele asumate în timpul dialogului politic mediat de SUA dintre guvern și opoziție. 'Această lege împotriva incitării la ură a fost folosită ca instrument de persecuție și de reprimare a disidenței', a declarat delegația opoziției pe X după anunț. Chiar Delcy Rodriguez a fost cea care a adoptat legea pe când era președinta Adunării Constituante. Reforma își propune 'să progreseze în dezincriminarea comportamentelor prevăzute' de această lege, conform scrisorii trimise de Rodriguez Adunării Naționale, prezidată de fratele ei, Jorge Rodriguez. Parlamentul a creat câteva ore mai târziu o comisie însărcinată să lucreze la reformă, în timp ce ONG-urile au cerut abrogarea completă a legii. Oscar Murillo, directorul ONG-ului Provea, a afirmat pe X că a cerut 'abrogarea urgentă a cadrului legal care a permis incriminarea drepturilor cetățenilor'.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)

Burnham afirmă că Regatul Unit ar trebui să ia în considerare o eventuală revenire în Uniunea Europeană
Politică externă 30.09. 08:54

Burnham afirmă că Regatul Unit ar trebui să ia în considerare o eventuală revenire în Uniunea Europeană

Premierul britanic Andy Burnham a declarat miercuri că Regatul Unit ar trebui să ia în considerare opțiuni privind relația sa viitoare cu Uniunea Europeană, inclusiv o eventuală revenire în blocul comunitar, în timp ce actualul șef al guvernului de la Londra își intensifică eforturile de a reconstrui legăturile cu Europa, relatează Reuters. într-o declarație pentru BBC, după ce a afimat în cadrul conferinței anuale a Partidului Laburist că Brexitul 'a făcut mai mult rău decât bine', Burnham a spus că Regatul Unit ar trebui să analizeze diverse modele pentru relația sa pe termen lung cu Europa și să decidă care dintre acestea oferă cea mai bună cale de urmat. 'Am putea rămâne așa cum suntem. Aceasta este cu siguranță o opțiune, dacă oamenii consideră că acesta este locul potrivit în care să rămânem', a declarat Burnham pentru postul de televiziune. 'Am putea analiza ceea ce a spus George Osborne despre o uniune vamală. Am putea lua în considerare propunerile liberal-democraților de la conferința lor despre piața unică sau am putea merge până la capăt', a mai spus el. Osborne, un fost ministru conservator de finanțe, a susținut că Regatul Unit ar trebui să urmărească o uniune vamală cu UE, în timp ce liberal-democrații au cerut revenirea țării pe piața unică a blocului comunitar. Burnham a precizat că opțiunile ar trebui evaluate în funcție de 'ceea ce este realizabil', precum și de avantajele și dezavantajele fiecăreia. Regatul Unit a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană în 2016, punând astfel capăt unei apartenențe de peste patru decenii și declanșând ani de frământări politice, în timp ce guvernele succesive s-au confruntat cu consecințele economice și diplomatice ale acelui vot. Mai devreme, în cursul zilei de marți, Burnham a declarat că va profita de summitul UE-Regatul Unit din noiembrie pentru a prezenta opțiunile privind relația pe termen lung a Londrei cu blocul comunitar. Burnham, care i-a luat locul lui Keir Starmer în iulie, a afirmat anterior că și-ar dori ca Regatul Unit să revină în Uniunea Europeană în timpul vieții sale. El a susținut că Regatul Unit nu își poate permite un alt deceniu de incertitudine în această privință. 'Sunt foarte clar și o voi spune direct: Brexitul a făcut mai mult rău decât bine', a declarat el. 'Așadar, întrebarea este: ce facem în această privință?', a mai spus premierul britanic.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Ady Ivaşcu)

#Ucraina: Atac aerian rusesc asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare, soldat cu trei morți și șapte răniți (autorități)
Politică externă 30.09. 08:47

#Ucraina: Atac aerian rusesc asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare, soldat cu trei morți și șapte răniți (autorități)

Loviturile aeriene întreprinse miercuri dimineață de forțele ruse asupra capitalei ucrainene, Kiev, și a regiunii înconjurătoare au provocat moartea a trei persoane, printre care un copil, și rănirea altor șapte, transmite Reuters, citând oficiali de la Kiev. Potrivit Administrației militare a Kievului, în urma atacului au fost ucise două persoane și rănite alte patru. La rândul său, primarul capitalei, Vitali Kliciko, a transmis că au izbucnit incendii care au afectat locuințe private și un depozit. Un martor al agenției Reuters a auzit explozii în oraș. Guvernatorul regiunii Kiev, Timur Tkacenko, a scris pe Telegram că o rachetă și o dronă rusești au ucis un copil și au rănit alte trei persoane în zonă, avariind de asemenea infrastructuri, case, depozite și mașini. România și Polonia, țări vecine Ucrainei, au ridicat de la sol avioane de luptă pentru a-și proteja spațiile aeriene în timpul atacurilor asupra Ucrainei, au informat autoritățile militare din cele două state. La Moscova, Ministerul Apărării a anunțat că forțele ruse au lansat un atac masiv în timpul nopții, lovind un centru de comunicații la Kiev, instalații energetice de susținere a producției militare în regiunea Kiev, precum și infrastructură portuară la Izmail. Potrivit ministerului, toate țintele desemnate au fost atinse. în Rusia, un atac ucrainean cu drone asupra regiunii Samara, un centru de producție și rafinare petrolieră situat la circa 1.100 km sud-est de Moscova, a avariat locuințe private, a transmis guvernatorul regiunii, Viaceslav Fedorișcev pe platforma socială VK. Reuters menționează că nu a putut verifica în mod independent informațiile.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu, editor online: Ady Ivaşcu)

SUA: Curtea Supremă elimină din nou limitele privind expulzarea imigranților către țări terțe
Politică externă 30.09. 05:56

SUA: Curtea Supremă elimină din nou limitele privind expulzarea imigranților către țări terțe

Curtea Supremă a Statelor Unite, majoritar conservatoare, a ridicat din nou marți, până la noi ordine, restricțiile privind expulzarea imigranților fără acte către țări terțe și a decis să preia cazul, transmite AFP. împotriva avizului celor trei judecători progresiști (dintr-un total de nouă), Curtea dă astfel câștig de cauză unui recurs al administrației Trump care îi cerea suspendarea deciziilor instanțelor inferioare. Ea se va apleca în decembrie asupra fondului cauzei, în special pentru a se pronunța cu privire la legalitatea noilor directive emise pe această temă în 2025 de către Departamentul Securității Interne. în februarie, un judecător din Boston (nord-est) a considerat aceste directive ca fiind 'ilegale', estimând că persoanele vizate de expulzare către o altă țară decât cea de origine ar trebui să poată invoca riscul de a fi victime ale persecuției sau ale torturii în acea țară. Decizia sa a fost confirmată de o curte de apel pe 18 septembrie, înainte ca administrația Trump să sesizeze de urgență Curtea Supremă pentru a cere suspendarea acesteia, cel puțin cu titlu provizoriu. Consilierul său juridic, John Sauer, a invocat 'probleme logistice substanțiale' provocate de decizia primei instanțe, care ar fi obligat Departamentul pentru Securitate Internă să 'anuleze un zbor către trei țări diferite care transporta 70 de străini condamnați penal'. El a apărat expulzările către țări terțe, prezentate ca fiind un 'instrument esențial pentru expulzarea anumitor străini, inclusiv a unora dintre cei mai răi infractori străini'. Partea adversă a cerut, dimpotrivă, Curții Supreme să respingă această cerere de suspendare, argumentând că acest lucru 'nu ar împiedica expulzările către țări terțe, ci pur și simplu ar impune ca acestea să fie efectuate legal'. Potrivit noilor directive ale Departamentului de Securitate Internă, astfel de expulzări sunt autorizate cu singura condiție ca țara în cauză să ofere garanții că persoanele expulzate 'nu vor fi nici persecutate, nici torturate' și Departamentul de Stat al SUA să considere aceste garanții ca fiind 'credibile', fără nicio cale de atac posibilă. Miza este de a ști dacă 'guvernul poate, fără preaviz, să expulzeze o persoană spre o țară greșită sau spre o țară în care aceasta va fi probabil persecutată sau torturată', a explicat judecătorul Brian Murphy în decizia sa din februarie. El a estimat că persoanele vizate de o expulzare către o țară terță trebuie să fie notificate în acest sens, iar apoi să beneficieze de un termen semnificativ pentru a depune o cale de atac pe baza Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii. în acest dosar, magistratul suspendase în 2025 expulzarea către Sudanul de Sud — o țară săracă și pradă unui conflict — a unui grup de imigranți, în majoritate cetățeni ai unor țări asiatice. Cu toate acestea, Curtea Supremă, sesizată în regim de urgență de administraâia Trump, a autorizat această expulzare către Sudanul de Sud, unde imigranții în cauză au sosit în iulie 2025. Conform unei anchete publicate pe 21 septembrie de consorțiul jurnalistic Forbidden Stories, guvernul american a expulzat peste 25.000 de persoane în țări terțe, în temeiul unor acorduri secrete încheiate cu 35 de țări pentru a le primi. Această investigație, realizată de 72 de jurnaliști de la 23 de instituții media din 15 țări, arată că guvernul SUA a alocat cel puțin 410 milioane de dolari pentru a fi plătiți țărilor gazdă sau agențiilor ONU care facilitează returnările. De asemenea, o anchetă a AFP de la începutul anului 2026 a scos la iveală presiuni exercitate de Washington asupra unor țări din Africa — cum ar fi amenințări cu taxe vamale, suspendarea eliberării vizelor sau reducerea ajutoarelor — pentru a le obliga să accepte persoane expulzate. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)

Pentagonul alege Boeing pentru a fabrica viitorul avion de luptă al US Navy
Politică externă 30.09. 04:40

Pentagonul alege Boeing pentru a fabrica viitorul avion de luptă al US Navy

Departamentul american al Apărării a anunțat marți că a selectat constructorul aerospațial Boeing pentru a fabrica avionul de luptă de nouă generație al Marinei Statelor Unite, un contract evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, notează AFP. Potrivit unui comunicat al Pentagonului, avionul de luptă, botezat în această etapă F/A-XX, ar

Mexicul este pe cale să interzică dubla cetățenie pentru candidații la președinție
Politică externă 30.09. 03:31

Mexicul este pe cale să interzică dubla cetățenie pentru candidații la președinție

Senatul mexican a aprobat marți o reformă constituțională care îi va obliga pe candidații la alegerile prezidențiale și la posturile de guvernator al statelor să renunțe la eventuala dublă cetățenie pentru a putea candida, relatează AFP. înainte de a fi adoptat definitiv, textul trebuie să treacă de adunările legislative ale celor 32 de state, dintre care majoritatea sunt controlate de partidul Morena, aflat la putere. 'Nu se poate depune jurământ în fața a două steaguri și, în același timp, să fii reprezentant al statului mexican', a declarat în cadrul unei conferințe de presă președinta Claudia Sheinbaum care a impulsionat reforma pe fondul respingerii oricărei intervenții americane în politica națională. Lidera de stânga a invocat cazul a doi președinți recent aleși de pe continent care dețin cetățenie americană: Daniel Noboa în Ecuador și Abelardo de la Espriella în Columbia, ambii provenind din zona de dreapta. Senatul a adoptat reforma cu 86 de voturi pentru, minimumul necesar pentru o reformă constituțională, și 42 împotrivă. Textul fusese deja aprobat de Adunarea Națională, unde partidul Morena deține o majoritate mai confortabilă. Mexicul se află sub presiunea Statelor Unite pentru a combate mai ferm traficul de droguri, iar președintele american Donald Trump a amenințat cu o intervenție pe teritoriul mexican. Ceea ce Claudia Sheinbaum a respins ferm această posibilitate în repetate rânduri. Președinta a reușit, de asemenea, să reformeze Constituția pentru a putea anula alegerile în caz de 'ingerință străină', pe lângă aplicarea unor sancțiuni mai aspre pentru spionajul comis de cetățeni străini. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)

Explozii de mine în zona demilitarizată: Coreea de Nord respinge acuzațiile Seulului
Politică externă 30.09. 02:11

Explozii de mine în zona demilitarizată: Coreea de Nord respinge acuzațiile Seulului

Influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo Jong, a respins acuzațiile sud-coreene potrivit cărora Phenianul ar fi responsabil pentru explozia unor mine care au rănit trei soldați în zona demilitarizată săptămâna trecută, a raportat miercuri presa de stat, transmite AFP. Această acuzație a Seulului 'este josnică

Statele Unite înăspresc din nou sancțiunile împotriva Cubei
Politică externă 30.09. 01:31

Statele Unite înăspresc din nou sancțiunile împotriva Cubei

Statele Unite au anunțat marți înăsprirea sancțiunilor împotriva Cubei, cu noi restricții privind operațiunile financiare legate de insula comunistă și o reducere a autorizațiilor de călătorie pentru cetățenii americani, transmite AFP. Sancțiunile, actualizate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din subordinea Departamentului american al Trezoreriei, interzic orice tranzacție financiară 'indirectă' cu entitățile cubaneze sancționate, în special cele legate de aparatul de securitate și de Gaesa, consorțiul economic al armatei cubaneze. OFAC elimină, de asemenea, o autorizație cunoscută sub numele de 'U-Turn transaction', care permitea din 2024 băncilor americane să proceseze plăți în dolari ce implicau Cuba, atunci când originea și destinația plății erau în afara Statelor Unite și nu implicau niciun cetățean american. Noul regulament elimină, de asemenea, autorizația care permitea băncilor americane 'să deschidă și să mențină conturi în numele unui cetățean cubanez, antreprenor independent din sectorul privat'. Acest acces la sistemul bancar american pentru antreprenorii privați fusese autorizat în 2024 sub președinția democratului Joe Biden (2021-2025), în cadrul măsurilor menite să sprijine sectorul privat aflat la început de drum pe insulă. Noul regulament reduce, de asemenea, anumite categorii de călătorii autorizate sub președinția lui Barack Obama (2009-2017) pentru cetățenii americani. Călătoriile de schimburi culturale numite 'people-to-people', precum și conferințele și reuniunile profesionale sunt de acum supuse autorizării. De la revenirea la putere a președintelui Donald Trump, relațiile dintre Cuba și Statele Unite s-au tensionat considerabil. Liderul de la Casa Albă afirmă că Cuba, situată la 150 de kilometri de coastele Floridei, reprezintă 'o amenințare extraordinară' pentru securitatea națională a Statelor Unite și a amenințat în repetate rânduri că va 'prelua controlul' asupra insulei. Washingtonul, care nu își ascunde dorința de a vedea o schimbare de regim la vecinul și inamicul său ideologic, impune din ianuarie un blocaj petrolier de facto insulei cu 9,4 milioane de locuitori, ceea ce a scufundat țara într-o criză economică și energetică foarte gravă. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)

Senatul spaniol respinge ratificarea tratatului de prietenie cu Franța, în plină vizită a lui Macron la Madrid
Politică externă 30.09. 00:21

Senatul spaniol respinge ratificarea tratatului de prietenie cu Franța, în plină vizită a lui Macron la Madrid

Senatul spaniol, dominat de opoziția de dreapta, a respins marți seară ratificarea tratatului de prietenie dintre Spania și Franța, în plină vizită de stat a președintelui Emmanuel Macron la Madrid, notează AFP. în detaliu, 142 de senatori de dreapta (Partidul Popular, PP) și de extremă-dreapta (Vox) au votat împotriva acestui text, față de 106 voturi pentru, provenite în special de la aleși din Partidul Socialist (PSOE) al premierului Pedro Sanchez. Votul a avut loc în Senat exact în momentul în care la palatul regal, la câteva sute de metri distanță, începea un dineu de gală care îi reunea pe Emmanuel Macron, regele Felipe al VI-lea și regina Letizia. Tratatul de prietenie franco-spaniol a fost parafat inițial la Barcelona, în ianuarie 2023, de Emmanuel Macron și Pedro Sanchez. De atunci, acesta a fost ratificat atât de Congresul Deputaților de la Madrid, cât și de Adunarea Națională și Senatul francez la Paris. Cu toate acestea, Partidul Popular spaniol, care deține majoritatea absolută în Senat, s-a opus încă de la redactarea sa unui articol care prevede ca un membru al guvernului uneia dintre cele două țări să fie invitat la Consiliul de Miniștri al celeilalte cel puțin o dată la trei luni. Sesizată cu privire la acest aspect, justiția spaniolă a considerat, totuși, pe 23 septembrie, cu câteva zile înainte de sosirea lui Emmanuel Macron la Madrid, că tratatul de prietenie franco-spaniol este pe deplin constituțional. Franța a semnat patru astfel de tratate de prietenie în Europa: pe lângă Spania, cu Germania, Italia și Polonia. La rândul său, Spania nu a semnat un tratat comparabil decât cu Portugalia și Marocul, ceilalți vecini ai săi. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: aa.com.tr

Slovacia: Un ministru pierde încrederea Parlamentului, majoritatea lui Fico amenințată
Politică externă 29.09. 23:13

Slovacia: Un ministru pierde încrederea Parlamentului, majoritatea lui Fico amenințată

Ministrul slovac al mediului, Tomas Taraba, a pierdut marți un vot de încredere în Parlament, slăbind guvernul premierului naționalist Robert Fico, în timp ce deputați din rândul aliaților săi de extremă dreapta din Partidul Național Slovac (SNS) amenință să îl priveze de scurta sa majoritate, notează AFP. Parlamentul a votat în favoarea demiterii ministrului mediului, Tomas Taraba, care deține și funcția de vicepremier. Taraba a sugerat că ar putea forma un nou grup de opoziție alături de alți deputați ai SNS, o defecțiune care l-ar putea costa pe Fico majoritatea sa de trei locuri în Parlament. SNS a votat alături de opoziție pentru demiterea acestuia. 'SNS și-a pierdut complet încrederea în ministru, care lucra doar pentru el însuși', a explicat liderul partidului, Andrej Danko. Robert Fico a indicat că partidul său, SMER, se va întruni miercuri pentru 'a decide următorii pași'. Liderul guvernului evocase săptămâna trecută posibilitatea convocării de alegeri anticipate, în fața acestei crize din cadrul aliatului său de extremă dreapta. 'Dacă vreți să o aruncați în aer (coaliția guvernamentală, n.red.), atunci aruncați-o în aer. Spre deosebire de alții, eu sunt pregătit pentru ianuarie', data posibilă pentru noi alegeri legislative, declarase el. Fico, care a mai condus Slovacia de trei ori în trecut, a revenit la putere în 2023, cu un discurs hotărât anti-european. Parlamentul slovac a modificat anul trecut Constituția țării pentru a face ca dreptul național să aibă prioritate în fața dreptului UE. De asemenea, au fost adoptate amendamente pentru a restrânge drepturile persoanelor LGBTQ+. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la începutul anului 2025 împotriva dorinței sale de a stabili legături strânse cu Kremlinul și a inițiativelor sale de a controla media și domeniul cultural. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Tomáš Taraba/Facebook

Germania: Extrema-dreaptă speră să conducă Saxonia-Anhalt în decembrie
Politică externă 29.09. 22:34

Germania: Extrema-dreaptă speră să conducă Saxonia-Anhalt în decembrie

Candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) din Saxonia-Anhalt, regiune din estul țării, speră să fie ales în decembrie premier al acestui land, a afirmat acesta marți, ceea ce ar reprezenta o premieră în Germania postbelică, notează AFP. După victoria sa la alegerile regionale de la începutul lunii septembrie și discuțiile dintre partide din ultimele săptămâni, 'ne vom ține acum de acest calendar și vom lucra în vederea acestei întâlniri', a declarat la postul de televiziune Welt Ulrich Siegmund care își propune ca obiectiv 'să garanteze alegerea premierului de land din primul tur'. Clasat detașat pe primul loc, cu aproape 44% din voturi, partidul său a ratat la limită, la o diferență de doar trei mandate, majoritatea absolută care i-ar fi permis să guverneze fără o alianță sau fără sprijinul tacit al altor partide. Or, restul clasei politice, într-o țară marcată de ororile nazismului, a exclus până acum posibilitatea de a se alia cu acesta. Cu toate acestea, mișcarea de stânga pro-rusă BSW, care a obținut cinci mandate, a acceptat să poarte discuții exploratorii cu AfD, deși a exclus formarea unei coaliții. Liderii BSW au explicat că se pot înțelege cu AfD asupra anumitor propuneri concrete, deschizând ușa unui eventual guvern minoritar AfD pe care nu l-ar răsturna. Potrivit jurnalului regional Mitteldeutsche Zeitung, unul dintre aceste acorduri ar viza înființarea unei comisii de anchetă privind modul în care autoritățile au gestionat pandemia de COVID-19. Ulrich Siegmund a declarat, la rândul său, că dorește să ajungă la formarea unei 'majorități stabile', motiv pentru care trebuie să continue discuțiile și nu se va prezenta la alegeri decât în decembrie. Conservatorii, social-democrații, ecologiștii și partidul de stânga radicală Die Linke, care dețin împreună 39 de locuri — adică exact atât cât are AfD singură —, exclud în continuare orice cooperare cu aceasta din urmă. în timpul campaniei sale, Siegmund a promis să multiplice expulzările de străini, să modifice programele școlare de istorie, considerate de el prea axate pe vinovăția Germaniei din perioada celui de-al Treilea Reich, sau chiar să iasă din sistemul audiovizualului public, pe care îl consideră anti-AfD. Fondat în 2013 ca partid eurosceptic, AfD s-a transformat într-un partid anti-migranți și liberal, făcând din fosta Germanie de Est, mai săracă, bastionul său. Astăzi, partidul se află detașat pe primul loc în sondaje la nivel național, atingând recent pragul de 30%. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)

Pentru prima dată în istoria sa, Marocul urmează să aibă o femeie în fruntea guvernului
Politică externă 29.09. 22:05

Pentru prima dată în istoria sa, Marocul urmează să aibă o femeie în fruntea guvernului

Pentru prima dată în istoria sa, Marocul urmează să aibă o femeie în fruntea guvernului, după ce regele Mohammed al VI-lea a numit-o pe Fatima Ezzahra El Mansouri în această funcție și i-a încredințat misiunea de a forma un nou cabinet, a relatat marți agenția de știri marocană MAP, preluată de dpa. El Mansouri, î

SUA: Șeful Pentagonului, pe cale să anunțe noi reduceri de posturi de ofițeri superiori
Politică externă 29.09. 21:45

SUA: Șeful Pentagonului, pe cale să anunțe noi reduceri de posturi de ofițeri superiori

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, urmează să anunțe o reducere cu 20% a numărului de posturi pentru generali și amirali, în cadrul unei discuții cu sute de cadre militare cu grade inferioare la Quantico, statul Virginia, au declarat marți pentru Reuters doi oficiali americani. Hegseth va susține miercuri un discurs în fața a sute de ofițeri și militari cu grade inferioare, prezentându-le prioritățile sale pentru armată. Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, au precizat că Hegseth intenționează să reducă cu 20% numărul posturilor destinate generalilor și amiralilor - ofițeri cu rang înalt, de la una la patru stele. Această măsură reprezintă o extindere față de reducerea de minimum 10% anunțată anterior de Hegseth, anul trecut. în loc să concedieze personal, a explicat unul dintre oficiali, se va modifica rangul aferent unor viitoare posturi, în timp ce alte posturi vor fi eliminate. Hegseth a acționat rapid pentru a restructura departamentul, demițând ofițeri superiori din întreaga armată și abordând probleme specifice legate de personal. Anul trecut, el a dispus o reducere cu 20% a numărului de ofițeri cu patru stele. Evenimentul de miercuri are loc la un an după ce Hegseth a criticat dur 'generalii supraponderali' și inițiativele privind diversitatea, în fața generalilor și amiralilor americani, în timpul unui discurs susținut la Quantico, amintește Reuters.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Andreea Preda)

Marea Britanie: Poliția afirmă că nu au fost găsite dispozitive explozive în urma verificărilor de la baza aeriană Fairford
Politică externă 29.09. 21:00

Marea Britanie: Poliția afirmă că nu au fost găsite dispozitive explozive în urma verificărilor de la baza aeriană Fairford

Poliția antiteroristă britanică a anunțat marți că nu au fost găsite dispozitive explozive improvizate în cadrul anchetei privind un presupus complot care viza o bază aeriană britanică folosită de forțele americane pentru a lansa atacuri asupra Iranului, relatează Reuters și AFP. Poliția a precizat că, în timpul perchezițiilor, a fost recuperată o anumită cantitate de benzină din vehiculele suspecților. 'Aceste vehicule au fost supuse unor verificări amănunțite, efectuate cu sprijinul resurselor militare și al experților criminaliști, și putem confirma că nu a fost descoperit niciun dispozitiv exploziv improvizat. Cu toate acestea, a fost confiscată o cantitate semnificativă de benzină', a explicat șeful poliției antiterorism, Laurence Taylor, citat în comunicatul poliției. Autoritățile au menționat că au avut loc percheziții la diverse locații din Londra și că operațiunile de investigație din zona bazei RAF Fairford au fost restrânse, urmând să se încheie complet până miercuri. Cei cinci bărbați arestați duminică rămân sub anchetă după ce au fost eliberați pe cauțiune. Președintele american Donald Trump a declarat după arestarea lor că suspecții urmăreau să provoace 'pagube mari' și a susținut că ei se aflau deja în atenția autorităților britanice și americane. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)

Brexitul a făcut 'mai mult rău decât bine', consideră premierul britanic
Politică externă 29.09. 20:15

Brexitul a făcut 'mai mult rău decât bine', consideră premierul britanic

Premierul britanic Andy Burnham a declarat că va prezenta, în cursul acestui an, opțiuni pentru relații mai strânse între Regatul Unit și UE, afirmând în cadrul conferinței Partidului Laburist că Brexitul a făcut 'mai mult rău decât bine', a consemnat dpa. Sugerând că ar putea renunța la 'liniile roșii' din programul electoral laburist din 2024 care excludeau revenirea în uniunea vamală sau în piața unică, premierul a declarat că Marea Britanie trebuie să decidă asupra 'relației sale pe termen lung' cu blocul comunitar. Burnham a afirmat că Regatul Unit a 'pierdut o parte din controlul' asupra economiei și imigrației în urma ieșirii din UE. 'Nu vom oferi Marii Britanii calea clară de care avem nevoie pentru restul secolului până când nu vom decide asupra unei relații pe termen lung cu ceea ce rămâne principala noastră piață de desfacere', a declarat el în discursul susținut marți în fața membrilor partidului, la Liverpool. 'Nu pot spune că situația actuală este satisfăcătoare. Brexitul a făcut mai mult rău decât bine', a adăugat Burnham. 'Așadar, voi profita de ocazia summitului (dintre Regatul Unit și UE) pentru a vă prezenta - și a prezenta țării - ceea ce consider a fi diferitele opțiuni privind relația pe termen lung a Marii Britanii cu partenerii noștri europeni. Și există diverse opțiuni (...). Voi vedea dacă putem ajunge la un consens asupra uneia dintre ele, care să ne ofere claritate cu privire la poziția noastră și la viitorul continentului în care trăim', a spus premierul britanic. Un summit între Regatul Unit și UE, programat pentru luna iulie, a fost amânat în urma demisiei predecesorului lui Burnham, Keir Starmer, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită, mai amintește dpa.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)

#Ucraina: Rusia 'nu este deloc interesată' de negocieri, în pofida schimbului de opinii cu Berlinul la ONU, declară Merz
Politică externă 29.09. 19:51

#Ucraina: Rusia 'nu este deloc interesată' de negocieri, în pofida schimbului de opinii cu Berlinul la ONU, declară Merz

întâlnirea între miniștrii german și rus de externe la New York a demonstrat că Rusia 'nu este deloc interesată de negocieri serioase' cu privire la Ucraina, a declarat marți cancelarul german Friedrich Merz, citat de AFP. 'Depunem eforturi diplomatice intense', a declarat cancelarul german într-o confer

Statele Unite permit pelerinilor iranieni să zboare în Irak
Politică externă 29.09. 19:49

Statele Unite permit pelerinilor iranieni să zboare în Irak

Statele Unite au acordat derogări unor companii aeriene irakiene, permițându-le să transporte pelerini iranieni către și dinspre orașul irakian Najaf, un loc sfânt al islamului șiit, au declarat pentru AFP un oficial guvernamental irakian și o sursă de la aeroport, transmite marți AFP. 'Companiile aeriene irakiene au obținut o derogare condiționată pentru a efectua zboruri între Najaf și Iran', a spus oficialul guvernamental. 'Aeroportul a fost informat luni că companiile irakiene pot deservi Iranul, dar nu a fost încă stabilit niciun program', a precizat sursa de la aeroport. Guvernul irakian anunțase sâmbătă că negociază cu Washingtonul pentru a obține astfel de derogări, după intrarea în vigoare a sancțiunilor americane vizând sectorul aerian iranian. Statele Unite au impus sancțiuni la începutul lunii septembrie întregului sector aerian din Iran și au promis că vor fi inflexibili cu companiile străine care vor ajuta Teheranul, acestea riscând să ajungă, la rândul lor, pe lista neagră. Ministrul american de finanțe Scott Bessent a asigurat luni că toate companiile iraniene vor fi oprite 'peste tot în lume' începând cu 23 septembrie. El a menționat că a trimis emisari în întreaga lume pentru a cere măsuri care să izoleze economic Iranul. Irakul, ca și alte țări, printre care Emiratele Arabe Unite, a implementat sancțiunile americane. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)

Cehii ar fi pregătiți să răspundă la un atac asupra țărilor baltice, afirmă prim-ministrul Babis
Politică externă 29.09. 19:16

Cehii ar fi pregătiți să răspundă la un atac asupra țărilor baltice, afirmă prim-ministrul Babis

Republica Cehă ar fi pregătită să-și onoreze angajamentele față de NATO în eventualitatea unui atac rusesc asupra unei țări baltice, a declarat marți prim-ministrul Andrej Babis pentru un site de știri ceh, informează Reuters. Babis, al cărui guvern include un partid prorus antiimigrație, a sistat contribuțiile cehe la asistența militară

Germania: O dispută legată de sediu obligă personalul AfD să lucreze de acasă, la Berlin
Politică externă 29.09. 19:05

Germania: O dispută legată de sediu obligă personalul AfD să lucreze de acasă, la Berlin

Personalul administrativ al partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) lucrează de acasă după ce o decizie judecătorească, survenită în urma unui litigiu privind contractul de închiriere, i-a obligat pe angajați să părăsească sediul din Berlin, a făcut cunoscut marți un purtător de cuvânt al partidului, relatează dpa. Partidul trebuie să elibereze o mare parte din sediul său federal situat în districtul Reinickendorf, din nord-vestul Berlinului, în urma unei hotărâri pronunțate anul trecut de o instanță berlineză. Conflictul a izbucnit după ce AfD a organizat petrecerea de după alegerile federale din februarie 2025 în curtea clădirii. Proprietarul a reziliat ulterior contractul de închiriere, argumentând că partidul nu închiriase zonele din curte și că accesul în clădire a fost blocat de poliție timp de câteva ore, împiedicând astfel accesul celorlalți chiriași. Instanța din Berlin a decis, în septembrie anul trecut, că AfD trebuie să elibereze majoritatea birourilor până la 30 septembrie 2026, iar spațiul rămas - cel târziu până la 31 decembrie. Contractul de închiriere ar fi trebuit, inițial, să expire un an mai târziu. Partidul, clasificat de serviciile interne de informații drept un grup suspectat de extremism de extremă-dreapta, a refuzat să ofere detalii despre un eventual nou sediu. Potrivit unor surse din cadrul partidului, AfD continuă căutările pentru un sediu federal care să servească drept birou reprezentativ, adresă poștală și loc de desfășurare a reuniunilor consiliului executiv federal, precum și a altor evenimente ale partidului, inclusiv petrecerile electorale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)

Cele mai noi știri

Cele mai citite

Flux Agerpres