Politic extern
4326 articole
Germania: O dispută legată de sediu obligă personalul AfD să lucreze de acasă, la Berlin
Personalul administrativ al partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) lucrează de acasă după ce o decizie judecătorească, survenită în urma unui litigiu privind contractul de închiriere, i-a obligat pe angajați să părăsească sediul din Berlin, a făcut cunoscut marți un purtător de cuvânt al partidului, relatează dpa. Partidul trebuie să elibereze o mare parte din sediul său federal situat în districtul Reinickendorf, din nord-vestul Berlinului, în urma unei hotărâri pronunțate anul trecut de o instanță berlineză. Conflictul a izbucnit după ce AfD a organizat petrecerea de după alegerile federale din februarie 2025 în curtea clădirii. Proprietarul a reziliat ulterior contractul de închiriere, argumentând că partidul nu închiriase zonele din curte și că accesul în clădire a fost blocat de poliție timp de câteva ore, împiedicând astfel accesul celorlalți chiriași. Instanța din Berlin a decis, în septembrie anul trecut, că AfD trebuie să elibereze majoritatea birourilor până la 30 septembrie 2026, iar spațiul rămas - cel târziu până la 31 decembrie. Contractul de închiriere ar fi trebuit, inițial, să expire un an mai târziu. Partidul, clasificat de serviciile interne de informații drept un grup suspectat de extremism de extremă-dreapta, a refuzat să ofere detalii despre un eventual nou sediu. Potrivit unor surse din cadrul partidului, AfD continuă căutările pentru un sediu federal care să servească drept birou reprezentativ, adresă poștală și loc de desfășurare a reuniunilor consiliului executiv federal, precum și a altor evenimente ale partidului, inclusiv petrecerile electorale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)
UE face apel la #Ucraina să continue reformele pentru a-i continua finanțarea
Uniunea Europeană a lansat marți un apel către Ucraina, cerându-i să continue aplicarea reformelor, o condiție esențială pentru menținerea ajutorului financiar în acest an, în contextul în care Kievul afirmă că are nevoie de cel puțin 20 miliarde de dolari, relatează AFP. 'Mesajul nostru către prietenii noștri ucraineni este clar: puneți în aplicare reformele convenite pentru ca să putem continua să vă oferim sprijinul nostru financiar', a declarat comisarul european pentru extindere Marta Kos, în fața unei reuniuni a donatorilor la Bruxelles. 'Reformele sunt importante. Acestea consolidează încrederea. Ele oferă partenerilor Ucrainei asigurarea că sprijinul nostru este utilizat eficient', a subliniat ea. Deficitul bugetar ucrainean pentru 2026 este estimat de Kiev la 27 de miliarde de dolari, dar guvernul ucrainean s-a angajat să găsească șapte miliarde de dolari prin economii realizate în țară. Situația se anunță și mai dificilă pentru anul viitor, a recunoscut Marta Kos. Kievul caută să obțină un ajutor extern de 53 de miliarde de dolari suplimentar. 'Lunile care urmează vor necesita acțiunea fiecăruia dintre noi. Trebuie să oferim Ucrainei previzibilitatea de care are nevoie pentru a menține funcționarea statului', a declarat ea. Pe fondul scandalurilor de corupție foarte mediatizate în Ucraina, diplomații de la Bruxelles afirmă că cererile Kievului sunt de acum examinate mai atent, dar că există în continuare o voință clară de a se asigura că vor exista suficiente fonduri pentru a ajuta țara aflată în război să treacă printr-o iarnă care se anunță dificilă. Una dintre opțiunile pentru a acoperi deficitul financiar ar consta în alocarea în avans a plăților așteptate, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei, din care suma de 45 de miliarde era destinată să fie acordată anul viitor. Dar aceasta ar putea avea ca efect amânarea problemei până când fondurile se vor epuiza mai devreme decât era preconizat anul viitor, potrivit AFP. Mai multe țări ale UE și-au relansat apelurile la utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse în UE, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, variantă căreia se opune Belgia, țara în care se află majoritatea acestor fonduri. UE caută să incite și alte țări care susțin Ucraina, precum Marea Britanie, Canada și Japonia, să contribuie și ele la acoperirea deficitului de finanțare. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Germania îndeamnă Slovacia la mai multă solidaritate în privința sancțiunilor împotriva Rusiei
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a îndemnat Slovacia să susțină mai activ măsurile UE care vizează Rusia în legătură cu războiul din Ucraina, în timpul unei vizite efectuate marți la Bratislava, informează dpa. Cele două țări și-au reafirmat 'sprijinul deplin pentru Ucraina', a declarat Wadephul după discuțiile cu omologul său slovac, Juraj Blanar. Șeful diplomației germane a precizat că, în opinia sa, acest lucru include și sistarea livrărilor de energie din Rusia. Toți partenerii trebuie să 'acționeze unit' în această privință, a spus el, adresându-i-se lui Blanar. Trebuie exercitată 'mai multă presiune' asupra Moscovei, întrucât 'Rusia nu dă semne că ar dori pacea', în timp ce Ucraina, pe de altă parte, și-a 'exprimat în repetate rânduri disponibilitatea' de a pune capăt războiului, a susținut Wadephul. Fără a menționa direct Slovacia, Wadephul a insistat că ar fi 'nu doar o lipsă de solidaritate, ci și un act iresponsabil' să se pună la îndoială faptul că cea mai mare amenințare la adresa Europei este 'imperialismul beligerant al lui Putin'. UE nu își poate permite ca state membre individuale să blocheze măsuri precum sancțiunile, a adăugat ministrul german de externe. Slovacia scoate în evidență dependența energetică față de Rusia Blanar a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, calificându-l drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional, dar a reiterat poziția Slovaciei conform căreia nu poate exista o soluție militară la conflictul din țara vecină. El a menționat că discuțiile cu Rusia sunt inevitabil necesare. 'Rusia nu va dispărea de pe hartă', a spus el. Guvernul premierului slovac Robert Fico a criticat frecvent sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei și a adoptat o poziție mai favorabilă Rusiei decât mulți dintre partenerii Slovaciei din UE și NATO, amintește dpa. Recent, Bratislava a insistat pentru ridicarea sancțiunilor UE impuse oligarhului rus Alișer Usmanov. Blanar a explicat că, pentru Slovacia, renunțarea treptată la energia rusească solicitată de Germania ar fi dificil de realizat, din cauza deceniilor de interdependență. 'Slovacia și-a construit întreaga infrastructură pe baza livrărilor de energie din Rusia', a spus el, adăugând că ruperea acestor legături ar cauza 'probleme enorme' și nu s-ar putea realiza peste noapte. Slovacia lucrează la diversificarea surselor sale de energie, a subliniat el, de exemplu prin importuri de gaze naturale din Algeria. De asemenea, se lucrează la o rută alternativă pentru petrol prin intermediul conductei adriatice din Croația, însă capacitatea acesteia este insuficientă, a precizat ministrul de externe slovac. Wadephul urma să viziteze și Strasbourgul marți, pentru a se adresa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și întâlniri cu mai mulți reprezentanți ai organizației. Germania este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali ai Consiliului Europei. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)
Spania: Emmanuel și Brigitte Macron au fost întâmpinați de regele Felipe al VI-lea și de regina Letizia la Palatul Regal
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și soția sa, Brigitte Macron, au fost primiți marți de regele Spaniei, Felipe al VI-lea, și de regina Letizia la sosirea lor la Palatul Regal din Madrid într-un eveniment ce marchează începutul unei vizite de stat de două zile în Spania, prima pe care cuplul prezidențial francez o efectuează în această țară, informează EFE. Emmanuel și Brigitte Macron au fost întâmpinați cu onoruri și fanfară, iar după ascultarea imnurilor naționale ale Spaniei și Franței au fost trase 21 de salve de tun. La ceremonie au fost prezente înalte autorități ale statului spaniol, precum premierul Pedro Sanchez și președinții Camerei Deputaților, Senatului și Curții Constituționale, printre alții. Din partea franceză au fost prezenți, printre alții, ministrul de externe, precum și cei ai culturii, comerțului exterior și transporturilor. După primirea oficială, regele și regina împreună cu președintele francez și soția sa s-au deplasat la Palatul Zarzuela, reședința monarhului spaniol, pentru a lua prânzul într-un cadru privat. Ulterior, Felipe al VI-lea și Macron aveau programată o întâlnire tot la Palatul Zarzuela. Președintele Macron și soția sa vor încheia ziua cu o cină organizată în onoarea lor la Palatul Regal la care vor participa aproximativ o sută de invitați. Această vizită de stat are loc într-un moment deosebit de important în relațiile bilaterale dintre Spania și Franța, cu un flux intens de schimburi și contacte care merg de la domeniul economic, politic sau judiciar, până la cel cultural sau educațional, printre altele. Marți, Senatul va vota Tratatul de prietenie și cooperare dintre Spania și Franța, contestat de Camera Superioară, după care Curtea Constituțională l-a aprobat, un acord ce permite miniștrilor francezi să participe la ședințele Consiliului de Miniștri spaniol și invers. în perioada președinției lui Macron, care se încheie în primăvara anului 2027, s-a semnat Convenția privind dubla cetățenie (prima încheiată cu o țară care nu aparține comunității ibero-americane), semnată la summitul de la Montauban (Franța) în 2021. Peste 330.000 de spanioli trăiesc în Franța și 125.000 de francezi au ales să trăiască în Spania. Aproape trei milioane de elevi din sistemul școlar francez aleg spaniola ca limbă străină, iar Spania este, de asemenea, prima destinație Erasmus pentru studenții francezi. în a doua zi a vizitei de stat, regele Felipe al VI-lea și președintele Macron vor participa la un forum de comerț și investiții al antreprenorilor spanioli și francezi care se va desfășura la Ministerul Economiei. în domeniul economic, Franța este în prezent principalul partener comercial al Spaniei la nivel mondial și al treilea care investește cel mai mult în Spania. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)
Israel: Netanyahu menționează 'indicii' ale unor posibile atacuri inamice înainte de alegeri
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți că există 'indicii' că inamici ai Israelului ar putea să procedeze la atacuri împotriva țării înaintea alegerilor legislative, preconizate să se desfășoare la sfârșitul lunii octombrie, relatează France Presse. 'Avem indicii potrivit cărora, înaintea alegerilor, inamicii noștri vor încerca să ne atace', a declarat Netanyahu într-o înregistrare video realizată la o bază aeriană și difuzată marți de cabinetul său. Postul de televiziune israelian i24News precizează că Benjamin Netanyahu a făcut această declarație în timpul vizitei la baza aeriană Tel Nof. 'Vă transmit un mesaj: nu ne atacați, nici acum, nici vreodată. Brațul lung al Statului Israel vă va ajunge oriunde, oricând', a avertizat șeful guvernului israelian în mesajul transmis de la această bază. El nu a precizat natura acestor informații și nici nu a indicat posibilii autori ai unui asemenea atac. în fața piloților și a echipelor de la sol, Netanyahu a insistat pe continuarea operațiunilor israeliene 'pe toate fronturile'. Premierul Netanyahu a afirmat că forțele israeliene au eliminat peste 100 de membri ai organizațiilor înarmate din Fâșia Gaza în ultimele săptămâni și a menționat și operațiunile desfășurate în Liban, fără a detalia un nou bilanț, conform i24News. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
NATO și UE, împreună cu Estonia, acuză Rusia de 'sabotaj'
Uniunea Europeană și NATO și-au exprimat marți sprijinul pentru Estonia, după ce Tallinul a anunțat că a identificat un 'act de sabotaj' rusesc în incendiul declanșat în august la o companie de armament, acuzație respinsă imediat de Kremlin, relatează AFP. Ministrul eston de externe Margus Tsahkna a anunțat marți pe X că Tallinul poate astăzi 'concluziona cu certitudine că atacul care a presupus un incendiu împotriva clădirii Milrem Robotics a fost un act de sabotaj comandat de serviciile speciale ale Federației Ruse'. Ministrul de Externe eston l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la sediul său, a indicat el. Potrivit acestuia, autorii atacului au fost arestați și 'nu mai reprezintă nicio amenințare'. Trei suspecți - dintre care cel puțin doi sunt letoni - au fost arestați după un atac în Letonia, apoi predați Estoniei, potrivit unui comunicat al guvernului de la Tallin. Incendiul s-a declanșat în noaptea de 15 august într-o clădire utilizată de societatea specializată în drone terestre Milrem Robotics, din Tallin, fără a provoca victime sau pagube majore. Kremlinul a respins aceste acuzații ale Estoniei. 'Astfel de declarații sunt nefondate, nechibzuite, nu reflectă deloc realitatea și nu se bazează pe niciun argument', le-a spus jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Moscova 'încearcă să slăbească hotărârea noastră și să facă să înceteze sprijinul nostru pentru Ucraina'. Dar 'Rusia este ținută în șah, ea eșuează pe câmpul de luptă, așa cum eșuează în subminarea unității noastre și a sprijinului nostru pentru Ucraina', a adăugat el. Uniunea Europeană s-a declarat marți 'pe deplin solidară' cu Estonia. 'Moscova caută astfel să intimideze Europa pentru ca aceasta să-și reducă sprijinul pentru Ucraina, dar asta nu se va întâmpla', a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand. Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat la rândul său pe X 'multiplicarea acestor acte ostile (care) reflectă o escaladare periculoasă din partea Rusiei'. El a amintit recentul 'incident foarte grav' de pe aeroportul din Leipzig (Germania), ținta unei tentative de atac care a implicat o dronă încărcată cu explozibili. 'Rusia trebuie să știe că nu va reuși să înfrângă nici unitatea noastră, nici determinarea noastră de a continua să sprijinim Ucraina', a adăugat el. Premierul suedez Ulf Kristersson a calificat atacul atribuit Moscovei drept 'extrem de grav' și 'îndreptat împotriva Europei pe ansamblu'. 'Amprentele Rusiei sunt peste tot', a comentat pe X ministrul lituanian de externe Kestutis Budrys, iar președintele leton Edgars Rinkevics a afirmat că această situație ar trebui să se traducă în 'mai mult sprijin pentru Ucraina'. Estonia, membră a UE și NATO, situată pe flancul estic al Alianței, a acuzat Rusia de mai multe provocări hibride de când Moscova a început invazia în Ucraina în 2022. împreună cu vecinii săi baltici, Letonia și Lituania, Tallin și-a crescut investițiile în apărare în ultimii ani, inclusiv pentru a oferi sprijin Kievului. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Trimisul lui Putin și oficiali americani au discutat despre războiul din #Ucraina și inițiative energetice
Kirill Dmitriev, trimisul președintelui rus Vladimir Putin, a purtat discuții 'constructive' cu responsabili americani privind încheierea războiului în Ucraina, inclusiv posibile inițiative energetice între SUA și Rusia în perioada de după război, a declarat marți un oficial american, citat de Reuters. Această vizită a lui Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții rus RDIF, intervine după o întâlnire între președintele Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski săptămâna trecută la New York, în marja Adunării Generale a ONU, unde Zelenski a spus că au discutat despre un posibil armistițiu privind țintele legate de energie. Emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit cu Putin la Moscova la începutul acestei luni. Dmitriev se află la Washington 'pentru a continua discuțiile constructive privind o soluționare pașnică a conflictului între Rusia și Ucraina și despre posibile inițiative energetice între SUA și Rusia după ce războiul se va termina', a spus oficialul american. Dmitriev a avut întâlniri cu reprezentanți ai Trezoreriei și Departamentului Energiei din SUA în timpul vizitei sale la Washington, au declarat marți pentru Reuters surse familiarizate cu pregătirile pentru această vizită. Potrivit Ukrainska Pravda, Dmitriev a sosit în SUA în data de 24 septembrie, iar prima sa escală a fost la New York, unde s-a întâlnit cu Witkoff și Kushner. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Spania: Guvernul spaniol anunță suspendarea evacuărilor până în 2030, în plină contestare socială
Guvernul spaniol a anunțat marți suspendarea evacuărilor din locuințe până în 2030 și reînnoirea automată a contractelor de închiriere, într-o încercare de a limita criza locuințelor cu care se confruntă Spania, în plină contestare socială, relatează AFP. Aceste două măsuri, anunțate pe X de ministrul sănătății Monica Garcia Gomez, în urma unor negocieri aprinse în cadrul coaliției de guvernământ, fac parte din două texte prezentate de executiv și care încă trebuie votate de parlament, unde guvernul socialistului Pedro Sanchez nu dispune de majoritate. Titulara portofoliului de la Sănătate a indicat de asemenea că guvernul dorește să pună în aplicare, în cadrul acestor măsuri, 'interdicția ca fondurile speculative să achiziționeze locuințe'. Aceste fonduri de investiții, la fel ca platformele de închiriere turistică pe termen scurt, precum Airbnb, se află în vizorul manifestanților pentru dreptul la locuință, acuzându-le că au crescut prețurile prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în Spania și de reducerea ofertei. Executivul prevede totodată 'reglementarea închirierilor sezoniere și a închirierii de camere', a indicat Monica Garcia Gomez. 'Un acord magnific. Astăzi este o zi mare pentru chiriași și micii proprietari. Și o zi proastă pentru speculanți', a salutat pe X Felix Bolanos, ministrul spaniol al președinției pe lângă guvern. Toate acestea fac parte din 'decretul Maricarmen', după numele femeii de 87 de ani din Madrid, care a fost evacuată miercurea trecută din casa în care locuia de aproape 70 de ani, după ce aceasta a fost cumpărată de o societate imobiliară. Această evacuare a stârnit un val de indignare în Spania și a readus în prim-plan criza locuințelor în țară, în contextul apropierii alegerilor generale din 2027. De sâmbătă, mai multe sute de manifestanți și militanți ocupă astfel o parte din turistica Puerta del Sol, o piață mare din centrul Madridului, pentru a denunța 'speculațiile' imobiliare și a cere o lege care să ofere o protecție mai mare chiriașilor. Aceste cereri au fost formulate, în special, de sindicatul chiriașilor spanioli, care a stabilit ca măsură 'principală' introducerea 'contractelor de închiriere pe durată nedeterminată'. 'Sărbătorim această victorie a puterii populare', a salutat de la Puerta del Sol Alicia del Rio, o purtătoare de cuvânt a acestui sindicat, precizând totuși că este 'în așteptarea textului concret'. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)
Premierii țărilor frugale cer, într-o scrisoare, reducerea bugetului UE cu 'câteva sute de miliarde de euro'.
Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu prim-miniștrii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor da undă verde unui nou buget al UE dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu 'câteva sute de miliarde de euro', informează EFE. Avertismentul este transmis printr-o scrisoare trimisă prim-ministrului irlandez Micheal Martin (Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE), cu copie către președintele Consiliului European, Antonio Costa, înaintea câtorva luni care reprezintă 'faza decisivă' a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034. 'Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii', avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Retten, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo. Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea 'ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate' în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole. De asemenea, ei subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau ce noi taxe 'se inventează'. 'Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale' a bugetului, avertizează ei. Cele șase state semnatare își justifică poziția subliniind că, împreună, contribuie cu aproape 40% din buget și că 'aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice'. 'Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (...) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic', susțin cei șase premieri europeni. Poziția acestor țări se ciocnește direct cu cea susținută de Spania, Italia sau Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune (PAC), iar această divizare profundă complică obiectivul stabilit de statele membre de a încheia următoarele conturi comune înainte de sfârșitul anului. Proiectul de buget pe care executivul comunitar l-a pus pe masă prevede un buget de două trilioane de euro la prețurile curente (1,76 trilioane la prețurile din 2025), ceea ce echivalează cu 1,26% din venitul național brut al blocului. Se preconizează că Irlanda va prezenta o nouă propunere înaintea summitului european din 15 - 16 octombrie. Nu se așteaptă un acord cu această ocazie, dar se va încerca apropierea pozițiilor, ce vor fi rafinate la o întâlnire la Dublin pe 12 și 13 noiembrie. Dacă va fi necesar, Antonio Costa a cerut capitalelor europene să rezerve 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles, care să permită progresele necesare pentru a ajunge la un eventual acord la reuniunea din decembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)
CEJ a respins cererea Poloniei de suspendare a punerii în aplicare a acordului Mercosur
Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a respins marți cererea Poloniei vizând suspendarea punerii în aplicare a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay), informează Reuters. Polonia a sesizat CEJ, cea mai înaltă jurisdicție a Uniunii Europene, cu privire la acordul de liber schimb Mercosur în luna mai. Polonia a încercat astfel să blocheze acest acord, care, potrivit Varșoviei, ar fi dăunător pentru agricultura poloneză, dar și a UE. Acordul de liber schimb semnat între UE și țările Mercosur a intrat în vigoare, provizoriu, de la 1 mai. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Simona Aruştei)
Mai mult de jumătate din populația Chinei folosește Inteligența Artificială (IA) generativă
China a depășit în primul semestru al anului 2026 cifra de 700 de milioane de utilizatori de Inteligență Artificială (IA) generativă (IA), adică mai mult de jumătate din populația țării, relevă un raport publicat marți de Centrul de informare pentru rețelele de internet din China, citat de agenția EFE. Conform raportului, funcția cea mai folosită continuă să fie colectarea de informații, 76% dintre utilizatori afirmând că folosesc IA generativă pentru a găsi răspunsuri la întrebări. Totuși, utilizarea instrumentelor de IA s-a diversificat. Astfel, un procent de 47,8% dintre utilizatorii chinezi le folosesc acum pentru a procesa imagini sau videoclipuri, 37,6% pentru a lucra asupra unor texte și 32,5% pentru a genera rezumate de lucru, rapoarte ale ședințelor sau prezentări. Raportul evidențiază și creșterea folosirii aplicațiilor menite să crească productivitatea. Instrumentele complete de asistență IA au înregistrat creșteri ale utilizării de peste 100% față de anul precedent, un semnal al integrării acestora în sarcinile de lucru și administrative. Această creștere a numărului de utilizatorilor de IA coincide cu intensificarea concurenței între companiile chineze de tehnologie precum DeepSeek, Alibaba, Moonshot și Zhipu, care au mizat pe modele deschise, prețuri mici și implementare comercială rapidă, spre deosebire de abordarea mai închisă a companiilor americane OpenAI sau Anthropic. Pe de altă parte, extinderea acestui tip de servicii în China coexistă cu o reglementare strictă. începând din anul 2023, China a impus ca IA generativă să respecte 'valorile socialiste fundamentale' și să nu genereze conținuturi care afectează securitatea națională, unitatea teritorială sau stabilitatea socială.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
NATO dă asigurări că atacurile hibride ale Rusiei nu vor slăbi sprijinul său pentru #Ucraina
Atacurile hibride ale Rusiei împotriva țărilor NATO nu vor slabi sprijinul Alianței pentru Ucraina, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce Estonia a acuzat serviciile de informații rusești de un 'act de sabotaj' produs în august, relatează AFP și Reuters. 'Rusia își continuă campania periculoasă de acțiuni ostile împotriva membrilor NATO. Ea încearcă să ne slăbească hotărârea și să oprească sprijinul nostru pentru Ucraina. Dar Rusia nu reușește, ea eșuează pe câmpul de luptă, așa cum nu reușește să submineze unitatea și sprijinul nostru pentru Ucraina', a declarat Mark Rutte, într-o conferință de presă comună la Bruxelles cu premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius. 'Mesajul nostru pentru Moscova este clar: vom face și mai mult pentru Ucraina, nu mai puțin', a mai spus șeful NATO. Estonia a atribuit marți Rusiei un 'act de sabotaj' - incendiul produs în august, la Tallinn, la sediul unui grup specializat în drone terestre. Mark Rutte a salutat comunicarea din partea Estoniei. Schimbul de informații între aliați este util pentru 'atribuirea responsabilității' și pentru obținerea unei 'înțelegeri complete a situației', a subliniat Rutte. 'Suntem mai puternici, iar ei (rușii) știu asta', a adăugat el, făcând totodată apel la calm și îndemnând cetățenii să nu cedeze în fața fricii. Europenii sunt îngrijorați de reapariția acestor așa-numite 'atacuri hibride', de exemplu incendieri sau sabotaj. 'Avem toate opțiunile de răspuns, uneori vizibile, alteori nu, nu întotdeauna publice, nu întotdeauna 'ochi pentru ochi, dinte pentru dinte'', a afirmat Mark Rutte. 'Desigur, Rusia încearcă să semene frica, să provoace diviziune în cadrul societăților noastre, dar nu va reuși. Nu tremurăm, nu tresărim. Facem ceea ce trebuie făcut', a declarat la rândul său premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Activitatea bună a UE în domeniul migrației a fost umbrită de evenimentele de la Ceuta, afirmă comisarul european pentru migrație
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că imaginile cu afluxul masiv de migranți în enclava spaniolă Ceuta, de la sfârșitul lunii iulie, au umbrit statisticile altfel pozitive ale UE privind migrația, relatează Reuters. 'Aș spune că imaginile au umbrit uneori chiar și cele mai bune statistici', a declarat el în fața reporterilor la Bruxelles, în timpul prezentării unui nou plan de consolidare a securității la frontierele externe ale UE. Peste 72.000 de persoane au intrat în enclavă dinspre Maroc la sfârșitul lunii iulie, deși majoritatea au plecat ulterior. Spania estimează că 12.000 de migranți, inclusiv minori, au rămas pe acest teritoriu de mici dimensiuni. De asemenea, Brunner declarase anterior, în cursul acestei luni, pentru Reuters TV că, deși s-a înregistrat o scădere drastică a numărului sosirilor ilegale de migranți în Europa, imaginile din Ceuta au alimentat totuși sprijinul pentru partidele de extremă-dreapta.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)
#Ucraina: Ministrul apărării își anulează o vizită la Berlin din cauza intensificării atacurilor rusești
Noul ministru ucrainean al apărării a anulat o deplasare prevăzută marți, la Berlin, din cauza 'intensificării atacurilor rusești', a declarat o sursă din cadrul ministerului său, relatează AFP. Evghenii Hmara urma să se întâlnească cu omologul său german Boris Pistorius într-un context în care Ucraina încearcă să obțină de urgență un ajutor financiar și militar suplimentar de la aliații săi, pe fondul creșterii numărului loviturilor cu drone și rachete asupra teritoriului său. Ministrul, numit în această vară, a anulat și o deplasare în Norvegia. 'Evghenii Hmara și-a amânat vizitele în Germania și Norvegia, prevăzute pentru această săptămână, din cauza situației din Ucraina și a intensificării atacurilor rusești, care impun o atenție imediată și accelerarea tuturor măsurilor de ripostă', a declarat o sursă din cadrul ministerului său. 'Discuțiile cu partenerii noștri se vor derula sub alte forme și le suntem recunoscători pentru susținerea lor', a adăugat sursa citată. Vizată în mod special de săptămâni de zile, capitala Kiev este lovită zi și noapte de rachete și drone rusești care lovesc în special imobile rezidențiale, depozite, stații de benzină și centre de date informatice sau infrastructuri ale operatorilor de telefonie. Luni, Academia de Științe a fost lovită, atacul soldându-se cu cel puțin un mort și mai mulți răniți, au anunțat autoritățile.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Republica Moldova/ Parlamentari din opoziție au demarat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu
Un grup de parlamentari ai opoziției din Republica, în frunte cu fostul premier Ion Chicu, a inițiat, marți, procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Aceștia o acuză pe Sandu de uzurparea puterii de stat prin subminarea statului de drept, a democrației și a principiului separării puterilor în stat, a suveranității, independențe
Cisiordania: Peste 100 de coloniști israelieni implicați în 'revolte violente', condamnate de Netanyahu
Peste 100 de coloniști israelieni radicali au provocat tulburări în Cisiordania, condamnate de premierul israelian Benjamin Netanyahu marți, transmite dpa. Armata israeliană a declarat că soldați și polițiști au participat la o operațiune împotriva coloniștilor violenți în apropierea localității Jalud, la sud de Nablus, unde aceștia înc
#Ucraina: Rusia a lovit două nave străine, confirmă Zelenski
Rusia a lovit în atacul cu drone și rachete efectuat în noaptea de luni spre marți asupra Ucrainei două nave sub pavilion străin pe coasta Mării Negre a regiunii Odesa, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters. Zelenski a mai afirmat că Rusia a lovit de asemenea în acest atac infrastructur
Ungaria: Fostul ministru al Culturii din timpul lui Orban, reținut în urma unor acuzații de deturnare de fonduri
Un ex-ministru din cabinetul fostului premier Viktor Orban a fost reținut, au anunțat marți procurorii, el fiind acuzat de deturnare de fonduri din cadrul Fondului Cultural Național (NKA), organism aflat în subordinea Ministerului Culturii, relatează Reuters. Fostul ministru al Culturii și actualul deputat Balazs Hanko a fost reținut luni seara la sediul Administrației Naționale Fiscale și Vamale, după ce parlamentarii au votat ridicarea imunității sale parlamentare. Hanko a negat orice abatere. în luna iulie, poliția a efectuat percheziții la sediul unde se aflau serverele de internet ale principalului partid de opoziție din Ungaria, Fidesz, în legătură cu acuzații de 'deturnare de fonduri și alte infracțiuni' la NKA. Procurorii au inițiat proceduri penale în urma acuzațiilor formulate de mai multe persoane, potrivit cărora NKA a direcționat miliarde de forinți sub formă de granturi de stat către artiști și organizații cu legături cu partidul Fidesz, printr-un proces de alocare lipsit de transparență. Persoanele implicate au negat orice neregulă. 'Ca urmare a unei anchete în curs privind infracțiunea de deturnare de fonduri, parchetul l-a reținut pe deputatul Balazs Hanko și l-a audiat în calitate de suspect', au precizat procurorii într-un comunicat publicat marți. 'Am conștiința curată. Acesta este un proces-spectacol politic', a declarat Hanko într-un video în direct pe pagina de Facebook a lui Orban, înainte de a fi reținut. Organismul anticorupție din Ungaria, înființat de premierul Peter Magyar în cadrul campaniei sale de combatere a corupției, a anunțat primele patru cazuri pe care intenționează să le soluționeze. Miklos Sesztak, care a deținut funcția de ministru al Dezvoltării Naționale în cabinetul lui Orban între 2014 și 2018, a fost de asemenea reținut luni, în cadrul unei anchete privind presupuse acte de corupție. Sesztak neagă orice neregulă. 'Ziua de ieri a fost una importantă. După lungi decenii de minciuni, milioane de maghiari au văzut pentru prima dată ce înseamnă o adevărată schimbare de regim și egalitatea în fața legii', a scris Magyar marți pe Facebook. Magyar afirmă că, în ultimii ani, sub conducerea fostului premier Viktor Orban, corupția și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice au costat Ungaria între 8% și 10% din produsul intern brut. Orban a negat că ar fi tolerat corupția în timpul mandatului său de 16 ani.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Percheziții în 19 țări europene în legătură cu o presupusă fraudă de 300 milioane de euro cu telefoane mobile, anunță EPPO
Forțe de poliție, agenți vamali și inspectori fiscali din 19 state europene au întreprins peste 160 de percheziții în legătură cu o presupusă fraudă cu telefoane mobile vândute online, din care au rezultat pagube de aproximativ 300 de milioane de euro (340 de milioane de dolari), potrivit procurorilor Parchetului European (EPPO), transmite dpa.
Nvidia lansează o platformă pentru a împiedica agenți IA să scape de sub controlul uman
Compania multinațională americană de tehnologie Nvidia a dezvăluit luni o nouă platformă deschisă de securitate cibernetică, concepută pentru a monitoriza agenții autonomi de inteligență artificială (IA) și pentru a-i împiedica să opereze în afara controlului dezvoltatorilor lor, informează EFE. Inițiativa vine după mai multe incidente din această
Anthropic avertizează că inteligența artificială ar putea provoca 'riscuri existențiale pentru umanitate'
Anthropic, creatorul modelului de inteligență artificială Claude, a avertizat potențialii investitori în documentele sale de listare la bursă (IPO) că tehnologia sa ar putea prezenta 'riscuri existențiale pentru umanitate', a relatat marți Financial Times, citat de EFE. Compania americană dedică o parte semnificativă a documentelor riscurilor asociate cu dezvoltarea unor modele de inteligență artificială din ce în ce mai avansate, inclusiv 'posibilitatea ca acestea să manipuleze, să șantajeze sau să dezvolte comportamente imprevizibile', potrivit publicației britanice. Documentele au fost distribuite unui grup restrâns de potențiali investitori înainte de listarea la bursă, programată pentru această toamnă la Nasdaq din New York, a companiei conduse de Dario Amodei. Documentele de listare la bursă informează totodată că Anthropic a înregistrat anul trecut venituri de 4,6 miliarde de dolari, de aproape 12 ori mai mult decât în anul precedent, dar a suferit o pierdere operațională de peste 8 miliarde de dolari. Cheltuielile operaționale au totalizat aproape 13 miliarde de dolari, în mare parte din cauza costului resurselor informatice necesare pentru antrenarea și rularea modelelor sale, potrivit Financial Times. Anthropic intenționează, de asemenea, să aloce 518 miliarde de dolari serviciilor de cloud computing, capacității informatice și infrastructurii în următorii ani pentru a-și susține expansiunea, se arată în documente. Ziarul notează că veniturile companiei au continuat să crească rapid în acest an, ajungând la 11,5 miliarde de dolari în al doilea trimestru, deși și cheltuielile sale sunt în creștere. Pe lângă pericolele existențiale, în documentele sale pentru investitori Anthropic recunoaște totodată concentrarea clienților ca fiind unul dintre riscurile la adresa companiei, având în vedere că aproape un sfert din veniturile sale din 2025 au provenit de la doar doi clienți, potrivit surselor consultate de ziar. în plină dezbatere despre amenințările pe care le-ar putea reprezenta IA, Amodei a pledat recent pentru necesitatea 'încetinirii frontierei' de dezvoltare a acestei tehnologii pentru a-i consolida securitatea, o propunere susținută de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și de antreprenorul Elon Musk. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
#Ucraina: Rusia a atacat cu rachete și drone infrastructuri feroviare, centre de date, unități de fabricare a dronelor și porturi
Rusia a bombardat în noaptea de luni spre marți cu rachete și drone în Ucraina centre logistice și informatice, infrastructuri portuare și feroviare, precum și nave, a transmis Ministerul rus al Apărării, potrivit agenției EFE. într-un comunicat postat pe Telegram, comandamentul militar de la Moscova afirmă că armata rusă a efectuat în regiunea capitalei ucrainene Kiev și a regiunii sudice Odesa 'un atac cu arme de înaltă precizie cu lansare terestră și cu drone împotriva centrelor logistice, infrastructurilor portuare și de transport și a unor nave'. Conform aceluiași text, a fost lovit la Kiev un depou de locomotive 'unde erau depozitate rachete de croazieră cu lansare terestră FP-5 Flamingo și componente ale acestora'. Armata rusă mai susține că a lovit centrul de procesare a datelor Bimobile, 'unul dintre principalii furnizori de internet, care asigură transmiterea stabilă a informațiilor, inclusiv a informațiilor secrete pentru Forțele Armate ucrainene', și centrul de date Parkovîi, 'care gestiona procesarea datelor pentru serviciile guvernamentale, comerciale și militare' uncrainene. în regiunea Kiev a mai fost atacat un depozit unde se produceau și depozitau drone, adaugă Ministerul rus al Apărării, Tot potrivit acestuia, în regiunea sudică Odesa, pe coasta Mării Negre, a fost avariată în atacul din noaptea de luni spre marți substația electrică din localitatea Usatove, care furnizează electricitate infrastructurii portuare ucrainene, și un atelier pentru producția de drone în localitatea Velikodolinske. în portul Ismail de pe Dunăre au fost atacate instalații portuare destinate descărcării produselor militare, în timp ce în portul Odesa a fost avariată o navă care transporta echipamente militare, încă o navă ce ar fi avut la bord materiale militare fiind atacată în largul mării, susține comandamentul rus. Ucraina la rândul său și-a continuat noaptea trecută atacurile cu drone asupra unor obiective în interiorul Rusiei, care susține că apărarea sa antiaeriană a doborât în acest nou atac 129 de drone ucrainene cu rază lungă de acțiune deasupra șase regiuni rusești, a peninsulei Crimeea anexate și a Mării Negre.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Submarinele nucleare și explozia unor mine tensionează din nou relațiile dintre cele două Corei
Planurile Coreei de Sud de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și recenta explozie a unor mine antipersonal care au rănit trei soldați sud-coreeni în zona demilitarizată (DMZ) și care, potrivit anchetei efectuate de Seul, au fost amplasate acolo de Coreea de Nord, tensionează din nou relațiile dintre două țări aflate în continuare, din punct de vedere tehnic, în război, relatează marți agențiile EFE și AFP. Ministrul sud-coreean al apărării a denunțat marți o 'încălcare a armistițiului' după ce, pe 21 septembrie, două mine au explodat în zona demilitarizată dintre cele două Corei, rănind trei soldați sud-coreeni, dintre care doi sunt în stare gravă. Conform rezultatelor investigației efectuate de Seul, respectivele mine fuseseră amplasate acolo de Coreea de Nord. 'Este vorba despre o încălcare clară a acordului de armistițiu, și dat fiind faptul că Coreea de Nord poartă responsabilitatea, vom lua măsurile care se impun', a afirmat la o audiere parlamentară ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin Chul. Explozia minelor a survenit în timpul unei operațiuni desfășurate de Coreea de Sud în comun cu Comandamentul Națiunilor Unite (UNC) pentru a verifica suspiciunile Seulului conform cărora Phenianul ar fi amplasat ilegal mine în zonă. încă o mină a fost descoperită ulterior în apropierea locului exploziei. Separat de acest incident, Ministerul nord-coreean de Externe a criticat marți într-un comunicat acordul pe care SUA l-au dat Coreei de Sud să dețină submarine cu propulsie nucleară, estimând că astfel se 'adăugă un nou element de instabilitate în mediul de securitate al regiunii Asia-Pacific'. Phenianul se confruntă cu o amenințare militară 'fără precedent' condusă de Statele Unite, alături de aliatele acestora, Japonia și Coreea de Sud, a afimat luni în fața Adunării Generale a ONU viceministrul nord-coreean de externe, Kim Son Gyong. Coreea de Sud și-a justificat planul de a dezvolta și a fabrica pe plan intern submarine cu propulsie nucleară subliniind avantajul pe care aceste submarine îl oferă față de submarinele convenționale în contracararea Coreei de Nord și a Chinei. Primul submarin de acest fel ar urma să intre în dotarea armatei sud-coreene la jumătatea deceniului următor.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Argentina amenință cu o acțiune juridică dacă un proiect petrolier britanic în Insulele Falkland va continua
Argentina a amenințat cu o acțiune în instanță împotriva Regatului Unit dacă acesta nu pune capăt unui proiect petrolier în largul Insulelor Falkland, relatează marți dpa. Președintele argentinian a Javier Milei a dat Regatului Unit un termen de două săptămâni pentru a pune capăt lucrărilor la proiectul Sea Lion (Leul de mare).
OpenAI abandonează planurile de a lansa un nou model de inteligență artificială, considerat mai dificil de controlat
Grupul OpenAI a abandonat planurile de a lansa un nou model de inteligență artificială de ultimă generație, considerat prea predispus la abaterea de la instrucțiuni, un alt exemplu al dificultății tot mai mari în controlul asupra tipurilor avansate de AI, relatează AFP. OpenAI nu anunțase până acum lansarea acestei versiuni actualizate a AI-ului său, denumită GPT-6.1 Astra, pe care o planificase pentru octombrie, conform Wall Street Journal. Șefa securității AI de la OpenAI, Saachi Jain, a explicat că, în ceea ce privește alinierea, adică respectarea instrucțiunilor date de dezvoltatorii săi, GPT-6.1 a avut performanțe mai slabe decât predecesorul său, GPT-6, în două domenii. Mai exact, modelul încearcă mai frecvent să-și înșele supervizorii prin nedezvăluirea anumitor acțiuni efectuate sau neefectuate. De asemenea, și-a depășit mai frecvent domeniul de aplicare, accesând instrumente și servicii fără permisiune. GPT-6.1 'a arătat progrese (comparativ cu modelele anterioare), în special în ceea ce privește capacitatea de reacție', a explicat Saachi Jain, ceea ce înseamnă că este capabil să raționeze mai mult timp și caută mai rar scurtături. Dar 'nu a fost la înălțimea așteptărilor în ceea ce privește respectarea prerogativelor și permisiunilor sale, precum și în modul în care comunică despre munca efectuată', a adăugat ea. Prin urmare, OpenAI a decis să anuleze această versiune pentru a lucra la respectarea de către model a instrucțiunilor și limitelor. Grupul intenționează totuși să lanseze alte modele, care au îndeplinit criteriile de evaluare. 'Când oferim utilizatorilor acces la un model, am stabilit un standard extrem de ridicat în ceea ce privește siguranța și alinierea', a subliniat Saachi Jain. Ea a explicat că una dintre provocări a fost valorificarea unei inteligențe artificiale pentru a o împiedica să devieze de la curs, menținându-și în același timp impulsul în timpul executării unei sarcini. Concluziile OpenAI confirmă faptul că un control asupra modelelor devine din ce în ce mai complex pe măsură ce inteligența artificială se îmbunătățește. Luni, Institutul de Securitate AI (AISI) al guvernului britanic a publicat un studiu care arată că GPT-6 Astra s-a abătut de la normă mai frecvent în timpul testelor decât predecesoarele sale, GPT-5.6 Sol (lansat la începutul lunii iulie) și GPT-5.5 (aprilie). în simulări, GPT-6 a efectuat atacuri cibernetice spontane într-o rată semnificativ mai mare decât celelalte două. Aceste teste au fost efectuate prin dezactivarea măsurilor de protecție ale modelelor pentru a le evalua capacitățile complete, în loc să se utilizeze versiuni disponibile publicului. Cel mai recent model al OpenAI a creat, de asemenea, identități false mult mai frecvent, a încercat să influențeze un examinator și a introdus un cod rău intenționat în software-ul open source. Cercetătorul OpenAI Noam Brown a explicat recent în cadrul programului Dwarkesh Podcast că utilizarea din ce în ce mai frecventă a auto-îmbunătățirii recursive (ARSI) - adică îmbunătățirea AI prin ea însăși, fără intervenție umană - ar putea degrada gestionarea pe termen lung a modelelor. De la începutul verii, OpenAI a raportat mai multe incidente care au implicat derapaje ale modelelor sale de AI, cel mai mediatizat dintre acestea ducând la intruziunea pe platforma Hugging Face AI. Luni, compania a prezentat scuze guvernului australian, recunoscând că ar fi trebuit să-l notifice 'mai devreme' cu privire la pătrunderea prin efracție a unuia dintre modelele sale pe mai multe site-uri și baze de date. Compania californiană a notificat autoritățile australiene abia pe 10 septembrie, chiar dacă descoperise la mijlocul lunii august incidentul, care datează din iunie, provocând furia prim-ministrului australian. 'Ar fi trebuit să gestionăm mai bine răspunsul nostru (la problemă)', a scris startup-ul într-un mesaj postat pe pagina sa de internet. 'Ne pare rău și vom lucra pentru a face mai bine în viitor', a adăugat grupul. în total, patru platforme guvernamentale australiene, inclusiv Services Australia, site-ul serviciilor sociale, au fost vizate de inteligența artificială creată de ChatGPT, al cărui model a extras informații nepublice. Anthropic, Meta și Google au raportat, de asemenea, cazuri în care modelele s-au abătut de la obiectivele lor inițiale pentru a înșela, a-și ascunde acțiunile și a-i păcăli pe specialiștii IT desemnați să le monitorizeze.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Papa Leon al XIV-lea și-a reînnoit apelul pentru negocieri privind încheierea războiului din #Ucraina
Papa Leon al XIV-lea și-a reiterat luni apelul pentru încheierea războiului din Ucraina și a criticat cheltuielile militare în creștere la nivel mondial, relatează marți dpa. Vorbind cu jurnaliștii în timpul zborului spre Roma, la încheierea vizitei sale în Franța, papa Leon a afirmat că Biserica Catolică are obli
Cele trei media interzise la Casa Albă încearcă să obțină un ordin judecătoresc care să le mențină accesul
CNN, MS NOW și Politico au cerut luni unui judecător federal să emită un ordin judecătoresc care să le mențină accesul la Casa Albă în timp ce contestă în instanță decizia președintelui Donald Trump de a le interzice intrarea din cauza nemulțumirilor legate de modul în care au acoperit activitatea administrației sale, relatează Reuters. Cele trei media au cerut unui judecător care le supervizează cazul la curtea federală din Washington D.C. să emită un ordin preliminar care să blocheze interdicția lui Donald Trump până când va exista o decizie finală în dosar. Judecătorul districtual american Timothy Kelly a emis anterior un ordin temporar de restricție valabil 14 zile care blochează interdicțiile lui Trump, ajungând la concluzia că acestea încălcă drepturile celor trei media la un tratament legal corect. Acestea au argumentat în acțiunea lor în instanță din 21 septembrie că interdicțiile lui Trump reprezintă o discriminare ilegală în baza Primul Amendament al Constituției americane, care garantează drepturile la liberă exprimare și la o presă liberă. Departamentul de Justiție a precizat că Trump a interzis legal cele trei media, după ce stabilit că relatările lor amenință securitatea națională întrucât divulgă informații clasificate. Trump a declarat pe 18 septembrie, într-o postare pe social media, că interzice cele trei media pentru că au relatat știri false și că 'acestea nu ar trebui să poată relata constant ficțiune sau minciuni'. Donald Trump a avut frecvent dispute cu media în cel de al doilea său mandat și a dat în judecată în nume personal media precum New York Times, Wall Street Journal și BBC.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Iranul afirmă că așteaptă un răspuns al SUA după ce au avut loc noi negocieri indirecte
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat luni seară că Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA în urma unor noi discuții indirecte desfășurate prin intermediul mediatorilor qatarezi la New York pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu și care să permită mai întâi redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după ce o propunere iraniană anterioară a fost respinsă de președintele american Donald Trump, relatează agențiile AFP și EFE. Mediatorii qatarezi 'au prezentat idei și le-am discutat. Ei trebuie să abordeze din nou problema cu partea americană, după care răspunsul final din partea Statelor Unite ne va fi transmis prin intermediul mediatorului qatarez', a explicat ministrul Araghchi, într-un interviu acordat agenției iraniene Irna la New York, unde el a venit pentru a participa la Adunarea Generală a ONU. 'Atenția se concentrează în prezent numai pe Strâmtoarea Ormuz, iar redeschiderea acesteia este condiționată de respectarea unor cerințe pe care noi le-am comunicat celeilalte părți', a precizat ministrul iranian. Qatarul estimează că răspunsul din partea SUA ar putea veni chiar în cursul zilei de marți, după care 'la Teheran va fi luată o decizie în funcție de acesta', a adăugat șeful diplomației iraniene. Anterior, Iranul a propus Statelor Unite un plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile și de reluarea a negocierilor asupra programului nuclear iranian, în schimbul ridicării de către SUA a blocadei navale impuse porturilor iraniene, suspendării sancțiunilor asupra petrolului iranian și restabilirii armistițiului, propunere ce a fost însă respinsă de președintele american Donald Trump. Războiul pe care Statele Unite și Israelul l-au lansat împotriva Iranului intră în a opta lună și procesul de soluționare se află în impas, cu sancțiuni americane intensificate și atacuri ocazionale ale Teheranului împotriva petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz. Un acord provizoriu semnat în iunie, între timp eșuat, a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, mai ales sancțiunile impuse Iranului și dosarul nuclear iranian, acesta din urmă privind în special neutralizarea stocului de uraniu îmbogățit al Teheranului.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Cuba: Rubio afirmă că Statele Unite speră că Havana va alege 'o altă cale'
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că Statele Unite speră că Havana va alege 'o altă cale', avertizând că cei care cred că pot aștepta încheierea mandatului președintelui Donald Trump 'vor primi o lecție dură' dacă nu își schimbă cursul, relatează marți Reuters. Administrația Trump și-a ex
SUA: Pentagonul a atribuit Raytheon un contract de 20,7 miliarde de dolari pentru rachete AMRAAM pentru refacerea stocurilor
Pentagonul a atribuit diviziei Raytheon a corporației RTX un contract multianual provizoriu în valoare de 20,7 miliarde de dolari pentru a accelera producția de rachete AMRAAM, în contextul în care armata urmărește refacerea stocurilor golite de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, transmite marți Reuters. SUA au furnizat cantități mari de armament aliaților lor, utilizând totodată muniții în propriile operațiuni militare în Iran, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la rezervele de sisteme cheie de apărare aeriană și de armament ghidat de precizie. Rachetele AMRAAM sunt folosite în luptele aeriene dintre avioane de vânătoare, precum și în cadrul sistemului NASAMS (National Advanced Surface-to-Air Missile System), utilizat pentru apărarea zonei Washingtonului, dar și de peste o duzină de alte țări, inclusiv Ucraina, Oman și Qatar. Contractul privind rachetele AMRAAM este cel mai recent dintr-o serie de mari contracte de muniții pe care Pentagonul le-a încheiat în acest an pentru a pune presiune pe producători pentru a accelera ritmul de fabricație. Contractul atribuit Raytheon urmează un model similar celui de 58,6 miliarde de dolari încheiat în iulie cu Lockheed Martin pe șapte ani, până în anul fiscal 2032, pentru rachete Patriot. La fel ca în cazul acelui contract, reprezentanții din industrie au avertizat că Congresul nu a alocat încă fondurile necesare pentru a susține angajamentul multianual complet, ceea ce înseamnă că este posibil ca furnizorii să nu poată investi la scară largă în componente și facilități. Acordurile de producție sunt menite să încurajeze furnizorii să accelereze creșterea volumului de producție, făcând parte dintr-o inițiativă mai amplă a administrației Trump de a acorda prioritate fabricării de armament în detrimentul profiturilor pentru acționari. Dacă legislativul va aloca în cele din urmă fondurile, contractul ar permite companiei RTX să continue investițiile în forța de muncă, în lanțul de aprovizionare și în facilități, pe fondul creșterii rapide a cererii din SUA. Compania a precizat că aproape și-a dublat producția de rachete AMRAAM în 2025 față de anul anterior. Acordul face parte din inițiativa Pentagonului intitulată 'Arsenalul Libertății' (Arsenal of Freedom). La începutul acestui an, RTX a anunțat că își stabilește o țintă de producție anuală de cel puțin 1.900 de rachete AMRAAM.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)