Viață parlamentară
303 articole
Legea integrității reexaminată - adoptată de plenul Camerei Deputaților
Plenul Camerei Deputaților a reexaminat, luni, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. S-au înregistrat 183 de voturi 'pentru', 84 'împotrivă' și trei abțineri. Anterior, comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților, reunite, au dat raport favorabil propunerii legislative. Deputații au adoptat mai multe amendamente, în acord cu CCR, între acestea unul susținut de parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și din grupul minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate, pentru ca averile demnitarilor să fie din nou publice. în urma declarațiilor de interese și a celor de avere completate de demnitari, ANI va genera o fișă publică privind interesele financiare, care se va completa de la 1 ianuarie 2027. Fișa se menține pe pagina de internet a ANI pe o perioadă de 5 ani de la publicare. Printr-un amendament al USR, a fost eliminată prevederea potrivit căreia agenția asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuți la art. 18 din OUG nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cu șeful Cancelariei prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centra³e de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, cu președinții Consiliilor județene. în cuprinsul fișei publice privind interesele financiare nu pot fi făcute publice: * date de identificare ale declarantului, respectiv: codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, precum și inițiala prenumelui tatălui; indicațiile, altele decât denumirea județului, referitoare la localizarea imobilelor supuse declarării; elementele de identificare a bunurilor mobile care pot conduce la localizarea acestora; semnătura declarantului; informațiile privind starea civilă, inclusiv cele referitoare la divorț și modalitatea realizării partajului; informațiile financiare referitoare la numerele conturilor bancare, codurile IBAN și denumirea completă a unităților bancare; * numele și prenumele, precum și orice alte date cu caracter personal referitoare la orice alte persoane care, potrivit legii, trebuie menționate în declarațiile prevăzute în anexe. Deputatul PSD Radu Marinescu a subliniat că proiectul corespunde atât așteptărilor partenerilor internaționali, cât și ale societății. 'Am atras atenția că proiectul inițial era inform. (...) Astăzi, împreună cu toți colegii, am reușit să identificăm o formulă care noi apreciem că este corespunzătoare unui standard de constituționalitate. (...) Considerăm că pe viitor funcția publică și demnitatea publică va fi protejată de noua lege, iar publicul va cunoaște acele aspecte pe care va dori să se cunoască', a spus Marinescu. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, și-a exprimat satisfacția pentru consensul din comisiile de specialitate. 'PNL susține propunerea legislativă, dar menționăm că suntem în procedura de reexaminare pentru că nu ați înțeles absolut deloc remarcile făcute în Comisia juridică. V-am atras atenția că textele sunt neconstituționale, ați votat proiectul. (...) Totodată este bine că astăzi în comisie am reușit să identificăm o formă mediată care să permită în continuare publicitatea acestor declarați', a transmis el. Camera Deputaților este prima Cameră legislativă sesizată, forul decizional fiind Senatul. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Camera Deputaților/ A fost prorogat termenul pentru desfășurarea admiterii la liceu la finalul clasei a VIII-a
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, un proiect potrivit căruia admiterea la liceu și evaluarea națională organizate la finalul clasei a VIII-a, prevăzute în actuala Lege a învățământului preuniversitar, se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi care a început clasa a V-a în anul școlar 2025 - 2026. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii învățământului preuniversitar, astfel încât admiterea la liceu și evaluarea națională organizate la finalul clasei a VIII-a să se proroge până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi care a început clasa a V-a în anul școlar 2025 - 2026. 'Termenul prevăzut la art. 248 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru desfășurarea admiterii la liceu și evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2025 - 2026', se arată în inițiativa legislativă. Proiectul va merge pentru dezbatere și la Senat, care este for decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Senat/ Audieri la Comisia de apărare pe tema incidentelor cu drone marine
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera superioară a Parlamentului, i-a invitat pe reprezentanții Ministerului Apărării, ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerului de Externe, Autorității Navale Române, Administrației Porturilor Maritime Constanța și Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare în vederea identificării unor soluții concrete pentru detectarea timpurie a amenințărilor reprezentate de dronele maritime. 'Președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională își propune, în egală măsură, clarificarea responsabilităților și a modalității de cooperare dintre instituții, astfel încât neutralizarea amenințărilor reprezentate de dronele maritime să se obțină cu celeritate', a informat luni Senatul. Audierile care vor avea loc marți 'vor fi de natură să expliciteze cine monitorizează, cine intervine și cine conduce operațiunile respective și se va stabili dacă sunt necesare modificări legislative în vederea protejării litoralului, porturilor și infrastructurii strategice din Marea Neagră', a precizat sursa citată. întâlnirea este programată pentru marți, de la ora 12:00, la Palatul Parlamentului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Senat/Legea privind modificarea limitelor ariilor protejate pentru amenajări hidroenergetice - aprobată în forma trimisă la promulgare
Plenul Senatului, întrunit luni în sesiune extraordinară, a aprobat raportul comun de admitere, fără amendamente, asupra Legii privind modificarea limitelor ariilor protejate, posibile pentru anumite obiective de amenajări hidroenergetice, în forma transmisă la promulgare. Astfel a fost respinsă cererea de reexaminare a președintelui României, formulată pe 13 august 2026, la Legea pentru completarea articolului 56 indice 1 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea articolului 5 alineat (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. în ședința comună din 19 august, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, ai Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisiei pentru mediu și ai Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă obiecțiile formulate de președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, asupra legii, în forma transmisă la promulgare. Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea și completarea articolului 56' din OUG nr. 57/2007, în sensul instituirii posibilității ca, la solicitarea de către beneficiar, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să poată dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare. De asemenea, prin legea transmisă la promulgare se modifică articolul 5 alineat (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în sensul că regimul juridic instituit de acest act normativ nu se va aplica și proiectelor sau părților din proiectele care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securității naționale, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării și nici capacităților de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a acestora. Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Plenul Senatului a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare privind întâlnirea Ilie Bolojan - Simina Tănăsescu
Plenul Senatului, reunit luni, a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea care a avut loc pe 14 august între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. 'Ancheta parlamentară (...) are drept scop și obiective analizarea și clarificarea cu privire la împrejurările în care a avut loc întâlnirea, la natura și scopul acesteia, la motivul pentru care întrevederea s-a desfășurat Biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate cu ocazia acestei întâlniri din ziua de 14 august 2026, în vederea aflării adevărului, pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea actului jurisdicțional al Curții Constituționale. Explicația privind natura întâlnirii devine legitim necesară deoarece, în raport de locul și momentul la care a avut loc aceasta, Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu mize instituționale, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. Scopul întâlnirii trebuie clarificat transparent având în vedere că independența unei jurisdicții depinde în egală măsură de conduita celor care exercită funcții în cadrul acesteia. Curtea Constituțională nu este o autoritate politică ea este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională', prevede hotărârea adoptată de Senat, aflat în sesiune extraordinară. Concluziile anchetei parlamentare vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului permanent al Senatului în termen de 14 zile. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Ninel Peia cere adoptarea de urgență a unei declarații privind condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
Senatorul Ninel Peia, membru al grupului parlamentar PACE - întâi România, a solicitat luni Parlamentului adoptarea 'de urgență' a unei declarații oficiale prin care statul român să condamne 'ferm', 'definitiv' și 'fără echivoc' Pactul Ribbentrop-Molotov și 'toate crimele' împotriva umanității născute din această înțelegere. 'Ieri a fost Ziua europeană de comemorare a victimelor nazismului și bolșevismului. S-au împlinit 87 de ani de când doi criminali ai istoriei, Hitler și Stalin, au semnat blestematul pact Ribbentrop-Molotov. Prin această semnătură ticăloasă, trupul României Mari a fost sfâșiat, iar destinul a milioane de frați de-ai noștri a fost aruncat în gura iadului totalitar. Consecințele au fost de o cruzime apocaliptică. Regimul stalinist-bolșevic a aplicat Basarabiei martire cea mai cumplită armă a exterminării în masă. (...) Tăcerea noastră de azi este o complicitate cu călăii de ieri. De aceea, de la această tribună sacră a democrației, solicit oficial Senatului și întregului Parlament adoptarea de urgență a unei declarații oficiale prin care statul român să condamne ferm, definitiv și fără echivoc pactul Ribbentrop-Molotov și toate crimele împotriva umanității născute din această înțelegere criminală', a transmis Ninel Peia, în plenul Senatului. El a propus senatorilor prezenți la ședința de plen păstrarea unui moment de reculegere. 'Dincolo de micile noastre bătălii politice, avem obligația să fim bărbați și doamne de stat în fața istoriei. în numele memoriei celor uciși, deportați și înfometați vă solicit domnule președinte și vă rog dragi colegi și colege să ne ridicăm și să păstrăm un moment de reculegere, să lăsăm liniștea acestui plen să fie vocea celor care au pierit pentru că purtau vina de a fi români', a afirmat Peia. AGERPRES/(A - redactor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Camera Deputaților: Raport favorabil în comisiile de specialitate pe legea integrității
Comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților, reunite luni, au dat raport favorabil propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, proiect reexaminat în urma unor decizii ale Curții Constituționale. După mai bine de trei ore de ședință, în care s-au contrazis pe procedura de vot, și o pauză ulterioară în care au discutat aspectele aflate în divergență, deputații din cele două comisii au convenit o formulă de punere în acord a textelor din lege cu deciziile Curții Constituționale, prin amendamente. Deputații au adoptat un amendament susținut de parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și din grupul minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate, pentru ca averile demnitarilor să fie din nou publice. în urma declarațiilor de interese și a celor de avere completate de demnitari, ANI va genera o fișă de interese financiare. 'Am convenit toți ca această fișă să aibă denumirea de fișă publică privind interesele financiare - denumirea oficială. Am convenit, de asemenea, (...) că se comasează, la capitolul II active, bunurile imobile cu bunurile mobile', a declarat președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, care a subliniat că dorința este de a exista o lege constituțională. Potrivit acestuia, capitolul 5 din legea inițială rămâne, cu referire la valoarea contractelor finanțate integral. Acesta va avea două abordări: valoarea în derulare și valoarea finalizată. Prin bifă se va menționa dacă sunt cu valoare între 100.000 lei - 500.000 lei, 500.000 lei - 1 milion lei sau peste 1 milion lei. 'De asemenea, s-a solicitat ca în perioada de 30 de zile în care există posibilitatea de rectificare (...) persoana în cauză să poată verifica această fișă de interese financiare. Dacă din eroarea agenției fișa este incorectă, să poată în termen de 30 de zile să intervină pentru corectarea acestei fișe. Dacă în termenul de 30 de zile această fișă nu este sub nicio formă corectată, se prezumă că este corect completată, datele sunt corect extrase de către Agenția de Integritate din fișele deja depuse și procedura curge mai departe', a explicat Ciucă. Prin noul proiect de lege se instituie o singură declarație, care se va actualiza doar în situația în care vor exista modificări patrimoniale, a precizat, la finalul ședinței, președintele ANI, Bogdan Sticlosu. întrebat dacă noua variantă a declarației de interese financiare este una transparentă, el a răspuns că este vorba despre o soluție aplicabilă. 'Este soluția pe care o putem aplica, având în vedere și cele două decizii ale Curții Constituționale. Varianta propusă de noi era o variantă care asigura o transparență mult mai largă, ea poate să fie consultată, dar mai restrânsă față de declarațiile de avere și interese care erau publicate înainte de decizia CCR. Această variantă a fost varianta la care am ajuns împreună, așa cum ați observat în cadrul ședinței, astfel încât să putem asigura o transparentizare. în același timp, știm foarte bine că doar primim atâtea solicitări, există așteptări foarte mari pe această zonă de publicare a informațiilor, dar, în același timp, suntem restrânși de aceste decizii', a indicat președintele ANI. El a adăugat că persoanele vizate de lege vor depune și vor completa datele doar pentru declarația de avere și interese. 'Această declarație de interese financiare sau această fișă, cum a fost redenumită, se va genera automat în baza informațiilor completate și existente. (...) Noi, în continuare, o să avem acces și o să le putem folosi în analizele sistemului pe care îl avem. (...) Această fișă care va fi publică va spune prețul de dobândire sau modalitatea de dobândire în funcție de anumite categorii', a completat Sticlosu. Proiectul urmează să primească aprobarea plenului Camerei Deputaților, ulterior intrând în dezbaterea Senatului - for decizional în acest caz. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu) Citește și: Legea integrității reexaminată - adoptată de plenul Camerei Deputaților
Camera Deputaților/ Ordinea de zi a sesiunii extraordinare - aprobată de plen
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, ordinea de zi a sesiunii extraordinare, care va avea loc până miercuri. Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților se află reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. Camera Deputaților este primul for legislativ sesizat cu acest proiect. Mai sunt, de asemenea, două proiecte cu privire la învățământul preuniversitar. Deputații au mai aprobat introducerea pe agendă a inițiativelor legislative ce urmează să fie adoptate de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în această sesiune extraordinară. Camera Deputaților lucrează de luni până miercuri în sesiune extraordinară. Săptămâna aceasta este ultima de vacanță parlamentară, înaintea sesiunii ordinare care începe la 1 septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Parlamentul - în sesiune extraordinară
Parlamentul - în sesiune extraordinară
Senatul și Camera Deputaților intră în sesiune extraordinară, începând de luni, timp de trei zile, urmând să fie discutate proiecte care fac obiectul unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că printre proiectele importante care vor fi dezbătute se numără și cel privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi, care completează cadrul legal pentru promovarea energiei verzi. ''Legea hidrogenului (Jalonul 126) figurează explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România, a cărei miză financiară este de 2,84 miliarde de euro. Vor mai fi și alte proiecte importante și urgente care vor fi dezbătute, pentru unele dintre acestea Senatul fiind camera decizională. Agenda publică dictează ritmul parlamentar și vom avea lucrări în plenul Senatului și în comisii până vom finaliza ce ne-am propus. Concentrarea pe prioritățile reale ale României este o obligație nu o opțiune'', preciza Abrudean, pe pagina sa de Facebook. Pe proiectul ordinii de zi de la Camera Deputaților se află reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. Camera Deputaților este primul for legislativ sesizat cu acest proiect. De asemenea, pe agendă se mai află inițiative legislative adoptate de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Aceasta este ultima săptămână de vacanță parlamentară, înaintea sesiunii ordinare care începe la 1 septembrie. Până la data de 31 august mai multe acte normative ar trebui să intre în vigoare fiind jaloane în PNRR. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Camera Deputaților/ Ordinea de zi a sesiunii extraordinare - aprobată de plen
Dimitriu (USR): Noua lege a partidelor ia de la judecător și dă unei instituții puterea de a decide cine înființează un partid
Deputatul USR Alexandru Dimitriu critică proiectul legii partidelor politice pus în transparență de Autoritatea Electorală Permanentă, susținând că, potrivit acestuia, instituția condusă de Adrian Țuțuianu va avea puterea de a decide în ceea ce privește înființarea sau desființarea unui partid. 'PSD vrea drept de viață și de moarte asupra tuturor partidelor și alianțelor politice din România. Bine ați venit în Republica Grindeanu - Țuțuianu. Noua lege a partidelor, scrisă chiar de Autoritatea Electorală Permanentă, ia de la judecător și dă unei instituții conduse de un pesedist sadea puterea de a decide cine înființează un partid, cine se aliază cu cine și cine dispare', a scris Dimitriu, duminică, pe pagina sa de Facebook. El a adăugat că, în prezent, cererea de înființare a unui partid se judecă la Tribunalul București, în ședință publică, în prezența procurorului. Conform proiectului, cererea respectivă ajunge la un complet de cinci angajați ai AEP, iar hotărârea este dată de conducerea instituției. 'Apoi articolul 54 lasă tot AEP să stabilească, prin propria hotărâre, cine intră în completuri și cum se împart dosarele, așa că rămânem cu o instituție care scrie legea, primește puterea, își alege oamenii, le scrie regulamentul și semnează decizia. Și nu e vorba doar de partide noi. Alianța politică, adică exact vehiculul prin care USR și PNL ar putea merge împreună, trece prin aceeași procedură și poate fi respinsă de AEP, inclusiv pentru că denumirea ei 'creează confuzie'. Iar orice schimbare în alianță produce efecte abia după ce o publică AEP, deci Țuțuianu decide și dacă, și când', a completat Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției. El a menționat că, în prezent, procurorul trebuie să ceară unui judecător dizolvarea unui partid, iar proiectul prevede că AEP se autosesizează, iar partidul ajunge în instanță abia ulterior. Printre motivele care pot fi invocate se numără activitatea 'contrară ordinii publice' sau urmărirea unui 'alt scop' decât cel din statut. 'Cireașa e la articolul 56: dacă îți modifici statutul și nu depui hârtia la AEP ori ți se respinge, AEP dispune dizolvarea partidului 'întrucât scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice'. Nu trebuie să faci nimic ilegal, e destul să întârzii un document ca legea să decidă că ai devenit un pericol pentru ordinea publică. Peste toate, articolul 74 bagă în șase luni toate partidele care există azi în pixul lui Țuțuianu, ca să le binecuvânteze existența sau nu. Toate! Un PSD care ne spune în fiecare zi că este în opoziție tocmai și-a scris singur dreptul de a hotărî cine mai are voie să existe în afara lui', a mai susținut deputatul USR. Conform AEP, proiectul legii privind partidele politice reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii. Reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Sunt clarificate regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie, a indicat AEP. Totodată, procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc. 'Proiectul legii partidelor politice urmărește un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice. Proiectul mută legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului, cu mai multă transparență, democrație internă, protecție a membrilor, disciplină financiară și digitalizare, păstrând însă autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor', a susținut AEP. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Parlamentul - convocat în sesiune extraordinară săptămâna viitoare
Senatul și Camera Deputaților au fost convocate în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, în perioada 24 - 26 august. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat vineri seara că printre proiectele importante care vor fi dezbătute se numără și cel privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi, care completează cadrul legal pentru promovarea energiei verzi. 'Legea hidrogenului (Jalonul 126) figurează explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România, a cărei miză financiară este de 2,84 miliarde de euro. Vor mai fi și alte proiecte importante și urgente care vor fi dezbătute, pentru unele dintre acestea Senatul fiind camera decizională. Agenda publică dictează ritmul parlamentar și vom avea lucrări în plenul Senatului și în comisii până vom finaliza ce ne-am propus. Concentrarea pe prioritățile reale ale României este o obligație nu o opțiune', a precizat Abrudean, pe pagina sa de Facebook. Și Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis, vineri seara, convocarea unei sesiuni extraordinare. Pe proiectul ordinii se zi se află reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august, Camera Deputaților fiind primul for legislativ sesizat. De asemenea, pe agendă se mai află inițiative legislative adoptate de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Aceasta este ultima săptămână de vacanță parlamentară, înaintea sesiunii ordinare care începe la 1 septembrie. Până la data de 31 august mai multe acte normative ar trebui să intre în vigoare fiind jaloane în Planul Național de redresare și Reziliență. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Proiect AUR pentru interzicerea externalizării documentelor strategice ale ministerelor către firme și ONG-uri
Parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au depus în Parlament o inițiativă legislativă care interzice practica externalizării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a altor documente strategice ce intră în atribuțiile de bază ale ministerelor către firme private sau organizații neguvernamentale. Prin această propunere legislativă, AUR urmărește consolidarea capacității administrative a ministerelor, eliminarea risipei de fonduri publice și asigurarea faptului că documentele strategice ale României sunt elaborate de instituțiile statului, în interes public. Proiectul de lege, inițiat de liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu și deputatul AUR Valeriu Munteanu, urmărește să pună capăt 'risipei de bani publici' și să readucă elaborarea politicilor publice în sarcina administrației, a precizat un comunicat al AUR. Deputatul AUR subliniază că statul român alocă sume importante din bugetul național pentru ca ministerele să își îndeplinească atribuțiile legale, inclusiv elaborarea politicilor publice. Delegarea acestei responsabilități către alte entități și firme de casă nu face decât să risipească resursele publice, susține el. 'Statul român a ajuns într-o situație absurdă. Lunar, plătim milioane de lei unor direcții din cadrul ministerelor pentru a elabora politici publice. în același timp, plătim milioane de lei unor ONG-uri și firme de casă pentru a elabora exact aceleași documente. Cel mai elocvent exemplu este strategia pentru biodiversitate, pentru care userista Diana Buzoianu a plătit 500.000 de lei unor ONG-uri și firme de casă', a declarat Valeriu Munteanu. Inițiativa introduce, totodată, reguli stricte privind conflictele de interese, interzicând atribuirea unor astfel de contracte către entități în care activează persoane care au ocupat funcții în ministerul respectiv în ultimii cinci ani. Contractele încheiate cu încălcarea legii vor fi lovite de nulitate absolută, iar persoanele responsabile vor putea răspunde patrimonial și disciplinar. Respectarea prevederilor va fi verificată anual de Curtea de Conturi, se prevede în proiect. 'Expertiza externă trebuie cumpărată acolo unde statul nu o are. Dar statul nu poate transforma consultanța într-un substitut permanent pentru propria administrație. Avem nevoie de ministere care produc politici publice, nu de ministere care plătesc salarii pentru a administra contractele celor care le scriu politicile publice', a explicat deputatul AUR Valeriu Munteanu. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)
Ninel Peia (PACE - Întâi România): Ancheta întâlnirii Bolojan - Tănăsescu merge mai departe
Grupul PACE - întâi România a reușit 'să deschidă' calea anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, după ce comisia de specialitate a aprobat acest demers, a anunțat marți senatorul Ninel Peia. 'La solicitarea mea, formulată în Biroul permanent al Senatului, demersul privind clarificarea împrejurărilor întâlnirii dintre premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, a ajuns în fața Comisiei pentru constituționalitate a Senatului, condusă de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, PACE - întâi România. Astăzi, comisia a aprobat demersul pentru inițierea anchetei parlamentare. Este o victorie a PACE - întâi România și, înainte de toate, o victorie a dreptului românilor de a afla adevărul', a transmis Ninel Peia, într-un comunicat de presă. El a adăugat că dorește 'doar răspunsuri'. 'Am spus de la început, nu condamnăm pe nimeni și nu pronunțăm sentințe. Vrem răspunsuri. Cine a organizat întâlnirea? Cine a pus la dispoziție biroul oficial al președintelui Senatului? în ce împrejurări s-a desfășurat întrevederea și care a fost caracterul acesteia? Le mulțumesc tuturor senatorilor din Comisia pentru constituționalitate care au susținut demersul, indiferent de apartenența politică. PACE - întâi România a inițiat demersul. L-am dus în Biroul permanent. Astăzi am deschis calea anchetei parlamentare. Mergem până la capăt pentru aflarea adevărului!', se arată în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Abrudean: Senatul e pregătit să se reunească în sesiune extraordinară, în urma deciziei CCR privind Legea integrității
Senatul României este pregătit să se reunească într-o nouă sesiune extraordinară, în urma deciziei CCR privind Legea integrității, și să parcurgă cu rapiditate pașii legislativi necesari, a anunțat luni președintele Camerei superioare a Parlamentului, Mircea Abrudean. ''România rămâne cu aproape un miliard de euro din PNRR, după ce CCR a respins sesizarea împotriva Legii biodiversității. Este o veste bună pentru România și pentru proiectele finanțate prin PNRR. Strategia națională pentru conservarea biodiversității este un jalon important, iar îndeplinirea lui protejează o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro. în această perioadă, fiecare jalon PNRR contează. România trebuie să își respecte angajamentele și să nu piardă bani europeni din cauza unor blocaje politice. Senatul României este pregătit să se reunească într-o nouă sesiune extraordinară, în urma deciziei CCR privind Legea integrității, și să parcurgă cu rapiditate pașii legislativi necesari'', a scris Mircea Abrudean pe pagina sa de Facebook. Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins luni obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026 - 2030 este constituțională în raport de criticile formulate. De asemenea, Curtea a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituțională prevederea din lege care menționează încetarea de drept a funcției/ demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Totodată, CCR a declarat neconstituțională sintagma ''persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți'' din Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * CCR: Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului
Senat: Cererea pentru o comisie de anchetă privind întâlnirea premierului cu președintele CCR, respinsă de Biroul Permanent
Biroul Permanent al Senatului a respins, luni, cererea de înființare a unei comisii de anchetă privind întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, care ar fi avut loc pe 14 august, în incinta Parlamentului, a precizat pentru AGERPRES liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. Cererea, depusă de senatorul Ninel Peia, din Grupul PACE - întâi România, a fost respinsă deoarece nu a întrunit numărul necesar de semnături pentru a fi susținută, a afirmat senatorul liberal. Biroul Permanent a decis, de asemenea, ca o altă solicitare depusă de senatorul Peia, prin care acesta cerea sesizarea Comisiei de constituționalitate pentru verificarea aspectelor de constituționalitate legate de întâlnirea dintre premierul interimar și președinta CCR, să fie transmisă acestei comisii spre informare, a menționat Fenechiu. în cazul în care va considera necesar, Comisia de constituționalitate se poate adresa Biroului Permanent pentru verificarea condițiilor în care s-a desfășurat întâlnirea și a eventualelor încălcări ale normelor deontologice sau ale legislației în vigoare. Senatorul PNL a mai precizat că Biroul Permanent a decis trimiterea către comisiile avizatoare a două proiecte de lege: o propunere legislativă privind modificarea și completarea articolului 5, alineat (3) din OG nr. 80/200, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice și, respectiv, un proiect de lege privind stabilirea unor măsuri pentru derularea Programului național de dezvoltare locală. Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, la Oradea, întrebat despre întâlnirea pe care ar fi avut-o cu președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, că este un caz în care se încearcă să se facă din țânțar armăsar. ''Vedeți, de multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta, în care se încearcă această schemă'', a spus Ilie Bolojan. El a adăugat că ''atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, în așa fel încât să rezolvi problemele''. întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege, a precizat, duminică, CCR. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a transmis, sâmbătă, că respinge ''ferm și categoric'' orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal. AGERPRES/ (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Grindeanu: E bine să fie clarificate aspectele legate de întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu, ține de credibilitatea CCR
Camera Deputaților/Mărirea avansului de la 40% la 60% din decontările către furnizorii de energie și gaze naturale, aprobată
Plenul Camerei Deputaților a aprobat miercuri, în sesiune extraordinară, un proiect de lege pentru modificarea ordonanțelor privind schemele de compensare/plafonare a prețurilor la energie electrică/gaze naturale pentru a accelera decontarea de către stat a sumelor aferente energiei cu prețuri plafonate. Astfel, a fost adoptat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea OUG nr.6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și a OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Prin proiect se stabilește mărirea avansului de la 40% la 60% din valoarea cererilor de decontare până la finalizarea verificărilor privind dovada prețului de achiziție a energiei electrice/gaze naturale de către firmele distribuitoare de energie. în expunerea de motive a inițiativei legislative se arată că 'volumul cererilor de decontare aflate în analiză este de aproximativ 6 miliarde lei, iar menținerea pragului actual de 40% generează dificultăți semnificative în asigurarea fluxurilor financiare necesare continuării activității furnizorilor, cu potențiale efecte asupra stabilității pieței de energie și asupra consumatorilor finali'. Totodată, proiectul introduce mecanisme mai eficiente de recuperare a sumelor plătite necuvenit, prelungește termenele de regularizare, introduce dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele care trebuie restituite bugetului de stat și nu sunt recuperate în termenul legal de 10 zile lucrătoare și prevede menținerea obligației furnizorilor de a restitui diferențele rezultate în urma regularizării atunci când sumele decontate depășesc valorile stabilite de ANRE. Ministrul Muncii și ministrul Energiei vor emite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii un ordin comun privind procedura de analiză/verificare/validare și plată a cererilor de decontare. Camera Deputaților este decizională în cazul acestui proiect. Senatul a aprobat propunerea legislativă în ședința din 5 august. AGERPRES/ (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Proiect prin care tranzacțiile cu bunurile statului trebuie avizate de Guvern, adoptat de Camera Deputaților
Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri un proiect de lege de completare a Codului administrativ, care instituie un mecanism transparent și predictibil privind negocierea, aprobarea și încheierea tranzacțiilor de către stat, iar tranzacțiile care vizează bunurile imobile proprietate privată a statului și cele cu o valoare mai mare de 500.000 lei vor trebui aprobate prin hotărâre a Guvernului. Proiectul a primit 198 de voturi 'pentru' și 75 'împotrivă', după ce a fost adoptat de către Senat pe data de 30 iulie. După adoptare, parlamentarii din opoziție au acuzat faptul că, prin această lege, Guvernul va putea să vândă fără licitație companii strategice ale statului și au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională. 'Prin această lege, votată de această coaliție veche, nouă, ad-hoc, PSD, PNL și USR, a fost abilitat Guvernul Bolojan pentru stingerea unor obligații nepatrimoniale în fața Pfizer, o datorie de peste 600 milioane de euro, realizată în timpul pandemiei. AUR va ataca la Curtea Constituțională această lege și vom încerca să o anulăm. Nu știm ce vrea să tranzacționeze în grabă Guvernul Bolojan. Fie că e vorba de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz sau Romgaz', a spus deputatul AUR Valeriu Munteanu. 'De astăzi, cei care ghidonează statul român au la dispoziție o unealtă, care le permite să stingă litigii, dând terenuri și clădiri din proprietatea privată a statului. Litigiile există și nu sunt puține. Unul dintre acestea este de peste 600 milioane euro pentru Pfizer, pentru vaccinuri care au fost cumpărate și nu au fost folosite niciodată. Ce se schimbă de astăzi? Până acum, un bun în proprietatea privată a statului putea fi vândut doar printr-o licitație. De astăzi, același bun poate fi dat printr-o tranzacție aprobată prin hotărâre de Guvern pe baza unui memorandum, care nu trebuie publicat, fără licitație. Pământ agricol, foste unități militare, orice poate fi valorificat', a declarat Robert Alecu, deputat ales pe listele AUR, în prezent neafiliat. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu un nou articol, prin care se stabilește un 'mecanism transparent și predictibil privind negocierea, aprobarea și încheierea tranzacțiilor de către stat, în concordanță cu principiile legalității, bunei administrări și protejării patrimoniului public și privat al statului', se arată în expunerea de motive. Potrivit proiectului, 'tranzacțiile încheiate de către stat se aprobă prin: a) hotărâre a Guvernului, pentru tranzacțiile care au ca obiect drepturi și obligații asupra unor bunuri imobile proprietate privată a statului; b) hotărâre a Guvernului, pentru tranzacțiile a căror valoare este mai mare de 500.000 lei; c) ordin al ministrului sau al conducătorului organului ori instituției administrației publice centrale competente, după obiectul sau scopul tranzacției, pentru tranzacțiile a căror valoare este mai mică sau egală cu 500.000 lei'. De asemenea, 'oportunitatea și necesitatea negocierii și încheierii unei tranzacții care îndeplinește condițiile, instituțiile publice care îndeplinesc formalitățile pentru negocierea și încheierea tranzacțiilor în numele statului, precum și mandatul acestora se aprobă, în prealabil, de către Guvern, prin memorandum, la propunerea ministerului de resort, autorității tutelare sau organului de specialitate al administrației publice centrale care exercită un drept real asupra imobilului sau justifica un interes, după caz'. 'Tranzacțiile încheiate (...) intră în vigoare la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care sunt aprobate. în toate cazurile, inițiatorul proiectului determină valoarea tranzacției pe baza valorii concesiilor, a renunțărilor la drepturi, a bunurilor imobile ori a drepturilor care urmează să fie transferate. Valoarea bunurilor imobile este valoarea de piață determinată de către un evaluator, contractat în condițiile legii, sau este determinată potrivit unor dispoziții legale speciale, după caz', mai prevede proiectul. Plata serviciilor corespunzătoare evaluatorului se asigură din bugetul statului, prin bugetul ministerului de resort, al autorității tutelare sau al organului de specialitate al administrației publice centrale, după caz. în toate cazurile, în instrumentul de prezentare și motivare al actelor administrative individuale se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încheierii tranzacției cu respectarea interesului public național, se menționează în actul normativ. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Mircea Abrudean: Scăderea inflației la 8,2%, semnal important că măsurile de stabilizare economică încep să producă efecte
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a evidențiat că scăderea inflației la 8,2% în luna iulie reprezintă un semnal important că măsurile de stabilizare economică încep să producă efecte, chiar și într-un context internațional complicat. ''Inflația a scăzut la 8,2% în luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este un semnal important că măsurile de stabilizare economică încep să producă efecte, chiar și într-un context internațional complicat. în ultimele luni, România a fost pusă în fața unor provocări majore: criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale'', a scris Mircea Abrudean, miercuri, pe Facebook. El a adăugat că răspunsul corect nu a fost populismul, ci responsabilitatea. ''Faptul că Fitch și Moody's au menținut ratingul de țară, că deficitul bugetar este în scădere, că inflația continuă să se reducă, iar dobânzile care influențează ratele românilor merg și ele în jos arată că România începe să recâștige încrederea piețelor și a investitorilor. Aceste rezultate sunt consecința disciplinei bugetare, a continuării reformelor și a deciziei de a evita promisiunile fără acoperire. Cea mai mare provocare de acum este să păstrăm această direcție. România are nevoie de stabilitate, de un guvern care continuă reformele și reduce deficitul'', a afirmat Abrudean. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat raport favorabil proiectului privind tranzacțiile cu bunurile statului
Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat marți raport favorabil la proiectul de lege de completare a Codului administrativ, care instituie un mecanism prin care tranzacțiile care vizează bunurile imobile proprietate privată a statului ori tranzacții cu o valoare mai mare de 500.000 lei vor trebui aprobate prin hotărâre a Guvernului. Proiectul a fost adoptat pe 30 de iulie de către Senat, însă Camera Deputaților este forul decizional. La dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaților au fost adoptate mai multe amendamente prin care sunt eliminate sau modificate sintagme din cadrul proiectului. La finalul discuțiilor au avut loc schimburi de replici, după ce reprezentanții AUR au solicitat ca un reprezentant al Ministerului Finanțelor să explice cum se va folosi Guvernul de acest proiect pentru a vinde bunuri ale statului și a acoperi datoria către compania Pfizer. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu un nou articol, prin care se stabilește un 'mecanism transparent și predictibil privind negocierea, aprobarea și încheierea tranzacțiilor de către stat, în concordanță cu principiile legalității, bunei administrări și protejării patrimoniului public și privat al statului', se arată în expunerea de motive. Potrivit celor adoptate, 'tranzacțiile încheiate de către stat se aprobă prin: a) hotărâre a Guvernului, pentru tranzacțiile care au ca obiect drepturi și obligații asupra unor bunuri imobile proprietate privată a statului; b) hotărâre a Guvernului, pentru tranzacțiile a căror valoare este mai mare de 500.000 lei; c) ordin al ministrului sau al conducătorului organului ori instituției administrației publice centrale competente, după obiectul sau scopul tranzacției, pentru tranzacțiile a căror valoare este mai mică sau egală cu 500.000 lei'. De asemenea, 'oportunitatea și necesitatea negocierii și încheierii unei tranzacții care îndeplinește condițiile, instituțiile publice care îndeplinesc formalitățile pentru negocierea și încheierea tranzacțiilor în numele statului, precum și mandatul acestora se aprobă, în prealabil, de către Guvern, prin memorandum, la propunerea ministerului de resort, autorității tutelare sau organului de specialitate al administrației publice centrale care exercită un drept real asupra imobilului sau justifica un interes, după caz'. 'Tranzacțiile încheiate (...) intră în vigoare la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care sunt aprobate. în toate cazurile, inițiatorul proiectului determină valoarea tranzacției pe baza valorii concesiilor, a renunțărilor la drepturi, a bunurilor imobile ori a drepturilor care urmează să fie transferate. Valoarea bunurilor imobile este valoarea de piața determinată de către un evaluator, contractat în condițiile legii, sau este determinată potrivit unor dispoziții legale speciale, după caz', mai prevede proiectul adoptat. Plata serviciilor corespunzătoare evaluatorului se asigură din bugetul statului, prin bugetul ministerului de resort, al autorității tutelare sau al organului de specialitate al administrației publice centrale, după caz. în toate cazurile, în instrumentul de prezentare și motivare al actelor administrative individuale se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încheierii tranzacției cu respectarea interesului public național. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților: Ordinea de zi și programul de lucru pentru sesiunea extraordinară, aprobate de plen
Plenul Camerei Deputaților a aprobat marți ordinea de zi și programul de lucru pentru sesiunea extraordinară convocată pentru 11 și 12 august, urmând ca miercuri să fie dat votul final. Pe ordinea de zi a plenului Camerei se află proiectul de lege privind completarea Legii nr.7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Un alt proiect care urmează să fie supus votului în Camera Deputaților vizează modificarea și completarea OUG nr.6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 - 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 - 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și a OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Cele două proiecte au fost adoptate de Senat în data de 5 august, Camera Deputaților fiind decizională. Pe aceeași ordine de zi a sesiunii extraordinare a Camerei se regăsește și o propunere legislativă pentru abrogarea articolului LIX din Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea articolul 208 din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023. Un alt proiect de lege vizează completarea OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ. Proiectul a fost adoptat de Senat în data de 30 iulie. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
Ionel Bogdan (PNL): Dezinformarea și fake news-ul produc violență, solicit audierea președintelui ANCOM în Parlament
Dezinformarea și fake news-ul din online au ajuns să producă violență în lumea reală, spune deputatul PNL Ionel Bogdan, în contextul cazului 'ambulanța neagră', și anunță că va solicita audierea în Parlament a președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). 'Atacul asupra unui echipaj de ambulanță din județul Cluj, alimentat de informațiile false răspândite pe TikTok despre 'ambulanța neagră care răpește copii', arată cât de periculoasă poate deveni dezinformarea. Când dezinformarea și fake news-ul ajung să provoace violență, nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă în online. Vorbim despre siguranța oamenilor', afirmă parlamentarul liberal Ionel Bogdan, luni, într-o postare pe Facebook. Acesta spune că va solicita audierea președintelui ANCOM, Valeriu Zgonea, în Parlament pentru a se cunoaște cum acționează instituția sa în raport cu platformele digitale și ce mecanisme există pentru prevenirea și combaterea unor asemenea campanii. 'în același timp, cazul de la Cluj confirmă necesitatea înființării Comisiei Speciale Parlamentare pentru Combaterea Dezinformării, pe care am propus-o încă din decembrie, în plenul Camerei Deputaților. Nu mai avem motive să amânăm. Avem nevoie urgentă de o legislație clară, instituții care să știe exact ce au de făcut și responsabilități bine definite. Astăzi a fost atacată o ambulanță. Mâine poate fi o școală, un spital, o instituție publică sau poate fi afectat un proces electoral', mai menționează deputatul Ionel Bogdan. Acesta adaugă că noua Strategie Națională de Apărare recunoaște dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv drept amenințări la adresa securității naționale, iar 'această recunoaștere trebuie urmată de acțiune'. Deputatul PNL subliniază că dezinformarea nu se combate după ce produce victime. 'Trebuie să acționăm înainte ca fake news-ul să producă efecte ireversibile', a mai arătat deputatul Ionel Bogdan. Trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani, din comuna Recea-Cristur, județul Cluj, au fost reținuți, duminică, de polițiști pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, fiind acuzați că s-au aflat printre persoanele au atacat sâmbătă o ambulanță, după o dezinformare pe TikTok. Un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj a fost atacat cu bâte, topoare și pietre în timp ce intervenea pentru acordarea de îngrijiri medicale unui pacient din comuna Recea-Cristur, șoferul autospecialei fiind rănit. Incidentul a avut loc sâmbătă, după ce pe rețeaua TikTok s-a viralizat un videoclip cu o informație falsă potrivit căreia există o 'ambulanță care fură copii'. AGERPRES / (AS - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților se reunește în sesiune extraordinară în zilele de 11 și 12 august
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, joi, convocarea unei sesiuni extraordinare în zilele de 11 și 12 august, pe ordinea de zi fiind trei proiecte de lege și o propunere legislativă. Pe ordinea de zi aprobată de conducerea Camerei Deputaților se află proiectul de lege privind completarea Legii nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Un alt proiect de lege de pe ordinea de zi vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 - 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 - 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Și în acest caz Camera Deputaților este for decizional. în sesiunea de săptămâna viitoare se va dezbate și propunerea legislativă pentru abrogarea art. LIX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea art. 208 din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023. Camera Deputaților este prima Cameră legislativă sesizată. Tot pe ordinea de zi se află proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Camera Deputaților fiind for decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)
Senat: Strategia națională privind biodiversitatea - adoptată în forma Camerei Deputaților; merge la promulgare
Senatul a adoptat, joi, proiectul de lege privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 în aceeași formă cu cea din Camera Deputaților. S-au înregistrat 79 voturi pentru, 30 împotrivă și 13 abțineri. Proiectul va merge la promulgare, după perioada de două zile în care parlamentarii pot sesiza Curtea Constituțională. La dezbateri, senatorul USR Sebastian Cernic a declarat că proiectul a fost discutat în urmă cu două zile și au fost votate amendamente, însă, 'peste noapte, socialiștii s-au trezit că mai au 300 de amendamente'. El i-a acuzat pe cei de la PSD că fie vor să 'trântească' acest jalon din PNRR cu totul, fie au rea-voință sau rea-credință. 'Ce a fost în capul dumneavoastră, stimați socialiști, când la Senat, în comisie, ați votat amendamentele, ați votat raportul cu amendamentele depuse, dar noaptea s-a pogorât, așa, o zamfirească și ați revenit? Ceea ce se întâmplă în Parlament nu face decât să slăbească încrederea cetățenilor în Parlament și pe bună dreptate', a spus Cernic. Senatorul PSD Daniel Zamfir a replicat că strategia era una într-adevăr de blocare a dezvoltării economice a României și PSD a amendat-o. 'M-ați acuzat ședința trecută că astea sunt zamfirisme. Dacă zamfirism înseamnă să pun oamenii înaintea vietăților cu care conviețuim, unii mai mult, alții mai puțin, sunt de acord să lupt până la capăt prin orice mijloace ca aceste zamfirisme să le impun. Oamenii sunt înaintea păsărelelor, gândăceilor, răcușorilor și oricăror vietăți pe care dumneavoastră, sub pretextul apărării mediului, vreți să le protejați și să opriți tot ce înseamnă dezvoltarea României. Am amendat această strategie, am făcut o serie de observații, pentru că vrem să existe un echilibru între dezvoltarea României și protecția mediului, în niciun caz să subjugăm dezvoltarea economică a României sub această impresie că apărăm mediul', a afirmat Zamfir. Senatorul PNL Glad Varga a evidențiat că, deși această strategie este aprobată prin lege, ea nu instituie în mod direct interdicții sau obligații pentru cetățeni, pentru fermieri sau pentru proprietarii de terenuri. 'Să eliminăm speculațiile care au apărut în spațiul public: strategia nu prevede reducerea obligatorie cu 50% a cantității de îngrășăminte și pesticide utilizate, ci vizează doar reducerea riscului de poluare. De asemenea, ținta privind 30% de restaurare a ecosistemelor degradate până în anul 2030 reprezintă un obiectiv stabilit global, la nivel internațional și acolo unde măsurile de conservare sau de restaurare generează restricții ori pierderi de venit, acolo vor fi compensații. Deci, în primul rând, temerile fermierilor au fost rezolvate prin amendamentele trecute și discutate în Comisia de mediu de la Senat', a susținut el. Senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a fost de părere că aprobarea strategiei este atributul exclusiv al Guvernului, care 'a inventat' o procedură prin care Parlamentul trebuie să suplinească acest rol. 'Actualul guvern în exercițiu ignoră avizele Consiliului legislativ, care atrage de fiecare dată atenția că depășește competențele constituționale ale unui guvern căruia i-a fost retrasă încrederea. De aceea, foarte multe hotărâri de guvern au ajuns să fie suspendate în instanță', a menționat el. Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 a fost adoptat inițial marți de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată și miercuri a trecut și de plenul Camerei Deputaților, cu mai multe amendamente depuse de PSD. Ca urmare, proiectul s-a întors la Senat pentru a se pronunța, în procedură de urgență, asupra textelor nou introduse și adoptate de Cameră. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Proiectul privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității - dezbătut din nou în Senat
Proiectul de lege privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității urmează să fie din nou dezbătut, joi, în plenul Senatului, după ce a fost modificat 'suplimentar' în plenul Camerei Deputaților. Miercuri, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că 'există amendamente suplimentare și va fi nevoie de un control de bicameralism' la proiectul legii biodiversității, iar acest lucru înseamnă că actul normativ, după ce este adoptat de Camera Deputaților, revine la Senat. Abrudean a menționat că Senatul este și joi în sesiune extraordinară și, în aceste condiții, va avea loc o ședință a Biroului permanent care să stabilească din nou un plen pentru joi dimineață, în acest sens. Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 a fost adoptat inițial, marți, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar apoi a trecut miercuri și de plenul Camerei Deputaților, cu mai multe amendamente. Ca urmare, proiectul se întoarce la Senat. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Camera Deputaților/Proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic - adoptat în plen
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic în care a fost introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare. Au fost 180 de voturi 'pentru', 9 'împotrivă', 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat. 'Scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se realizează numai după instalarea, racordarea și punerea în funcțiune comercială a uneia sau mai multor capacități ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiții de siguranță și continuitate, funcțiile electrice și, după caz, termice ale capacităților retrase', prevede amendamentul. Proiectul a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat în cadrul dezbaterilor că România are de-a face cu o situație de criză energetică și, în mod evident, 'lucrurile acestea care afectează românii' trebuie să fie prioritare. 'înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a lua măsuri judicioase care să aducă beneficii în viața românilor. Amendamentele însă care au fost propuse nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nici ceva care să fi fost iminent legat de închiderea vreunei centrale pe cărbune. Nu există niciun risc iminent de a se închide vreo centrală. (...) Ceea ce dumneavoastră propuneți, într-un exercițiu care se poate citi doar într-o cheie politică sau electorală, este ideea de a nu se mai închide nicio centrală fără a pune ceva în loc, în condiții, repet, în care nu există vreo urgență, că cineva ar vrea să închidă în această țară vreo centrală. Ceea ce faceți însă cu acest amendament - încălcați jalonul 114, adică legislația care a fost plătită în Cererea de plată 2, care determină, și am aici în fața mea scrisoarea de la Comisia Europeană pe parte tehnică și care spune foarte clar că, la nivel tehnic, văd un risc de reversibilitate pentru acest lucru și confirmă penalitatea și faptul că cererile de plată 5 și 6 sunt blocate. Vă îndemn la responsabilitate, să respingeți aceste amendamente', a spus Pîslaru. Deputatul PSD Ilie Toma l-a întrebat pe Pîslaru dacă a fost vreodată într-o capacitate de producție din Valea Jiului sau în mină să vadă cum se produce cărbunele. 'O asemenea capacitate de energie dacă stă oprită mai mult de trei luni va putea fi pornită foarte greu, după șase sau șapte luni, pentru că, în primul rând, se distrug niște garnituri acolo, am înțeles de la specialiști, care nu pot fi decât înlocuite total. Și acum o să revin la jalonul 119 și o să vă pun următoarele întrebări. Cât la sută din jalonul 119 A este îndeplinit? Cât este pe grant și cât este pe împrumut? Ați purtat negocieri la Bruxelles pentru prelungirea închiderii minelor și aferent și a capacităților de energie produse pe cărbune, până în anul 2030, așa cum se prevede în jalon? (...) Care sunt capacitățile miniere și capacitățile energetice pe care ați hotărât să le închideți până la 31.08.2026? Că aici e problema. Ce ați pus în locul lor? îl închidem dacă punem ceva în locul lui', a afirmat Toma. Deputata S.O.S. România Verginia Vedinaș le-a cerut parlamentarilor să nu voteze proiectul. 'în cuvântul domniei sale domnul ministru a spus că nu există urgență și că nu trebuie să ne fie frică. Ne e foarte frică, de vreme ce articolul 2 modificat prevede că se interzice punerea în funcțiune de noi capacități. îl rugăm să nu ne insulte inteligența, dar știm să citim și rândurile și printre rânduri. O categorie profesională extraordinară în România, care a gestionat o bogăție a României, a fost pur și simplu îngenuncheată. îi facem zile festive, când majoritatea dintre ei sunt la limita supraviețuirii. Cred că datoria noastră este să ne opunem unei asemenea legi', a spus Vedinaș. Deputatul AUR George Simion a susținut că toată țara întreagă trebuie să știe adevărul despre 'distrugerea sistematică a sectorului energetic'. 'Degeaba vine domnul Ilie Toma acum, degeaba vine acest ministru demis după aproape 90 de zile. Domnul Pîslaru nu trebuia să fie în calitate de ministru aici și trebuia să rămână acolo, la Bruxelles. Dacă voiați să reduceți amprenta de carbon, domnule Pîslaru, trebuia să răriți deplasările din banii publici, din banii românilor. Trebuie să cunoască toată țara că amendamentul atât de controversat prevede un lucru cât se poate de normal: nu închidem nimic, nicio capacitate energetică, până nu punem ceva la loc. Degeaba se jură că nu fură Pîslaru, că nu închide nimic, pentru că ei au închis repetat', a subliniat Simion. Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean a fost de părere că parlamentarii PSD, AUR și S.O.S. dau 'o nouă dovadă de populism' în plen. 'Noi nu trebuie să decarbonizăm sectorul energetic pentru că așa ne spune Uniunea Europeană, ci pentru că așa trebuie pentru români. Mixul energetic, cărbunele în mixul energetic al României este sursa cea mai scumpă. Să spui acum românilor că vrei să păstrezi cea mai scumpă sursă de energie în mixul energetic înseamnă să le ceri românilor să plătească mai mult pentru facturile la energie electrică. Mai mult decât atât, uitați-vă la Craiova. Acolo se arde în continuare lignit, iar praful de cărbune și cenușa ajung periodic pe blocuri, în cartiere, pe mașini, este un adevărat dezastru pentru sănătatea publică. Deci, pe lângă faptul că acest cărbune și energia produsă din cărbune este foarte scumpă, este și dăunătoare pentru sănătate', a menționat el. Deputatul USR Ștefan Iulian Lorincz a apreciat că PSD a venit cu amendamente care pun în pericol miliarde de euro pe care România i-ar putea folosi. 'PSD vorbește despre bun-simț. în 2022 Radu Miruță a depus o inițiativă legislativă care spune, negru pe alb, nu închizi termocentrale dacă nu pui ceva în loc, iar în 2023 PSD a votat împotriva acestei inițiative pentru că și-au bătut joc de sistemul energetic din România, pentru că au fost ani de nepăsare, de corupție, ani în care și-au bătut joc de cetățenii români. Astăzi ne aflăm într-o criză în care PSD vine cu niște amendamente prin care vrea să o rezolve, punând în pericol miliarde de euro, făcând ceea ce știe să facă cel mai bine, să-și bată joc de sistem energetic de România și de cetățenii români. Să vă fie rușine!', a declarat el. AGERPRES/(AS, A - redactor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță, editori online: Andreea Lăzăroiu, editor online: Ada Vîlceanu)
Camera Deputaților/Modificarea ordonanței privind punerea în aplicare a programului SAFE - adoptată de plen
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, propunerea legislativă de completare a Ordonanței de urgență 62/2025 privind punerea în aplicare a programului SAFE. Propunerea legislativă completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) privind SAFE prin introducerea unui nou articol care reglementează posibilitatea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat de a dezangaja și de a reangaja creditele de angajament pentru care, în cursul anului 2026, au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli. 'Pentru creditele de angajament introduse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat potrivit (...) Legii bugetului de stat, pentru care în cursul anului 2026 au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli, se autorizează ordonatorii principali de credite să dezangajeze fondurile respective și să le reangajeze pe noul titlu de cheltuieli. Creditele de angajament rezultate în urma dezangajărilor efectuate (...) nu pot fi utilizate pentru angajarea de noi cheltuieli sau pentru virări la alte titluri de cheltuieli, respectiv nu pot face obiectul unor cedări la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului', prevede proiectul adoptat. Proiectul a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților este decizională în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Camera Deputaților dezbate Strategia națională pentru conservarea biodiversității
Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030 va fi dezbătut și supus votului miercuri în plenul Camerei Deputaților. Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, marți, ordinea de zi a ședinței de plen programate să înceapă la ora 12:00. Pe ordinea de zi se află propunerea legislativă pentru ratificarea Acordului de împrumut (primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și creștere economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026, prima cameră sesizată și proiectul de lege privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, adoptat de Senat. De asemenea, deputații vor dezbate proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) de instituire a Instrumentului 'Acțiunea pentru securitatea Europei' (SAFE), adoptat anterior de Senat. Pe agendă figurează și proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Actul normativ, adoptat de Senat, a fost retrimis Camerei Deputaților pentru o nouă dezbatere. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Senat: Proiectul legii privind integritatea - dezbătut și votat miercuri
Proiectul privind integritatea intră miercuri, în sesiunea extraordinară, în dezbaterea Senatului, care este for decizional. Comisia juridică se reunește la ora 12:00 pentru a întocmi raportul, iar plenul Senatului la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru a depune amendamente. Luni, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de prim for sesizat, propunerea legislativă, fiind introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că sunt neconstituționale. Unul dintre amendamente prevede că persoanelor față de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi le încetează funcția, demnitatea publică ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz. Un alt amendament contestat, cel al AUR, vizează obligativitatea depunerii de declarații de avere și pentru soțul, soția sau 'persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți' cu președintele României, deputații, senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, alți demnitari. Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat, deoarece cuprindea același amendament al PSD referitor la sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și de incompatibilitate prin pierderea mandatului, care l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz. Pe ordinea de zi a plenul Senatului de miercuri, de la ora 15:00, se mai află două proiecte, inițiate de PNL și, respectiv, PSD, la care Senatul este primul for sesizat și Camera Deputaților decizională. Proiectul pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, inițiat de PNL, propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale efectuate în contul cererilor de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de cele două OUG. Proiectul privind modificarea și completarea Legii nr.7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu handicap și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, inițiat de PSD, are în vedere reglementarea procedurii privind acordarea, plata, suspendarea, modificarea și încetarea dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Alexandru Cojocaru)
Buzoianu: Au trecut amendamente absolut aberante la Strategia privind biodiversitatea; vom îndrepta la Camera Deputaților
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a criticat, marți, amendamentele adoptate de Senat la proiectul privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, susținând că unele dintre acestea sunt ''absolut aberante'' și modifică angajamente asumate de România la nivel european. Ea a spus că USR va încerca să modifice în Camera Deputaților forma adoptată de Senat pentru ''a îndrepta'' aceste amendamente, susținând că există riscul ca România să nu obțină un miliard de euro fonduri europene. ''Am avut peste 100 de amendamente care au fost depuse de AUR, de PSD, cu o zi înainte să fie dezbătut acest proiect la comisii sau, în cazul PSD, cu câteva ore, cu două ore înainte să fie dezbătut. O parte din acest amendamente încalcă inclusiv prevederi sau obiective pe care și le-a asumat România la nivel european. De exemplu, cei 10% arii protejate stricte și 30% zone de management activ, celebre deja aceste procente, sunt obiective pentru care, la nivelul strategiei europene, nu se prevede niciun fel de sancțiune, dar pe care fiecare stat european și le-a asumat să le îndeplinească'', a afirmat Buzoianu, la Senat. Ea a susținut că PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. ''Iată că astăzi s-a modificat din pix, practic, într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente, care au trecut, absolut aberante, precum: s-a scos măsura care prevedea realizarea unui audit despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este: de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică, le este frică pentru că administratorii acestor anii naturale protejate au fost de foarte multe ori, în foarte multe cazuri, oameni politici numiți de PSD în tot felul de structuri, care, în fața unui astfel de audit, s-ar vedea puși în fața faptului că sunt identificate problemele care au fost ignorate mulți ani de zile'', a mai spus Buzoianu. Potrivit ministrului interimar, printre modificările adoptate se numără și eliminarea posibilității ca ariile naturale protejate să fie coadministrate împreună cu instituții de cercetare, universități, organizații neguvernamentale sau autorități locale. ''S-a creat această cumva minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. Și aș vrea să menționez, pentru că deja mi se pare că trebuie să vorbim la nivelul unor copii de clasa a II-a, strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi, să spunem, o hidrocentrală - pentru că acesta a fost unul dintre argumentele date că s-ar bloca hidrocentrale cu această strategie - are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel, nu s-ar fi întâmplat absolut nimic în urma adoptării strategiei. Dacă aveam, de exemplu, o hidrocentrală care se afla în procesul de avizare, strategia odată adoptată nu ar fi schimbat cu absolut nimic, nici etapele care trebuiau să fie parcurse conform legislației, nici obligațiile de mediu care ar fi trebuit să fie îndeplinite. Deci nu exista niciun fel de suprapunere pe investițiile care sunt în curs de avizare sau viitoare'', a mai explicat Diana Buzoianu. Ministrul interimar a anunțat că USR va depune amendamente în Camera Deputaților, for decizional în acest caz, pentru modificarea formei adoptate de Senat. ''Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este, eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să își obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei Strategii, dacă însă noi suntem în punctul în care aceste amendamente schimbă fondul acestei strategii, cred, de asemenea că și cei care au depus aceste amendamente trebuie să răspundă'', a adăugat Buzoianu. Senatul a adoptat, marți, cu 82 de voturi ''pentru'', 33 ''împotrivă'' și 9 abțineri, în calitate de prim for legislativ sesizat, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon din PNRR, cu adoptarea unor amendamente ale PSD. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Senat/ Comisii: Strategia de biodiversitate - raport de admitere
Senatul a adoptat Strategia pentru biodiversitate
Senatul a adoptat, marți, în calitate de prim for legislativ sesizat, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon în PNRR, fiind votate amendamente ale PSD. Au fost înregistrate 82 de voturi ''pentru'', 33 ''împotrivă'' și 9 abțineri. Una dintre modificările incluse în document prevede că ''riscul de poluare cu nutrienți și pesticide trebuie redus cu 50%'', fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Documentul mai prevede că orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv se aplică numai cu constituirea unor mecanisme de compensare financiară integrală calculate pe baza pierderii reale de venit. Fermierii reprezintă parteneri esențiali în conservarea biodiversității și furnizarea de servicii ecosistemice, Strategia recunoscând contribuția pozitivă a agriculturii extensive și tradiționale la menținerea peisajelor agricole cu valoare naturală ridicată. Alt amendament adoptat prevede consolidarea, optimizarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate în acord cu ținta de 30% protecție și desemnarea de zone prioritare pentru biodiversitate pentru a atinge ținta de 10% protecție strictă, asumate la nivel european și global. Strategia mai stipulează, printre altele, restaurarea habitatelor terestre, de apă dulce și marine, implementarea metodelor pentru monitorizarea polenizatorilor, refacerea ecosistemelor forestiere degradate, contribuția României la obiectivul european de plantare a cel puțin trei milioane de arbori suplimentari indigeni asigurând diversitatea speciilor, managementul eficient al căilor de introducere și răspândire a speciilor alogene invazive cu risc ridicat. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că forma inițială a documentului ar fi afectat dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. ''Acea strategie pe care a propus-o ministrul demis al Mediului a fost schimbată fundamental de noi în comisiile avizatoare și mai ales în comisia raportoare. O mare parte din prevederile pe care le asumase doamna ministru Buzoianu nu se regăsesc în strategie. Era absolut inacceptabil ca noi, cei care ne dorim să trăim în această țară, cei care dorim să dezvoltăm această țară, să acceptam ceea ce colegii de la USR doreau să treacă în această strategie. Nu vrem sub nicio formă să ajungem din nou ca ONG-urile să administreze ariile protejate. (...) Vă aduceți aminte prostia care a fost făcută în 2007, când s-au trasat ariile protejate din birou, fără să se constate ce există pe teren? (...) Am prevăzut o strategie care să asigure un echilibru. E mult mai important să dezvoltăm România, decât să protejăm niște peștișori și niște păsărele care sunt în visele unora. Strategia oferă un echilibru, principalul obiectiv este ca România să se poată dezvolta, e adevărat, ținând cont și de mediu'', a afirmat liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Senatorul AUR Ștefan Geamănu consideră că strategia reprezintă 'un contract de capitulare', motivând astfel votul împotriva acestui act normativ. ''Vă întreb pe voi, coaliție PSD-PNL-USR: ce face de fapt această strategie prin mărirea ariilor protejate? Omoară România, omoară orice șansă la infrastructură. Asta vreți? O Românie fără autostrăzi (...), fără irigații, dar cu broaște protejate. O Românie săracă, ca să fie verde la Bruxelles. Voi nu protejați natura, voi îngenuncheați agricultura'', a adăugat Geamănu. Glad Varga, senator PNL, a evidențiat că strategia stabilește direcțiile și prioritățile, nefiind o lege pentru reglementare. ''Dacă nu trecem strategia, putem să pierdem un miliard. Strategia pentru biodiversitate reprezintă un instrument pentru planificarea politicilor de conservare a patrimoniului național'', a punctat Varga. Senatorul USR Ștefan Pălărie a fost de părere că strategia ar fi putut să fie o simplă hotărâre de Guvern, fiind un act executiv. ''PSD a început să mintă că această strategie ar bloca investițiile, ar bloca mediul economic. E o greșeală fundamentală, e o minciună, e un zamfirism, pentru simplu fapt că o autorizație de funcționare a unei hidrocentrale deja date, ea rămâne dată. Obținerea unei autorizații noi are aceleași etape. Un document de strategie nu aduce obligații noi celor care sunt afectați (...) Pe scurt, însă colegii de la PSD au adăugat și niște lucruri cinice, care ar putea să ducă la nerecunoașterea acestui jalon, ca fiind îndeplinit, de către Comisie'', a detaliat Pălărie. La rândul său, senatoarea PACE-întâi România Nadia Cerva a subliniat că documentul trebuia adoptat prin hotărâre de Guvern și nu în Parlament. ''Degeaba încercați pentru banii din PNRR să forțați niște acte care trec prin Parlament, pentru că, odată și odată, toate aceste acte vor cădea la Curtea Constituțională. Și este păcat să târâm Parlamentul României într-o procedură care este bătaie de joc la adresa Constituției și a legislației în vigoare'', a transmis Cerva. Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 vor fi dezbătute și votate de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Buzoianu: Au trecut amendamente absolut aberante la Strategia privind biodiversitatea; vom îndrepta la Camera Deputaților * Senat/ Comisii: Strategia de biodiversitate - raport de admitere