Viață parlamentară
303 articole
Senat: Modificări tehnice la Ordonanța de urgență privind SAFE - adoptate
Senatul a adoptat, marți, o propunere legislativă de completare a Ordonanței de urgență 62/2025 de punere în aplicare a programului SAFE. S-au înregistrat 86 voturi ''pentru'', 35 ''contra'' și 3 abțineri. Propunerea legislativă completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) privind SAFE prin introducerea unui nou articol care reglementează posibilitatea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat de a dezangaja și de a reangaja creditele de angajament pentru care, în cursul anului 2026, au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli. Totodată, se preconizează stabilirea unor restricții privind utilizarea creditelor de angajament dezangajate. ''Pentru creditele de angajament introduse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat potrivit (...) Legii bugetului de stat, pentru care în cursul anului 2026 au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli, se autorizează ordonatorii principali de credite să dezangajeze fondurile respective și să le reangajeze pe noul titlu de cheltuieli. Creditele de angajament rezultate în urma dezangăjarilor efectuate (...) nu pot fi utilizate pentru angajarea de noi cheltuieli sau pentru virări la alte titluri de cheltuieli, respectiv nu pot face obiectul unor cedări la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului'', prevede proiectul adoptat. Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, iar Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Senat/ Proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic - adoptat: închiderea minelor - numai după construirea de noi capacități
Senatul a adoptat, marți, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare. S-au înregistrat 73 de voturi ''pentru'', 42 de abțineri și opt senatori nu au votat. Liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, a afirmat că nevoia acestui amendament a apărut în urma situației evidente create încă de la adoptarea PNRR, arătând că România nu-și permite închiderea acestor capacități având în vedere războiul și criza energetică. ''Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci - a apărut războiul, avem criza energetică. (...) 'Șobolanul' Popescu, cu ghilimele de rigoare, este cel care a angajat România în acest dezastru, a angajat ca România să închidă capacități de cărbune fără să pună nimic în loc, asta este politica publică făcută de Popescu, adevărat girată și până la urmă acceptată și asumată de România. (...) Groparii energiei sunt Cîțu, Ghinea și Popescu'', a susținut Zamfir. în replică, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că acest amendament nu rezolvă nimic și pune în pericol un jalon din PNRR. ''Problema la acest proiect este amendamentul, care nu va rezolva nimic, în sensul de a nu închide centrale pe cărbune în trimestrul trei din acest an, pentru că nu pot fi închise, neavând cu ce înlocui, de exemplu, centrala de la Craiova, pentru că cinci ani de zile n-am făcut ceea ce trebuie și nu poți să lași un oraș fără încălzire'', a precizat Bolojan. El a subliniat că acest amendament intervine într-un jalon deja închis de România și pe baza căruia a încasat o sumă de bani în cererea de plată 2. ''Modificările legislative care se fac în sensul modificării unor prevederi legale care țin de PNRR și care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele, dar a ne crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem și dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare, dar dacă facem și această modificare, riscăm să avem alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis'', a explicat Ilie Bolojan. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a acuzat PSD că este principalul vinovat pentru faptul că România nu are în prezent capacități de producție. ''în 2016, amendamentele promovate de deputatul PSD Iulian Iancu au întârziat investiții și exploatarea gazelor din Marea Neagră. România a pierdut timp, a pierdut șansa de a-și consolida independența energetică exact atunci când avea cea mai mare nevoie. (...) Prin amendamentele depuse, modificați o reformă din PNRR pe care România a declarat-o deja îndeplinită. Redeschiderea acestui jalon expune România riscului de pierderi de fonduri europene'', a arătat Șipoș. Senatorul AUR Andrei-Emil Dîrlău a afirmat că ''nebunia verde'' este o politică greșită și se confirmă acest lucru în fiecare zi. ''în fiecare zi, măsurile de un entuziasm nebun de a închide obiectivele pe cărbune au fost obsesia guvernelor succesive care ne-au dus în această criză energetică'', a adăugat Dîrlău, care consideră că trebuie renegociată și amânată închiderea minelor. Proiectul adoptat modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în sensul de extindere a interdicției de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice și la cele pe bază de antracit și turbă, nu doar pe bază de lignit și huilă. De asemenea, actul normativ prevede că se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea și comercializarea care deservesc industriei farmaceutice, medicale, alimentare, textile, de construcții, chimice și altor asemenea. Proiectul conține mai multe excepții în care se permite punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare și război, în scopul pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgență și asediu, pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa suveranității naționale a României. Activitatea de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă se realizează doar cu respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile. ''Capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic'', mai prevede proiectul adoptat. Senatul este for decizional în cazul acestui proiect. AGERPRES/(A, AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Senat/ Comisii: Strategia de biodiversitate - raport de admitere
Comisia pentru mediu din Senat a adoptat, marți, un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon din PNRR, după introducerea unor observații. Una dintre modificările incluse în document prevede că ''riscul de poluare trebuie redus cu 50%'', fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Inițial, senatorii PSD s-au pronunțat împotriva strategiei, însă, după introducerea observațiilor, au votat în favoarea acesteia alături de reprezentanții USR, PNL și UDMR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că forma inițială a documentului ar fi afectat dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. ''Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte'', a afirmat liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. El a explicat că România traversează ''o situație extrem de grea'', din cauza obstacolelor întâmpinate în construcția hidrocentralelor. Zamfir s-a pronunțat și împotriva ''zonelor de protecție strictă nici piciorul de om nu poate să ajungă''. ''Nu puteam fi de acord vreodată ca, de exemplu, 75% din parcurile naționale din România să devină zone de protecție strictă. Când s-au creat aceste arii protejate cu parcuri naturale, în 2007, acest lucru s-a făcut din minister, dintr-un birou, fără să se țină cont de realitățile din teren. Ori a veni acum să spunem că 75% din Parcul Național Bucegi (...) să îl transformăm în zone de protecție strictă, este o aberație. Ca să nu vă mai spun că sunt extrem de multe zone locuibile astăzi care figurează în zona ariilor protejate. Este o anomalie și dacă s-a greșit atunci, în 2007, cu crearea acestor arii protejate, nu vrem ca lucrul ăsta să se întâmple și acum când ne facem o strategie de dezvoltare a țării'', a afirmat Zamfir. Vicepremierul interimar Tanczos Barna a declarat că modificările operate au urmărit găsirea unui echilibru între protejarea biodiversității și dezvoltarea economică. ''România are multe strategii - pentru siguranță energetică, dezvoltare economică, agricultură, biodiversitate. Situația acesta trebuie să formeze un întreg și un echilibru. Și am făcut apel (...) să găsim acel echilibru de care avem nevoie pentru a merge mai departe. Din punctul meu de vedere ar fi inadmisibil că agricultura să fie privită ca un potențial pericol la biodiversitate. Tot pachetul din 2007 încoace, după aderare, tot pachetul de dezvoltare strategică a agriculturii are o componentă pregnantă, importantă de agricultură care este în echilibru cu natura. Și toate aceste elemente contribuie și la păstrarea biodiversității, și la refacerea zonelor distruse, și la refacerea echilibrului în natură (...) Nu vorbește nimeni de reducerea cantităților de pesticide, ci de folosirea acestor cantități în mod corect și atunci reducem chiar și cu 100% riscul de poluare. Sau, acolo unde am vorbit de restaurarea zonelor afectate până la 30%, am spus că această țintă este globală, nu este o țintă națională pentru România și vorbim de un un proces aflat în curs. Ținta de 30% până la 2030 de arii protejate este o țintă globală și România nu trebuie să ajungă de azi pe mâine la 30% sau la 10% protecție strictă sau arii protejate'', a explicat Tanczos Barna. Vicepremierul a mai subliniat că ''o arie protejată nu înseamnă interdicție totală''. ''Deci a avea o arie protejată nu înseamnă interdicție totală. Proporție de 90% nu înseamnă interdicție totală. Sunt zone strict protejate - rezervațiile naturale, geoparcurile, parcurile naționale - cu zone strict protejate. Dar ele reprezintă o excepție. Aria protejată, în general, Natura 2000, nu înseamnă protecție strictă'', a adăugat Tanczos Barna. Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 vor intra, marți, în dezbaterea plenului Senatului, ca prim for legislativ sesizat în acest caz. Senatul se află, în perioada 3-6 august, în sesiune extraordinară. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Abrudean: PNRR nu este despre un partid sau altul, ci despre investiții în infrastructură, sănătate, educație
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a făcut un apel către toți senatorii să trateze ''cu responsabilitate'' proiectele aflate în dezbatere în această sesiune extraordinară, subliniind că PNRR nu este despre un partid sau altul, ci despre ''dezvoltarea României''. ''Săptămâna trecută am reușit să salvăm peste 6,75 miliarde de euro pentru România, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR. A fost un pas important pentru investițiile de care România are nevoie. (...) Fac un apel către toți senatorii să trateze aceste proiecte cu responsabilitate. PNRR nu este despre un partid sau altul, ci despre investiții în infrastructură, sănătate, educație și dezvoltarea României. Dacă ratăm aceste jaloane, nota de plată nu o vor plăti partidele, ci cetățenii'', a scris Abrudean, marți, pe Facebook. El a arătat că senatorii au în față, săptămâna aceasta, mai multe jaloane esențiale aflate în dezbatere, printre care strategia privind biodiversitatea și legea integrității'. ''Miza totală, pentru toate jaloanele care trebuie îndeplinite până la finalul lunii, este de aproximativ 3,48 miliarde de euro. Este o sumă uriașă. Ca ordin de mărime, este comparabilă cu bugetele anuale ale unor ministere importante sau cu investiții publice majore la nivel național. Cu aproximativ 3 miliarde de euro se pot construi trei spitale regionale de urgență. Această sumă este de peste două ori bugetul anual al Capitalei'', a transmis Mircea Abrudean. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Senat/ Proiectul legii integrității - raport în Comisia juridică miercuri
Proiectul privind integritatea va intra miercuri în dezbaterea Comisiei juridice a Senatului pentru întocmirea raportului, a decis Biroul permanent. De asemenea, proiectul va fi dezbătut apoi în plenul Senatului, care este for decizional. Senatorii pot depune marți amendamente. Camera Deputaților a adoptat luni, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă, fiind introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că sunt neconstituționale. Unul dintre amendamente prevede că persoanelor față de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi le încetează funcția, demnitatea publică ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz. Un alt amendament contestat, cel al AUR, vizează obligativitatea depunerii de declarații de avere și pentru soțul, soția sau 'persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți' cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, alți demnitari. Proiectul a fost redepus vineri de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă de Senat deoarece cuprindea același amendament al PSD referitor la sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și de incompatibilitate prin pierderea mandatului, care l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Grindeanu: PSD depune la Senat un proiect privind producția de energie; îi cer premierului să meargă urgent la Bruxelles
PSD va depune la Senat un proiect de lege privind producția de energie, care prevede că nu se poate închide nicio unitate până nu pune ceva în loc, a declarat, luni, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care i-a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor pe bază de cărbune. 'Așa cum am promis în fața românilor, Parlamentul se reunește de câte ori este nevoie pentru a încerca să rezolve din problemele urgente ale economiei. în această situație de criză există riscul în continuare să închidem reactorul 2 de la Cernavodă, cu o capacitate de aproximativ 700 de megawați. Una din cele mai simple soluții ar fi repornirea, repet, repornirea a încă două grupuri la Turceni și la Rovinari. Fiecare din aceste grupuri are puterea de cam 330 de megawați, adunate ar suplini acei 700 de megawați care ar ieși din sistemul energetic național, ceea ce eu cred că ar trebui să fie luat în calcul. De aceea, am solicitat azi convocarea de urgență la Senat a unui Birou permanent pentru introducerea în sesiunea extraordinară a unui proiect de lege prin care România nu va mai închide nicio capacitate de producție a energiei până nu punem ceva în loc. îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune', a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului. El a subliniat că nu se poate apela doar la importuri de energie care 'umflă' buzunarele altora. 'Nu poți lăsa România și fără și mai mult curent. Nu putem doar să importăm și să umflăm buzunarele unora. Orice lipsă de acțiune din acest punct de vedere înseamnă complicitate la distrugerea cu premeditare a României. Suntem deja în recesiune și economia nu își permite să închidă capacități de producție și să țină pe loc marii consumatori industriali. Este o sinucidere, din punctul nostru de vedere, economic, atunci când ai soluția de a redeschide aceste capacități aflate în conservare. Și vreau să vă spun că în aceste zile în weekend am avut discuții cu colegi din zonele respective, în special din Valea Jiului, din Gorj, din Hunedoara. Se pot redeschide aceste capacități, închise, unele dintre ele, în aprilie anul acesta, astfel încât să suplinim', a susținut liderul PSD. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților/Ordinea de zi și programul de lucru pentru sesiunea extraordinară - aprobate de plen
Plenul Camerei Deputaților a aprobat, luni, ordinea de zi și programul de lucru pentru noua sesiune extraordinară. Camera Deputaților a fost convocată, în această săptămână, în sesiune parlamentară extraordinară. Deputații vor lucra luni și miercuri în ședințele de plen cu vot final, iar marți și joi vor fi lucrări în comisii. Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților se vor afla propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității și inițiative legislative adoptate de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților se reunește săptămâna viitoare într-o nouă sesiune extraordinară
Camera Deputaților se va reuni săptămâna viitoare în sesiune extraordinară pentru a rediscuta proiectul de lege privind integritatea. Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis vineri să convoace o nouă sesiune extroardinară, în perioada 3-6 august. Pe ordinea de zi se vor afla propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității și inițiative legislative adoptate de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Potrivit proiectului programului de lucru, deputații vor lucra luni în comisii în prima parte a zilei și de la ora 16:00 vor dezbate și vota proiectele de lege în plen. Marți și joi vor lucra numai în comisii și miercuri va fi din nou o ședință de plen, cu vot final. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor online: Anda Badea)
Grindeanu: La evaluarea Fitch, sper să fie apreciate și eforturile Parlamentului
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că își dorește ca România să se mențină la același rating Fitch și să fie apreciate în acest sens eforturile Parlamentului din aceste zile. Grindeanu a fost întrebat cum vede situația economică a țării în acest moment, având în vedere că vineri agenția Fitch va da verdictul dacă România rămâne la categoria BBB- recomandată investițiilor sau e retrogradată la 'junk'. 'Eu sper să fie apreciate și eforturile Parlamentului din această săptămână și de săptămâna viitoare, fiindcă la sfârșitul săptămânii viitoare, dacă nu mă înșel, e și Moody's, având în vedere că aproape toate lucrurile care țin de legile necesare pentru atragerea banilor din PNRR au fost votate. Eu cred că ăsta e un lucru bun, iar Parlamentul și-a făcut treaba și mă aștept să fie apreciat acest lucru și România să se mențină la același nivel, chiar dacă, așa cum am spus mai devreme, probabil că sunt unii piromani care și-ar dori aruncarea în aer. Dar, ăsta nu e un lucru pe care un om normal la cap să și-l dorească', a afirmat liderul PSD, la Palatul Parlamentului. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Sorin Grindeanu: Voi convoca sesiuni extraordinare la Camera Deputaților de câte ori este nevoie
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că va convoca sesiuni extraordinare de câte ori va fi nevoie, pentru a se adopta legi importante pentru țară. 'Parlamentul a adoptat astăzi măsuri importante pentru sectorul agricol, pentru transporturi și, de asemenea, sectorul energetic. Practic, noi am reparat în fiecare zi a acestei sesiuni extraordinare ceea ce Guvernul și premierul demis nu pot decide sau nu pot să o facă. Sunt măsuri absolut necesare care țin de viața de zi cu zi a românilor și a economiei românești. îmi doresc ca toate eforturile Parlamentului din această perioadă, care se traduc, până la urmă, în miliarde de euro salvate pentru România, să cântărească decisiv în decizia agențiilor de rating privind starea economiei. (...) România nu poate să stea pe loc. Tocmai de aceea, în dialog și cu celelalte grupuri politice, voi convoca sesiuni extraordinare de câte ori este nevoie, fiind Cameră decizională, în general. O să așteptăm după voturile din Senat, dar voi convoca de câte ori este nevoie, astfel încât, în același ritm în care am fost și în această săptămână, să putem să adoptăm legi', a afirmat Grindeanu, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, țara noastră are nevoie de încredere pe toate planurile, mai ales în ochii investitorilor. 'Actualul Guvern planează în zona nelegalității. Nu o spun eu, o spun clar instanțele. Curtea de Apel deja a decis - șase din 11 Hotărâri de Guvern care au fost contestate au fost, prin decizie, suspendate și așteptăm hotărârile pentru restul de cinci. De aceea, am insistat că toate politicile noi și strategiile să ajungă în Parlament ca proiecte de lege. Suntem dispuși, facem sesiuni extraordinare și adoptăm legi. Toate deciziile, până la urmă, arată că Parlamentul lucrează aproape la foc continuu. Săptămâna viitoare, de exemplu, Senatul deja a convocat, așa cum bine știți, o sesiune extraordinară. Cu toate acestea, astăzi când vorbim, România riscă să piardă peste 1,5 miliarde de euro din PNRR. De ce? Din punctul nostru de vedere, din cauza a doi oameni care au luat țara și legile pe persoană fizică. Unul crede că rămâne primar, (...) iar cel de-al doilea insistă să rămână premier, chiar și demis, și a reușit să scoată aproape toată România în stradă. Aștept de la Ilie Bolojan legea salarizării', a completat lidetul PSD. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Abrudean: Am depus din nou proiectul integrității; cerem PSD să nu introducă amendamente otrăvite, neconstituționale
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că a depus din nou, vineri, proiectul de lege privind integritatea, arătând că cere PSD și aliaților săi să nu introducă amendamente 'otrăvite, neconstituționale, care distrug jalonul sau ascund averi'. 'Așa cum am anunțat ieri, după respingerea legii integrității, astăzi am depus din nou proiectul de lege. Este un proiect pro-transparență și care respectă Constituția. Cerem PSD și aliaților săi să nu introducă amendamente otrăvite, neconstituționale, care distrug jalonul sau ascund averi. Dincolo de jalonul din PNRR, avem nevoie de un mecanism real de transparență a averilor prin această lege', a scris Abrudean pe Facebook. El a adăugat că 'România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro, dacă PSD continuă să saboteze legea integrității'. Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care trecuse de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit doar 55 de voturi 'pentru', fiind necesare 67 voturi favorabile, deoarece este o lege organică. Parlamentarii liberali nu au participat la votul asupra acestui proiect, contestând amendamentul, introdus de PSD în Comisia juridică a Senatului, care prevedea că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. Liderul USR, Dominic Fritz, a afirmat că acest amendament este neconstituțional și îl vizează pe el. Cel de-al doilea amendament contestat viza eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor. Mircea Abrudean a precizat, joi, după respingerea legii privind ANI, că proiectul va fi redepus la Parlament fără a conține cele două amendamente ale PSD contestate, referitoare la sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și de incompatibilitate prin pierderea mandatului și, respectiv, la declararea de către demnitari a cash-ului deținut. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Camerei Deputaților, care este primul for sesizat, Senatul fiind decizional. AGERPRES/(A, AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
Camera Deputaților/ANRSPS, autorizată să introducă în bugetul propriu credite de angajament pentru operațiuni petroliere
Deputații au adoptat, vineri, un proiect de lege care vizează instituirea unor măsuri fiscal-bugetare în scopul consolidării sustenabilității finanțelor publice, al îmbunătățirii administrării creanțelor fiscale și al asigurării cadrului legal necesar îndeplinirii unor obligații asumate de România la nivel național și european. S-au înregistrat 262 de voturi 'pentru', șapte 'împotrivă' și 11 abțineri. Astfel, se propune autorizarea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să introducă în bugetul propriu creditele de angajament necesare achizițiilor realizate în temeiul prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 256/2018, privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Nivelul creditelor de angajament urmează să fie aprobat de Guvern, prim memorandum inițiat de ANRSPS. Totodată, se propune prorogarea termenului de efectuare a vărsămintelor în numerar necesare majorării capitalului social al Băncii de Investiții și Dezvoltare - S.A., de la data de 30 iunie 2026 la data de 30 septembrie 2026, fără modificarea cuantumului sumei aprobate sau a destinației acesteia. Măsura are ca scop asigurarea cadrului legal necesar pentru efectuarea vărsămintelor de capital și implementarea în condiții corespunzătoare a investiției prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, contribuind la îndeplinirea angajamentelor asumate de România și la consolidarea capacității operaționale a Băncii de Investiții și Dezvoltare. Potrivit proiectului, adoptat în forma Senatului, în anul 2026, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, se autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să introducă în bugetul propriu creditele de angajament aferente achizițiilor efectuate ca urmare a aplicării prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Nivelul creditelor de angajament se aprobă de către Guvern, prin hotărâre inițiată de Secretariatul General al Guvernului, la propunerea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Se autorizează ordonatorul principal de credite să introducă modificările corespunzătoare în celelalte anexe la bugetul propriu și să le comunice Ministerului Finanțelor în termen de 10 zile de la efectuarea acestora, în limita stabilită potrivit hotărârii prevăzute. Se autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să încheie contracte multianuale în limita creditelor de angajament majorate potrivit prevederilor menționate. Exploatarea cantităților de gaze naturale provenite din perimetrele reglementate de Legea nr. 256/2018, republicată, dar mai ales exploatarea perimetrului Neptun Deep, reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte strategice din domeniul energetic al României, cu impact direct asupra securității energetice naționale și regionale, precum și asupra capacității statului român de constituire a rezervelor necesare gestionării situațiilor excepționale, potrivit expunerii de motive. 'Exercitarea dreptului de prioritate, care aparține statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, trebuie analizată atât din perspectiva obligațiilor legale ale statului român, cât și din perspectiva interesului strategic privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, implicând aspecte de securitate energetică și națională, finanțe publice, reglementare în domeniul energiei, politică externă, obligații asumate în cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și elemente privind protecția infrastructurilor critice și continuitatea aprovizionării cu resurse strategice. Soluția privind asigurarea finanțării ANRSPS se impune în urma exercitării dreptului prevăzut de art. 21 alin. (4) din Legea nr. 256/2018, republicată, pentru oferta societății OMV Petrom din data de 08.05.2026, în calitate de titular de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 TWh, respectiv 49.900.000 MWh, la un preț de 48,752 euro/MWh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de circa 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fără TVA și accize', se arată în expunerea de motive. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 30 iulie, Camera Deputaților fiind for decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Camera Deputaților/ Proiectul referitor la Romatsa - aprobat de plen
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, vineri, proiectul de lege prin care este consolidat statutul Romatsa ca furnizor esențial de servicii de navigație aeriană și instituie un mecanism bugetar prin care statul român poate compensa rapid sumele blocate de Eurocontrol în urma executării silite cerute de Pfizer împotriva României. Proiectul de lege are ca obiect reglementare instituirea unor măsuri fiscal-bugetare, prin modificarea unor acte normative, în scopul consolidării sustenabilității finanțelor publice, al îmbunătățirii creanțelor administrării fiscale și al asigurării cadrului legal necesar pentru îndeplinirea unor obligații asumate de România la nivel național și european. Deputatul PNL Lucian Bode a precizat că proiectul de lege corectează mai multe disfuncționalități și protejează domenii strategice pentru statul român. 'Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi corectează printre multe alte prevederi două disfuncționalități și protejează domenii strategice pentru statul român - navigația aeriană și infrastructura rutieră. în primul rând, consolidăm statutul Romatsa ca furnizor esențial de servicii de navigație aeriană și instituim un mecanism bugetar prin care statul român poate compensa rapid sumele blocate de Eurocontrol în urma executării silite pornite de Pfizer împotriva României. Este o măsură de siguranță națională care garantează continuarea serviciilor critice. în al doilea rând, aliniem calendarul STRR-TollRo la jalonul din PNRR, stabilind termenul de 31 august 2026, și, mai important, corectăm o eroare introdusă prin Ordonanța 17/2026, eliminăm obligația ca 50% din veniturile din rovinietă și în ToolRo să fie direcționate către bugetul de stat', a spus Bode. Deputata neafiliată Aurora Tasica Simu a susținut că acest proiect legislativ este 'un ghiveci cu propuneri de modificări legislative'. Călin Matieș (AUR) a anunțat că grupul său se va abține la votul pe acest proiect. Inițiativa legislativă a fost adoptată și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
Camera Deputaților: Activitatea de cercetare-dezvoltare din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, recunoscută formal
Deputații au adoptat, vineri, în plen, legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, reexaminată la cererea președintelui. Legea are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002, în sensul de a permite recunoașterea formală a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare în cadrul nucleelor de cercetare organizate intern în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și modificarea și completarea Legii nr. 183/2024, prin reglementarea în detaliu a procedurii de concurs public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD). Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare și a adoptat legea cu amendamente, în ședința din 30 iulie 2026. în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut legea în ședința comună din data de 31 iulie 2026. în urma reanalizării textului legii în raport cu obiecțiile formulate în cererea de reexaminare, membrii comisiilor, cu unanimitate de voturi, au acceptat cererea de reexaminare formulată de șeful statului și au hotărât adoptarea legii în forma adoptată de Senat. Nucleele de cercetare constituite în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, astfel cum sunt definite la art.4 alin.(3) din Legea nr.183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, sunt cuprinse în sistemul național de cercetare-dezvoltare, fiind asimilate în drepturi unităților și instituțiilor de cercetare de drept public prevăzute la art.7 lit.g) și care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în baza proiectelor de cercetare-dezvoltare aprobate de conducerea instituțiilor din care fac parte, fiind finanțate din fondurile alocate acestora de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite', prevede textul adoptat de Senat. Prin excepție, din personalul CDI fac parte și persoanele care desfășoară activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul unor nuclee de cercetare constituite conform normelor legale în vigoare în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Nucleul de cercetare reprezintă structura organizatoric-funcțională înființată prin ordin al conducătorului instituției cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, al cărei scop principal este de a desfășura activități de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică, mai prevede între altele textul reexaminat. Camera Deputaților este Cameră decizională. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
Senat: Modificări ale Codului administrativ - adoptate de plen
Senatul a adoptat, joi, un proiect de lege de completare a Codului administrativ, instituindu-se un mecanism privind negocierea, aprobarea și încheierea tranzacțiilor de către stat. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ cu un nou articol, prin care se stabilește un 'mecanism transparent și predictibil privind negocierea, aprobarea și încheierea tranzacțiilor de către stat, în concordanță cu principiile legalității, bunei administrări și protejării patrimoniului public și privat al statului', se arată în expunerea de motive. Potrivit celor adoptate, 'tranzacțiile încheiate de către stat se aproba prin: a) hotărâre a Guvernului, pentru tranzacțiile care au ca obiect drepturi și obligații asupra unor bunuri imobile proprietate privată a statului; b) hotărâre a Guvernului, pentru tranzacțiile a căror valoare este mai mare de 500.000 lei; c) ordin al ministrului sau al conducătorului organului ori instituției administrației publice centrale competente, după obiectul sau scopul tranzacției, pentru tranzacțiile a căror valoare este mai mică sau egală cu 500.000 lei'. De asemenea, 'oportunitatea și necesitatea negocierii și încheierii unei tranzacții care îndeplinește condițiile, instituțiile publice care îndeplinesc formalitățile pentru negocierea și încheierea tranzacțiilor în numele statului, precum și mandatul acestora se aprobă, în prealabil, de către Guvern, prin memorandum, la propunerea ministerului de resort, autorității tutelare sau organului de specialitate al administrației publice centrale care exercită un drept real asupra imobilului sau justifica un interes, după caz'. 'Tranzacțiile încheiate (...) intră în vigoare la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care sunt aprobate. în toate cazurile, inițiatorul proiectului determină valoarea tranzacției pe baza valorii concesiilor, a renunțărilor la drepturi, a bunurilor imobile ori a drepturilor care urmează să fie transferate. Valoarea bunurilor imobile este valoarea de piața determinată de către un evaluator, contractat în condițiile legii, sau este determinată potrivit unor dispoziții legale speciale, după caz', mai prevede proiectul adoptat. Plata serviciilor corespunzătoare evaluatorului se asigură din bugetul statului, prin bugetul ministerului de resort, al autorității tutelare sau al organului de specialitate al administrației publice centrale, după caz. în toate cazurile, în instrumentul de prezentare și motivare al actelor administrative individuale se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încheierii tranzacției cu respectarea interesului public național. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională.AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Senat: Proiectele privind măsuri fiscal-bugetare referitoare la Romatsa și la Neptun Deep - aprobate
Senatul a adoptat, joi, două proiecte de lege care prevăd măsuri fiscal-bugetare referitoare, printre altele, la finanțarea de urgență pentru Romatsa și, respectiv, la oferirea de credite de angajament pentru ca statul român să-și poată exercita dreptul de preempțiune la achiziția gazelor din Neptun Deep. Senatorul liberal Silviu-Iulian Coșa a afirmat că primul proiect al PNL prevede patru măsuri fiscal-bugetare pentru 'eliminarea unor blocaje administrative și financiare reale fără un cost bugetar suplimentar'. 'Este vorba de scutirea directă de taxă pe valoarea adăugată pentru forțele armate partenere, de corectare a regimului fiscal aplicabil procedurilor de prevenire a insolvenței, de finanțarea de urgență pentru Romatsa prin Eximbank și încă o sursă suplimentară de rezervă bugetară pentru aceeași situație', a precizat Coșa. Potrivit acestuia, măsura privind taxa pe valoarea adăugată este de 'bun-simț, de reciprocitate', având în vedere că și partenerii NATO aplică regimuri de scutire directă forțelor române staționate pe teritoriul lor, și România datorează același tratament forțelor partenere. 'în ceea ce privește insolvența, proiectul elimină o portiță prin care unii debitori abuzau de actualele prevederi pentru a accesa facilități de plată la care nu ar fi trebuit să aibă acces. Proiectul pune de acord Codul de procedură fiscală cu Legea 216/2022, care a modernizat procedurile de prevenire a insolvenței și previne astfel acest tip de abuz, protejând în același timp creanțele statului', a explicat Coșa. în privința finanțării Romatsa prin Eximbank, senatorul liberal a spus că măsurile adoptate sprijină deblocarea unei crize în urma popririi instituite de Eurocontrol asupra a 3,4 miliarde lei, care afectează aproape 85% din veniturile Romatsa, cu risc real de întrerupere a navigației aeriene. Coșa a menționat că 'finanțarea este fără dobândă, plafonată strict cu rambursare automată la încetarea executării silite'. 'Completarea OUG 47/98 privind Romatsa adaugă o a doua sursă: fondul de rezervă bugetară, prin Ministerul Transporturilor, pentru aceeași criză. Iată deci două instrumente paralele ca soluție de rezervă', a adăugat el. Cel de-al doilea proiect privind măsuri bugetare adoptat de plenul Senatului se referă la securitatea energetică a țării. 'Proiectul oferă credite de angajament pentru exercitarea dreptului de preempțiune al statului la achiziția gazelor din Neptun Deep, precum și prorogarea până la 30 septembrie a plății vărsămintelor pentru majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare', a detaliat senatorul Silviu Coșa. El a explicat că 'oferta OMV Petrom înseamnă aproape 50 de terawați în șapte ani, în valoare de aproximativ 13 miliarde lei'. 'Fără acest cadru, dreptul legat de prioritate rămâne doar teoretic', a evidențiat senatorul PNL. Senatul este primul for sesizat cu cele două proiecte, Camera Deputaților fiind decizională. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Senat/ Șipoș (USR): Prin amendamentele la legea ANI, PSD a vrut să pună un preț democrației
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, consideră că prin redepunerea, vineri, a proiectului privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, parlamentarii inițiatori vor să dea 'o șansă PSD' să realizeze că 'nu poți să calci democrația'. 'Am reușit să salvăm această lege, pentru că dacă legea ar fi trecut în această formă, din punctul nostru de vedere, ar fi fost clar neconstituțională și nu mai aveam timp să salvăm acești bani. (...) Noi încercăm acum să dăm o șansă acestei legi, să dăm o șansă PSD-ului totuși să realizeze că nu poți să calci democrația. Până la urmă ne întrebăm cât costă democrația noastră, cât costă libertatea noastră. Și despre asta e vorba. în acest mod toxic în care a acționat PSD, exact asta a vrut, să ne pună în situația de a pune un preț democrației. Și cred că asta este inadmisibil. PSD a depășit o limită pe care nu ar fi trebuit niciodată un partid proeuropean să o facă', a afirmat Șipoș, joi, la Senat. El a explicat că inițial au dorit să retrimită această inițiativă la comisii 'tocmai pentru a putea a da șansa unui duș rece pentru PSD să revină la limitele democrației și să revină la interesul poporului român de a prelua acești bani prin PNRR'. Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit 55 de voturi 'pentru', 28 de abțineri iar 29 de senatori nu au votat. Un amendament propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, a generat ample discuții în contradictoriu în plen. Amendamentul prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. Un alt amendament disputat vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, consideră că solicitarea de retrimitere la comisie a proiectului a avut ca scop 'salvarea lui Dominic Fritz', dar liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, susține că amendamentul nu este constituțional, 'România riscând să piardă 770 de milioane de euro', ca jalon PNRR. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Zamfir: Bolojan, PNL și USR nu au participat la votarea propriei legi ANI, scoțându-și cartelele
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat, joi, după respingerea legii ANI în plenul Senatului, că premierul demis Ilie Bolojan, împreună cu PNL și USR nu au participat la votarea propriei legi, scoțându-și cartelele din aparatele de vot, pentru că aceasta conținea un amendament care stabilește foarte clar încetarea mandatului primarului Timișoara Dominic Fritz. 'Ați constatat astăzi ceea ce nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României, mai ales că am și spus că trăim un moment istoric, un vot istoric, pentru că într-o situație atât de specială și anume România trebuie să depună până la 31 august un set de măsuri ca să obțină bani în PNRR, și aici vorbim de Legea integrității, unde vorbim de 770 de milioane euro care trebuie absorbite, constatăm că inițiatorii acestei legi - premierul demis Ilie Bolojan, împreună cu PNL și USR, cei care insistau că trebuie neapărat să absorbim acești bani, nu au participat la acest vot, au scos cartelele, nevotându-și practic propria lege. De ce nu au votat această lege? Pentru că legea conține un amendament care stabilește foarte clar încetarea mandatului primarului Timișoara Dominic Fritz', a afirmat Zamfir. El a susținut că Dominic Fritz trebuie să plece din funcția de primar al Timișoarei pentru că este incompatibil. 'Ați auzit discuțiile în legătură cu retroactivitatea, n-are absolut nicio legătură. Noi vorbim despre mandatul de primar în funcție. Atâta timp cât instanța a constatat că ești incompatibil, nu ai de ce să mai continui mandatul de primar. Mai mult decât atât, în 2028 ai acea interdicție de a candida și l-am întrebat că premierul Bolojan care este logica ca România să sacrifice 770 de milioane doar ca partenerul politic al domnului Ilie Bolojan, Dominic Fritz să mai rămână 2 ani în funcție. ãsta este costul pe care România îl plătește pentru rămânerea încă doi ani în funcție a lui Dominic Fritz - 770 milioane euro, asta în timp ce li se spune tuturor bugetarilor și mai ales celor din Sănătate că nu sunt bani și că trebuie absorbiți banii din PNRR pentru salarii. Așadar pentru domnul Dominic Fritz renunțăm la 770 milioane de euro, iar pentru cei din Sănătate sacrificăm orice inclusiv vieți omenești. Cam asta este măsura pe care ne-o transmite domnul Bolojan', a adăugat Daniel Zamfir. Parlamenarul a susținut că nu este o lege cu dedicație pentru Dominic Fritz, ci este 'aplicarea legii'. 'Este de neînțeles această cerbicie cu care se apără mandatului lui Dominic Fritz', a punctat Zamfir. El a spus că nu știe dacă acest amendament al PSD a întrunit acordul Comisiei Europene. Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaților. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a anunțat înaintea votului că parlamentarii liberali nu participă la votul asupra acestui proiect, după ce propunerea sa de retrimitere la comisie a fost respinsă. Unul dintre amendamentele contestate, depus de PSD, prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. Liderul USR Dominic Fritz afirmase deja înaintea ședinței de plen în care a fost supus votului proiectul de lege că acest amendament este neconstituțional și îl vizează pe el. Cel de-al doilea amendament vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor.AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)
Deputații se reunesc în ședință de plen vineri, de la ora 12:00
Ședința de plen a Camerei Deputaților va avea loc vineri, începând cu ora 12:00, a decis Biroul permanent al forului legislativ, întrunit în ședință. Joi, Comisia de agricultură a Camerei Deputaților a dat raport favorabil proiectelor de lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, precum și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Proiectele, care au ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele suin și bovin, desfășurată în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, valabilă până la data de 31 decembrie 2026, în scopul compensării parțiale a pierderilor generate de creșterea costurilor îngrășămintelor și combustibililor, trebuie să primească votul plenului Camerei Deputaților. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a anunțat că vineri va fi organizată o nouă ședință de plen a acestui for, în care vor fi adoptate proiecte solicitate de Ministerul Finanțelor, de Ministerul Agriculturii și de cel al Transporturilor. 'Vă anunț că voi mai organiza vineri încă un plen al Camerei Deputaților pentru a vota proiectele solicitate de Finanțe, Agricultură și Transporturi. Am toată deschiderea pentru a organiza oricâte ședințe este nevoie pentru a suplini lipsa de acțiune și mai ales de legalitate în care se află premierul și Guvernul demis. Ilie Bolojan trebuie să se gândească serios dacă mai vrea să țină România blocată', a declarat Grindeanu miercuri la Palatul Parlamentului. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Abrudean: Proiectul ANI va fi redepus fără amendamentele de sancționare retroactivă a faptelor de conflict de interese și declararea cash-ului
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat, joi, după respingerea legii privind ANI, că proiectul va fi redepus la Parlament fără a conține cele două amendamente ale PSD contestate, referitoare la sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și de incompatibilitate prin pierderea mandatului și, respectiv, la declararea de către demnitari a cash-ului deținut. 'Legea privind unele măsuri în domeniul integrității a fost respinsă, nu a fost aprobată de plenul Senatului. PNL nu a votat această lege din motivele clare invocate de liderul de grup, Daniel Fenechiu, la Comisia juridică, unde, din păcate, am constatat că au fost introduse două amendamente față de propunerea de la Camera Deputaților. Unul dintre ele ar fi dus la declararea neconstituțională a acestei legi, deci la periclitarea jalonului de 770 de milioane de euro. Vorbim de retroactivitatea unor prevederi, lucru care este evident neconstituțional, fără să fii specialist în drept poți constata asta', a precizat Abrudean. Al doilea element pentru care PNL nu a votat această lege este prevederea privind declararea cash-ul. 'Este iarăși un amendament introdus în ultima clipă de cei de la PSD, astfel că am decis să nu votăm această lege și, împreună cu colegii de la USR, să redepunem mâine dimineață legea în forma corectă, fără aceste două amendamente, ea urmând să intre pe circuitul parlamentar și să fie aprobată până la finalul lunii, pentru a ne încadra în termenul aferent jalonul', a adăugat Abrudean. El a susținut că este timp pentru adoptarea acestui proiect, menționând că a convocat Senatul în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, 4 - 6 august, pentru a avea pe ordinea de zi Strategia privind biodiversitatea și planul de acțiune aferent, care au fost aprobate inițial de Guvern printr-o hotărâre, contestată ulterior în justiție de social-democrați și apoi depusă ca propunere legislativă. 'De asemenea, legea privind integritatea poate fi depusă și aprobată în această sesiune fără probleme', a apreciat Mircea Abrudean. întrebat ce se va întâmpla dacă PSD va redepune amendamentele, Abrudean a răspuns: 'Vom vedea ce se întâmplă'. 'Prima cameră este Camera Deputaților în cazul legii privind integritatea, suntem în mai puțin de o lună până la finalizarea termenului pentru aprobarea tuturor banilor din PNRR, așa cum au declarat toate forțele politice din Parlament, că toată lumea își dorește aprobarea acestor bani. Eu cred că nu va fi o problemă să fie convocate atâtea sesiuni extraordinare câte este nevoie pentru a închide aceste jaloane pentru o formă corectă agreată și care să nu pună în pericol ratarea jaloanelor', a spus președintele Senatului. Conform acestuia, ședința de plen de joi a fost 'puțin mai tensionată la un moment dat', însă până la urmă s-a reușit salvarea banilor europeni și să se îmbunătățească securitatea României prin aprobarea Acordului SAFE. Abrudean a amintit că în plen au fost aprobate Codul urbanismului și amenajării teritoriului, o lege extrem de importantă, care valorează 972 de milioane euro, adică 'valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente', precum și proiectul privind decarbonizarea sistemului energetic, cu valoarea de 972 de milioane euro. 'Ambele au trecut de plenul Senatului, vor merge la promulgare', a menționat el. El a afirmat că o lege importantă adoptată de Senat și care merge la promulgare este cea privind Acordul SAFE pentru România, care permite utilizarea împrumutului de aproape 17 miliarde de euro necesari pentru apărarea țării. Abrudean a adăugat că au fost adoptate și alte trei proiecte de aprobare a unor măsuri fiscal-bugetar, menționând că acestea sunt extrem de necesare și de urgente în această perioadă în care guvernul este interimar și nu poate emite ordonanță de urgență. Aceste legi permit, printre altele, desfășurarea în continuare a activității Romatsa. Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit doar 55 de voturi 'pentru', fiind necesare pentru a trece 65 voturi favorabile, deoarece este o lege organică. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a anunțat că parlamentarii liberali nu vor participa la votul asupra acestui proiect, după ce propunerea sa de retrimitere la comisie a fost respinsă. Unul dintre amendamentele contestate, depus de PSD, prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. Liderul USR, Dominic Fritz, a afirmat, anterior, că acest amendament este neconstituțional și îl vizează pe el. Cel de-al doilea amendament vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Senat/ Acordul de împrumut SAFE - adoptat de plen
Plenul Senatului a adoptat, joi, proiectul de aprobare a Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Au fost înregistrate 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri. Acordul a fost semnat la București, la 12 mai 2026 și la Bruxelles, la 20 mai 2026 și la 21 mai 2026. Potrivit proiectului, plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, achitarea costurilor de finanțare, a costurilor de administrare a lichidității, a costurilor serviciilor pentru cheltuielile de regie și a altor costuri aferente împrumutului vor fi asigurate de Ministerul Finanțelor, conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanțărilor rambursabile contactate de Guvernul României, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Costul de finanțare, cuprinzând dobânda și alte taxe conform Deciziei de punere în aplicare (EU, EURATOM) 2024/1974 a Comisiei din 12 iulie 2024 de stabilire a cadrului pentru alocarea costurilor legate de operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate, se va asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, din capitolul 55.01 'Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi' titlul 30 'Dobânzi'. Costul de administrare a lichidității, costul serviciilor pentru cheltuielile de regie și alte costuri se vor asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, din capitolul 55.01 'Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi' titlul 20 'Bunuri și servicii'. De asemenea, Guvernul României va fi autorizat ca, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Comisia Europeană amendamente la Acordul de împrumut care nu sunt de natură să majoreze obligațiile financiare asumate de România față de Uniunea Europeană, acestea fiind aprobate prin HG. La dezbateri, liderul senatorilor Pace - întâi România, Nadia Cerva, a afirmat că adoptarea proiectului este neconstituțională, deoarece este inițiat de mai mulți parlamentari și numai Guvernul are drept de inițiativă în privința acestui Acord. Ea a susținut că proiectul este atacat de Blocul Național Sindical la OLAF și Parchetul European privind posibile nereguli. Senatorul PNL Silviu Coșa a spus că Acordul este deja semnat de România, iar ratificarea permite tragerea efectivă a fondurilor. 'întârzierea ar bloca fără rost accesul la finanțare', a apreciat acesta. Senatorul USR Gheorghe Ștefănache a afirmat că proiectul reprezintă 'un pas corect și matur pentru securitatea României'. 'Programul SAFE reprezintă un răspuns de care România are nevoie, asigurăm apărarea antiaeriană, muniție, drone și motilitate militară', a menționat el. Senatul este for decizional în cazul acestui proiect de lege. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
UPDATE Senat: Proiectul privind ANI, respins; USR și PNL vor redepune proiectul
Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit 55 de voturi 'pentru', 28 de abțineri iar 29 de senatori nu au votat. Proiectul a fost dezbătut în pofida solicitării liderului grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu, de retrimitere a actului normativ la Comisia juridică pentru a fi pus în acord cu unele observații ale departamentul legislativ al Camerei Deputaților. Solicitarea a fost respinsă de plen cu 45 de voturi 'pentru', 47 'contra' și 16 senatori nu au votat. Un amendament propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, a generat ample discuții în contradictoriu în plen. Amendamentul prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, consideră că solicitarea de retrimitere la comisie a proiectului are ca scop 'salvarea lui Dominic Fritz', dar liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, susține că amendamentul nu este constituțional, 'România riscând să piardă 770 de milioane de euro', ca jalon PNRR. Sorin Șipoș a anunțat că PNL și USR vor reintroduce proiectul în circuitul legislativ, dar fără amendamentul disputat, astfel încât să fie aprobat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. Un alt amendament disputat și aprobat în Comisia juridică a Senatului vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor. Conform proiectului, Agenția Națională de Integritate (ANI) este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București. Obiectivele principale ale agenției vizează promovarea integrității și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea competențelor legale în materia evaluării averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese, prevenirea conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice prin mecanisme de verificare ex-ante, gestionarea raportărilor privind încălcări ale legii și protecția avertizorilor în interes public, precum și asigurarea unui climat de imparțialitate și transparență în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat potrivit restricțiilor pre- și postangajare. Obligația de depunere a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese nu atrage publicarea integrală a acestora ori a unei copii a acestora, prevede proiectul, care a fost adoptat cu mai multe amendamente. Agenția publică într-un registru electronic de conformare exclusiv următoarele informații: numele și prenumele deponentului; funcția, demnitatea sau calitatea publică deținută și entitatea în cadrul căreia aceasta este exercitată; tipul declarației; data depunerii și, după caz, data rectificării; mențiunea 'depusă în termen', 'depusă cu întârziere', 'rectificată' sau 'nedepusă'; trimiterea la raportul de evaluare rămas definitiv, dacă este cazul. Registrul nu poate cuprinde valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor, depozitelor sau portofelelor digitale, date privind membrii familiei ori alte date referitoare la terți. Declarațiile se păstrează în evidența Agenției, cu caracter confidențial, pe întreaga durată a exercitării funcției, demnității sau calității și timp de trei ani după încetarea acesteia. Dacă, în interiorul acestui termen, a fost declanșată o procedură de evaluare ori o procedură judiciară, declarațiile se păstrează până la împlinirea unui termen de trei ani de la soluționarea definitivă a procedurii. Accesul la declarații se acordă exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuțiilor de serviciu, se înregistrează în jurnale electronice și este supus auditării periodice. Agenția publică anual statistici agregate și anonimizate privind depunerea, rectificarea și evaluarea declarațiilor, stabilește unul dintre amendamente. ANI asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru 43 de categorii de persoane. Printre acestea se află: președintele României, deputați, senatori, consilieri locali, consilieri județeni, președinți de consiliu județean, primari, prim-ministrul, membrii Guvernului, șeful Cancelariei prim-ministrului, consilierii de stat, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curții Constituționale, membrii Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție, directorii generali și directorii generali adjuncți din cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională, Avocatul Poporului și adjuncții săi, directorii serviciilor de informații, persoanele numite în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar și consulii generali care sunt șefi de consulate generale, guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, candidații pentru funcțiile de președinte al României, deputat, senator, consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar, precum și candidații din partea României la Parlamentul European. Un alt amendament prevede că nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Cameră/Comisia de agricultură a dat raport favorabil schemelor de ajutor de stat pentru crescătorii de suine și bovine
Comisia de agricultură a Camerei Deputaților a dat, joi, raport favorabil proiectelor de lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, precum și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Proiectele au ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, desfășurată în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, valabilă până la data de 31 decembrie 2026, în scopul compensării parțiale a pierderilor generate de creșterea costurilor îngrășămintelor și combustibililor. Schema de ajutor de stat se notifică la Comisia Europeană în temeiul art.108 alin.(3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și se aplică pe întreg teritoriul României. Centrele județene/locale sau centrul din municipiul București ale/al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sunt responsabile cu implementarea Schemei. Conform unui amendament, adoptat la proiectul privind suinele, 'valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 11.540.120 euro (...) și se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2026 la capitolul 83,01 'Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare', titlul 40 'Subvenții', articolul 40.15 'Sprijinirea producătorilor agricoli' din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului prevăzut la Legea nr. 43/2026 a bugetului de stat pe anul 2026, în baza unei Hotărâri a Guvernului inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ'. Potrivit unui alt amendament adoptat la proiectul privind bovinele, 'valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 54,4 milioane euro, echivalentul în lei al sumei de 277.184.320 lei, și se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2026 la capitolul 83,01 'Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare', titlul 40 'Subvenții', articolul 40.15 'Sprijinirea producătorilor agricoli' din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului prevăzut la Legea nr. 43/2026 a bugetului de stat pe anul 2026, în baza unei Hotărâri a Guvernului inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ'. Președintele Comisiei de agricultură, Ionel Ciunt, a subliniat că, prin adoptarea celor două proiecte, se rezolvă o problemă pe care o așteaptă fermierii români. 'Am vrut să profităm de faptul că există această sesiune extraordinară a Camerei Deputaților și să încercăm să rezolvăm o problemă pe care o așteaptă demult crescătorii de suine și bovine din România, fermierii români, în sensul că, ceea ce vom propune spre dezbatere și aprobare înseamnă sprijin financiar pentru fermierii din cele două zone. (...) în data de 29 aprilie 2026, Comisia Europeană a publicat cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Așa cum știți, acest cadru cuprinde, printre altele, și măsuri de ajutor de stat sub formă de granturi care vin în sprijinul exploatațiilor zootehnice. Termenul maxim permis de această reglementarea CE este data de 31 decembrie 2026. Pragul minim pentru beneficiari este cel de 50.000 de euro. Aici aș face precizarea că există două regulamente ale CE - din 2013 și 2014 - care reglementează această chestiune, de aceea am pus pragul maxim de 50.000 de euro', a precizat deputatul PSD. Proiectele au fost adoptate de Senat, urmând să primească raport și de la Comisia de buget și supuse plenului Camerei Deputaților. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat - Comisia juridică/ Proiectul privind ANI, raport de admitere; sumele cash în declarația de avere, eliminate
Senatul a adoptat, joi, raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaților. Un amendament adoptat vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor. Un alt amendament propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii, le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Conform proiectului, Agenția Națională de Integritate (ANI) este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București. Obiectivele principale ale agenției vizează promovarea integrității și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea competențelor legale în materia evaluării averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese, prevenirea conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice prin mecanisme de verificare ex-ante, gestionarea raportărilor privind încălcări ale legii și protecția avertizorilor în interes public, precum și asigurarea unui climat de imparțialitate și transparență în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat potrivit restricțiilor pre- și postangajare. Obligația de depunere a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese nu atrage publicarea integrală a acestora ori a unei copii a acestora, prevede proiectul, care a fost adoptat cu mai multe amendamente. Agenția publică într-un registru electronic de conformare exclusiv următoarele informații: numele și prenumele deponentului; funcția, demnitatea sau calitatea publică deținută și entitatea în cadrul căreia aceasta este exercitată; tipul declarației; data depunerii și, după caz, data rectificării; mențiunea 'depusă în termen', 'depusă cu întârziere', 'rectificată' sau 'nedepusă'; trimiterea la raportul de evaluare rămas definitiv, dacă este cazul. Registrul nu poate cuprinde valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor, depozitelor sau portofelelor digitale, date privind membrii familiei ori alte date referitoare la terți. Declarațiile se păstrează în evidența Agenției, cu caracter confidențial, pe întreaga durată a exercitării funcției, demnității sau calității și timp de trei ani după încetarea acesteia. Dacă, în interiorul acestui termen, a fost declanșată o procedură de evaluare ori o procedură judiciară, declarațiile se păstrează până la împlinirea unui termen de trei ani de la soluționarea definitivă a procedurii. Accesul la declarații se acordă exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuțiilor de serviciu, se înregistrează în jurnale electronice și este supus auditării periodice. Agenția publică anual statistici agregate și anonimizate privind depunerea, rectificarea și evaluarea declarațiilor, stabilește unul dintre amendamente. ANI asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru 43 de categorii de persoane. Printre acestea se află: președintele României, deputați, senatori, consilieri locali, consilieri județeni, președinți de consiliu județean, primari, prim-ministrul, membrii Guvernului, șeful Cancelariei prim-ministrului, consilierii de stat, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curții Constituționale, membrii Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție, directorii generali și directorii generali adjuncți din cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională, Avocatul Poporului și adjuncții săi, directorii serviciilor de informații, persoanele numite în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar și consulii generali care sunt șefi de consulate generale, guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, candidații pentru funcțiile de președinte al României, deputat, senator, consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar, precum și candidații din partea României la Parlamentul European. Un alt amendament prevede că nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ. Proiectul va intra în dezbaterea plenului Senatului, ca for legislativ decizional. Senatul se află în sesiune extraordinară în perioadele 27-31 iulie și 4-6 august. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat/Dezbateri la legea ANI/ Zamfir: Fritz să plece acasă; Bolojan: Trebuie să ai tupeu să modifici legi neconstituțional
Premierul interimar Ilie Bolojan și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, au avut, joi, un schimb de replici în plenul Senatului, la dezbaterea proiectului privind ANI, Bolojan afirmând că încercarea de a modifica legi într-un sens neconstituțional este o dovadă de 'mult tupeu', în timp ce Zamfir a susținut că prim-ministrul vrea să 'sacrifice' 770 milioane euro din PNRR pentru a-l 'salva' pe liderul USR, Dominic Fritz. Disputa a pornit de la amendamentul care prevede sancționarea cu încetarea mandatului a celor aflați în incompatibilitate sau conflict de interese anterior adoptării acestei legi. Amendamentul a fost contestat înainte de începerea ședinței plen de către Dominic Fritz, care a spus că acesta este 'extrem de grav și neconstituțional' și îl vizează pe el. 'Suntem în fața unui vot istoric și nu o spun așa, fără fundament. România absoarbe de la UE 770 de milioane de euro dacă proiectul de lege trece. Dacă proiectul nu trece, pentru că există acolo amendamentul care îl salvează pe domnul Fritz, România pierde 770 de milioane euro. (...) Domnule prim-ministru, pentru o singură persoană dumneavoastră ca prim-ministru sacrificați 770 de milioane din banii țării, banii pe care trebuie să-i luăm prin PNRR, ca să-l salvați pe domnul Fritz', a spus Zamfir la dezbaterile din plen. în replică, Ilie Bolojan a declarat că se încearcă modificarea legii în sens neconstituțional. 'Trebuie să ai mult tupeu, ca să ne înțelegem foarte bine, să încerci să modifici niște legi într-un sens profund neconstituțional, știind că legea activează doar pentru viitor și să vii să invoci aici interesul României când ai dărâmat un Guvern, fără să pui nimic în loc, când nu ți-ai asumat răspunderea ca partid pe legi, în ani de zile, pe care România și le-a asumat în PNRR. Și suntem în situația în care acum să le trecem pe ultima sută de metri. (...) Stimați colegi, și eu - spun cu toată răspunderea - am fost de acord că ceea ce este important pentru România și ce este necesar să votăm, să susținem lucrurile, dar, în condițiile în care vii și încerci niște forțări care sunt în mod evident neconstituționale, invocând interesul național, asta nu are nicio legătură nici cu țara asta, nici cu bunul-simț, nici cu normalitatea', a apreciat Bolojan. Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO El a precizat că respinge asemenea lucruri. 'în rest, rugămintea mea este ca legile care sunt într-o formă, proiectele de legi care rezolvă jaloane din PNRR, care nu siluesc Constituția, care nu sunt anormale să le susțineți, pentru că sunt în interesul acestei țări, iar în sesiunea parlamentară viitoare, care înțeleg că a fost convocată, să votăm tot ce trebuie votat', a adăugat Ilie Bolojan. Zamfir i-a spus premierului că a fost trimis acasă și nu vrea să plece pentru ca, printre altele, să-l 'salveze' pe liderul USR, Dominic Fritz. 'Cine are tupeu, domnule prim-ministru, eu sau dumneavoastră? Dumneavoastră ați fost trimis acasă, dumneavoastră nu vreți să plecați, dumneavoastră vreți să rămâneți, printre altele, să-l salvați pe domnul Fritz. Vă rog și vă pronunț numele: senatorul Ilie Bolojan, prim-ministru demis și expirat, vă rog să spuneți aici care este motivul pentru care sacrificați 770 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz', a replicat și Daniel Zamfir. Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO El a spus că 'Fritz trebuie să plece acasă'. Proiectul legii ANI urmează să intre la vot în plenul Senatului, care este for decizional, după ce propunerea liderului senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, de a retrimite proiectul la comisie a fost respinsă prin vot. Fenechiu a anunțat că parlamentarii PNL nu vor participa la votul asupra acestui proiect. 'Constatând frăția existentă între PSD, AUR și Pace, manifestată în Comisia juridică, prin eliminarea cash-ului și prin amendamentul neconstituțional și refuzul lor de a retrimite la comisie și de analizat acest lucru, vreau să informez plenul că senatorii Partidul Național Liberal nu vor participa la votul privind punctul 7', a transmis el. Senatul a adoptat, joi dimineața, raport de admitere la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, adoptând două amendamente. Un amendament adoptat vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor. Un alt amendament prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Sorin Grindeanu: Vineri voi organiza încă un plen al Camerei Deputaților
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că vineri va fi organizată o nouă ședință de plen a acestui for, în care vor fi adoptate proiecte solicitate de Ministerul Finanțelor, de Ministerul Agriculturii și de cel al Transporturilor. 'Vă anunț că voi mai organiza vineri încă un plen al Camerei Deputaților pentru a vota proiectele solicitate de Finanțe, Agricultură și Transporturi. Am toată deschiderea pentru a organiza oricâte ședințe este nevoie pentru a suplini lipsa de acțiune și mai ales de legalitate în care se află premierul și Guvernul demis. Ilie Bolojan trebuie să se gândească serios dacă mai vrea să țină România blocată', a spus Grindeanu miercuri la Palatul Parlamentului. El a menționat că 14 deputați PNL au votat în plenul Camerei Deputaților miercuri pentru inițiativa legislativă propusă de PSD prin care se deblochează o serie de posturi din Sănătate. 'Astăzi am votat la Camera Deputaților mai multe inițiative ale PSD care au rezolvat o parte din urgențele țării. Am deblocat posturile din Sănătate. Am văzut că aseară Bolojan număra iar paturile, așa, ca un contabil. încă nu a înțeles că viața oamenilor nu este un tabel în excel. Aici vreau să fac o mențiune specială și aș vrea să le mulțumesc în mod special celor 14 deputați PNL care au trecut peste ordinul politic cinic al lui Bolojan și au votat acest amendament și această lege. Celorlalți deputați PNL le transmit - să le fie rușine!', a spus președintele Camerei. Grindeanu a adăugat că o altă inițiativă a PSD este cea privind prelungirea termenului pentru TVA de 9% la locuințe până la 30 septembrie. 'Am adoptat măsurile pentru temperarea prețurilor la carburant. Eu cred că aici vom mai avea în perioada următoare, așa că trebuie să ne adaptăm și trebuie să mai lucrăm să găsim mecanisme poate și mai bune. Și am adoptat prima didactică de 1.500 de lei, din fonduri europene', a precizat Grindeanu. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Andronache: PNL a salvat 6,7 miliarde euro prin acțiunea responsabilă din sesiunea extraordinară
PNL 'a salvat' 6,7 miliarde de euro bani europeni prin 'acțiunea responsabilă' din sesiunea extraordinară, toate proiectele adoptate vizând PNRR și Programul SAFE fiind inițiate de Guvernul Bolojan sau de parlamentari ai partidului, a declarat, joi, liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache. 'Astăzi, Partidul Național Liberal a salvat 6,7 miliarde de euro bani europeni prin acțiunea responsabilă din această sesiune extraordinară și am să justific această afirmație prin faptul că toate proiectele care au vizat PNRR sau Programul SAFE au fost inițiate de Guvernul Bolojan sau de către parlamentari ai Partidului Național Liberal. De asemenea, 90% din aceste proiecte au fost discutate în comisii având președinți ai Partidului Național Liberal', a afirmat Andronache, la Parlament. Potrivit deputatului, în legătură cu proiectele din PNRR adoptate, a fost recuperat termenul, astfel încât acestea să devină viabile și să poată fi depuse ca fiind finanțabile în cadrul următoarei cereri de plată. 'De asemenea, deși au existat capcane pe care le-am subliniat la plen, care puteau duce proiectele într-o zonă de neconstituționalitate, am evitat aceste capcane întinse de către foștii noștri parteneri sau de către partidele din opoziție, am reușit să eliminăm o serie de chestiuni care, din punctul nostru de vedere, generau vicii de neconstituționalitate, să adoptăm proiectele, să le transmitem Senatului, pe acelea care nu erau în Cameră decizională pentru Camera Deputaților și, totodată, să plece la promulgare proiectele care au fost adoptate de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională', a completat liderul deputaților liberali. El a menționat că a fost vorba despre 'o atitudine responsabilă'. 'De aceea am și făcut, anterior votului final, apel către toate grupurile parlamentare să se comporte responsabil și ne bucurăm că aceste proiecte au fost adoptate de Camera Deputaților', a adăugat Gabriel Andronache. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Grindeanu: Parlamentul a salvat astăzi aproape 4 miliarde de euro din PNRR
Parlamentul 'a salvat' aproape 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a declarat miercuri președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a precizat că forul legislativ pe care îl conduce a adoptat acte normative ce vizează cinci jaloane PNRR care înseamnă bani europeni pentru continuarea proiectelor de autostrăzi, spitale și școli. 'Astăzi, Parlamentul a salvat aproape 4 miliarde de euro din PNRR. Am votat în Camera Deputaților cinci jaloane esențiale care înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România. Parlamentul și-a îndeplinit astăzi rolul constituțional și a făcut ceea ce premierul și Guvernul demis nu au fost în stare. Le mulțumesc tuturor colegilor mei, indiferent de culoarea politică, pentru că au înțeles să pună România deasupra intereselor politice de partid', a transmis Grindeanu, la Palatul Parlamentului. El a amintit că în Camera Deputaților s-au adoptat miercuri Codul administrativ, Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă‚ Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, Codul urbanismului și Legea integrității. 'La Legea integrității a fost o luptă cu cei de la USR care făcuseră de fapt o contra-reformă și ciuntiseră ANI de atribuții. Am readus în comisii această lege în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. în plus, am readus transparența în ceea ce privește averile demnitarilor. Așa cum am promis ieri, mi-am publicat declarația de avere și de interese pe site-ul Partidului Social Democrat și îi invit pe toți decidenții politici să facă asta', a completat Sorin Grindeanu. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Camera Deputaților/ Modificări ale Codului administrativ - prevederi pentru sprijinirea dezvoltării carierei funcționarilor publici
Deputații au adoptat, miercuri, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care vizează sprijinirea dezvoltării carierei funcționarilor publici pe bază de merit, uniformizarea funcțiilor publice, simplificarea cadrului legal, creșterea eficienței administrației publice, protejarea drepturilor personalului și adaptarea competențelor acestuia la nevoile reale. Potrivit unui amendament, după natura activităților desfășurate, personalul contractual poate fi și personal contractual de specialitate din administrația publică centrală și locală care desfășoară activități ce presupun îndeplinirea unor atribuții și responsabilități complexe pentru care se cer calificări obținute prin studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă ori studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, în perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna, cum sunt conducătorii serviciilor publice deconcentrate care nu sunt funcționari publici, personalul care asigură mentenanța echipamentelor și rețelelor informatice, personalul de conducere al compartimentelor administrative, personalul medical și cel de specialitate psihologică al autorităților publice, proiectanții și alții asemenea, precum și personal contractual cu regim special reglementat de legislația specifică aplicabilă, încadrat la nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute într-o anexă specială. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu)
Deputații au votat pentru un mecanism de compensare financiară a personalului vamal și din ANAF
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind recompensarea performanței personalului din administrația fiscală și vamală cu atribuții în colectarea veniturilor la buget și modificarea unor acte normative. S-au înregistrat 208 de voturi 'pentru', 20 de voturi 'contra' și 65 de abțineri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism anual de recompensare financiară a personalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Autorității Vamale Române, în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță specifici activității fiecăreia, precum și acordarea unor stimulente financiare personalului care contribuie la constatarea și încasarea unor creanțe rezultate din activitatea de control fiscal și vamal. Indicatorii-cheie vor fi aprobați prin ordin al ministrului Finanțelor. Valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic la nivelul ANAF, respectiv al Autorității Vamale Române nu va putea depăși 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat al Agenției, respectiv al Autorității pentru anul respectiv. Personalului care, în urma evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale, nu realizează indicatorii de performanță stabiliți și obține calificativul 'satisfăcător' la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale i se aplică sancțiunea diminuării drepturilor salariale în condițiile art.485 alin.(7) lit.c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prevede un amendament. Astfel, sancțiunea prevăzută la articolul 485, care se referă la evaluarea performanțelor individuale ale funcționarilor publici, se referă la diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanțelor profesionale individuale, pentru funcționarii publici care au obținut calificativul 'satisfăcător'. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)