Viață parlamentară
303 articole
USR și PNL atacă la CCR modificarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților
USR și PNL au anunțat că atacă la CCR hotărârea privind modificarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților, apreciind că acest lucru s-a realizat prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice. Prin această hotărâre, adoptată marți, în prima zi a sesiunii ordinare, doi reprezentanți ai USR și PNL au fost eliminați din Biroul permanent al Camerei Deputaților și înlocuiți cu reprezentanți ai AUR și SOS România, se precizează într-un comunicat transmis AGERPRES de Uniunea Salvați România. USR consideră că votul arată existența unei noi majorități politice în Parlament, formată în jurul PSD, cu sprijinul partidelor ''extremiste'', în contradicție cu ''discursul public despre stabilitate și menținerea direcției proeuropene'' a României. ''Astăzi s-a creat o majoritate toxică în Parlament: PSD și extremiștii. Nu mai vorbim despre declarații, speculații sau despre jocuri politice făcute în culise, ci despre un vot concret, dat la vedere, prin care PSD a ales să le ofere extremiștilor mai multă putere în conducerea Camerei Deputaților. Acesta este rezultatul politic al votului de astăzi și PSD trebuie să și-l asume. Dacă aceasta este noua majoritate pe care PSD vrea să o construiască în Parlament, atunci așteptăm să vedem și noul guvern susținut de această majoritate. Iar dacă nu există o majoritate capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană a țării, atunci soluția democratică este întoarcerea la votul românilor: alegeri anticipate'', a declarat lidera deputaților USR, Diana Stoica. Cătălin Drulă, deputat USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a atras atenția că noua formulă de conducere a Camerei a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. ''Prin votul dat astăzi, PSD le-a oferit extremiștilor mai multă putere și o poziție mult mai puternică în conducerea uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului. Din păcate și, pentru noi, inexplicabil, această operațiune a primit și voturile minorităților și UDMR. Rezultatul este foarte simplu și poate fi măsurat: extremiștii au acum patru voturi - trei AUR și unul SOS - din cele 12 voturi ale Biroului permanent al Camerei Deputaților. Ni s-a vorbit despre stabilitate, responsabilitate și proeuropenism. Astăzi vedem cum arată în practică această 'stabilitate': PSD deschide ușa conducerii Parlamentului pentru AUR și SOS și le oferă o treime din voturile Biroului permanent'', a precizat Cătălin Drulă, în comunicatul citat. Plenul Camerei Deputaților a ales, marți, noua componență a Biroului permanent, pentru sesiunea ordinară de toamnă din acest an. în funcția de vicepreședinți au fost aleși Natalia Intotero (PSD), Gianina Șerban (AUR), Adrian Cozma (PNL), Cătălin Drulă (USR). Secretari în noul BP sunt: Silvia Mihalcea (PSD), Ramona Ioana Bruynseels (AUR), Ovidiu Ganț (minorități), Verginia Vedinaș (S.O.S. România). Chestori au fost aleși: Daniel Lungu (PSD), Simona Bucura-Oprescu (PSD), Bogdan Velcescu (AUR), Magyar Lorand-Balint (UDMR). AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea) * Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
VIDEO Camera Deputaților și-a ales noul Birou permanent
Plenul Camerei Deputaților a ales, marți, noua componență a Biroului permanent, pentru sesiunea ordinară de toamnă din acest an. în funcția de vicepreședinți au fost aleși Natalia Intotero (PSD), Gianina Șerban (AUR), Adrian Cozma (PNL), Cătălin Drulă (USR). Secretari în noul BP sunt: Silvia Mihalcea (PSD), Ramona Ioana Bruynseels (AUR), Ovidiu Ganț (minorități), Verginia Vedinaș (S.O.S. România). Chestori au fost aleși: Daniel Lungu (PSD), Simona Bucura-Oprescu (PSD), Bogdan Velcescu (AUR), Magyar Lorand-Balint (UDMR). Noul Birou permanent a fost ales în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) * Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO ** Citeşte şi: USR și PNL atacă la CCR modificarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților VIDEO Camera Deputaților/ Prima ședință din sesiunea ordinară a început cu dispute; PNL și USR au ieșit din sală
Ionel Bogdan (PNL): S-a format o nouă majoritate la Camera Deputaților, între PSD și AUR
Deputatul PNL Ionel Bogdan a susținut marți că, odată cu începutul sesiunii parlamentare, ''s-a format o nouă majoritate la Camera Deputaților, între PSD și AUR'' și a precizat că ieșirea din sala de plen a colegilor săi a vrut să demonstreze tocmai acest lucru. ''S-a format o nouă majoritate în Camera Deputaților între PSD și AUR, care a schimbat, fără să anunțe liderii de grupuri, funcții care reveneau Partidul Național Liberal și Uniunii Salvați România, lucru care este inacceptabil, având în vedere că aceste funcții au fost negociate la începutul acestei legislaturi, conform Regulamentului și cu semnătura tuturor liderilor de grup. Practic, cei de la PSD și AUR și-au încălcat, până la urmă, o cutumă parlamentară și acest lucru nu este normal. Am vrut, prin acest gest pe care l-am făcut, să arătăm că există o majoritate în Camera Deputaților formată din PSD și AUR - o majoritate care era de așteptat. Și, drept urmare, credem că poate fi nominalizat și viitorul premier, că deja are o majoritate sustenabilă'', a declarat Ionel Bogdan la Parlament. întrebat despre participarea la viitoarele ședințe ale Camerei Deputaților, el a spus că urmează să se decidă în interiorul grupului PNL. ''Vom lua deciziile în interiorul grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, dar ceea ce s-a întâmplat astăzi nu este normal. Și nu vorbim aici de o funcție sau alta, ci de principiu, pentru că nu vorbim de Putere sau Opoziție, vorbim de ponderea partidelor în Camera Deputaților. Nu vorbim, drept urmare, despre o persoană sau alta. Nu despre asta este vorba, este vorba de cutuma parlamentară, este vorba de Regulamentul Camerei Deputaților, este vorba până la urmă de principiile care guvernează această Cameră'', a transmis deputatul PNL. El a menționat că PNL rămâne cu un singur membru din doi în Biroul permanent, ''ceea ce nu este normal''. Marți, prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară a început cu dispute între parlamentari privind repartizarea funcțiilor din Biroul permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit ulterior sala. Președintele de ședință, Natalia Intotero, a prezentat la începutul reuniunii propunerea de repartizare a funcțiilor de vicepreședinți, secretari și chestori ai Camerei Deputaților, care urma să fie supusă votului deschis. Conform propunerii, funcțiile de vicepreședinte urmau să fie repartizate astfel: grupul parlamentar PSD - un loc, grupul parlamentar AUR - un loc, grupul parlamentari PNL - un loc, grupul parlamentar USR - un loc; pentru secretari: PSD - un loc, AUR - un loc, grupul parlamentar al minorităților naționale - un loc, S.O.S. România - un loc; pentru chestori: PSD - două locuri, AUR - un loc și grupul Parlamentar UDMR - un loc. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a contestat repartizarea și a susținut că ceea ce a citit președinta de ședință ''este o minciună'', pentru că Regulamentul nu este respectat. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
VIDEO Camera Deputaților/ Prima ședință din sesiunea ordinară a început cu dispute; PNL și USR au ieșit din sală
Prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară a început, marți, cu dispute între parlamentari privind repartizarea funcțiilor din Biroul permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit ulterior sala. Președintele de ședință, Natalia Intotero, a prezentat la începutul reuniunii propunerea de repartizare a funcțiilor de vicepreședinți, secretari și chestori ai Camerei Deputaților, care urma să fie supusă votului deschis. Conform propunerii, funcțiile de vicepreședinte urmau să fie repartizate astfel: grupul parlamentar PSD - un loc, grupul parlamentar AUR - un loc, grupul parlamentari PNL - un loc, grupul parlamentar USR - un loc; pentru secretari: PSD - un loc, AUR - un loc, grupul parlamentar al minorităților naționale - un loc, SOS România - un loc; pentru chestori: PSD - două locuri, AUR - un loc și Grupul Parlamentar UDMR - un loc. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a contestat repartizarea și a susținut că ceea ce a citit președinta de ședință ''este o minciună'', pentru că regulamentul nu este respectat. ''Problema este că regulamentul nu este respectat. Ceea ce ați citit dumneavoastră acolo este o minciună. Nu este și nu corespunde adevărului faptic de la momentul începerii legislaturii, când liderii de grup s-au întâlnit și au stabilit o anumită repartizare a mandatelor de la începutul legislaturii și până la finalul acestei legislaturi. Grupul parlamentar PNL are alocat, potrivit ponderii, două funcții în Biroul permanent pentru această sesiune parlamentară. Grupul parlamentar AUR nu are funcție de secretar în această sesiune, ci în ultima sesiune din legislatură. Astăzi nu a existat nicio întâlnire a liderilor de grup pentru a discuta renegocia această procedură. Că atare, ceea ce ați prezentat dumneavoastră este un fals'', a susținut Andronache. El a cerut revenirea la documentul convenit la începutul legislaturii și a anunțat că PNL nu va susține propunerea prezentată în plen. ''Nu puteți să subtilizați o funcție Partidului Național Liberal prin înțelegeri subterane. De aceea vă anunț foarte clar că noi nu suntem de acord și nu vom vota acest proiect. Totodată, vom utiliza toate mijloacele constituționale pe care le avem la îndemână pentru a restabili procedura așa cum am negociat-o între liderii de grup la începutul legislaturii'', a transmis Andronache, care a solicitat o pauză de consultări între lideri de grup, ''pentru că nu a existat negocierea între liderii de grup pentru a muta mandatul grupului AUR de la finalul legislaturii în această sesiune parlamentară''. Liderul deputaților AUR, Mihai Adrian Enache, a replicat că înțelegerea invocată de PNL a fost stabilită fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare. ''Domnul lider de la PNL ne vorbește despre a respecta ponderea parlamentară, de a respecta Regulamentul și înțelegerea liderilor de la începutul legislaturii. Ceea ce cu bună știință omite să ne spună este că acea negociere de la începutul legislaturii a fost desfășurată fără să se consulte toate grupurile parlamentare. Poate pentru dumneavoastră este normal și să spuneți că este regulamentul respectat doar atunci când AUR sau SOS sau alt grup parlamentar nu primește ceea ce îi se cuvine pe ponderea parlamentară. (...) Așa că să spunem adevărul până la capăt și să nu manipulăm cu niște înțelegeri a trei lideri în numele Parlamentului'', a spus Enache. La rândul său, lidera deputaților USR, Diana Stoica, a afirmat că în Parlament ''se constituie o nouă coaliție monstruoasă între PSD, AUR și toți extremiștii''. ''Asta este ceea ce se întâmplă aici. V-au tras plasă de mai multe ori. Vă aduceți aminte, guvernul Veștea. Pare că astăzi se caută în continuare voturi de la extremiști pentru un nou guvern. Noul guvern de care țara asta are nevoie nu are nici o legătură cu extremiștii. Dacă românii voiau extremiști la guvernarea acestei țări, votau extremiști. Românii au votat 80% partide democratice, partide care apără drepturile oamenilor din țara asta'', a declarat deputata, care a cerut și ea suspendarea ședinței. Deputatul AUR George Simion a acuzat PNL și USR că ''se agață cu dinții de guvernare''. ''Am văzut cu toții cât de democrate sunt partidele voastre. Fosta majoritate din Camera Deputaților și de la Senat se baza pe o coaliție de guvernare care, din momentul 5 mai, a căzut și majoritatea din Parlament. Continuați voi să vă agățați, un partid de 8%, 10%, cu dinții de guvernare, să nenorociți românii, să spargeți pietrele pe Dunăre și să spuneți că aveți soluții. Plecați de la guvernare, acceptați întoarcerea la urne, acceptați democrația și putem oferi, într-o variantă sau alta, o majoritate guvernamentală care să ofere stabilitate. Altfel, vă aduc aminte de decizia Curții Constituționale pe care ați încălcat-o cu bună știință și atunci nu mai aveam pondere parlamentară și la Televiziunea Română și la Radio. Noi vrem egalitate, dar nu pentru căței. Acceptați că nu mai sunteți la putere, cel puțin aici, în Parlamentul României!'', a transmis Simion. în replică, deputatul USR Cătălin Drulă a acuzat existența unei ''înțelegeri mârșave cu PSD-ul'' și a cerut clarificări privind o eventuală majoritate PSD-AUR. ''Spuneți că nu sunteți la guvernare. Sunteți dumneavoastră, domnule Simion, la guvernare cu PSD? Le oferiți voturile? Aveți o majoritate împreună? Sau ce faceți la votul care urmează? Că aici se va demonstra o majoritate asupra unei țepe care este propusă. Printre altele, regretabil este domnule lider de la PSD că ești complet necutumiar. Se vorbește între lideri, se discută. Să anunțați cu cinci secunde înainte, este prototipul unei țepe care e dată pe baza unei semnături pe care dumneavoastră, PSD-ul, ați pus-o pe un acord, care respecta parțial ponderea, nici acela nu respecta ponderea. Dumneavoastră, PSD, aveți față de 22% cât ați luat în alegeri o ultra-reprezentare în Biroul permanent, dar se pare că cei de la AUR se fac preș ca să vă ofere asta. Iar despre guvern și plecarea de la guvernare - plecarea de la guvernare se face pe baza votului unui nou guvern. Așa că, dacă aveți o majoritate, asumați-vă. Dacă nu, noi suntem de acord să mergem la alegeri anticipate. Cei cărora le este frică de alegeri anticipate sunt PSD'', a spus Drulă. După aceste dispute, a fost convocată o pauză de consultări de două minute. La revenirea în plen, Gabriel Andronache a anunțat că deputații PNL părăsesc sala. ''Lucrurile sunt clare. Există o nouă majoritate formată pe sub masă, antireformistă, între PSD-AUR-SOS și UPR. Noi nu participăm la această mascaradă. Ne retragem din sală și vă anunțăm că luăm în considerare să nu participăm nici la următoarele ședințe'', a anunțat el. Ulterior, și deputații USR au părăsit sala de plen. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) * Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO ** Citeşte şi: VIDEO Camera Deputaților și-a ales noul Birou permanent Ionel Bogdan (PNL): S-a format o nouă majoritate la Camera Deputaților, între PSD și AUR
VIDEO Senatul și-a ales noul Birou permanent
Senatul și-a ales, marți, vicepreședinții, secretarii și chestorii din Biroul permanent, pentru cea de-a doua sesiune ordinară din acest an. Pentru lista propusă s-au înregistrat 110 voturi ''pentru'' și un vot ''împotrivă''. Procedura de vot a fost votul secret electronic. Vicepreședinți ai Senatului au fost aleși: Liviu Mazilu (PSD), Paul Stănescu (PSD), Laurențiu Plăeșu (AUR) și Mihai Coteț (PNL). Funcțiile de secretari vor fi ocupate de: Doina Federovici (PSD), Niculina Stelea (AUR), Vasile Blaga (PNL) și Ana-Cynthia Păun (USR). Chestorii Senatului sunt: Marian Vasile (AUR), Narcis Mircescu (USR), Novak Levente (UDMR) și Ninel Peia (Pace întâi România). Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a fost ales, după constituirea Parlamentului, pentru un mandat de patru ani. Potrivit Regulamentului Senatului, repartizarea funcțiilor în Biroul permanent se stabilește la începutul fiecărei sesiuni ordinare, prin negocieri între reprezentanții grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup. Conform anunțurilor făcute de grupurile parlamentare, liderii acestora pentru actuala sesiune sunt: PSD - Daniel Zamfir, AUR - Petrișor Peiu, PNL - Daniel Fenechiu, USR - Sorin Șipoș, Pace întâi România - Nadia - Cosmina Cerva și UDMR - Lorand Turos. Miercuri, Senatul are programată pentru ora 10,00 prima ședință a noului Birou permanent. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) >>> Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO Citeşte şi: * Senat: A început a doua sesiune ordinară din 2026
Seidler (USR): Nu vom vota un guvern din care face parte PSD sau surogat de PSD
Uniunea Salvați România nu va vota un guvern din care face parte PSD sau ''surogat'' de PSD pentru orice funcție - de premier, de ministru, de secretar de stat, de prefect, a declarat marți purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler. ''Fiind o criză politică, noi am spus de la bun început că răspunsul nu poate fi decât o soluție politică. Tot așa, noi am spus de la bun început că nu vom vota un guvern din care face parte PSD sau surogat de PSD pentru orice funcție - de premier, de ministru, de secretar de stat, de prefect, de ce o fi. Poziția noastră rămâne aceeași, neschimbată, consecventă, dinainte chiar de votarea moțiunii de cenzură am spus aceste lucruri'', a precizat Seidler, la Palatul Parlamentului. El a subliniat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
VIDEO Senat: A început a doua sesiune ordinară din 2026
A doua sesiune ordinară a Senatului din acest an și a patra a legislaturii 2024 - 2028 a început, marți, în deschiderea ședinței fiind intonat Imnul Național. Ședința este condusă de președintele Senatului, Mircea Abrudean, la ea fiind prezenți 118 senatori. Ca la fiecare început de sesiune ordinară, urmează să fie aleasă noua componență a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor se anunță în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaților propuși fiind supusă în întregime votului. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți. Biroul permanent este format din președintele Senatului, ales pentru întreaga legislatură la începutul acesteia sau când decide majoritatea parlamentară schimbarea lui, și câte patru vicepreședinți, secretari și chestori, care se aleg în debutul fiecărei sesiuni ordinare. De asemenea, în plen se anunță conducerea fiecărui grup parlamentar. Miercuri, Senatul are programată pentru ora 10,00 prima ședință a noului Birou permanent. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea) >>> Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO Citeşte şi: * Senatul și-a ales noul Birou permanent
Sighiartău: Liberalii care au votat alături de PSD - înlocuiți din funcțiile deținute în Parlament
Parlamentarii PNL care au votat alături de PSD și de Guvernul Veștea își vor pierde funcțiile din Camera Deputaților și Senat, au decis, marți, grupurile parlamentare ale PNL, în ședințe separate. La ședințe, care au avut loc consecutiv, a participat și liderul PNL, premierul interimar Ilie Bolojan. ''Aproape în unanimitate s-a luat decizia ca toți membrii PNL care au votat alături de PSD și de Guvernul Veștea să-și piardă susținerea și pozițiile și funcțiile pe care le aveau în cadrul Camerei Deputaților. S-a luat această decizie în unanimitate, iar cei care au votat alături de PSD își vor pierde funcțiile din cadrul Camerei Deputaților'', a anunțat secretarul general al PNL, deputatul Robert Sighiartău, la o conferință de presă. El a spus că o altă decizie luată a fost de colaborare a liberalilor în plan parlamentar cu USR și UDMR. ''Noi am avut o colaborare foarte bună cu USR, după cum vedeți și în guvernare. S-au făcut câteva reforme relevante pentru România și ne dorim ca această colaborare să funcționeze și în perioada următoare, în această sesiune, extrem de importantă și la Camera Deputaților, și în Senat'', a precizat Sighiartău. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a menționat că deputatul Lucian Bode va fi înlocuit din funcția de președinte al Comisiei de transporturi cu Dragoș Ciubotaru, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc va fi înlocuită de la conducerea Comisiei pentru apărare cu Silviu Coșa. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Andronache: Vor fi luate măsuri administrative în cazul liberalilor care votează contra voinței grupului PNL
Csoma Botond (UDMR): Siegfried Mureșan nu a făcut nimic să contureze o majoritate; a dispărut din viața publică
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, purtător de cuvânt al formațiunii, a declarat luni că Siegfried Mureșan, după ce a fost susținut de trei partide pentru funcția de premier, a dispărut din viața publică, în loc să facă o majoritate. ''De săptămâni bune, nu a apărut în spațiul public. (...) După ce a fost desemnat domnul Siegfried Mureșan, a dispărut din viața publică, nici n-a încercat, n-a avut o tentativă, să spun așa, să contureze, să formeze o majoritate în Parlamentul României. Totuși, o propunere, trei partide care au mai multe mandate decât Partidul Social Democrat, de exemplu, împreună aceste trei partide, eu cred că domnul Siegfried Mureșan ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să realizeze o majoritate în Parlamentul României'', a afirmat Csoma Botond la Parlament, după ședința grupurilor parlamentare ale UDMR. întrebat de ce l-ar mai susține UDMR, Csoma Botond a arătat că ''de atunci nu s-a luat o altă decizie de către PNL, USR și UDMR''. ''Am formulat o critică la adresa domnului Siegfried Mureșan. Ca și candidat pentru funcția de prim-ministru, eu cred că e o persoană potrivită, de altfel. Dar n-a făcut nimic, n-a făcut nimic în acest sens, de a încerca să facă o majoritate'', a completat deputatul. El a precizat că președintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan că ''Siegfried Mureșan nu a făcut nimic în sensul realizării unei majorități''. ''Nu vreau să intru în speculații. (...) Poate că domnul Siegfried Mureșan n-a vrut să fie premier, nu știu, eu nu-mi explic. Poate n-a vrut să renunțe la mandatul de europarlamentar, nu-mi explic acest lucru. N-a fost o propunere de 'bluf'. Dacă făceam o propunere de 'bluf', totuși, poate propuneam o altă persoană. Domnul Siegfried Mureșan, în continuare, cred că este o persoana adecvată pentru a deveni premierul României. Critica pe care am formulat-o se referă la faptul că n-a făcut nimic, reiterez, în sensul formării unei majorități în Parlamentul României. (...) Noi ne menținem această poziție, îl susținem în continuare pe domnul Siegfried Mureșan, dar, dacă domnul Nicușor Dan va face o altă desemnare, sigur trebuie să ne raportăm, dar nu înseamnă că vom vota pe oricine. Trebuie să vedem persoana primului ministru, trebuie să vedem ce majoritate se conturează și trebuie să vedem programul de guvernare și cam ce dorește să facă acel guvern. Și, în funcție de aceste elemente, vom lua o decizie'', a transmis deputatul UDMR. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Csoma Botond (UDMR): Nu am luat nicio decizie, pentru că nu avem o desemnare de la Cotroceni
Csoma Botond (UDMR): Nu am luat nicio decizie, pentru că nu avem o desemnare de la Cotroceni
Grupurile parlamentare ale UDMR, reunite marți în ședință, nu au ajuns la o concluzie în privința susținerii unui viitor Guvern, pentru că nu există o desemnare din partea președintelui, a declarat liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond. ''Am discutat situația politică actuală. Nu am luat nicio decizie, pentru că nu avem o desemnare de la Cotroceni. Și în acest sens nu vă pot spune niciun element nou. Noi am avut și avem și acum un candidat comun la funcția de prim-ministru, în persoana domnului Siegfried Mureșan. Avem această candidatură în continuare împreună cu PNL și USR. Și trebuie să vedem, domnul președinte Nicușor pe cine va desemna. Dacă va face o altă desemnare și nu îl desemnează pe domnul Mureșan, ceea ce se pare că așa va fi, atunci, sigur, va fi o situație nouă la care trebuie să ne raportăm și noi. Și, în funcție de persoana prim-ministrului desemnat și în funcție de majoritatea care s-ar putea contura în Parlamentul României pentru sprijinirea noului Guvern, vom lua o decizie în cunoștință de cauză'', a precizat purtătorul de cuvânt al UDMR, la finalul discuțiilor. Potrivit acestuia, ''dat fiind faptul că avem tensiuni pe scena politică, poate că președintele Nicușor Dan se gândește tot mai intens la varianta unui premier apolitic, independent''. ''Nu știu un asemenea premier ce autoritate ar avea într-o situație complicată, într-un guvern de coaliție, un guvern minoritar, nu știu. Eu acum vorbesc numai în nume personal, eu aș opta totuși pentru un premier politic în atare situație complicată'', a adăugat el. Csoma Botond a reafirmat că UDMR nu dorește să ''ajungă în aceeași barcă cu AUR''. ''E o problemă esențială pentru noi că nu dorim să ajungem în aceeași barcă cu AUR. Și acest element a fost o problemă și atunci când a fost nominalizarea Veștea pentru funcția de premier. Sigur, trebuie să facem o analiză, și vom face o analizare aritmetică foarte punctuală - vom vedea după desemnare - și să vedem cine ar fi disponibil să voteze acest Guvern'', a punctat el. Despre o linie roșie în privința unei viitoare participări la guvernare, Csoma Botond a opinat în nume personal că UDMR ar putea decide să nu participe la guvernare dacă Siegfried Mureșan nu va fi desemnat premier. Totuși, UDMR ar putea vota un Guvern fără AUR. ''Nu am luat o decizie nici în acest sens, dar ceea ce vă pot spune, și acum vorbesc în nume personal, nu cred că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried nu va fi desemnat. Sigur, trebuie să luăm o decizie. Dar eu nu cred că vom face acest lucru, dacă domnul Siegfried nu va fii desemnat și opțiunea domnului Nicușor Dan va fi o altă persoană. (...) De patru luni nu avem un Guvern funcțional în România, cu puteri depline. Nu cred că putem să ducem această situație până la nesfârșit. Sigur, există și varianta alegerilor anticipate, putem să ne ducem și în anticipate. Nu ne este frică de alegerile anticipate, dar, reiterez, nu cred că ar schimba în mod substanțial situația politică, pentru că ar persista această fărâmițare în rândul partidelor centriste, tot la o coaliție ar trebui să... AUR ar deveni mai puternic, dar în zona partidelor centriste tot ar exista această fărâmițare. Dacă se conturează o majoritate, nu trebuie să ajungem în aceeași barcă cu AUR. Da, am putea da un vot favorabil instalării Guvernului'', a subliniat deputatul UDMR. întrebat dacă UDMR ar putea vota un guvern monocolor PSD, el a răspuns: ''S-ar putea să votăm, vă spun sincer, e aceeași chestie - să vedem ce majoritate se conturează pentru Sorin Grindeanu. Nu excludem în momentul de față, dar n-am luat o decizie''. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Csoma Botond (UDMR): Siegfried Mureșan nu a făcut nimic să contureze o majoritate; a dispărut din viața publică
Abrudean: Am avut o înțelegere cu premierul Bolojan să utilizeze biroul președintelui Senatului când are nevoie
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că va participa la ședința de luni a Comisiei pentru constituționalitate, care desfășoară o anchetă referitoare la întâlnirea din 14 august între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, dar a precizat că nu are ce explicații să dea referitor la utilizarea biroului său de către premier, fiind ''un lucru absolut normal''. ''Nu am ce explicații să dau. Sigur că voi participa, din respect pentru colegii mei, pentru că este o comisie a Senatului și mi se pare normal să particip. Eu nu am fost prezent aici, a avut loc acea întâlnire. Am spus faptul că am avut o înțelegere cu premierul României și președintele Partidului Național Liberal de a utiliza biroul președintelui Senatului ori de câte ori are nevoie de un loc de întâlnire la Parlament. Evident, e un lucru absolut normal și firesc nu am de ce să dau explicații. Nu știam despre acea întâlnire pentru că nu este treaba mea să verific agenda premierului. Am avut o înțelegere cu domnia sa, să folosească biroul oricând are nevoie. Sigur, când nu sunt eu angrenat în alte activități. Nu era cazul să-mi dea explicații și nici să îmi ceară voie dacă se poate întâlni cu cine consideră dumnealui în biroul președintelui Senatului, pe care l-a ocupat și dumnealui. (...) M-a anunțat că va avea o întâlnire la Senat și dacă poate utiliza biroul. Evident că poate. (...) Este premierul României, este senator și fost președinte al Senatului și se întâlnește cu oameni cu care trebuie să se întâlnească'', a spus Abrudean, marți, după ședința Biroului permanent al Senatului. Pe 24 august, plenul Senatului a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea care a avut loc pe 14 august între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea)
Parlamentul începe a doua sesiune ordinară a anului
Senatul și Camera Deputaților încep, marți, a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Cele două Camere au fost convocate de președintele Senatului și, respectiv, de președintele Camerei Deputaților, potrivit deciziilor publicate în Monitorul Oficial, 'în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată', precum și ale art. 83 alin. (1) din Regulamentul Senatului, respectiv, ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților. La Camera Deputaților, ședința de plen a fost convocată de la ora 16:00. La Senat, Biroul Permanent se reunește de la ora 12:00, iar ședința de plen este programată tot pentru ora 16:00. Conform procedurilor, în prima zi din sesiunea parlamentară vor fi aleși, în fiecare Cameră, vicepreședinții, secretarii și chestorii din Birourile permanente. Potrivit Regulamentelor celor două Camere, alegerea membrilor Birourilor permanente se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, configurația politică a forului respectiv și negocierea liderilor grupurilor parlamentare. Listele candidaților vor fi supuse în ansamblu votului Camerei Deputaților și Senatului și vor fi aprobate cu votul deschis al majorității parlamentarilor prezenți. Printre prioritățile din această sesiune parlamentară se află votarea unui Guvern cu puteri depline, în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului. Pe agenda Legislativului se mai află, între altele, salarizarea unitară, iar în domeniul educației - sistemul de admitere la liceu. * Liberalii și-au anunțat joi prioritățile, acestea vizând, potrivit liderului deputaților PNL, Gabriel Andronache, reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală (în prim plan va fi reducerea dimensiunii Parlamentului României, dar și a administrației locale), reforma bugetului asigurărilor de sănătate, Legea lustrației. * AUR a precizat sâmbătă că printre prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară se numără Parlament bicameral cu 300 de parlamentari, alegerea primarilor în două tururi de scrutin și limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice. * Prioritățile USR în noua sesiune parlamentară sunt: reforma administrativ-teritorială, reforma serviciilor secrete, cu limitarea la maximum 2 mandate a câte 4 ani pentru toți șefii serviciilor secrete, eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă parțială, protecția minorilor în mediul online, reforma electorală, precum și modificarea legii ANI 'pentru a nu permite sancțiuni retroactive'. * Social-democrații au anunțat luni, după ședința Consiliului Politic Național, că propun formațiunilor politice care doresc să contribuie la formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Potrivit lui Sorin Grindeanu, prioritățile propuse de PSD sunt: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; apărarea românilor prin modernizarea industriei naționale; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; munca plătită pe măsura productivității; îmbunătățirea sistemelor de educație și sănătate; hrană românească, irigații și dezvoltare rurală; investiții strategice urmărite transparent; apărarea interesului național apărat în UE și NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Preda)
Turcan: Un Guvern cu miniștri PSD ar fi unul dintre cele mai proaste lucruri pentru România
Deputata PNL Raluca Turcan consideră că un Guvern cu miniștri PSD ar fi, în momentul acesta, unul dintre ''cele mai proaste lucruri'' pentru țară și ar însemna să se pună 'frână' reformelor. ''Un Guvern cu miniștri PSD ar fi, în momentul acesta, unul dintre cele mai proaste lucruri care i s-ar putea întâmpla României. Să dai din nou țara pe mâna unui partid care este înfipt până în măduva aparatului de stat, care chiar și atunci când nu este la guvernare tot găsește o cale să controleze și să paraziteze instituțiile, ar însemna să punem frână reformelor exact când România încearcă, în sfârșit, să se miște. Asta ar fi o catastrofă'', a scris Turcan, vineri, pe Facebook. în opinia sa, cel mai relevant exemplu ar fi reforma administrației. ''Au avut un calcul politic cinic, de manual: să lase pe Ilie Bolojan și PNL să deconteze măsurile nepopulare, creșterile de taxe și impozite pe care situația bugetară le-a făcut greu de evitat, iar PSD să stea comod pe margine și să blocheze reforma atât de necesară a aparatului de stat, spunând că 'vai, nu e bine ce face domnul Bolojan'. Chiar zilele acestea am primit o mostră a acestui joc. PSD a încercat să deschidă larg robinetul banilor publici, astfel încât inclusiv companii intrate în insolvență, dar fără o decizie definitivă a instanței, să poată primi bani din Fondul de Garantare. Fără limite clare, fără să știm câte companii ar putea beneficia și, mai ales, fără să știm cât ar costa bugetul. Că doar nu dau din buzunarul lor, nu? Din fericire, am reușit să oprim această tentativă'', a susținut liberala. Conform acesteia, un Guvern PSD, ''fără lideri capabili să recâștige natural încrederea oamenilor, aflați la o încredere de 10% în ochii românilor, poate avea o singură strategie: să dea drumul la robinetul populismelor și să spere că până la alegeri îi crede cineva că sunt bine intenționați''. ''Până una alta, observ că nici primarii lor nu-i mai cred deloc și deja anunță că vor candida independent sau negociază plecări la AUR. E și ăsta un motiv de panică în biroul lui Grindeanu. Am mai văzut rețeta asta. Guvernul Marcel Ciolacu a funcționat după principiul 'punga largă astăzi, vedem noi cum plătim mâine'. Cheltuieli, promisiuni, amânarea reformelor și un deficit pe care, inevitabil, tot românii îl plătesc. Nu putem lua povestea de la capăt'', a transmis Raluca Turcan. Ea a completat că România a pornit pe un drum 'dificil', dar obligatoriu - reforma statului, reducerea risipei, o administrație mai suplă, investiții și responsabilitate bugetară. ''Nu putem întoarce mașina din drum doar pentru că nomenclatura PSD are nevoie de un loc de muncă'', a afirmat deputata PNL. Joi, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului. 'în acest moment, nu văd susținere pentru un Guvern cu miniștri tehnocrați. Deci, este mult mai probabil un Guvern cu miniștri politici', a afirmat șeful statului. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Stelian Ion: Proiectele de dezoligarhizare a Justiției - discutate în vacanță parlamentară; PSD și AUR nu au dorit dezbatere reală
Deputatul USR Stelian Ion a afirmat vineri că PSD și AUR au preferat ca proiectele care corectează Legile Justiției să fie discutate în vacanța parlamentară, pentru că nu și-au dorit o dezbatere reală, cu toată atenția îndreptată asupra subiectului. 'Astăzi am discutat Legile Justiției, 10 proiecte. Din păcate, s-a preferat de către PSD și de către majoritatea formată de PSD cu AUR să discutăm aceste proiecte foarte importante pentru România, pentru că Justiția reprezintă un domeniu extrem de important, în vacanță parlamentară, după sesiunea extraordinară, când toată lumea a plecat. De ce? Pentru că PSD-iștilor nu le convine să discutăm așezat, să avem o dezbatere reală, să fie atenția toată îndreptată asupra acestui subiect. Sunt 10 proiecte pe care le-am depus în martie anul acesta, prin care propunem corectarea Legilor Justiției, pentru că Justiția este capturată, Justiția a fost oligarhizată și proiectele acestea asta propun - dezoligarhizarea sistemului judiciar. Remarc câteva chestiuni. Din păcate, câteva instituții au fost și ele capturate, nu doar Justiția. Consiliul Legislativ, spre exemplu, care este condus de domnul Florin Iordache, dă pe bandă rulantă avize negative proiectelor USR fără absolut niciun argument decât acela de oportunitate și este nelegal să dea astfel de avize pe oportunitate, doar pe chestiunile care țin de reglementare și de regulile privind modul de legiferare pot da asemenea rapoarte', a explicat Stelian Ion, fost ministru al Justiției, la Palatul Parlamentului. El a remarcat, de asemenea, că unele proiecte au avut puncte de vedere negative de la Guvern. 'Totuși remarc un aspect pozitiv. Noi am discutat aceste lucruri din 2017, le-am tot spus, despre felul în care ar trebui aleși membrii CSM, despre felul în care ar trebuie să treacă anchetele de la Secția specială sau de la procurorii anume desemnați pentru anchetare a magistraților la DNA și multe alte asemenea, despre repartizare aleatorie, despre modul cum trebuie aleși și trebuie numiți pe bază de concurs în funcțiile de conducere magistrații, toate aceste chestiuni sunt discutate și răsdiscutate, proiectele și amendamentele noastre sunt de ani de zile. Și aspectul pozitiv este faptul că și colegii din PNL au votat alături de noi și îmi dă o notă de optimism, în ciuda punctului de vedere negativ scris de domnul Predoiu. (...) Pentru a vedea duse la bun sfârșit măcar unele dintre proiecte vrem să convingem mai mulți parlamentari și obiectivul principal în această perioadă care urmează este să convingem și parlamentari de la alte partide să voteze aceste proiecte. Nu sunt proiecte ale USR, nu sunt pentru USR, sunt pentru a elibera Justiția aceasta capturată', a susținut deputatul USR. La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu a susținut că săptămâna viitoare, în plen, se va da o bătălie între două viziuni care sunt diametral opuse. 'Vorbim despre o viziune în care statul român trebuie să încurajeze infractorii și să-i scape. Vorbim despre viziunea în care Justiția trebuie să fie în mâna câtorva, care să devină inclusiv factor de decizie politică, pentru că observăm că în asta s-a transformat CSM. De cealaltă parte, vorbim de o viziune în care România este a oamenilor onești, România e a celor care trebuie să fie protejați, cei care muncesc, care își plătesc taxele și impozitele', a declarat Dimitriu. Comisia juridică a Camerei Deputaților a respins, vineri, 10 proiecte de lege inițiate de USR, care vizează modificarea legislației din domeniul Justiției. Proiectele aveau ca termen pentru adoptarea tacită data de 4 septembrie, iar Camera Deputaților este primul for legislativ sesizat cu aceste proiecte. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Camera Deputaților/ Comisia juridică a respins mai multe proiecte din domeniul justiției, inițiate de USR
Comisia juridică a Camerei Deputaților a respins, vineri, 10 proiecte de lege inițiate de USR, care vizează modificarea legislației din domeniul justiției. Proiectele aveau ca termen pentru adoptarea tacită data de 4 septembrie, iar Camera Deputaților este prima sesizată. Președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, a explicat că a solicitat Biroului permanent aprobarea pentru convocarea ședinței în perioada vacanței parlamentare, tocmai pentru ca proiectele să nu fie adoptate tacit. ''Săptămâna viitoare se împlinește termenul de acceptare tacită, am cerut aprobarea să lucrăm în vacanță, am primit această aprobare. (...) Mai mult decât atât, văzând că săptămâna asta Parlamentul a avut o sesiune extraordinară, deci un program special, am cerut BP o prelungire să putem lucra vineri. ãsta este motivul pentru care ne aflăm astăzi aici. Intuiesc că sunt poziții divergente pe subiect, evident vom discuta argumente și votul va decide în consecință pe toate aceste proiecte de pe ordinea de zi de astăzi. Suntem prima camera sesizată'', a afirmat Ciucă. Reprezentanții USR din Comisia juridică au cerut însă amânarea dezbaterii pentru săptămâna viitoare, susținând că ședința de vineri a fost convocată cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaților. ''Noi am fost convocați cu încălcarea articolului 51 din regulamentul Camerei Deputaților. Potrivit acestui text legal, convocarea se face cu cel puțin 24 de ore înainte de ședință. Noi am primit convocare ieri la ora 12:31. Motiv pentru care vă solicit să dispuneți amânarea prezentei ședințe. Mai fac următoarea precizare. Termenul pentru adoptare tacită este 4 septembrie. Noi avem săptămâna viitoare program de lucru, putem marți să avem această ședință, urmând ca tot marți, sau eventual miercuri, să existe și un vot în plen. (...) în acest moment, nu cred că este normal ca legile justiției și acest pachet foarte, foarte consistent să fie discutat de 8 prezenți fizic și 20 în online'', a spus deputatul USR Alexandru Dimitriu. Dimitriu a mai arătat că la ședință nu a fost prezent niciun reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui participare ar fi dus la o ''dezbatere serioasă, coerentă, din care să rezulte concluzii pertinente''. Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că faptul că ''un pachet foarte important de legi'' se discută în vacanță parlamentară, cu prezență scăzută a deputaților, ''înseamnă că se fușerește subiectul''. ''Nu este deloc corect. Nu este corect nici pentru colegii care sunt inițiatori și ar fi dorit să vină astăzi și să susțină proiectele. Nu au avut această posibilitate, fiind convocați cu mai puțin de 24 de ore înainte. Pe de altă parte, am văzut ceva zile trecute. Când există voință politică, în opt ore niște proiecte de lege trec. Aceste proiecte sunt depuse din martie 2026. Exista suficient timp în care să le discutăm. Nu le-am discutat. încă mai avem timp și o putem face în sesiune ordinară, cu prezență îndestulătoare, pentru a asigura o dezbatere reală efectivă în această comisie. Altfel, intuiesc că se va transforma într-un monolog această dezbatere și nu își va atinge scopul'', a menționat Stelian Ion. în urma votului, Comisia juridică a decis să continue ședința, iar cele 10 proiecte au primit rapoarte de respingere. Proiectele dezbătute vineri se referă la Consiliul Superior al Magistraturii, la statutul judecătorilor și procurorilor, la organizarea judiciară, la competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori. Ele au avize negative de la CSM și de la Consiliul Legislativ, iar Guvernul nu le susține. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Președintele AEP - întrevedere cu reprezentanții partidelor parlamentare; s-a discutat proiectul privind partidele politice
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a avut joi o întâlnire cu reprezentanții partidelor politice parlamentare - PSD, PNL, USR, POT, UDMR, SOS, AUR, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale și ai Grupului Uniți pentru România -, context în care a fost prezentat proiectul de lege privind partidele politice. Potrivit unui comunicat al AEP, transmis vineri AGERPRES, discuțiile au vizat principalele modificări propuse pentru actualizarea cadrului legislativ aplicabil partidelor politice, cu accent pe clarificarea regulilor privind înființarea, organizarea și funcționarea partidelor, evidența acestora, finanțarea și regimul sancțiunilor. Un capitol important al dezbaterii l-a reprezentat clarificarea condițiilor privind dobândirea și menținerea personalității juridice, inclusiv regulile referitoare la structura internă, organele de conducere și patrimoniul partidelor. Au fost analizate, de asemenea, pragurile privind înființarea și reînregistrarea formațiunilor politice, precum și necesitatea unor proceduri mai clare și mai predictibile. în ceea ce privește registrul partidelor politice, discuțiile au urmărit simplificarea și clarificarea procedurilor de actualizare a datelor și de comunicare a modificărilor intervenite în structura formațiunilor politice. Participanții au abordat și tema finanțării partidelor și a fundațiilor politice, inclusiv utilizarea subvențiilor, transparența finanțării și regimul patrimoniului, precizează sursa citată. Un alt subiect discutat a fost regimul sancțiunilor și al contravențiilor, fiind analizată necesitatea unor sancțiuni proporționale, dar suficient de eficiente pentru a descuraja încălcarea legislației. Discuțiile au vizat și procedura de dizolvare a partidelor, cu accent pe menținerea competenței instanțelor de judecată și pe clarificarea criteriilor și termenelor aplicabile. în perspectiva alegerilor, participanții au subliniat necesitatea unor reguli mai clare privind structurile de campanie electorală, mandatarii financiari și reprezentarea legală a partidelor în perioada electorală. Un loc distinct în cadrul consultării l-a avut și regimul organizațiilor minorităților naționale, fiind discutate principiile unor prevederi legislative mai clare. De asemenea, au fost semnalate dificultăți generate de termenele procedurale actuale, considerate în anumite situații prea scurte pentru complexitatea procedurilor și pentru timpul necesar comunicării și soluționării acestora. Parlamentarii prezenți la întâlnire și-au arătat disponibilitatea înființării unei comisii speciale pentru discutarea pachetului legislativ propus de AEP. ''Avem o fereastră de timp clară pentru reforma legislației electorale și a legislației privind partidele politice: septembrie 2026 - iunie 2027. După luna iunie 2027, adoptarea unor modificări în materie electorală va fi aproape imposibilă, în condițiile standardelor Comisiei de la Veneția și ale calendarului parlamentar și electoral. Anul 2027 trebuie să fie anul implementării. AEP va trebui să pregătească reglementările secundare, infrastructura informatică necesară, precum și personalul propriu și experții electorali. în același timp, partidele politice și instituțiile publice trebuie să aibă timpul necesar pentru a se adapta noilor reguli. Ne dorim ca noile reglementări să poată fi testate în cadrul unui scrutin înaintea alegerilor din 2028, astfel încât eventualele dificultăți de aplicare să fie identificate și corectate din timp. Decizia finală aparține Parlamentului. Rolul Autorității Electorale Permanente este să propună soluții clare, aplicabile și adaptate realităților de astăzi'', a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu, citat în comunicat. O nouă întâlnire va avea loc în luna septembrie. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
Proiect privind închiderea operațională și financiară a PNRR, adoptat de plenul Senatului
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind înregistrate 91 de voturi 'pentru', 24 'împotrivă' și șapte abțineri. Conform expunerii de motive, necesitatea reglementării decurge din încheierea, la data de 31 august 2026, a perioadei de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a faptului că procesul de închidere a PNRR nu beneficiază de un cadru normativ unitar. 'Proiectul consolidează, într-o structură unitară, dispozițiile privind termenele de depunere și de plată a cererilor de transfer, modificarea listelor de proiecte aprobate prin memorandum, preluarea la finanțare a contractelor având ca obiect planurile urbanistice generale, regulile de verificare a costului unitar maxim eligibil în cadrul Investiției 1 - Valul Renovării, decontarea cheltuielilor aferente contractelor denunțate sau eliminate de la finanțare în cadrul Componentei 15 - Educație, precum și operațiunile bugetare determinate de modificarea sursei de finantare a reformelor și investițiilor', se mai explică în document. Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație, adoptate de Senat
Plenul Senatului a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru abrogarea unor dispoziții din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, în forma aprobată la Camera Deputaților. S-au înregistrat 82 de voturi 'pentru', 19 'împotrivă' și 21 de abțineri. Potrivit raportului aprobat în comisia de specialitate, propunerea legislativă în forma adoptată, cu modificări, de Camera Deputaților, abrogă dispozițiile articolului 550 alineate (2) - (6) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care prevedeau situațiile în care se poate afla în conflict de interese sau în incompatibilitate personalul contractual și modalitatea de soluționare și sancționare a acestora, ca abateri disciplinare. Aceste prevederi 'aveau în vedere, în esență, asimilarea cu funcționarii publici cu privire la interdicțiile respective, reglementate ca și situații de conflict de interese, respectiv de incompatibilitate'. 'Abrogarea alineatelor (2) - (6) ale articolului 550 din Codul administrativ a fost motivată la Camera Deputaților, prin amendamentele admise, ca fiind necesară pentru asigurarea predictibilității cadrului legislativ și pentru prevenirea unor disfuncționalități în activitatea instituțiilor și autorităților publice', se preciza în raport. Conform raportului, un amendament adoptat de Camera Deputaților prevede că 'situațiile intervenite în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2026 și data intrării în vigoare a prezentei legi, care, potrivit articolului 550 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 165/2026, ar fi fost de natură să genereze o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, după caz, nu constituie incompatibilități sau conflict de interese, după caz, și nu atrag răspunderea juridică aferentă acestora'. 'Motivarea acestui text a fost în sensul că aplicarea fără o perioadă de tranziție poate genera pierderi de personal, dificultăți și blocaje in desfășurarea unor activități administrative esențiale', se indică în document. După exprimarea votului, liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a anunțat că formațiunea pe care o reprezintă va ataca la CCR proiectul de lege. Senatul este Cameră decizională pentru acest proiect. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Proiectul privind revenirea la regimul de degrevare de norma didactică, adoptat cu amendamente
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind revenirea la regimul de degrevare de norma didactică pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, cu amendamente. S-au înregistrat 119 voturi 'pentru', două 'împotrivă' și o abținere. Propunerea legislativă modifică și completează articolul 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și abrogă articolul LIX din Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, în sensul reglementării degrevării totale sau parțiale de norma didactică a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control. Amendamentul admis la proiectul de lege, adoptat cu majoritate, în comisia de specialitate, prevede următoarele: 'Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației, elaborate prin consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control degrevat parțial nu poate depăși 40% din norma didactică prevăzută de articolul 207 alineat (4), respectiv 30% în cazul personalului didactic de conducere din inspectoratele școlare. Fracțiunile de ore rezultate din aplicarea acestor procente se rotunjesc în minus, până la ora întreagă. De același drept pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică'. Senatul este Cameră legislativă decizională în cazul acestui proiect de lege. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Senatul a reexaminat Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun păstrând forma trimisă la promulgare
Plenul Senatului a reexaminat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea OUG nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Senatorii au aprobat raportul suplimentar comun al comisiilor pentru administrație publică și pentru ape păduri, pescuit și fond cinegetic de admitere a legii care a fost transmisă la promulgare, respingând obiecțiunile din cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan. S-au înregistrat 103 voturi 'pentru', cinci voturi 'împotrivă' și 15 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională în luna aprilie 2026. Legea adoptată modifică și completează OUG nr. 81/2021 în sensul aprobării pentru 2026 a unui număr de 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și un număr de 110 exemplare de urs brun nivel de intervenție la nivel național, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile acestor animale. Față de anul 2024, crește numărul aprobat al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de prevenție la nivel național de la 426 la 859 și al celor care reprezintă nivel de intervenție la nivel național de la 55 la 110. Totodată, legea stabilește că recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. De asemenea, legea reexaminată prevede că blana și craniul exemplarului extras încadrat în nivelul de intervenție, preparate de către gestionar, rămân în gestiunea acestuia, în cazul extragerii de către gestionar, sau se predau Gărzii forestiere în cazul în care extragerea a fost realizată de către personalul desemnat al acesteia și rămân în proprietatea privată a statului, iar blana și craniul exemplarului încadrat în nivelul de prevenție - extras cu nerespectarea prevederilor legale - se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii forestiere în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfășurat acțiunea de recoltare și devin proprietatea privată a statului, fiind gestionate sau valorificate în condițiile legii. AGERPRES/ (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Plenul Senatului a reexaminat Legea integrității și a adoptat forma votată în Camera Deputaților, după reexaminare
Plenul Senatului a reexaminat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (PLx 464/2026), ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. Senatorii au votat pentru aprobarea raportului de admitere a legii în forma adoptată după reexaminare de Camera Deputaților. S-au înregistrat 106 de voturi ''pentru'' și 19 ''contra''. în forma adoptată de Camera Deputaților, deputații au adoptat mai multe amendamente, în acord cu CCR, între acestea unul susținut de parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și din grupul minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate, pentru ca averile demnitarilor să fie din nou publice. în urma declarațiilor de interese și a celor de avere completate de demnitari, ANI va genera o fișă publică privind interesele financiare, care va fi completată de la 1 ianuarie 2027. Fișa se menține pe pagina de internet a ANI pe o perioadă de 5 ani de la publicare. Printr-un amendament al USR, a fost eliminată prevederea potrivit căreia agenția asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuți la art. 18 din OUG nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cu șeful Cancelariei prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, cu președinții Consiliilor județene. în cuprinsul fișei publice privind interesele financiare nu pot fi făcute publice: - date de identificare ale declarantului, respectiv: codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, precum și inițiala prenumelui tatălui; indicațiile, altele decât denumirea județului, referitoare la localizarea imobilelor supuse declarării; elementele de identificare a bunurilor mobile care pot conduce la localizarea acestora; semnătura declarantului; informațiile privind starea civilă, inclusiv cele referitoare la divorț și modalitatea realizării partajului; informațiile financiare referitoare la numerele conturilor bancare, codurile IBAN și denumirea completă a unităților bancare; - numele și prenumele, precum și orice alte date cu caracter personal referitoare la orice alte persoane care, potrivit legii, trebuie menționate în declarațiile prevăzute în anexe. Senatul este Cameră decizională în acest caz. AGERPRES/ (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Camera Deputaților/ Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de modificare a Codului administrativ prin care este eliminată asimilarea personalului contractual din administrația publică cu funcționarii publici în ceea ce privește regimul incompatibilităților. Totodată, sunt eliminate prevederile care îi obligau pe aleșii locali să aleagă între mandatul de consilier și ocuparea unei funcții într-o instituție sau autoritate publică. Proiectul adoptat prevede abrogarea unor dispoziții din Codul administrativ referitoare la incompatibilitățile personalului contractual din administrația publică. ''Situațiile intervenite în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și data intrării în vigoare a prezentei legi, care, potrivit dispozițiilor art.550 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 165/2026, ar fi fost de natură să genereze o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, după caz, nu constituie incompatibilități sau conflict de interese și nu atrag răspunderea juridică aferentă acestora'', se arată în proiect. Liderul deputaților PSD, Ștefan Ovidiu Popa, a susținut că modificarea corectează o eroare legislativă care ar fi putut duce la pierderea mandatelor de către mii de consilieri locali și județeni. ''PSD a reparat astăzi o eroare legislativă care risca să lase mii de consilieri locali și județeni fără mandate! Camera Deputaților a adoptat proiectul PSD care elimină problema apărută după modificarea Codului administrativ și pune capăt unei situații absurde: oameni aleși prin vot riscau să-și piardă mandatul pentru simplul fapt că sunt angajați în instituții sau autorități publice. Am corectat legea și am eliminat orice dubiu. Situațiile apărute de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026 și până la intrarea în vigoare a noilor prevederi nu constituie incompatibilități sau conflicte de interese și nu atrag răspundere juridică'', a scris Popa pe Facebook. Proiectul de lege va merge la Senat pentru dezbatere și adoptare, acesta fiind forul decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Camera Deputaților/ Proiectul privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile în sectoarele industriei și transporturilor - adoptat
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor. Prin aceste modificări se urmărește actualizarea și completarea cadrului normativ privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile în sectoarele transporturilor și industriei, în vederea asigurării unei implementări coerente a obligațiilor prevăzute de legislația națională și a Uniunii Europene, precum și a dezvoltării unui cadru funcțional pentru producerea, utilizarea și monitorizarea hidrogenului regenerabil. Proiectul a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Deputații au respins proiectul privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, proiectul de lege privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, care prevedea extinderea protecției pentru angajații unor operatori economici de interes strategic. Proiectul avea ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 6/2026, prin care se urmărea consolidarea protecției sociale a salariaților din cadrul operatorilor economici de interes strategic și adaptarea legislației la condițiile economice actuale. Printre măsurile prevăzute se numărau majorarea plafonului maxim al creanțelor salariale garantate, stabilirea cadrului general pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic, precum și a criteriilor și listei acestora prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, proiectul prevedea extinderea perioadei pentru care pot fi solicitate creanțele salariale la cel mult 12 luni consecutive, respectiv șase luni consecutive anterior depunerii cererii, pentru angajații operatorilor economici de interes strategic. ''Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin excepție de la aceste prevederi, anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată; fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile, angajatorul a inițiat procedura concedierii colective'', se arată în proiect. Potrivit acestuia, creanțele izvorâte din raporturi de muncă, plătite potrivit legislației privind insolvența, se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare. Proiectul a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor; Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Camera Deputaților/ Cererea de reexaminare cu privire la proiectul privind regimul ariilor naturale protejate - respinsă
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la proiectul de lege care modifică regimul ariilor naturale protejate și normele privind conservarea habitatelor naturale, florei și faunei sălbatice. în urma respingerii cererii de reexaminare, proiectul rămâne în forma adoptată inițial de Parlament și transmisă spre promulgare. Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2007, în sensul instituirii posibilității ca, la solicitarea de către beneficiar, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să poată dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date. De asemenea, prin acest act normativ se modifică articolul 5 alineat (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, în sensul că regimul juridic instituit de acest act normativ nu se va aplica și proiectelor sau părților din proiectele care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securității naționale, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării și nici capacităților de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a acestora. Cererea de reexaminare a proiectului a fost respinsă și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Liderul senatorilor USR: În legea salarizării trebuie găsit un echilibru între presiunea socială și presiunea bugetară
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, consideră că, în privința legii salarizării, trebuie găsit un echilibru între presiunea socială și cea bugetară. 'Cu siguranță între presiunea socială și presiunea bugetară trebuie să găsim un echilibru. în acest moment, considerăm că nu avem echilibru. (...) îmi amintesc că a fost acest acord politic cu liderii partidelor din fosta coaliție, în care era antamată o sumă de 8 miliarde. în acest moment, suma este mult mai mare de 8 miliarde și credem că e nesustenabilă în acest moment o astfel de soluție. Și echilibrul acesta între presiunea socială și presiunea bugetară este depășit. Deci nu vedem cum am putea să...', a declarat Șipoș, la Parlament. El a adăugat că speră 'într-o soluție miraculoasă' la întâlnirea de la Cotroceni. 'Sperăm să găsim o soluție, nu știu, miraculoasă acolo. Dacă nu există o altă o soluție, riscul este foarte mare', a punctat parlamentarul USR. întrebat dacă USR va susține o lege propusă de următorul Guvern, chiar dacă acesta va fi unul PSD, el a răspuns: 'Noi vom susține orice lege onestă, echitabilă, care ține cont de constrângerile bugetare pe care le vedem în acest moment și pe care, de altfel, și consilierul Băncii Naționale le-a subliniat ieri'. Sorin Șipoș consideră, pe de altă parte, că declarația din spațiul public referitoare la faptul că 'am putea mânca scoarță de copac', este 'o exprimare mult prea dură și poate chiar inadecvată funcției pe care o deține' consilierul BNR Eugen Rădulescu. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea, editor online: Anda Badea)
Liderul senatorilor USR anunță că parlamentarii formațiunii au depus un nou proiect privind integritatea
Parlamentarii USR au depus un nou proiect privind integritatea, fără 'amendamentul anti-Fritz', a anunțat, marți, liderul senatorilor partidului, Sorin Șipoș. 'Uniunea Salvați România își dorește să salveze banii, 770 de milioane, pe jalonul PNRR aferent legii ANI, drept pentru care astăzi am depus o nouă lege curată, fără amendamentul anti-Fritz. Așa cum anticipam, Uniunea Europeană consideră că acest jalon care a fost votat în Camera Deputaților în forma cu amendamentul anti-Fritz nu este îndeplinit. Și, în acest moment, am văzut că există acest apel al liderilor PPE și Renew către președinta Comisiei Europene pentru a nu premia un abuz împotriva statului de drept', a declarat Șipoș, la Parlament. El a făcut un apel, în numele USR, pentru votarea legii 'într-o formă curată', pentru a nu se ajunge la situația de a pierde atât banii din PNRR, cât și fondurile europene, 'așa cum s-a întâmplat în Ungaria lui Orban'. 'Din acest motiv, am depus această nouă lege, astfel încât să îndeplinească aceste cerințe ale Uniunii Europene și pentru a putea să salvăm banii din PNRR. (...) Noi sperăm că în al 12-lea ceas să existe această responsabilitate și să nu pierdem acești bani, pentru că apelul liderilor PPE și Renew a fost foarte clar: legea încalcă normele europene, este o lege care este împotriva statului de drept și din acest motiv vom pierde banii din jalonul PNRR. (...) Sunt convins că în urma acestui apel vom avea și o poziționare oficială la Comisia Europeană. Tocmai pentru a preîntâmpina acest lucru, am depus încă o dată această lege, ca o plasă de siguranță, pentru că, deși este o cursă contra cronometru foarte strânsă, avem această posibilitate ca până luni, 31 august, să trecem o lege care să îndeplinească normele europene', a explicat parlamentarul USR. Potrivit acestuia, situația este una excepțională, iar dacă va exista o sesizare la CCR aceasta se poate exprima 'foarte rapid' pe această lege. 'Este o șansă pe care noi vrem să o dăm parlamentarilor pentru a trece o lege curată și pentru a absorbi acești bani de care avem foarte mare nevoie. îngrijorarea noastră este că această încălcare, acest abuz împotriva statului de drept va fi sancționat cu acești bani și cred că în ultimul ceas responsabilitatea parlamentarilor s-ar putea vedea în acest moment dând un vot pe o lege curată. (...) Cu siguranță că o să vedem ce se va întâmpla și în Comisia juridică de mâine. Noi sperăm totuși, repet, că având această plasă de siguranță, vom fi puși în situația de a nu pierde acești bani și de a putea îndeplini și jalonul', a transmis senatorul USR. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Forțele Navale: S-a început instalarea unui sistem de protecție pentru Portul militar Constanța
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, a afirmat, marți, că săptămâna aceasta a fost începută în Portul militar Constanța instalarea unui sistem de protecție compus din senzori de supraveghere, de descoperire la suprafață, în aer și submers. Declarația a fost făcută în cadrul ședinței Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, la care participă reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Navale Române, Administrației Porturilor Maritime Constanța și Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, pentru identificarea unor soluții pentru detectarea timpurie a amenințărilor reprezentate de dronele maritime. 'Am făcut pași importanți pentru dotarea unui număr de 15 nave cu sisteme de observare, sisteme electrono-optice de observare pe timp de zi și pe timp de noapte, astfel încât să mărim capabilitățile navelor de protecție împotriva dronelor, de protecție împotriva minelor derivante și de observare și avertizare timpurie. (...) Săptămâna aceasta am început instalarea unui sistem de protecție pentru Portul militar Constanța - obiectiv Port militar Constanța (...), pentru dotarea în cadrul programului Maritime Domain Awareness, și începem instalarea lui. (...) Sunt senzori de supraveghere, de descoperire la suprafață, în aer și submers. Cu sonare care sunt deosebit de performante', a declarat Mihai Panait. Potrivit viceamiralului, acesta este doar unul dintre proiectele din cadrul programului Maritime Domain Awareness, care este dezvoltat împreună cu Marina Militară Americană. 'Sunt patru astfel de sisteme. Cel de-al doilea este pentru Portul militar Brăila, sosit în România, și următoarele două pentru Portul militar Mangalia și pentru Portul militar Tulcea sunt în proces de transfer către Forțele Navale Române', a menționat Mihai Panait. De asemenea, șeful Statului Major al Forțelor Navale a anunțat că au fost demarate și procedurile de achiziție a unor echipamente care pot descoperi drone de suprafață, cu suprafață mică de reflexie. 'Am demarat procedurile de modificare a specificațiilor tehnice pentru achiziții echipamente care pot descoperi astfel de drone de suprafață, cu suprafață mică de reflexie. Și aș dori să prezint doar două dintre aceste elemente, cu o consultare de piață pentru achiziția unui dispozitiv cu inteligență artificială, pentru montare în intrările porturilor militare și de asemenea de actualizarea specificațiilor tehnice pentru dotarea cu radare speciale pentru porturile de la Marea Neagră. Am făcut solicitare către partenerii din Alianța Nord-Atlantică. Mă refer la Flota a șasea, la flota franceză din Marea Mediterană și la flota navală a Turciei pentru a suplimenta misiunile cu avioanele maritime de recunoaștere', a mai spus Mihai Panait. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)
Grindeanu: Încă nu există un punct de vedere comun între Ministerele Muncii, Sănătății și Educației pe legea salarizării
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat, luni, că încă nu s-a ajuns la un punct de vedere comun între Ministerele Muncii, Educației și Sănătății pe proiectul legii salarizării unitare, iar în aceste condiții va fi foarte greu ca acest proiect să mai fie adoptat în timp util, astfel încât România să nu piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. 'Am avut o discuție cu Florin Manole chiar înainte de a ieși la declarații. înțeleg că încă nu există un punct de vedere comun între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Ședința la care a participat și Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie, astfel încât nu pot să vă spun astăzi, acum, la această oră, că avem o formă a acestei legi. Mâine, la ora 11:00, așa cum știți cu toții, o să avem o discuție și cu președinții', a spus Grindeanu, la Palatul Parlamentului. El a adăugat că România are nevoie de o lege a salarizării, dar această lege trebuie să fie echitabilă și să fie discutată cu toți partenerii sociali. 'Mi se pare foarte greu, foarte greu, dacă nu spre imposibil, ca acum să mai putem să venim, până mâine, până poimâine, cu o formă a legii care să fie aprobată și în Senat, să treacă și peste cele 24 - 48 de ore de posibile contestări la Curtea Constituțională și, dacă se trece și de acest lucru, să ajungă să fie promulgată. Sunt niște termene aproape imposibil de îndeplinit', a conchis Sorin Grindeanu. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Grindeanu: Cei de la USR au făcut o alianță cu AUR în plenul Camerei Deputaților la legea integrității
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a susținut, luni, că, în ședința de plen, la votarea legii integrității, USR și AUR au făcut o majoritate împotriva acestui act normativ, deci a jalonului PNRR. 'în primul rând, țin să le mulțumesc celor care au votat pentru această lege și aici aș vrea să fac o mențiune: această lege a trecut fără voturile AUR și USR. Au fost 49 de voturi de la AUR 'împotrivă', 34 de la USR. Adică zero voturi de la AUR pentru această lege, zero voturi de la USR. Cu toate că, în comisie, la început a venit USR-ul cu un amendament legat de publicarea declarațiilor de avere, după care comisia în întregul său a adoptat un amendament cu votul tuturor, pentru a avea această lege și acest amendament, care dă posibilitatea publicării declarațiilor de avere. Pentru mine e un mare semn de întrebare acest vot împotrivă, după ce în comisie s-a votat 'pentru', pentru transparentizare, pentru a accesa cele 770 de milioane (din PNNR) și în plen s-a votat împotrivă, dar asta arată probabil un anumit trend de alianțe între AUR și USR. N-am ce să comentez, dreptul lor', a declarat Grindeanu, la Parlament. El a menționat că a avut 'un soi de uimire' în fața unei astfel de alianțe. 'Din păcate pentru ei, cei raționali din Parlament, adică o majoritate, dacă nu mă înșel, de peste 180 de voturi au votat 'pentru', astfel încât legea merge cu raport favorabil către Senat, care e Camera decizională și care mâine sau poimâine va vota această lege, astfel încât să poată să meargă la promulgare, să poată să fie, așa cum am spus, publicată în Monitorul Oficial și România să îndeplinească acest jalon, un jalon în valoare de 770 de milioane de euro. Recunosc că am avut un soi de uimire în plen când am văzut că cei de la USR au făcut alianță cu AUR, dar nu le-a ajuns', a explicat liderul PSD. Plenul Camerei Deputaților a reexaminat, luni, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. S-au înregistrat 183 de voturi 'pentru', 84 'împotrivă' și trei abțineri. Anterior, comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților, reunite, au dat raport favorabil propunerii legislative. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)