Viață parlamentară
303 articole
Senat: Elevii - obligați să se prezinte la școală în uniformă (proiect adoptat)
Senatul a adoptat, luni, proiectul care prevede introducerea obligativității uniformelor școlare în învățământul preuniversitar. S-au înregistrat 84 de voturi 'pentru', 18 'împotrivă' și patru abțineri. Propunerea legislativă modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Potrivit noilor prevederi, elevii vor avea obligația să se prezinte la cursuri în uniformă școlară, conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar. Modelele, standardele tehnice și elementele componente ale uniformelor școlare se stabilesc de Consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Unitatea de învățământ nu poate impune elevilor alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite, cu excepția ecusonului care conține denumirea unității de învățământ. Pentru achiziția uniformelor se acordă gratuitate sau subvenții, iar cheltuielile pot fi finanțate din fonduri alocate din bugetele Consiliilor județene, locale, precum și din fonduri externe nerambursabile. Gratuitățile sau subvențiile se vor acorda în funcție de veniturile brute impozabile ale familiilor monoparentale, cu un copil, doi copii sau mai multe de trei copii. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut proiectul, subliniind că ținuta școlară 'nu este despre ultima apariție în materie de modă, nici despre etalarea posibilităților materiale ale părinților'. 'La școală elevii trebuie să se concentreze pe educație, pe ceea ce pot face ei și nu pe hainele pe care și le permit părinții. Ținuta școlară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect și, nu în ultimul rând, despre siguranță. Școala trebuie să fie locul în care diferențele sociale să conteze cât mai puțin cu putință, iar educația să conteze cel mai mult. Legea prevede ca ținutele școlare să nu fie impuse identic în toate unitățile de învățământ. Fiecare comunitate școlară își poate stabili propriul model. (...) Uniforma școlară să știți că nu va fi o povară pentru familie sărace pentru că dăm posibilitatea autorităților locale să susțină familiile cu venituri mici. (...) Va face școala mai sigură și mai demnă pentru fiecare elev. Ținuta școlară că nu trebuie să fie și nu va fi un simbol al constrângerii, din contră, va fi un simbol al apartenenței, al mândriei, al respectului și, nu în ultimul rând, al șanselor egale', a adăugat Zamfir. Potrivit senatoarei PSD Alexandra Presură, proiectul este 'extrem' de important pentru modul în care va evolua școala românească. 'Deși pare că vorbim doar despre haine, de fapt este vorba de modul în care copiii noștri, elevii din învățământul de stat se simt și se raportează la școală. Este o lege a echității. în multe comunități, diferențele dintre copii ajung să fie vizibile înainte ca aceștia să aibă ocazia să arate ceea ce sunt și ceea ce îi definește cu adevărat: munca, talentul și rezultatul lor', a explicat ea. Senatorul AUR Nicolae Vlahu a transmis, la rândul său, că uniforma școlară obligatorie va fi 'un plus', menționând că proiectul este plagiat după unul inițiat de partidul său. 'într-adevăr uniforma școlară obligatorie va fi un plus, o valoare adăugată copiilor. (...) în primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă știm foarte bine povara la care sunt supuși, în primul rând, părinții cu costurile pe care le au diversele haine și accesorii. Din perspectiva incluziunii sociale, acest simbol de uniformă este un simbol de apartenență și trebuie să fie și un simbol al mândriei că acel elev este parte a respectivului colegiu sau școală', a spus Vlahu. Senatorul USR Ștefan Pălărie a afirmat, pe de altă parte, că este o 'glumă ridicolă' ideea că uniforma adaugă ceva la performanță. 'Nu știu ce e mai grav: nostalgia ceaușistă a inițiatorilor pentru acest proiect de lege sau faptul că ignoră total domeniul de învățământ, problemele și prioritățile acestuia. După școala de gândire a inițiatorilor, uniforma rezolvă performanța. Păi, dragi colegi, atunci hai să introducem uniforme pentru parlamentari, dar vă lăsați acasă pantofii cu talpă roșie și anumite ceasuri. Suntem îmbrăcați cu toții la fel, nu mai este bullying aici și ne concentrăm să facem legi de calitate, nu ca asta. Evident că e o glumă ridicolă ideea că uniforma adaugă ceva la performanță', a declarat Pălărie. Potrivit acestuia, legea este 'doar un populism ieftin'. 'Astăzi orice școală din România dorește să introducă uniforma, să introducă un cod de vestimentație, un cod de culori sau să folosească emblema școlii sau a liceului pe piept sau pe umăr, o poate face printr-o simplă decizia Consiliului de administrație și, după aceea, prin introducerea sa în regulament. (...) Nu e nevoie de o nouă lege. Dar, care este problema, de fapt, în spate? Discutăm despre marea afacere a uniformelor, (...) discutăm despre bani. Schema de subvenționare și de gratuitate (...) pe un calcul de simulare ne arată că discutăm cel mai probabil de peste 1,2 miliarde lei plătite de către statul român pentru aceste uniforme obligatorii. Un elev desculț, flămând și fără învățământ remedial va fi, după 1,2 miliarde de lei cheltuiți de statul român, tot flămând, tot desculț, tot fără învățământ remedial, dar îmbrăcat în uniformă. (...) învățământului chel din România îi mai trebuia tichie de mărgăritar', a indicat Ștefan Pălărie. Senatul este primul for legislativ sesizat cu proiectul inițiat de PSD, iar Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(A, AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Organizarea Programului 'Noaptea Muzeelor', reglementată prin lege (adoptare tacită)
Senatul a adoptat tacit, luni, în plen, o propunere legislativă prin care se stabilește organizarea anuală a Programului 'Noaptea Muzeelor' în cel de-al treilea sfârșit de săptămână al lunii mai. Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 18 septembrie, a fost prezentată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința. Potrivit propunerii legislative inițiate de un grup de parlamentari preponderent UDMR, la Programul 'Noaptea Muzeelor' se pot înscrie muzeele și colecțiile care asigură acces gratuit publicului sau aplică un tarif special redus pe durata desfășurării programului. 'Ministerul Culturii, împreună cu Rețeaua Națională a Muzeelor din Romania, organizează anual o campanie națională de informare și promovare a programului 'Noaptea Muzeelor'. Muzeele și colecțiile care participă la program și asigură acces gratuit publicului pe durata desfășurării programului 'Noaptea Muzeelor' pot beneficia, în condițiile legii, de sprijin financiar din partea autorităților administrației publice centrale sau locale destinat modernizării și actualizării expozițiilor, îmbunătățirii condițiilor de siguranță și securitate, sprijin logistic și promovare a activităților culturale', stipulează propunerea legislativă. Organizarea 'Nopții Muzeelor' în luna mai de este în strânsă legătură cu Ziua Internațională a Muzeelor, celebrată anual la data de 18 mai, începând cu anul 1977. 'în România, în anul 2023, aproximativ 596.000 persoane au participat la activitățile organizate în cadrul evenimentului 'Noaptea Muzeelor' în 506 muzee participante, în anul 2024 au fost înregistrate aproximativ 402.000 persoane și 278 de muzee participante, iar în anul 2026, cu ocazia celei de-a XII-a ediții, au participat 333 de muzee din 39 de județe ale țării. Programul 'Noaptea Muzeelor' constituie un instrument eficient de stimulare a participării culturale și de apropiere a publicului, în special a tinerilor și familiilor, de instituțiile muzeale și contribuie la creșterea accesibilității culturii . (...) Stabilirea prin lege a unei perioade fixe de desfășurare, contribuie la integrarea programului în calendarul cultural public, la creșterea gradului de notorietate in rândul populației și la facilitarea planificării activităților de către instituțiile organizatoare, autoritățile publice, partenerii culturali și publicul participant', se arată în expunerea de motive a proiectului. Propunerea legislativă pentru completarea Legii muzeelor și a colecțiilor publice 311/2003 va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Claudiu Năsui și-a dat demisia din Camera Deputaților; mandatul va fi preluat de Mihai Alexandru Badea
Deputatul USR Claudiu Năsui și-a dat demisia ca urmare a numirii sale în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Guvernul Republicii Moldova. Mandatul său de deputat de București va fi preluat de Mihai Alexandru Badea, acesta fiind următoarea persoană pe lista de candidați ai USR pentru Camera Deputaților. Votul asupra hotărârilor privind vacantarea mandatului lui Năsui și preluarea acestuia de Badea va fi dat miercuri în plenul Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Protest AUR în plenul Camerei Deputaților : 'Opriți poliția politică!'
Deputații AUR au protestat luni, în plenul Camerei Deputaților, față de modul în care a fost tratat de autoritățile statului fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Aleșii AUR s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care era scris 'Opriți poliția politică!'. Deputatul AUR Dan Tanasă a cerut cuvântul pe procedură și a afirmat că ceea ce s-a întâmplat luni în România 'ar trebui să revolte orice persoană de bun simț'. 'Un om a fost interzis în alegerile prezidențiale. Un om a fost târât la instanțe de zeci, de sute de ori, fără niciun fel de probă, fără niciun cel de acuzație, iar astăzi v-ați apucat să fabricați dosare penale fără probe. Considerați să hăituiți un om care a greșit că a arătat fața hâdă a sistemului și a câștigat niște alegeri. Orice om de bun simț ar trebui să găsească această situație absolut revoltătoare, pentru că ceea ce s-a întâmplat astăzi, acest spectacol, noi l-am mai văzut în România în perioada Coldea - Kovesi. Este o chestiune care revoltă întreaga țară. Unui om i se sparge poarta la 6 dimineața, presa este chemată la 6 dimineața ca să ne arate nouă cum îi sparg ușa unui cetățean român care până acum n-a fost condamnat pentru absolut nimic, dar căruia i s-au interzis drepturi, este hăituit, este chemat', a spus Tanasă. Președintele de ședință, Natalia Intotero, i-a oprit microfonul lui Tanasă și i-a urat lui George Simion 'La mulți ani'. Dan Tanasă a continuat să vorbească fără microfon timp de câteva minute. Intotero le-a cerut chestorilor să facă ordine, după care a anunțat că AUR părăsește sala. Deputatul USR Cezar Mihail Drăgoescu a cerut, la rândul său, cuvântul și a criticat protestul parlamentarilor AUR. 'Nu știu dacă vă place, stimați colegi de la PSD, că ați transformat acest for într-un circ. Am venit la începutul ședinței, am văzut la prezidiu doi reprezentanți AUR. Nu știu prin ce, de fapt știm prin ce măsuri au ajuns acolo, probabil cu acordul domnului Grindeanu. Și încă o dată v-au țepuit și au venit să facă un protest ad-hoc. Totodată, eu cred că George Simeon astăzi a primit cel mai frumos cadou de ziua lui. (...) Voi faceți circ în țara asta, altceva nu sunteți în stare, decât de marketing și circ politic, da? Și vă prefaceți în frunte cu sărbătoritul zilei, Simion, că sunteți supărați când el azi a primit cel mai frumos cadou. Ar trebui să-l aplaudați', a afirmat Drăgoescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus, luni, la sediul central al DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul de înșelăciune. Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții. AGERPRES/(A- redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: George Simion / Facebook
Budăi: Nu voi vota niciun Guvern condus de Mureșan; nu pot vota acum pentru o continuare
Deputatul PSD Marius Budăi declară că nu va vota un Cabinet condus de liberalul Siegfried Mureșan, pentru că nu poate susține continuarea unei guvernări care 'a distrus' economia și puterea de cumpărare a românilor'. Potrivit acestuia, luni se va lua decizia în PSD privind premierul desemnat. ''Siegfried Mureșan, Mini Bolojan! Luni se va lua decizia în PSD privind premierul desemnat. Dar eu vă spun chiar de acum că nu voi vota niciun Guvern condus de Siegfried Mureșan! Nu pot vota în fruntea țării un personaj care a votat împotriva României în Parlamentul European! Nu pot vota un bolojănel mai mic, pentru a continua tăierile lui Bolojan! Am votat demiterea domnului Bolojan, pentru a face o schimbare! Nu pot vota acum pentru o continuare! Nu pot vota pentru continuarea unei guvernări care a distrus economia și puterea de cumpărare a românilor! Și vă spun că mulți colegi de-ai mei, probabil toți, au exact aceeași părere! Cu tot respectul, Siegfried Mureșan este o parodie! Este o propunere atât de proastă, încât nominalizarea lui i-a surprins chiar și pe cei care l-au propus'', a scris Budăi, vineri, pe Facebook. Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Siegfried Mureșan să formeze Guvernul. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Purtătorul de cuvânt al PNL declară că unii parlamentari neafiliați doresc să se alăture grupului liberal
Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a susținut marți că unii parlamentari neafiliați doresc să se alăture grupului liberal. El a fost întrebat de jurnaliști, la Parlament, dacă foști parlamentari de la S.O.S. s-ar putea alătura, săptămâna viitoare, grupului PNL. 'Vă mărturisesc că nu cunosc despre ce parlamentari este vorba, cu nume și prenume, însă înțeleg că sunt dintre parlamentarii neafiliați care doresc să se afilieze grupului parlamentar al Partidului Național Liberal', a spus el, în cadrul unei conferințe de presă. Ionel Bogdan a adăugat că sunt 'bine veniți' parlamentarii care respectă principiile PNL. Totodată, a subliniat că PNL nu oferă funcții și nu cumpără voturi. 'Dacă vorbim de majorități parlamentare, de oameni care își schimbă la un moment dat opțiunea, și-o schimbă din propriile lor convingeri. Partidul Național Liberal nu a făcut niciun fel de oferte privind funcții, privind așa-zise 'cumpărări de voturi', cum fac alte partide prin Parlament, ci dimpotrivă, atunci când au existat discuții pe marginea unor astfel de lucruri, s-a delimitat cât se poate de clar. Dacă sunt parlamentari care consideră că PNL reprezintă alegătorii, reprezintă cetățenii acestei țări, atunci îi așteptăm alături de noi, dar cu amendamentul că în PNL se vor respecta principiile acestui partid și, sigur, obiectivele pe care acest partid le are', a spus el. în altă ordine de idei, Ionel Bogdan a reiterat că în PNL nu există discuții privind suspendarea președintelui Nicușor Dan. 'Cred că am demonstrat în această perioadă că suntem un partid suficient de omogen, suficient de unit și că luăm deciziile la nivelul partidului cu care mergem, spun eu, suficient de corect în fața cetățenilor și în fața celor cu care discutăm. Nu avem niciun fel de alte discuții și nu există tabere în Partidul Național Liberal. A, că sunt colegi care discută diverse chestiuni la o bere, spre exemplu, asta este problema acelor colegi. Ceea ce eu spun, spun în calitate de purtător de cuvânt al Partidului Național Liberal: în interiorul PNL nu există discuții privind suspendarea președintelui și nici nu au existat astfel de discuții. Ar fi o lipsă de responsabilitate din partea noastră (...) Nu ne dorim să destabilizăm și mai tare România', a subliniat el. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Bogdan (PNL): Nu cred că e cazul să facem altă propunere de premier; președintele are pe masă două opțiuni
PNL, USR, UDMR nu trebuie să facă alte propuneri de premier, în contextul în care președintele Nicușor Dan are deja 'pe masă' două opțiuni din partea partidelor politice, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Bogdan. El a reiterat că PNL nu va susține un Guvern din care face parte PSD. 'Nu cred că este cazul ca PNL sau USR sau UDMR să facă alte propuneri. Noi deja am făcut o propunere de premier, însă președintele are pe masă două opțiuni din partea partidelor politice. Poate, conform Constituției, să vină cu o a treia propunere, iar aceasta poate fi inclusiv o variantă tehnocrată. Dar nu discutăm de nume acum. Discutăm de niște principii care ar putea fi sau nu agreate de către partidele politice. Noi ne dorim ca această situație, această criză politică să fie deblocată', a afirmat deputatul, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament. Potrivit acestuia, liberalii au dat dovadă de flexibilitate în momentul în care au propus o alternanță la guvernare. Ionel Bogdan și-a exprimat speranța ca în cursul acestei săptămâni să existe consultări între partide și președintele Nicușor Dan privind nominalizarea unui premier. 'Președintele PNL, Ilie Bolojan, a concluzionat că, într-o oarecare măsură, PNL ar putea susține un Guvern tehnocrat pentru o perioadă de timp cu obiective foarte clare, în cazul în care președintele României nu nominalizează varianta pe care noi am propus-o împreună cu USR și UDMR. Noi avem un mandat din partea PNL, la fel cum au și celelalte două partide cu care suntem în această colaborare, un mandat cu care am fost la consultări, un mandat pe care l-am pus pe masa președintelui României și așteptăm să vedem la aceste noi consultări care vor fi discuțiile', a explicat el. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a respins la rândul său ideea conform căreia PNL și USR ar bloca negocierile, subliniind că propunerea privind alternanța la guvernare reprezintă o dovadă de flexibilitate. 'Țara are nevoie din Guvern plin, dar flexibilitatea aceasta nu trebuie înțeleasă greșit și anume că putem să facem ce-și dorește PSD. Noi suntem în această situație din vina exclusiv a PSD și AUR. Le-am pus pe masă varianta cu o rotativă. Văd că o refuză. Au zis inițial că vor Guvern tehnocrat. în momentul în care au venit colegii de la PNL cu ideea asta, brusc au zis că nu se mai poate. Deci, nu suntem de acord să se arunce orice anatemă peste USR, respectiv peste PNL, în legătură cu faptul că noi blocăm. Nu blocăm nimic. Nu ne ținem de scaune absolut deloc, pentru că nu avem de ce scaune să ne ținem. Este un Guvern demis', a menționat el, în cadrul aceleiași conferințe de presă. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Senat/Comisia de învățământ - raport favorabil pentru proiectul PSD privind introducerea obligativității uniformelor în școală
Comisia pentru învățământ a Senatului a dat raport favorabil marți proiectului PSD care prevede introducerea obligativității uniformelor școlare în învățământul preuniversitar. 'Am dorit să introducem obligativitatea uniformelor școlare în învățământul preuniversitar, pentru că am constatat că școala nu trebuie să fie despre modă și nici despre modalități de bullying împotriva celor care nu-și permit o ținută în concordanță cu ce este astăzi în rândul tinerilor. Școala trebuie să fie despre ce poate elevul, despre valoarea lui în școală, nu despre posibilitățile materiale de părinților', a declarat senatorul social-democrat Daniel Zamfir, după ședința comisiei. Potrivit acestuia, uniforma școlară trebuie să reprezinte 'o mândrie, o apartenență, în niciun caz o constrângere'. Zamfir a precizat că proiectul ar urma să intre în vigoare de anul școlar viitor. 'Se va lăsa la latitudinea unităților de învățământ cum să arate tipul de uniformă pe care să și-l aleagă, asta în colaborare cu părinții, cu elevii, cu Consiliul profesoral de acolo. Nu va fi o uniformă identică pentru toate unitățile de învățământ, dar, da, trebuie să existe acest mijloc prin care elevii să înțeleagă că aparțin unei unități de învățământ care, până la urmă, este și un sentiment de mândrie', a adăugat social-democratul. Conform senatorului USR Ștefan Pălărie, proiectul este 'mai degrabă un gest politic'. Majoritatea politică a forțat adoptarea acestui proiect indiferent de aspectele ridicate și 'cu sacrificarea vocii sau opiniei elevilor, a părinților și a profesorilor', a susținut el. Pălărie a ridicat problema impactului financiar al proiectului, menționând că există dilema dacă banii din Educație trebuie dați pe uniforme sau pe Programul masă caldă sau masă sănătoasă. 'Dacă astăzi am avea 100 lei, bani pe care să-i investim în Educație, nu mai mult, nu mai puțin, unde ar fi cel mai bine să investim această sută de lei? Să hotărâm dacă acei 100 lei fac mai bine cumpărând o uniformă sau mai bine, de exemplu, ajutându-i pe cei mai vulnerabili care astăzi se culcă flămânzi seara? Asta este realitatea dată de statistici', a explicat senatorul USR. Proiectul inițiat de PSD urmează să intre în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de prim for legislativ sesizat. Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Ionel Bogdan (PNL): Alianța PSD-AUR produce deja efecte asupra direcției politice a României
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, i-a criticat marți pe senatorii PSD și AUR pentru faptul că au votat împotriva declarării anului 2027 drept 'Anul României Europene'. PSD și AUR nu au doar o 'înțelegere conjuncturală' pentru voturi, ci este vorba despre o alianță care produce deja efecte asupra direcției politice a României, a afirmat deputatul, într-o conferință de presă susținută alături de deputatul USR Alexandru Dimitriu. 'PSD și AUR au demonstrat din nou că pot forma și că formează o majoritate atunci când miza este blocarea unui proiect cu miza europeană. Senatul a respins ieri propunerea privind 'Anul României europene' și 'Deceniul consolidării europene'. Proiectul nu înseamnă doar manifestări simbolice, prevedea raportarea anuală privind convergența României cu Uniunea Europeană, calendarul aderării la zona euro, valorificarea oportunităților financiare europene, competitivitatea, securitatea și combaterea dezinformării', a precizat deputatul PNL, în cadrul conferinței de presă susținute la Parlament. Potrivit acestuia, votul celor de la PSD și AUR demonstrează o 'ruptură' între discursul pro-european al PSD și acțiunea parlamentară a acestui partid. 'Când are ocazia să susțină concret consolidarea parcursului european, PSD alege să respingă. România are nevoie de mai multă Europă, nu de mai mult populism, de convergență economică, disciplină fiscală, competitivitate, adoptarea euro și consolidarea rezilienței democratice. PSD să ne explice nouă, și mai ales electoratului, de ce votează alături de AUR împotriva unui proiect care urmărea tocmai accelerarea convergenței României cu Europa. Acesta este un nou exemplu că alianța PSD-AUR nu este doar o înțelegere conjuncturală pentru voturi, ci produce deja efecte asupra direcției politice a României', a declarat Ionel Bogdan. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Dimitriu: Comisia 'Mykonos-Nordis' de la Camera Deputaților ar urma să verifice traseul banilor; zborul pare o încercare de lobby
USR și PNL au solicitat conducerii Camerei Deputaților înființarea comisiei parlamentare 'Mykonos-Nordis', care să ancheteze zborurile Nordis și zborurile recente către Mykonos, a anunțat marți parlamentarul USR Alexandru Dimitriu. El a explicat că înființarea unei astfel de comisii este necesară și la nivelul Camerei Deputaților, deoarece în cazul comisiei din Senat competența este limitată exclusiv în ceea ce privește zborul către Mykonos efectuat de judecătorul CCR Cristian Deliorga. 'Vrem să știm exact traseul banilor. Vrem să știm exact care sunt beneficiile totale și care este rațiunea pentru care a existat acest zbor, pentru că avem o problemă serioasă de credibilitate când vine vorba despre astfel de situații. Ce căutau parlamentari, ce căutau oameni politici alături de persoane care, culmea, sunt și condamnate penal definitiv - și mă refer la Groia Stoica - într-un zbor care nu face altceva decât să ne lase impresia că era vorba acolo despre o încercare de lobby', a susținut Dimitriu, într-o conferință de presă susținută la Parlament, alături de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Comisia de anchetă ar trebui să lămurească prezența politicienilor și a oamenilor din sistemul de justiție. 'Trebuia oare să fie o astfel de echipă, astfel încât cineva să fie sigur că în momentul în care își dorește să facă ceva în România are protecția necesară? Pentru că dacă așa stau lucrurile, este extrem de grav. Deci trebuie să știm: s-a întors de acolo PSD cu cutii de pantofi? Erau pantofi în acele cutii? Dacă erau pantofi, erau Loro Piana pantofii? Sunt întrebări foarte importante, pentru că de rezultatele acestei anchete vom putea beneficia toți', a transmis deputatul USR. El a adăugat că, în cazul în care vor exista indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, vor fi sesizate organele de anchetă. De asemenea, comisia ar urma să analizeze dacă este necesară modificarea cadrului legal, astfel încât să se declare atunci când un reprezentant al statului dorește să zboare 'pe banii altcuiva'. 'îi chemăm pe colegii de la PSD, întreaga alianță PSD-AUR, să vină și să arate că nu le este frică de transparență, pentru că, de fiecare dată când îi auziți, spun că 'românii au sărăcit, români au dreptul să...'. De acord, așa este. Dar românii au sărăcit în timp ce ei s-au îmbogățit și atunci vrem să vedem dacă PSD, dacă AUR sunt de acord cu astfel de comisii astfel încât să scoatem la lumină toate lucrurile sulfuroase care s-au întâmplat în această plecare în concediu', a precizat deputatul. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Senat/Ancheta privind zborul privat către Mykonos: Judecătorul Deliorga - invitat marțea viitoare la audieri
Comisia de constituționalitate a Senatului a decis, marți, să-l invite la audieri pe judecătorul CCR Cristian Deliorga în cadrul anchetei privind împrejurările în care acesta a călătorit spre Mykonos, cu un zbor privat, împreună cu mai mulți politicieni. 'Astăzi s-a aprobat în comisie să demarăm procedurile de anchetă. Pentru termenul viitor (22 septembrie - n.r.) va fi invitat, la propunerea membrilor comisiei, domnul judecător Deliorga, la ora 11:00, și se vor emite câteva adrese către Aeroportul Băneasa. (...) Având în vedere că hotărârea plenului Senatului nu e foarte clară cu privire la obiectul anchetei, vom face noi niște verificări. O să solicităm Aeroportului Băneasa să ne comunice numele companiei care a operat acest zbor privat și, mai departe, vedem persoanele care au luat parte la acel zbor și, în funcție de acest lucru, rămâne să stabilim, săptămâna viitoare, ce persoane invităm la audieri', a declarat președintele comisiei, Nadia Cerva. întrebată în legătură cu solicitarea USR și PNL de anchetă pe aceeași temă și la Camera Deputaților, Cerva a spus că ea consideră că 'nici această extindere de la Senat a anchetei nu este pe competență'. 'Dar, pentru că majoritatea membrilor comisiei au votat și au zis că demarăm procedurile, trebuie s-o facem. La Cameră, pentru că este vorba de deputați, este dreptul lor să ancheteze partea de colegi deputați, dacă în acel avion au fost deputați. Hotărârea Senatului nu conține decât un singur nume: judecătorul CCR Deliorga, atât, niciun nume de senator, niciun nume de deputat, niciun nume de alt oficial. Atunci, pe cercetarea judecătorilor Curții Constituționale competența revine Curții, nu revine Senatului. De asta, eu am spus că Senatul ar trebui să-și extindă puțin obiectul în hotărâre. Dar, facem anchetă pe ce avem. Nu avem cum să facem comisie comună de anchetă cu Camera Deputaților. (...) Nu e normal să fac eu o anchetă pentru colegii deputați la Senat', a explicat Nadia Cerva. Plenul Senatului a decis pe 8 septembrie extinderea obiectului de activitate al comisiei de anchetă privind întâlnirea premierului interimar Ilie Bolojan cu președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și cu zborul cu un avion privat în Mykonos efectuat de judecătorul CCR Cristian Deliorga, alături de mai mulți politicieni. USR și PNL au solicitat, luni, conducerii Camerei Deputaților înființarea comisiei parlamentare de anchetă 'Mykonos-Nordis', care să cerceteze zborurile Nordis și zborurile recente către Mykonos și Nisa ale unor politicieni, oameni din justiție și din mediul de afaceri. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Senat/Ancheta privind întâlnirea Bolojan-Tănăsescu: Mircea Abrudean, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan - reinvitați marțea viitoare
Premierul interimar Ilie Bolojan, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, nu s-au prezentat, marți, la audieri în Comisia de constituționalitate a Senatului care anchetează întâlnirea din 14 august dintre Bolojan și Tănăsescu. Președinta comisiei, Nadia Cerva, a precizat că aceștia vor fi reinvitați marțea viitoare, 22 septembrie. Cei trei au lipsit de la audieri și săptămâna trecută. Potrivit Nadiei Cerva, Ilie Bolojan nu s-a prezentat și nu a oferit vreo explicație pentru absența sa. Simina Tănăsescu a transmis săptămâna trecută că nu poate veni, însă pentru această ședință nu a mai trimis nicio informare. Mircea Abrudean a trimis documente medicale care atestă că este bolnav și nu se poate prezenta la audiere din cauza stării de sănătate, a precizat Cerva. Ea a adăugat că vor fi trimise din nou mai multe adrese la Curtea Constituțională. 'Comisia a emis două adrese către plenul administrativ al Curții Constituționale la care până acest moment nu a primit răspuns, motiv pentru care adresele vor fi trimise din nou', a explicat Nadia Cerva. Comisia de constituționalitate a Senatului solicită de la plenul administrativ al CCR documente referitoare la sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate la Legea ANI, la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și înalta Curte de Casație și Justiție, precum și documente dacă mai există pe rol alte cauze, dosare cu părți Guvern, prim-ministru Ilie Bolojan, Partidul Național Liberal. Conform Nadiei Cerva, s-au mai cerut documentele privind solicitarea unor spații adiționale pentru activitatea CCR la prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, hotărârea prin care Simina Elena Tănăsescu a fost împuternicită să discute problema spațiilor. 'Solicităm explicații de ce până la această dată deciziile Curții Constituționale privind excepțiile de neconstituționalitate admise pe spețele privind Consiliile de administrație de la societățile române de radio și televiziune nu au fost publicate în Monitorul Oficial', a completat ea. Singura persoană audiată de comisie a fost consilierul de la cabinetul președintelui Senatului Cristian Surugiu, care a spus că nu a fost informat înainte de întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Surugiu a explicat că, atunci când cei doi au intrat în Secretariatul președintelui Senatului, el s-a retras în alt birou pentru a asigura confidențialitatea. El a precizat că la discuția dintre cei doi nu a participat altă persoană. 'Este o sfidare din partea domnului Bolojan, cel puțin, că nu se prezintă la această comisie. Este o comisie parlamentară din cadrul Senatului României unde dânsul a fost președinte, este senator al României. Dacă înțelege să nu se prezinte până la final, concluziile raportului pe regulament vor conține inclusiv propuneri de sancționare', a declarat Nadia Cerva, după ședința comisiei. întrebată ce se întâmplă cu ancheta dacă cei invitați nu se vor prezenta, Cerva a spus: 'Concluziile raportului nu țin foarte mult de audieri, concluziile raportului se vor putea face și în baza documentelor pe care le primim de la instituții'. 'Noi am solicitat plenului administrativ al Curții Constituționale foarte multe documente și răspunsuri la întrebări să vedem dacă cele spuse de doamna președintă în spațiul public în sensul că întâlnirea a avut ca scop (...) discutarea despre acele spații auxiliare ce trebuie puse la dispoziția Curții Constituționale se confirmă sau nu. în cazul în care nu se confirmă din documentele și din informațiile primite de la plenul CCR aceste informații, normal concluziile raportului vor fi acelea că doamna Tănăsescu, din păcate, nu a spus adevărul și atunci raportul va merge la Curtea Constituțională. Pe sancțiune, competența revine plenului Curții care va stabili dacă aplică o sancțiune sau nu doamnei Tănăsescu', a indicat Nadia Cerva. Plenul Senatului a aprobat pe 24 august desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Senat: Proiect inițiat de AUR privind reducerea numărului de parlamentari - respins
Senatul a respins, luni, propunerea legislativă inițiată de AUR privind reducerea numărului de parlamentari. S-au înregistrat 43 voturi 'pentru', 40 'împotrivă' și 21 abțineri. Propunerea legislativă modifica și completa în acest sens Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Astfel, inițiativa prevedea reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori. Proiectul mai prevedea majorarea normei de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților la 100.000 de locuitori, respectiv la 200.000 de locuitori pentru Senat. Senatorul AUR Corneliu Negru a arătat că au trecut peste 16 ani de la referendumul inițiat de fostul președinte Traian Băsescu privind reducerea numărului de parlamentari de la 465 la maxim 300, menționând că voința poporului exprimată la referendum nu poate fi ignorată. 'Voința populară nu poate și nu trebuie ignorată de Parlament, ignorarea acestei voințe populare înseamnă subminarea principiului suveranității naționale consfințite în construcția României', a declarat el. Senatorul USR Narcis Mircescu a anunțat că și formațiunea sa votează proiectul de lege. 'USR va fi consecvent și va vota pentru 300 de parlamentari. în ultimii ani am votat toate proiectele care au avut ca scop reducerea numărului de parlamentari la 300 și le vom vota în continuare indiferent cine le va depune', a spus acesta. Liderul grupului Pace întâi România, Nadia Cerva, a afirmat că proiectul este 'populistic' și în această formă nu va putea fi pus în aplicare. 'Dacă tot venim cu astfel de proiecte, măcar haideți să le scriem frumos și corect legal', a spus Cerva, menționând că inițiatorul nu a vrut să repare proiectul la observațiile Consiliului Legislativ. Liderul senatorilor UDMR, Lorand Turos, a apreciat că este o 'propunere scrisă pe genunchi, fără o dezbatere publică'. 'Atrag atenția colegilor de la USR, vă rog să-i transmiteți și domnului Drulă, care peste noapte a învățat limba maghiară și ne-a criticat: votați propunerea AUR', a spus acesta. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, verificată electronic
Senatul a adoptat, luni, în plen, o propunere legislativă prin care asiguratul în sistemul public de sănătate nu mai este obligat să facă dovada calității sale prin adeverință fizică, aceasta realizându-se printr-o verificare electronică. Au fost înregistrate 111 voturi 'pentru', unul 'împotrivă' și o abținere. Potrivit unui amendament adoptat în Senat, verificarea electronică a calității de asigurat se realizează prin intermediul Platformei informatice din asigurările de sănătate și a instrumentelor electronice puse la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de către furnizorii de servicii/dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de Sănătate, de către autoritățile și instituțiile publice care au dreptul de a verifica această calitate. 'Rezultatul verificării electronice prevăzute se materializează într-un înscris în formă electronică generat prin platforma informatică din asigurările de sănătate sau prin instrumente electronice puse la dispoziție de CNAS, căruia i se aplică sigiliul electronic calificat al CNAS și marca temporală electronică calificată. înscrisul atestă calitatea de asigurat la data și ora verificării și produce aceleași efecte juridice ca adeverința de asigurat', stipulează propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Proiectul, inițiat de un grup de parlamentari ai USR, PNL și UDMR, mai prevede că verificarea electronică a calității de asigurat se face cu excepția cazului în care persoana refuză, în mod expres din motive religioase sau de conștiință, primirea cardului național de asigurări sociale de sănătate. Adeverința de asigurat sau documentele necesare dovedirii calității de asigurat pot fi solicitate persoanei numai în situații excepționale în care verificarea electronică nu este posibilă din motive tehnice ori de lipsă temporară a datelor necesare în sistemele informatice. Pentru persoanele care nu se regăsesc temporar în baza de date electronice a CNAS, dovada calității de asigurat se poate face pe baza documentelor necesare dovedirii calității de asigurat. 'CNAS asigură funcționarea instrumentelor electronice necesare verificării electronice a calității de asigurat și generării înscrisului în condiții care să permită identificarea verificării efectuate, trasabilitatea și auditarea operațiunilor. Verificarea electronică a calității de asigurat și generarea înscrisului se realizează exclusiv în scopurile prevăzute de lege cu respectarea cerințelor pentru protecția datelor cu caracter personal', se mai arată în actul normativ. Până la data de 31 decembrie 2027, cardul național de asigurări sociale de sănătate și cartea electronică de identitate pot fi utilizate în mod alternativ ca instrumente de autentificare în platforma informatică din asigurările de sănătate, precum și pentru dovedirea calității de asigurat. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Casa teritorială de pensii - obligată să răspundă în 45 de zile contestațiilor la dosarele de pensii
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege potrivit căruia, în cazul contestării deciziilor de pensionare, casa teritorială de pensie are obligația de a reanaliza dosarul și de a răspunde motivat în termen de 45 de zile. Propunerea legislativă aduce modificări art. 127 din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii. 'Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, prin procedură administrativă prealabilă, adresată casei teritoriale de pensii emitente. Aceasta are obligația de a reanaliza dosarul de pensie și de a comunica un răspuns motivat în termen de 45 de zile de la data înregistrării contestației', prevede proiectul adoptat. De asemenea, termenul de 45 de zile prevăzut pentru introducerea acțiunii la instanța judecătorească competentă se suspendă de drept pe durata parcurgerii procedurii administrative prealabile, de la data înregistrării contestației la casa teritorială de pensii emitentă și până la data comunicării răspunsului motivat către solicitant. în cazul necomunicării răspunsului de către casa teritorială de pensii în termenul legal sau în cazul unui răspuns nesatisfăcător, titularul drepturilor se poate adresa direct instanței judecătorești competente, în termen de 45 de zile, calculat de la data expirării termenului de răspuns sau, după caz, de la data comunicării acestuia. Deciziile contestate în termenele prevăzute devin definitive. Pentru asigurarea celerității procedurii și evitarea litigiilor repetitive, se poate formula o singură contestație administrativă prealabilă per dosar de pensie cu privire la aceleași elemente de fapt și de drept deja existente în evidențele instituției sau deținute de solicitant la data emiterii deciziei contestate, au mai stabilit senatorii. Totodată, titularul are obligația de a cumula toate obiecțiile, stagiile de cotizare disputate și adeverințele disponibile în cuprinsul acestei unice contestații administrativ-jurisdicționale. 'Prin excepție (...), dreptul de a formula o nouă contestație sau de a completa acțiunea aflată în curs se activează în următoarele cazuri: a) în cadrul descoperirii unor erori materiale evidente de calcul sau de introducere a datelor imputabile exclusiv casei teritoriale de pensii; b) în cazul prezentării de acte doveditoare, înscrisuri sau adeverințe cu caracter nou, care atestă stagii de cotizare sau venituri suplimentare și care nu au putut fi depuse de către solicitant anterior din motive obiective, independente de voința sa', mai prevede în proiectul adoptat. Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Deputații PNL anunță că votează eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali
Deputații PNL au anunțat luni că votează eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali. 'în contextul împlinirii termenului de adoptare tacită a proiectului de lege referitor la abrogarea dispoziției privind pensiile speciale ale aleșilor locali, Grupul parlamentar al deputaților PNL va vota în favoarea inițiativei legislative privind eliminarea acestui tip de indemnizații pentru aleșii locali și județeni, aflată în prezent în procedură parlamentară la Camera Deputaților - Pl-x nr. 373/2026', precizează liberalii într-un comunicat de presă. Potrivit acestora, această măsură 'reprezintă un pas necesar pentru eliminarea inechităților din sistemul public de pensii și pentru consolidarea unui cadru bazat pe reguli egale pentru toți'. 'Susținem această inițiativă din perspectiva respectării principiului contributivității, a eliminării inechităților și a reducerii presiunii financiare asupra bugetului de stat. Deputații PNL vor susține prin vot această inițiativă și orice măsură legislativă serioasă care contribuie la un stat mai echitabil', a transmis PNL. De asemenea, liberalii au decis să comunice reprezentanții săi în grupul de lucru pentru reducerea numărului de parlamentari și menționează că vor susțin adoptarea de urgență a acestei legi, conform comunicatului. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
USR și PNL solicită conducerii Camerei Deputaților înființarea Comisiei 'Mykonos-Nordis'
USR și PNL solicită conducerii Camerei Deputaților înființarea Comisiei parlamentare de anchetă 'Mykonos-Nordis', care să ancheteze zborurile Nordis și zborurile recente către Mykonos și Nisa ale unor politicieni, oameni din justiție și din mediul de afaceri. Comisia parlamentară trebuie să stabilească împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis, potrivit unui comunicat transmis, luni, de USR. Totodată, trebuie clarificate criteriile de selecție a participanților, costurile (cu transportul, cazarea, mesele, transferurile și alte activități) și identitatea celor care au acoperit aceste costuri. USR adaugă că la zborurile recente către Mykonos și Nisa au participat judecătorul CCR Cristian Deliorga, politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. 'PSD suferă încă de Nordis. La doi ani după zborurile în avioane private pe banii clienților păgubiți, PSD nu s-a dezbărat de socialismul de caviar, doar încearcă să-l ascundă. Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament', a declarat lidera grupului USR din Camera Deputaților, Diana Stoica. De asemenea, comisia ar urma să analizeze dacă există 'lacune legislative și instituționale' în ceea ce privește finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. După caz, comisia va formula recomandări pentru completarea legislației, menționează USR. 'Oricât de mult s-ar împotrivi PSD-AUR, USR va continua să facă toate demersurile pentru a devoala rețeaua paralelă de putere și de corupție creată în România în ultimii 35 de ani. Este inacceptabil ca, în timp ce li oamenii de rând sunt nevoiți să dea dovadă de responsabilitate și să strângă cureaua, social-democrații de caviar să-și numere - în total dispreț față de cetățeni și fără să dea vreo socoteală - vilele, ceasurile și hainele scumpe, cutiile de pantofi cu bani și zborurile cu avioane private', se mai arată în comunicat. La Senat, Comisia de constituționalitate analizează condițiile și împrejurările în care un judecător al Curții Constituționale, Cristian Deliorga, s-a aflat într-un zbor privat cu destinația Mykonos împreună cu mai mulți politicieni și oameni de afaceri. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Kelemen Hunor: Ilie Bolojan ar putea rămâne premier interimar 'mult și bine' și nu poate să facă nimic
Premierul Ilie Bolojan ar putea rămâne interimar 'mult și bine', afirmă președintele UDMR, Kelemen Hunor, care susține totodată că varianta alegerilor anticipate 'trebuie luată în calcul foarte serios'. 'într-adevăr, dacă ar pica un guvern, atunci sigur că ne-am îndrepta spre alegeri anticipate. Trebuie luată în calcul foarte, foarte serios și această variantă a alegerilor anticipate. Dar nu am discutat cu președintele, cel puțin eu când am discutat cu el, nu am discutat de posibilitatea alegerilor anticipate. (...) Dar da, trebuie luată în calcul, dacă pică un guvern, că atunci acele două condiții au fost îndeplinite', a declarat Kelemen Hunor la Parlament. El a adăugat că dacă președintele Nicușor Dan face o desemnare de premier, dar care nu reușește să adune 233 de voturi pentru a fi învestit de Parlament, atunci șeful statului are două posibilități. 'Veți înțelege de ce am încercat eu să-i conving pe colegii mei, domnul Grindeanu și domnul Bolojan, să mergem să dăm un vot de învestire chiar unui guvern monocolor PSD, că, dacă nu facem acest lucru, atunci domnul Bolojan este premier demisionar sau demis, cu un guvern demis, fără atribuții depline, și nu poate să facă nimic. Dacă domnul președinte face o desemnare și nu reușește să adune un premier cele 233 de voturi, are două posibilități: depune mandatul și mergem iarăși în continuare cu domnul Bolojan la Guvern, interimar, demisionar, demis. Dacă cumva pică un guvern, înseamnă că tot domnul Bolojan rămâne premier interimar, ceea ce el nu dorește să fie. Și, dacă vom ajunge la anticipate, până la anticipate va rămâne în Guvern, fără să aibă posibilitatea de a face lucruri cum așteaptă toată țara. Deci, indiferent pe care parte încercăm să ieșim din această criză, dacă nu reușim să învestim un Guvern, domnul Bolojan poate să rămână acolo premier interimar mult și bine', a explicat liderul UDMR. întrebat dacă demisia lui Ilie Bolojan ar ajuta în momentul de față - scenariu vehiculat în ultima perioadă -, Kelemen Hunor a arătat că 'ar fi o prostie': 'Nu, asta este o prostie. Nu. Nu știu cine a vehiculat, de ce. Au și negat ieri. (...) Dacă dumneavoastră aveți impresia că domnul președinte Dan poate fi presionat sau impresionat cu astfel de informații pe surse, nu cred că poate fi impresionat. (...) Din păcate, lucrurile se complică în fiecare zi. De aceea am spus noi și repetăm: 'Haideți, lăsați orgoliile și într-o parte și pe partea cealaltă un pic mai în spate și să învestim un Guvern. După care se poate intra în opoziție, nu-i nicio problemă, a doua zi ești în opoziție. Dar fără să votăm un Guvern, ne încurcăm și mai mult'. în opinia sa, 'întrebarea este dacă PSD și PNL reușesc să ajungă la un acord pentru un vot de învestire'. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Avrămescu (AUR) spune că s-au strâns 119 semnături de parlamentari pentru suspendarea președintelui pe o platformă online
Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, i-a îndemnat pe cei care doresc să susțină suspendarea președintelui României să se exprime pe platforma suspenND.ro, el precizând că până în prezent 119 parlamentari s-au pronunțat pentru acest demers al AUR. întrebat luni, într-o conferință de presă, dacă există parlamentari liberali care s-au alăturat demersului, Avrămescu a spus: 'Nu am această informație. Sunt 119 semnături pe site-ul suspeND.ro. Se poate vedea foarte clar poziția fiecărui parlamentar. Cine susține ideea suspendării, vine și își pune semnătura'. Pe platforma suspeND.ro s-au alăturat și peste 390.000 de simpatizanți AUR, pentru suspendarea președintelui fiind necesare 155 de semnături ale parlamentarilor. Luni, senatorul liberal Vasile Blaga a precizat că în PNL nu a avut loc nicio discuție privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, menționând că informațiile apărute în spațiul public în acest sens sunt 'șopârle'. Reacția lui vine după ce deputatul PNL Alina Gorghiu, contestatară a lui Ilie Bolojan, a susținut că, potrivit unor informații 'pe surse' din presă, o parte din liderii PNL ar lua în calcul să voteze suspendarea președintelui Nicușor Dan. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților/ Biroul permanent a aprobat trecerea la votul cu prezență fizică în ședințele de plen
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, luni, mai multe măsuri cu privire la exercitarea votului în plen, una dintre acestea fiind deconectarea sistemelor de transmisie care fac legătura cu sistemul hibrid de vot la distanță. 'Vă aducem la cunoștință că începând cu data de 14 septembrie 2026 a fost implementat următorul set de măsuri: 1) Deconectarea logică și fizică a sistemelor de transmisie din cadrul sălii de plen care fac legătura cu sistemul hibrid de vot la distanță administrat de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, urmare a informării transmise de către Centrul de Dezvoltare Tehnologică al Camerei Deputaților; 2) Reconfigurarea sistemului de vot electronic administrat de Camera Deputaților în sensul operării modificărilor hardware și software necesare pentru sistarea folosirii sistemului hibrid de vot la distanță. 3) Reconfigurarea sistemului de agregare a voturilor pentru colectarea exclusiv a voturilor exercitate în format electronic din cadrul sălii de Plen a Camerei Deputaților', potrivit documentului. O altă măsură se referă la configurarea aplicațiilor de audio conferință și sistem de vot la distanță. 'Ambele aplicații vor fi oprite, iar aplicația de vot electronic hibrid la distanță va avea afișat textul informativ: 'Participarea și votul în cadrul ședințelor de Plen ale Camerei Deputaților se fac prin prezență fizică în Sala de Plen'', se menționează în document. Cu referire la Regulamentul Camerei Deputaților, ținând cont de prevederile incidente ale art. 132 și 133 din cadrul Secțiunii 6 ,'Procedura de vot', toate echipamentele și sistemele aferente sistemului de vot electronic la distanță vor fi păstrate în deținerea beneficiarilor de folosință. Astfel kit-urile mobile vor rămâne în deținerea deputaților iar server-ul și elementele conexe necesare conexiunilor vor rămâne în deținerea compartimentelor de specialitate din cadrul Camerei Deputaților, mentenanța periodică fiind asigurată de deținător. Sistemele de electro alimentare și sistemele hardware și software rămân pe poziție. Bazele de date din server-ul aferent sistemului de vot electronic la distanță vor beneficia de actualizare periodică. Urmare a acestor reconfigurări, începând cu data de 14 septembrie 2026, modalitățile de exercitare a votului din sala de plen a Camerei Deputaților vor fi exclusiv: vot deschis prin mijloace electronice (votul va fi exprimat exclusiv din sala de plen a Camerei Deputaților, având durata de 10 secunde/vot), votul prin ridicarea mâinii, prin apel nominal sau votul secret (prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice). 'în situația în care, potrivit prevederilor incidente din cadrul Regulamentului Camerei Deputaților, se decide folosirea sistemului hibrid de vot la distanță pentru ședințele Camerei Deputaților, perioada de mobilizare și operaționalizare a sistemelor este de 72 de ore, din momentul informării compartimentelor de specialitate ale Camerei Deputaților. în cazul ședințelor de Plen reunit al Camerei Deputaților și Senatului ce se desfășoară în cadrul sălii de plen a Camerei Deputaților, perioada de mobilizare și operaționalizare a sistemelor este de 72 de ore din momentul informării compartimentelor de specialitate ale Camerei Deputaților', potrivit memorandumului aprobat de Biroul permanent. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
AUR își completează proiectul legislativ de limitare a mandatelor șefilor unor instituții cu ASF, ANR, ANCOM
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își completează proiectul legislativ prin care propune limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducătorii unor instituții publice, pentru a reduce 'riscul concentrării excesive a puterii', printre instituțiile adăugate numărându-se ANRE, ASF, ANCOM și Consiliul Concurenței. în forma inițială proiectul prevede că directorii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale de Protecție Internă, Direcției Generale de Informații a Apărării și Serviciului de Telecomunicații Speciale să poată exercita mandate de câte 5 ani, cu maximum două mandate de persoană. Inițiativa vizează, de asemenea, limitarea mandatelor pentru conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, susține că limitarea la două mandate a perioadei în care aceeași persoană poate conduce o instituție este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii și formarea unor cercuri de influență, mai ales în cazul structurilor care au acces la informații sensibile și exercită atribuții importante pentru securitatea statului. 'în urma discuțiilor din spațiul public, vom extinde proiectul și la autoritățile de reglementare, respectiv ANRE, ASF, ANCOM și Consiliul Concurenței. Adică vom include aceste instituții în demersul nostru privind limitarea numărului de mandate a conducătorilor acestor instituții, urmărind același obiectiv: limitarea concentrării puterii și schimbarea periodică a conducerii. Susținem această modificare pentru că menținerea aceleiași persoane într-o funcție de conducere pentru o perioadă foarte mare de de timp poate favoriza formarea unor cercuri de influență. Riscul crește cu atât mai mult atunci când vorbim despre niște instituții sau persoane care au acces la informații sensibile sau exercită atribuții importante de reglementare, supraveghere și control și considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în practică o viziune proprie', a afirmat Vlahu, luni, la Parlament, într-o conferință de presă. Potrivit proiectului, mandatele exercitate parțial sunt considerate mandate întregi și intră în calculul limitei stabilite, iar pentru funcțiile pentru care nu exista anterior o durată maximă, noua perioadă începe să curgă de la intrarea în vigoare a legii. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)
Ștefan Pălărie (USR) cere comisie parlamentară de anchetă cu foștii miniștri ai Educației, în cazul testelor PISA
Parlamentarii USR solicită comisie de anchetă pentru toți responsabilii din Educație, respectiv foștii miniștri, în urma rezultatelor testelor PISA publicate săptămâna trecută, a anunțat, luni, senatorul Ștefan Pălărie. 'Am văzut scăderi consistente la toți cei trei indicatori - citire, matematică, științe. Am văzut trecerea unei bariere psihologice de peste 52% nivel de analfabetism în aplicarea matematicii în școlile din România. Și există pericolul să se instaureze o liniște asurzitoare. Nimeni nu este vinovat, nimeni nu este responsabil. Țările nordice, de exemplu, pentru scăderi mai mici, au declanșat oficial o așa-numită criză de învățare. (...) în România, noi nu mai avem nevoie de un nou slogan și am văzut cât de deficitar a fost sloganul 'România educată', menit să ne adoarmă, dar în spate lipsit de absolut orice formă de consistență sau de soluții. Eu cred că este și pentru România momentul să declanșăm discuții reale despre probleme și mai ales să ne concentrăm pe soluții. Din acest motiv, mai mulți colegi de ai mei din Camera Deputaților, din Comisia de învățământ, au solicitat o comisie de anchetă în care cei responsabili de învățământul din România, foști miniștri, să vină și să dea explicații', a declarat Pălărie la Parlament. El a adăugat că USR dorește să vadă perspectiva fiecăruia dintre ei, mai ales din 2012 până în prezent, 'când am început să avem la fiecare trei ani rezultate mai proaste'. 'Altminteri, avem nevoie să ne punem niște întrebări fundamentale. Este oare problema suprapunerii unei crize de învățământ generate de foarte mulți copii din medii vulnerabile cu o criză a stimulării formatelor digitale? (...) Ce se va întâmpla cu acești copii, care astăzi nu înțeleg un text, atunci când vor deveni adulți și vor intra în piața forței de muncă sau în economie? Ce facem cu societatea asta hiperdigitalizată, în care uneori semnăm cu o singură bifă contracte, termene și condiții, iar noi avem jumătate din România care nu înțelege ce citește. înspre ce societate ne îndreptăm? Ce facem cu criza profesorilor?', a adăugat Pălărie. în context, el a anunțat că grupul parlamentar al USR propune cinci soluții pentru această situație. 'în primul rând, avem nevoie de o intervenție în școlile cu cele mai scăzute rezultate. Acolo unde la Evaluarea națională tu nu reușești să iei nici măcar minimum de notă 5, pentru cohorte de elevi care dau examenul la finalul clasei a VIII-a, acolo trebuie făcută intervenție. Și avem și în eșantionul PISA aceeași problemă. Asta înseamnă că trebuie să intervenim diferențiat cu soluții, cu resurse financiare și, da, cu profesori noi, față de profesorii care nu reușesc să-i scoată pe copiii din mocirla neînțelegerii în acele unități de învățământ. Doi - avem nevoie de învățământ remedial organizat pe grupuri mici. (...) Avem nevoie de atragerea în mediul rural a profesorilor tineri buni, iar asta nu se poate face decât prin stimulente și prin programe de pregătire', a propus el. Legat de profesorul debutant, senatorul consideră că 'nu poți să intri la clasă și apoi timp de un an nimeni să nu mai vorbească cu tine'. 'Un an de zile ar trebui să fii însoțit permanent de un profesor senior, care să știe carte și să știe pedagogie. Și aș mai adăuga de asemenea că avem nevoie și să reducem numărul de elevi la clasă, în clasele super-aglomerate', a spus el. Ștefan Pălărie a afirmat că i se pare 'un pic amuzant' că ministrul interimar al Educației a susținut că în școala în care învață fiul său nu este respectată legea în privința numărului de elevi dintr-o clasă în învățământul primar. 'Și, sigur, domnia sa nu are cum să fie responsabil. A fost numit ministru al Educației în acest an, în timp ce noi discutăm despre rezultate din mai - iunie 2025. Dar ne arată acest fenomen, că e nevoie să intervenim și clasele să fie dimensionate corect', a subliniat el. Potrivit senatorului USR, trebuie regândite și conținuturile, pentru că 'astăzi învățăm mult și fără rost'. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților: Raisa Enachi a demisionat din grupul 'Uniți pentru România'
Deputatul Raisa Enachi a informat luni Biroul permanent al Camerei Deputaților că, începând cu data de 1 septembrie 2026, și-a depus demisia din calitatea de membru al Grupului parlamentar 'Uniți pentru România'. De la aceeași dată, Raisa Enachi a precizat că își va desfășura activitatea parlamentară în calitate de deputat neafiliat. Grupul 'Uniți pentru România', din care face parte fostul premier Victor Ponta, a apărut prin schimbarea denumirii oficiale a grupului Partidului Oamenilor Tineri (POT) din Camera Deputaților, în mai 2026, în urma unor reconfigurări politice și a plecărilor din formațiune. Anterior, Raisa Enachi a făcut parte din Alianța pentru Unirea Românilor, pe listele acestui partid obținând primul mandat de deputat, la Vaslui, în urma alegerilor din 2020. A părăsit formațiunea în februarie 2024, când s-a înscris în S.O.S. România, fiind realeasă pentru un nou mandat de parlamentar în decembrie 2024. A demisionat din partid în august 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Grindeanu: Dintr-o dată Ilie Bolojan a realizat că vrea un guvern tehnocrat, PSD nu susține acest scenariu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri, la Constanța, că speră ca în zilele următoare să se găsească o soluție astfel încât țara să aibă un guvern cu puteri depline și a subliniat că PSD nu susține un guvern tehnocrat. 'Am văzut aseară și am spus și în intervenția mea de aici, de mai devreme, că, dintr-o dată Ilie Bolojan a realizat că vrea un guvern tehnocrat. Dar ce a avut guvernul din mai, Tomac? Poate nu era bună persoana, dar putea să spună: 'domnule, mie nu îmi place Eugen Tomac, puneți pe alt tehnocrat, că-l votez'. Acum, dintr-o dată, după patru luni revenim la acea... care sunt argumentele? Ce s-a schimbat? Adică sunt lucruri și întrebări la care trebuie să se răspundă. Și nu de noi', a spus Grindeanu. Liderul social democrat a subliniat că PSD nu susține un guvern tehnocrat. 'PSD-ul nu susține, și vă spun direct, că PSD nu susține acest scenariu de guvern tehnocrat', a menționat Sorin Grindeanu. El a spus că, dacă va fi nominalizat premier, va prezenta majoritatea pe care se bazează, în mod transparent. 'Pentru că nu pot să fac majorități ascunse și n-aș accepta să fac un lucru de acest tip. Deci eu înțeleg, să spunem, reținerea UDMR-ului din această perspectivă, fiindcă dorește o majoritate transparentă. Și dacă voi fi nominalizarea de prim-ministru, evident că voi prezenta această majoritate în mod transparent, pe care mă bazez', a afirmat Grindeanu. Președintele PSD a adăugat că 'e nevoie ca toată lumea să lase un pic tonul mai jos' și să încerce formarea unui guvern. 'Eu cred că e nevoie ca toată lumea să lase un pic tonul mai jos, să lăsăm chestiuni populiste, pentru că în această perioadă se întâmplă lucruri și de acest tip, și să încercăm să facem un guvern (...). Avem nevoie de un guvern cu puteri depline', a declarat Grindeanu. Legat de varianta prim ministru Luca Niculescu, liderul social democrat spune că nu a văzut nici o declarație a acestuia că și-ar dori funcția. 'Și așa, l-a întrebat cineva pe Luca, dacă vrea? Am văzut-o pe surse. Eu îl cunosc foarte bine pe Luca Niculescu. îl cunosc din 2017, de când eram prim-ministru și el era ambasador la Paris (...). E un om cu o expertiză foarte bună pe politică externă. îmi cereți să îmi dau cu părerea despre ceva ce nu știu dacă e valabil. Adică, nu știu, n-am văzut vreo declarație că și-ar dori, n-am văzut că președintele și-l dorește. Speculăm', a specificat Grindeanu. Liderul social democrat a mai făcut un apel pentru găsirea unei soluții privind formarea noului guvern, pentru că, în opinia sa, în cazul în care se va ajunge la anticipate, nu se vor putea organiza mai devreme de luna februarie 2027. 'E nevoie de un guvern cu puteri depline. Dacă intrăm în scenariu de alegeri anticipate, păi să știți că mai repede de februarie, pe un calendar pe care l-am făcut cu colegii mei din Parlament, nu se pot organiza. Până în februarie atunci ar rămâne un guvern interimar. Iar lucrurile se vor adânci. De aceea apelul meu este acela de a găsi o soluție', a mai afirmat președintele PSD. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că PNL vede fezabilă formarea unui guvern de tranziție care să se bazeze pe tehnocrați și să aibă ca misiune principală adoptarea politicilor publice necesare pentru pregătirea anului viitor. AGERPRES / (A - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)
Comisarul european pentru egalitate, la Comisiile pentru afaceri europene ale Parlamentului
Consolidarea capacității UE de a preveni și gestiona situațiile de criză, creșterea rezilienței la nivel european și dezvoltarea unei culturi comune a pregătirii, în contextul actualelor provocări de securitate s-au numărat, joi, printre temele întrevederii membrilor Comisiilor pentru afaceri europene ale Parlamentului cu comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea rizelor, Hadja Lahbib. Potrivit unui comunicat al Senatului, la întrevedere au participat, printre alții, senatorii Lucian Petrică Rusu, Andrei-Emil Dîrlău, Adelina Dobra și Daniela Ștefănescu. Lucian Petrică Rusu a subliniat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și cibernetice, presiunile asupra infrastructurii critice, fenomenele meteorologice extreme și crizele umanitare demonstrează că pregătirea și reziliența au devenit priorități strategice pentru viitorul Uniunii Europene. El a evidențiat importanța consolidării capacității statelor membre de a acționa rapid, eficient și coordonat, necesitatea dezvoltării instrumentelor europene de prevenire și răspuns la crize și a acordării unei atenții sporite regiunii Mării Negre, continuarea sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, pentru că întărirea capacității de răspuns în această regiune contribuie la securitatea și reziliența întregii Uniuni Europene. Un alt subiect important al discuțiilor l-a reprezentat consolidarea Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene și a capacităților europene de intervenție în situații de urgență. în acest sens, a fost evidențiată experiența României atât în calitate de beneficiar, cât și de furnizor de asistență. în egală măsură, vorbitorii au insistat asupra beneficiilor concrete obținute în urma solidarității europene în gestionarea situațiilor de criză. Comisarul european Hadja Lahbib a prezentat principalele direcții ale agendei europene în domeniul pregătirii și gestionării crizelor, subliniind că actualul context internațional impune Uniunii Europene să fie pregătită să răspundă unui spectru tot mai larg de amenințări. Hadja Lahbib a evidențiat importanța Strategiei Uniunii pentru o Uniune a pregătirii (Preparedness Union Strategy), punând accentul pe necesitatea anticipării riscurilor, a unei abordări cuprinzătoare și a mobilizării eficiente a instrumentelor disponibile la nivel european. Totodată, comisarul a subliniat rolul solidarității europene ca element esențial al pregătirii și al răspunsului la crize, necesitatea consolidării și cooperării dintre statele membre, a creșterii gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la diversitatea amenințărilor cu care se confruntă Uniunea. în acest context, a fost evidențiat și rolul tinerilor și al voluntariatului în dezvoltarea unei culturi europene a solidarității și rezilienței, inclusiv prin intermediul programelor europene. Au fost abordate și aspecte privind egalitatea, incluziunea socială, politicile publice adresate rromilor și participarea femeilor la viața publică și politică. Adelina Dobra a atras atenția asupra subreprezentării femeilor în viața politică și în procesele decizionale, subliniind că o participare mai echilibrată contribuie la dezvoltarea unor instituții și politici publice care reflectă mai bine societatea. Andrei-Emil Dîrlău a făcut referire la schimbarea paradigmei legate de fondurile europene, la angajamentele concrete pe care Uniunea Europeană și le asumă în raport cu comunitatea romă și persoanele cu dizabilități, precum și la îmbunătățirea mecanismului protecției civile și a viitoarei strategii europene de pregătire a statelor membre pentru situații de criză. 'în încheierea întrevederii, a fost reiterată importanța solidarității, cooperării și dialogului dintre instituțiile europene și parlamentele naționale în identificarea unor răspunsuri comune la provocările actuale. România își reafirmă angajamentul de a contribui activ la eforturile de construire a unei Uniuni Europene mai pregătite, mai reziliente și mai capabile să își protejeze cetățenii', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: senat.ro
AUR propune limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete, BNR, CNA, CNSAS
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune, într-un proiect legislativ depus în Parlament, limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducătorii unor instituții publice pentru a reduce 'riscul concentrării excesive a puterii'. Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul prevede că directorii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale de Protecție Internă, Direcției Generale de Informații a Apărării și Serviciului de Telecomunicații Speciale să poată exercita mandate de câte 5 ani, cu maximum două mandate de persoană. Senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, susține că limitarea la două mandate a perioadei în care aceeași persoană poate conduce o instituție este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii și formarea unor cercuri de influență, mai ales în cazul structurilor care au acces la informații sensibile și exercită atribuții importante pentru securitatea statului. 'Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune și pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc și pentru alți profesioniști care pot să își asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parțial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege', a afirmat Nicolae Vlahu, citat în comunicat. Inițiativa vizează, de asemenea, limitarea mandatelor pentru conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. AUR consideră că 'exercitarea pe perioade îndelungate a unor funcții-cheie, în lipsa unor limite clare privind durata și numărul mandatelor, poate alimenta suspiciunile privind independența instituțiilor și poate favoriza apariția unor conflicte de interese'. Potrivit proiectului, mandatele exercitate parțial sunt considerate mandate întregi și intră în calculul limitei stabilite, iar pentru funcțiile pentru care nu exista anterior o durată maximă, noua perioadă începe să curgă de la intrarea în vigoare a legii. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Parlament/ Audieri în Comisiile IT: Centrul Național Cyberint a trimis 1.300 de informări cu vulnerabilitățile unor instituții
Centrul Național Cyberint a trimis, din 2021 și până în acest an, 1.304 informări către diverse instituții publice privind vulnerabilitățile informatice de ordin tehnic, procedural sau uman pe care le au aceștia în interior, a precizat șeful CNC, Anton Rog, la dezbaterile din ședința Comisiilor parlamentare pentru tehnologia informației. Comisiile au analizat atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) din 14 iulie 2026, care a blocat platforma e-Terra și a oprit tranzacțiile imobiliare din România timp de aproape o lună. Șeful CNC a spus că a informat încă din 2021 privind existența unor compromiteri și vulnerabilități critice la Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), menționând că, din datele SRI, reiese că nu a existat și un răspuns oficial din partea Agenției Naționale de Cadastru. 'Investigațiile specifice derulate de Centrul Național Cyberit au permis identificarea unor compromiteri și vulnerabilități critice la nivelul anului 2021, aspecte care au fost comunicate prim-ministrului la momentul respectiv, conducerii MDLPA și ANCPI. în plus, vreau să precizez că numai în anul 2025 am trimis 233 de informări legate de vulnerabilități, nu numai la ANCPI, în general, în arcul guvernamental, iar în intervalul 2021-2026 am trimis 1.304 informări către diverse instituții din arcul guvernamental cu vulnerabilitățile de ordin tehnic, procedural sau uman pe care le au aceștia în interior', a precizat Rog. El a explicat că atacul de la ANCPI a fost de tip ransomware și a fost derulat actorul cyber ByteToBreach, menționând că atacatorul a șters aproximativ 1.000 de servere virtuale din rețeaua ANCPI. Potrivit acestuia, atacul cibernetic a fost posibil pe fondul mai multor vulnerabilități de securitate cibernetică, precum folosirea unor parole cu nivel redus de complexitate, dar și reutilizate pe perioade îndelungate, inclusiv pe conturile de administrator; existența unor sisteme vechi, neactualizate de mai mulți ani; implementarea unor reguli permisive de acces în rețeaua internă la instituții. Ionuț-Andrei Iacoboaei, directorul adjunct al Directoratul Național de Securitate Cibernetică, a afirmat că ANCPI a folosit pe conturi diferite aceeași parolă de administrare, menționând că aceasta nu este o practică recomandată. 'Escaladarea și compromiterea a fost posibilă datorită unui cumul de factori - vorbim de sisteme vulnerabile, de lipsă de actualizări de securitate, de utilizarea acelorași parole pentru conturi diferite. (...) Nu a fost un atac foarte sofisticat, din perspectiva DNSC, a fost un atac derulat prin exploatarea unor vulnerabilități cunoscute', a detaliat acesta. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a trimis către 2.400 de instituții publice de nivel național notificări în care au fost semnalate peste 40.000 de vulnerabilități. Reprezentanții ANCPI au menționat că activitatea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, afectată în urma atacului cibernetic din 14 iulie, ar putea fi reluată integral săptămâna viitoare. 'încercăm să luăm cele mai bune măsuri, o parte din aplicații au fost pornite, cred că cel târziu săptămâna viitoare vom reporni integral activitatea', a spus Mircea Popa, director general adjunct al ANCPI. La rândul său, Eduard Gheorghe, șeful direcției informatice din ANPCI, a spus că nu există informații că ar fi fost afectate bazele de date. Președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, Radu Mihaiu, a afirmat că în urma analizei a rezultat că instituțiile publice din România nu sunt protejate și peste o sută dintre ele se pot afla oricând în situația Agenției de Cadastru. 'Discuțiile de astăzi mi-au confirmat că întrebările care se pun acum sunt: câte alte instituții s-ar putea trezi în situația ANCPI și, mai ales, când. Avem o mare problemă. E vorba și de erori tehnice, dar și mai grave sunt cele instituționale, care permit și chiar favorizează astfel de atacuri. Sunt componente care nu sunt acoperite de contractele de mentenanță, sunt componente expirate, evident pline de vulnerabilități. Toate acestea pentru că la nivelul conducerii instituțiilor nu există conștientizarea pericolului real pe care îl prezintă atacurile cibernetice. Realitatea este că instituțiile din România nu sunt protejate, că avem zeci, poate chiar sute de instituții care se pot afla oricând în situația ANCPI', a spus deputatul USR Radu Mihaiu. Senatorul PSD Marius Humelnicu a subliniat că este inexplicabil că ANPCI a primit informări țintite și nu a intervenit. 'Nu înțeleg de ce nu aveți o colaborare cu specialiști. Cred că ar trebui să răspundă președintele ANPC pentru ce s-a întâmplat, nu știu de ce nu și-a dat demisia sau nu a fost demis', a declarat Humelnicu. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Camera Deputaților/ Grup de lucru pentru analiza proiectelor privind reducerea numărului de parlamentari
Biroul permanent al Camerei Deputaților a luat act, miercuri, de o solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind constituirea unui grup de lucru care să analizeze proiectele legislative referitoare la reducerea numărului de parlamentari. Acesta va fi alcătuit din 15 deputați, conform ponderii partidelor, iar grupurile parlamentare trebuie să transmită până săptămâna viitoare propunerile, astfel încât să poată fi votate într-o ședință ulterioară a Biroului permanent. Solicitarea a venit în contextul în care, în ședința de plen de marți, deputații au aprobat, la solicitarea AUR și a USR, ca două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate. întrunită în ședință tot marți, Comisia juridică a decis, cu majoritate de voturi, formularea unei solicitări către Biroul permanent în vederea constituirii unui grup de lucru comun, cu reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a deputaților neafiliați, pentru analiza proiectelor PL-x 296/2023 și PL-x 454/2025, care vizează reducerea numărului de parlamentari. 'Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii și criterii unitare, fără a afecta competențele și parcursul legislativ al comisiilor sesizate. Necesitatea unei asemenea abordări rezultă și din faptul că reducerea numărului de mandate nu reprezintă o simplă chestiune numerică. Art. 62 alin. (3) din Constituție impune stabilirea numărului de deputați și senatori în raport cu populația țării, ceea ce reclamă o analiză fundamentată a variantelor de repartizare și a efectelor acestora asupra fiecărei circumscripții. Totodată, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, norma de reprezentare și pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaților. Reducerea acestui număr produce, în consecință, efecte asupra normei de reprezentare și asupra pragului exprimat în voturi, ceea ce impune evaluarea consecințelor asupra întregului mecanism electoral, inclusiv din perspectiva reprezentării minorităților naționale', se arată în solicitarea Comisiei juridice. Potrivit documentului, lucrările grupului de lucru ar trebui să pornească de la următoarele principii: respectarea Constituției și a principiilor reprezentării democratice, inclusiv a egalității votului; proporționalitatea dintre populație și numărul de mandate, prin raportare la date demografice actualizate și, în primul rând, la rezultatele celui mai recent recensământ; asigurarea unei reprezentări teritoriale adecvate, inclusiv pentru județele cu populație redusă; protejarea reprezentării minorităților naționale, potrivit Constituției și legislației aplicabile; evaluarea distinctă a efectelor asupra Camerei Deputaților și Senatului, în raport cu caracterul bicameral al Parlamentului; analizarea mai multor variante de repartizare a impactului concret al acestora asupra circumscripțiilor electorale. 'De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția tratează sistemul electoral și delimitarea circumscripțiilor ca elemente fundamentale ale procesului electoral, a căror modificare presupune o analiză aprofundată și un proces de dezbatere și consens. (...) Un asemenea demers este cu atât mai necesar cu cât rezultatele referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300 trebuie analizate în contextul actualei structuri bicamerale. Opțiunea exprimată atunci de electorat pentru un anumit plafon numeric a fost formulată într-un context instituțional diferit, iar aplicarea unui asemenea plafon în actuala structură a Parlamentului, în care mandatele sunt distribuite între două Camere cu atribuții constituționale distincte, reclamă o fundamentare juridică și electorală corespunzătoare', adaugă comisia. Potrivit Comisiei juridice, constituirea grupului de lucru ar permite, astfel, o analiză comună a acestor implicații și stabilirea unor repere unitare pentru dezbaterea proiectelor în comisiile sesizate, contribuind la identificarea unei soluții legislative fundamentate, proporționale și conforme cu exigențele constituționale privind reprezentarea cetățenilor. Două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 au intrat marți în dezbaterea comisiilor de specialitate, după ce plenul Camerei Deputaților a dat un vot în acest sens. înainte de a fi începută dezbaterea ordinii de zi, liderul deputaților AUR, Mihai Adrian Enache, a făcut o solicitare de suplimentare a acesteia cu un proiect legislativ privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. 'Am o solicitare de suplimentare a ordinii de zi. Fac mențiunea că nu există un acord al liderilor, așa că va fi nevoie de un vot. Este o solicitare pe care o tot facem de ani de zile, dar am văzut ieri două partide care s-au arătat dispuse să punem în aplicare referendumul românilor, care au spus că Parlamentul trebuie să fie condus de maxim 300 de parlamentari. Există un proiect pe ordinea de zi în circuitul legislativ, PLx 296/2023, care implementează, practic, ceea ce au decis românii prin referendum - scăderea numărului de parlamentari la maxim 300. Este momentul, stimați colegi, să arătați că nu facem declarații politice, vreți să faceți reforma Parlamentului. O aveți pe masă. (...) Dacă vreți într-adevăr să reformăm Parlamentul, haideți să lucrăm acest proiect, care este exact ceea ce ați comunicat împreună ieri - USR și PNL', a declarat Enache. Deputata USR Cristina Prună, inițiatoarea unui proiect similar (PLx 454/2025), a propus ca soluție dezbaterea în paralel a celor două proiecte de către comisiile de specialitate. 'Ar trebui cele două proiecte de lege să fie discutate la comun în comisiile raportoare. (...) Deci putem supune la vot ca aceste comisii să se întrunească, să lucreze în paralel cu plenul și să avem un raport pe care să îl putem discuta aici, în plenul Camerei Deputaților', a spus ea. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Senat: George Ștefanache și-a anunțat în plen demisia din USR
George Ștefanache și-a anunțat, marți, în plenul Senatului, dezafilierea de la grupul USR și a precizat că va activa ca senator independent. 'îmi anunț astăzi încetarea activității în cadrul grupului USR. Voi acționa ca senator independent', a spus Ștefanache. El a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook, pe 3 septembrie, că decizia reprezintă 'o formă de fidelitate' față de valorile personale, dar și față de gălățenii cărora le-a promis că va contribui la schimbarea în bine a vieții lor și cărora le este dator să rămână 'pe baricadele luptei cu psd-ismul' la Galați. 'Chiar dacă la nivelul central al USR există o preocupare intensă de păstrare a unor valori 'asumate', aceasta se diluează în teritoriu, până la estompare, așa cum este cazul la Galați. Oricât de atașat aș fi de activitatea partidului la nivel central și parlamentar, nu pot accepta inactivitatea 'asumată' a structurii politice locale din care deja am făcut parte. Cei care poartă stindardul luptei cu sistemul - mă refer aici în principal la Dominic Fritz, nu vor candida niciodată la Primăria Galați. Iar Diana Buzoianu, Oana Țoiu, Irineu Darău și Radu Miruță nu vor fi prezenți niciodată pe listele pentru Consiliul Local și Consiliul Județean Galați. La Galați, din partea USR Galați vor trebui să candideze useriști gălățeni, dar nu doar pentru a încărca listele electorale', a scris senatorul. Ștefanache a menționat că decizia de a pleca din partid nu a fost luată 'din orgoliu' sau 'din supărare', ci din dorința de a nu deveni 'spectatorul' propriei sale tăceri și de a nu valida 'prin prezență' lucruri pe care nu le mai poate susține 'prin conștiință'. El a subliniat că drumul său politic nu se închide și că va continua acolo unde poate rămâne 'autentic, lucid și util' pentru Galați. 'Trăiesc de ceva vreme într-o dilemă - să rămân, sperând că voi putea schimba ceva din interior, sau să plec, pentru a nu deveni complice la stagnare sau la contaminarea cu ceea ce nu doar declarativ mi-am asumat să combat?... Pentru mine, răspunsul începe cu o întrebare simplă: 'Mai pot să-mi păstrez integritatea dacă rămân?' Dacă răspunsul devine neclar, dacă vocea interioară începe să se stingă, dacă valorile care m-au adus aici nu mai găsesc loc să respire, atunci plecarea nu mai este o ruptură, ci o necesitate. Demisia mea este o formă de fidelitate față de valorile mele și ale familiei mele, dar mai ales față de gălățenii cărora le-am promis că le voi schimba viața în bine dacă mă vor investi cu votul lor și cărora le sunt dator să rămân pe baricadele luptei cu psd-ismul la Galați', a adăugat Ștefanache. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Examenul suplimentar de admitere la liceu - eliminat
Senatul a adoptat, marți, proiectul de lege care prevede eliminarea organizării examenului de admitere la liceu, suplimentar față de Evaluarea Națională. S-au înregistrat 104 voturi 'pentru' și trei abțineri. Proiectul modifică în acest sens Legea învățământului preuniversitar 198/2023. în prezent, Legea 198/2023 prevede la articolul 101 că liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a pentru maximum 50% din numărul de locuri, după susținerea de către elevi a Evaluării Naționale. Această prevedere a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2026, când a început noul an școlar. Plenul Senatului a decis abrogarea acestui articol, începând cu acest an școlar, 2026-2027. Ministerul Educației urmează să emită un nou ordin cu metodologia de examen. Prin derogare, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Senatul este for decizional și actul normativ va merge la promulgare. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)