Cultură
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Harghita: Ușile împărătești de la biserica prăbușită din Uilac, recuperate de pompieri; vor fi tratate și expuse la muzeu
Ușile împărătești, ușile centrale ale catapetesmei bisericii ortodoxe din satul Uilac, comuna Săcel, monument istoric care s-a prăbușit în luna februarie după ce structura de lemn a fost afectată de o ciupercă, au fost recuperate de pompieri și vor fi supuse unui tratament, pentru ca ulterior să fie expuse. Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita, col. Vasile-Radu Monoranu, a declarat marți, într-o conferință de presă, că intervenția de recuperare a unor obiecte de cult din interiorul bisericii prăbușite a avut loc în cursul zilei de luni, la solicitarea Institutului Național al Patrimoniului. La fața locului au acționat pompierii de la Detașamentul ISU din Odorheiu Secuiesc, care au extras ușile împărătești și le-au predate specialiștilor în patrimoniu. 'A fost un inginer structurist care a evaluat situația din punct de vedere structurii, să știm că suntem și noi asigurați, la rândul nostru, deși avem experiența necesară și avem și metodele și mijloacele pentru a consolida orice fel de structură care nu este stabilă și de a interveni Nu a fost o situație de urgență clasică, dar a fost o situație în care colegii de la Ministerul Culturii, de la Institutul Patrimoniului au avut nevoie de sprijinul nostru. Nu aveau curajul să intre și nici competența, probabil, să intre sub dărâmături. (...) că sunt elemente de construcție din lemn care sunt așezate acolo una peste alta și era destul de grav afectată zona și destul de greu accesul. Și atunci noi am intrat, am recuperat acele uși împărătești, le-am protejat, le-am ambalat frumos și le-am predat specialiștilor', a declarat col. Monoranu. Șeful ISU Harghita a mai precizat că pompierii au fost solicitați să recupereze și clopotele din clopotniță, însă, întrucât aceasta nu s-a prăbușit, s-a stabilit că ele pot rămâne la locul lor. Col. Monoranu a mai spus că urmează să fie realizat un proiect de consolidare a turnului clopotniței, care ar urma să fie păstrat. Potrivit unei informări a Institutului Național al Patrimoniului, transmisă presei de ISU Harghita, ușile împărătești sunt atribuite zugravului Ioan și au fost pictate la 1789, reprezentând 'elemente valoroase ale bisericii prăbușite'. La fața locului au fost prezenți, pe lângă specialiștii Institutului Național al Patrimoniului și directorul Direcției Județene pentru Cultură Harghita, Bakos László, precum și un preot din partea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Bakos László a precizat pentru AGERPRES că ușile împărătești recuperate vor fi transportate la un institut specializat, unde vor fi tratate cu raze gamma pentru eliminarea ciupercii. Potrivit acestuia, după tratament, obiectele de cult ar urma să fie donate Muzeului Mănăstirii 'Sfântul Ilie' din Toplița. Totodată, Bakos László a arătat că Institutul Național al Patrimoniului urmează să înceapă procedura de declasare a bisericii din lista monumentelor istorice, dar se va face o declasare parțială, întrucât clopotnița, care a fost construită ulterior, nu ar fi fost afectată de ciupercă și va rămâne ca monument istoric, împreună cu clopotele din 1856. La rândul său, preotul Paraschiv Oltean, consilier pe patrimoniu și construcții bisericești la Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, a declarat pentru AGERPRES că ușile împărătești recuperate din biserica prăbușită reprezintă 'o mărturie a credinței în zonă', ele urmând să fie expuse, după tratare, la Muzeul Mănăstirii Sf Ilie din Toplița. Referitor la situația turnului, reprezentantul Episcopiei a spus că urmează efectuarea unor expertize și, cel mai probabil, va avea nevoie de consolidare, în situația în care se va decide păstrarea lui. Totodată, acesta a precizat că Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei a făcut demersurile necesare pentru demolarea bisericii și curățarea zonei, pentru ca ciuperca respectivă să nu se extindă la alte construcții. Preotul a reafirmat intenția Episcopiei de a construi la Uilac un nou lăcaș de cult. 'Am vorbit cu primăria din zonă, ne ajută cu un teren. E posibil ca în perioada imediat următoare să ne doneze terenul și când avem terenul, în momentul acela ne apucăm de proiect', a conchis Parachiv Oltean. Biserica ortodoxă cu hramurile 'Sfântul Gheorghe' și 'Sfântul Nicolae', a fost ridicată în anul 1784, în localitatea mureșeană Boiu, și a fost mutată în Uilac în 1905. Structura de lemn a lăcașului de cult a fost afectată grav de așa zisa 'ciupercă lacrimogenă' și, în ciuda demersurilor de salvare, biserica s-a prăbușit. AGERPRES/ (A, AS, redactor: Gina Ștefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului / Facebook
Iași: Complexe funerare vechi de mii de ani, descoperite în zona Spineni, comuna Andrieșeni (GALERIE FOTO)
Trei complexe funerare vechi de mii de ani au fost descoperite în comuna Andrieșeni, în urma unei campanii de cercetări arheologice interdisciplinare desfășurate în perioada 18 - 25 iulie, a declarat marți, pentru AGERPRES, responsabilul de proiect, dr. Ciprian-Cătălin Lazanu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei - Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași. Potrivit sursei citate, descoperirile sunt considerate importante, deoarece pot oferi informații noi despre practicile funerare ale comunităților preistorice care au locuit în valea Jijiei. în urma săpăturilor, au fost identificate trei complexe funerare, care urmează să fie analizate în detaliu și care vor contribui la înțelegerea comportamentului funerar al comunităților preistorice din această parte a Moldovei. 'în această campanie, au fost descoperite trei morminte. Unul dintre ele aparține populațiilor turanice de secol X-XI, iar alte două morminte sunt datate la sfârșit de Epoca Bronzului, început de Epoca Fierului, perioada Hallstattului timpuriu', a explicat, pentru AGERPRES, coordonatorul echipei de cercetare arheologică, dr. Ciprian-Cătălin Lazanu. Conform acestuia, cercetările au fost realizate în cadrul proiectului 'Identificarea și evaluarea patrimoniului arheologic, cu precădere a monumentelor tumulare din zona de luncă de pe teritoriul comunei Andrieșeni, județul Iași'. 'în mare parte, comuna Andrieșeni se află pe lunca Jijiei. Pe noi ne interesa să cercetăm astfel de monumente care de obicei se regăsesc pe zone înalte. Am identificat cu ajutorul planurilor directoare de tragere și a hărților satelitare astfel de tumuli (morminte - n.r.) în zonă de luncă. După o analiză, am decis să începem acest sit arheologic în zona Spineni, unde este o necropolă, adică un grup de tumuli. în momentul acesta, vizibili sunt cinci tumuli', a afirmat Ciprian-Cătălin Lazanu. Specialiștii au efectuat atât investigații non-invazive, prin zboruri aeriene, măsurători magnetometrice și geoelectrice, inclusiv tomografie electrică, cât și cercetări arheologice invazive pe primul tumul, situat în centrul grupului de trei movile funerare vizibile în teren. 'Pe parcursul celor șase zile de cercetare, am săpat doar jumătate din această movilă, încercăm în luna septembrie să săpăm a doua jumătate. Având în vedere că în zonă sunt cinci movile, din care trei sunt vizibile și două apar doar pe hărți, ne propunem să continuăm cercetările până când epuizăm întregul nivel de cultură din tumul, astfel încât să avem la finalul celor două campanii o imagine generală cu toate posibilele complexe funerare din cadrul acestui tumul', a declarat Sergiu-Constantin Enea, inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Iași, membru al echipei de cercetare. La cercetare au participat dr. Ciprian-Cătălin Lazanu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei - Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași, dr. Sergiu-Constantin Enea, inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Iași, lect. univ. dr. Andrei Asăndulesei, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași, dr. Casandra Brașoveanu și dr. Radu-Alexandru Brunchi, de la Centrul Arheoinvest din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași, și masteranzii Constantin Gabriel Iacob și Răzvan Șurubaru, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' Iași. Ciprian-Cătălin Lazanu a precizat că se intenționează realizarea de campanii arheologice multianuale, astfel încât să fie cercetată întreaga necropolă. AGERPRES/(A - redactor:: Daniela Malache, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa fotografiilor: Arhiva personală Ciprian-Cătălin Lazanu
Expoziția de artă contemporană 'Stories in layers' a artistei Mirela Trăistaru, la IRCCU Veneția
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează, în perioada 1-14 august, expoziția de artă contemporană 'Stories in layers' a artistei Mirela Trăistaru. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al ICR, transmis marți AGERPRES, vernisajul va avea loc vineri, 31 iulie, de la ora 18:00, în prezența artistei și a curatoarei. Reunind lucrări din seriile 'Țesături de la Bunica Mea', 'Coronițe' și 'Memoria locului', expoziția propune o incursiune în universul artistic al Mirelei Trăistaru, oferind publicului o perspectivă asupra unei viziuni în care memoria, culoarea și experiența se întâlnesc într-un limbaj vizual profund personal. Având ca surse de inspirație memoria afectivă, tradițiile românești și relația dintre om și natură, aceste serii sunt reinterpretate într-o cheie contemporană, în care cromatica și gestul pictural construiesc un dialog între identitate, patrimoniu și sensibilitatea prezentului. Expoziția, curatoriată de Antigona Silvia Rogozea, va putea fi vizitată în Mica Galerie a IRCCU Veneția de marți până duminică, în intervalul orar 16:00 -20:00. *** Cu o activitate de peste două decenii, născută în Bistrița, Carmen-Mirela Trăistaru a expus în Statele Unite, Elveția, Austria, India, Coreea de Sud și Japonia. Pe lângă pictură, a realizat scenografii și costume pentru spectacole de teatru și a participat la proiecte de artă contemporană, instalații și performance-uri. Lucrările sale se află în colecții private din numeroase țări europene, asiatice și nord-americane, iar artista este considerată una dintre prezențele importante ale artei contemporane românești. Din 1998 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. *** Curator de expoziții și specialist în arte contemporane, Antigona Silvia Rogozea a coordonat numeroase proiecte expoziționale în România și în străinătate, axându-se pe punerea în valoare a diversității expresiilor artistice și pe explorarea temelor culturale și sociale relevante. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia/Facebook.com
Marea pianistă Martha Argerich deschide, pe 29 septembrie, stagiunea camerală a Filarmonicii George Enescu
Marea pianistă Martha Argerich deschide stagiunea camerală a Filarmonicii George Enescu, pe 29 septembrie, împreună cu două nume de prestigiu ale muzicii internaționale - mezzosoprana Magdalena Kozena și pianistul Iddo Bar-Shai. Programul cuprinde lucrări de Claude Debussy - Suita 'în alb-negru' pentru două piane și Cântecele lui Bilitis, Maurice Ravel - Suita 'Mama mea, gâsca' pentru pian la patru mâini; Franz Schubert - Rondo în la major pentru pian la patru mâini, D 951 și Robert Schumann - Ciclul de lieduri 'Dragoste de poet', op. 48. Potrivit unui comunicat transmis marți AGERPRES, stagiunea simfonică 2026 - 2027 va fi inaugurată pe 1 și 2 octombrie prin două concerte dirijate de Mikhail Pletnev, având-o ca solistă pe legendara pianistă Martha Argerich. Programul serilor cuprinde Poemul simfonic Isis de George Enescu, lucrare recuperată și finalizată de Pascal Bentoiu, într-o versiune amplă, cu participarea Corului de femei al Filarmonicii. Martha Argerich va interpreta Concertul nr. 3 în do major pentru pian și orchestră, op. 26 de Serghei Prokofiev, o piesă emblematică din repertoriul artistei, versiunile sale fiind considerate un etalon în abordarea creației marelui compozitor. în partea a doua, publicul va asculta Suita Lacul lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski, lucrarea fiind interpretată în premieră în România într-un aranjament semnat chiar de Mikhail Pletnev, revenit după ce a condus deschiderea stagiunii 2024 - 2025. Una dintre cele mai importante pianiste ale tuturor timpurilor, Martha Argerich a fost distinsă, de-a lungul carierei sale excepționale, cu numeroase premii prestigioase, între care trei premii Grammy, Praemium Imperiale și Kennedy Center Honor. Mezzosoprana Magdalena Kozena a câștigat recunoaștere mondială după premiul I obținut la Concursul Mozart de la Salzburg, a colaborat cu renumite orchestre și dirijori și a primit importante distincții, precum Gramophone Artist of the Year și Diapason d'Or. Pianistul Iddo Bar-Shai este laureat al mai multor competiții internaționale și invitat constant la festivaluri de renume, ca Verbier sau La Roque d'Antheron. *** Stagiunea 2026 - 2027 se desfășoară sub semnul Anului Beethoven, la împlinirea, în 2027, a 200 de ani de la moartea compozitorului, celebrat în întreaga lume, una dintre figurile fundamentale ale muzicii clasice și un simbol al libertății, demnității umane și fraternității între națiuni. Cu această ocazie, Filarmonica George Enescu dedică un loc central creației beethoveniene pe tot parcursul lui 2027, interpretând, în a doua parte a stagiunii 2026 - 2027 și prima parte a stagiunii 2027 - 2028, integrala simfoniilor și concertelor de Beethoven. Tot în această stagiune, reputatul dirijor american Robert Trevino își începe oficial mandatul de dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii. Trevino va dirija ansamblul simfonic în două concerte, pe 25 și 26 martie 2027, cu un program care include Uvertura Coriolan, op. 62 de Beethoven, Concertul nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră, op. 30 de Rahmaninov, avându-l ca solist pe Alexander Gavrylyuk, și Poemul simfonic 'O viață de erou' de Richard Strauss. Interpretarea ultimei lucrări din program va fi înregistrată de prestigioasa casă de discuri Ondine Records. Printre momentele de vârf ale stagiunii 2026 - 2027 se numără interpretarea, în premieră în istoria modernă a Filarmonicii, a Oratoriului 'Copilăria lui Christos', op. 25 de Hector Berlioz (10/11 decembrie 2026), sub bagheta dirijorului Maxime Pascal, cu 150 de artiști prezenți pe scena Ateneului Român și șapte soliști din Franța și Marea Britanie. Un alt moment de referință al stagiunii îl constituie prezentarea, în premieră la Filarmonică, a operei 'Copilul și vrăjile' de Maurice Ravel (20/21 mai 2027), într-o distribuție internațională de excepție, sub bagheta dirijorului Benjamin Levy. Filarmonica George Enescu își manifestă în continuare preocuparea față de promovarea creației contemporane. în stagiunea 2026 - 2027 va fi interpretată, în primă audiție absolută, o lucrare a compozitorului Aurelian Băcan comandată de către FGE, precum și o lucrare de Pascal Bentoiu, în primă audiție la Ateneul Român. Totodată, va fi marcat Centenarul Anatol Vieru, printr-un concert aniversar dedicat celebrării a 100 de ani de la nașterea compozitorului. Repertoriul contemporan este completat de Chemări 77 de Dumitru Capoianu, Serenata (Eine kleine Sonnenmusik) de Myriam Marbe, Rain, steam and speed din Turner, Trois Essais pour orchestre de Marius Constant, Concert românesc de Gyorgy Ligeti și Studiu nr. 1 de Patricia Kopatchinskaja. *** Abonamentele noi se vor aloca în perioada 3 august - 10 septembrie 2026, abonații vechi fiind rugați să reconfirme abonamentul până la data de 25 septembrie. Abonamentele acoperă întreaga stagiune 2026 - 2027 și pot fi achitate lunar sau în două tranșe. Biletele pentru stagiunea simfonică vor fi puse în vânzare pe 15 septembrie, iar cele pentru stagiunea camerală se vor pune în vânzare pe 3 august. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)
UNITER a anunțat câștigătorii concursului de dramaturgie
Uniunea Teatrală din România - UNITER a anunțat rezultatele concursului de dramaturgie din cadrul Festivalului Național de Teatru, informează un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, din cele 137 de texte trimise la concursul dedicat dramaturgiei românești din cadrul modulului Spectacole-lectură în FNT au fost selectate 'Armada verbală' de Ionuț Caras, 'Despre demolarea teatrului' de Cosmin Stănilă și 'Fluviu' de Ioana Toloargă. Anul acesta, trei teatre naționale sunt partenere în programul dedicat susținerii și producției de texte noi: Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, Teatrul Național 'Mihai Eminescu' din Timișoara și Teatrul Național 'Vasile Alecsandri' Iași. Pentru procesul de selecție, fiecare teatru a desemnat un reprezentant / o reprezentantă - Cristiana Gavrilă (teatrolog, consultant artistic în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală 'Ion Sava'), Ovidiu Lazăr (regizor) și Radu Iacoban (regizor și dramaturg) - care au citit, alături de coordonatorii Mihaela Michailov și Bobi Pricop, cele 137 de texte înscrise în concurs. Creațiile dramaturgice vor fi prezentate sub forma unor spectacole-lectură în Festivalul Național de Teatru (16-25 octombrie), urmând să fie montate în stagiunea viitoare. 'Propunerile dramaturgice s-au remarcat prin varietate stilistică, abordări inventive și curajoase, reflecții critice asupra realităților actuale, povești incitante, creativitate analitică și mesaje puternice. (...) Miza principală a acestui concurs-context de dezvoltare a dramaturgiei actuale este de a oferi autoarelor și autorilor un cadru în care își pot rafina textele, în care pot lucra cu regizori și regizoare, alături de echipele teatrelor partenere', se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, teatrele partenere își doresc să găzduiască pe parcursul stagiunii 2026-2027 o serie de spectacole-lectură pe texte pe care le vor selecta din cele 137 de piese înscrise în concurs, dat fiind interesul pentru varietatea abordărilor dramaturgice primite și pentru numărul mare de piese relevante. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Tur ghidat în expoziția 'Societatea de Salvare din București' de la Palatul Suțu - marți, de la ora 17:00
Un tur ghidat dedicat împlinirii a 120 de ani de la înființarea Societății de Salvare din București este programat, marți după-amiază, la Palatul Suțu. 'Pentru a marca împlinirea a 120 de ani de la înființarea Societății de Salvare din București, Muzeul Municipiului București vă invită marți, 28 iulie 2026, de la ora 17:00, la un tur ghidat susținut de Ionuț Banu, în expoziția 'Societatea de Salvare din București. O misiune pentru viață. 120 de ani de la înființare', găzduită la Palatul Suțu', transmite, marți, Muzeul Municipiului București, într-o postare pe Facebook. Cu această ocazie, va fi deschisă în mod excepțional expoziția dedicată Societății de Salvare, exclusiv pentru desfășurarea turului ghidat. *** Data de 28 iulie marchează și Ziua Națională a Ambulanței din România, instituită prin Legea nr. 22/2015 pentru a marca momentul în care prima ambulanță a circulat pe străzile Bucureștiului. Trase de o pereche de cai și însoțite de sanitari special instruiți, primele ambulanțe interveneau sub deviza 'Totdeauna, tuturor, gata pentru ajutor!'. Medicul urma ambulanța pe bicicletă, având asupra sa trusa medicală pentru acordarea primului ajutor, iar trecerea vehiculului era anunțată printr-un semnal distinct de goarnă. Turul propune o incursiune în istoria acestei instituții esențiale și în contextul apariției serviciilor moderne de urgență în București. Biletele (20 lei/persoană) se achiziționează exclusiv online, prin platforma Booktes, https://booktes.com/.../tur-ghidat-special-120-de-ani-de... Locurile sunt limitate, iar participarea se face în ordinea achiziționării biletelor. 'Vă așteptăm să descoperim împreună istoria uneia dintre cele mai importante instituții care au contribuit la dezvoltarea serviciilor de urgență din București și din România', mai transmite instituția muzeală. *** Ionuț Banu este absolvent al Facultății de Istorie a Universității 'Babeș-Bolyai' și doctorand în cadrul aceleiași instituții. Din anul 2020 este muzeograf la Muzeul de Artă Populară 'Dr. Nicolae Minovici', parte a Muzeului Municipiului București. Activitatea sa de cercetare este dedicată operei și personalității medicului legist Nicolae Minovici, contribuind la valorificarea și promovarea patrimoniului medical și muzeal al Capitalei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu/Facebook.com
'Aventuri cu capibara' - atelier pentru copii cu vârste între 4 și 6 ani, joi, la Muzeul 'Antipa'
'Aventuri cu capibara' este un atelier al Muzeului 'Grigore Antipa' care are loc joi și este dedicat copiilor cu vârste între 4 și 6 ani, care vor afla curiozități și informații despre viața acestui mamifer rozător. 'Știi care este cel mai mare rozător din lume și unul dintre cele mai prietenoase animale? Joi, 30 iulie 2026, îi invităm pe copiii cu vârste între 4 și 6 ani la un nou atelier din seria 'Povești cu animale', unde o vom cunoaște pe îndrăgita capibara. Vom asculta o poveste captivantă, ne vom juca, vom descoperi curiozități despre viața capibarelor: și, la final, vom porni într-o mică expediție prin muzeu, în căutarea acestui simpatic locuitor al Americii de Sud. O aventură plină de imaginație, descoperiri și voie bună pentru cei mai mici exploratori!', transmite instituția muzeală. Atelierul se va desfășura între orele 10:15 - 11:00. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Schönbrunn Palace Orchestra Vienna revine, pe 20 decembrie, la Ateneul Român
Schönbrunn Palace Orchestra Vienna revine, pe 20 decembrie, la Ateneul Român pentru unul dintre cele mai așteptate concerte ale sezonului - Imperial Christmas Gala, eveniment ajuns la cea de-a VII-a ediție. 'în pragul Crăciunului, publicul este invitat la o seară de gală cu totul specială, alături de 'Schönbrunn Palace Orchestra Vienna' (...) Imperial Christmas Gala a devenit în ultimii ani un ritual al sărbătorii: un moment în care muzica este recunoștință iar sunetul - o formă de lumină! Fiecare lucrare interpretată aduce strălucire, optimism și acel sentiment rar al lucrurilor bine așezate', informează site-ul eventim.ro. Repertoriul serii va reuni valsuri celebre, polci pline de vitalitate și pagini muzicale emblematice ale lui Johann Strauss II, alături de alte bijuterii ale muzicii clasice vieneze. 'Revenirea la București, în fiecare decembrie, este pentru noi un gest de continuitate și afecțiune artistică. Imperial Christmas Gala a devenit un simbol al întâlnirii dintre tradiția vieneză și un public extraordinar de receptiv și cultivat. Este modul nostru de a spune mulțumesc pentru un an care se încheie', declară Peter Hosek, managerul Schönbrunn Palace Orchestra Vienna, potrivit documentului citat. în ultimii ani, Schönbrunn Palace Orchestra Vienna și-a consolidat statutul de ambasador al stilului vienez autentic prin turnee internaționale extinse și apariții pe scene din ce în ce mai diverse, din Europa până în Asia și peste ocean. Orchestra impresionează prin omogenitatea sunetului, precizia stilistică și eleganța scenică - calități care transformă fiecare concert într-o experiență completă. Fondată în 1997, Schönbrunn Palace Orchestra Vienna susține concerte în Oranjeria Palatului Schoenbrunn, la Opera din Viena și la festivaluri de prestigiu din Salzburg, fiind invitată constant pe scene importante din întreaga lume: Suedia, Finlanda, Germania, Italia, România, Japonia, China sau Statele Unite. Devotată tradiției vieneze, orchestra interpretează valsurile lui Johann Strauss, creațiile lui Mozart, Haydn sau Schubert, precum și lucrări dedicate momentelor festive. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: German Quality Entertainment/Facebook.com
Istoricul de artă Călin Demetrescu - înmormântat miercuri la Cimitirul Străulești 2; slujba religioasă, la Biserica Sacre Coeur
Istoricul de artă și cercetătorul Călin Demetrescu va fi înmormântat miercuri la Cimitirul Străulești 2, după slujba religioasă oficiată la Biserica Sacre Coeur. 'Mulțumesc tuturor pentru mesajele trimise. Cuvintele voastre îl vor însoți pe Călin 'sur le grand chemin'. Slujba religioasă va avea loc miercuri, 29 iulie, la ora
Evenimentul 'Vacanța la MȚR' continuă marți; atelierul 'Buchetul de flori' - dedicat în primul rând familiilor
Evenimentul 'Vacanța la MȚR', organizat de Muzeul Național al Țăranului Român în perioada 1 - 31 iulie, continuă marți cu atelierul 'Buchetul de flori. împletituri cu plante uscate - pănuș și frunze de iris', susținut de Beatrice Iordan, dedicat în primul rând familiilor. 'Arta împletirii cu fibre vegetale este foarte veche. De-a lungul timpului s-a folosit în gospodărie pentru realizarea de garduri, leagăne pentru copii, coșuri, pălării, jucării etc. Pănușul s-a folosit mai târziu când porumbul a intrat și în viața țăranului român. Se realizau în special obiecte simple cum ar fi: jucării, coșuri în care se țineau obiecte ușoare, pălării etc. La acest atelier vom folosi și noi plante uscate: frunze de iris și pănuș pentru a realiza mici buchețele de flori pe care le putem dărui persoanelor dragi', transmite MNȚR într-o postare pe Facebook. Atelierul, care va începe la ora 10:30 și va dura o oră și jumătate, se adresează în primul rând familiilor (copil și adult), dar și tuturor celor care vor să afle despre această tehnică. înscrierile se fac pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al Muzeului Național al Țăranului Român. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
A murit istoricul de artă Călin Demetrescu
Istoricul de artă și cercetătorul Călin Demetrescu, stabilit în Franța, a murit, a anunțat, luni, Uniunea Artiștilor Plastici din România, într-o postare pe Facebook. Călin Demetrescu, născut la 27 februarie 1952, la Ploiești, s-a specializat în artele decorative europene, în special în mobilierul francez din perioada regelui Ludovic al XIV-lea. A absolvit Facultatea de Istoria Artei din București în 1975 și a obținut doctoratul la Ecole Pratique des Hautes Etudes din Paris, în 2021. A fost colaborator științific al Departamentului de Obiecte de Artă al Muzeului Luvru, precum și istoric de artă independent la Paris și membru al Comitetului consultativ al revistei 'Studii și Cercetări de Istoria Artei'. Este autorul mai multor studii de specialitate, iar una dintre cele mai importante lucrări ale sale este 'Les ebenistes de la Couronne sous le regne de Louis XIV' (2021), dedicată ebeniștilor care au lucrat pentru Curtea Franței în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. Academia Română i-a acordat în 2023 Premiul 'George Oprescu' pentru această lucrare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Concerte, expoziții, talk show-uri, târg, un afterparty, la Festivalul Strada Armenească, între 31 iulie și 2 august
Festivalul Strada Armenească invită publicul, între 31 iulie și 2 august, să descopere Armenia prin muzică, artă, gastronomie și dialog, într-o ediție aniversară care celebrează zece ani de întâlniri culturale în inima Bucureștiului. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, organizatorii evenimentului invită bucureștenii la Grădina Botanică pentru un program care traversează granițe și generații, transformând unul dintre cele mai frumoase spații verzi ale Capitalei într-un loc al întâlnirii dintre comunități. Pe lângă programul muzical, care îi aduce pe scena festivalului pe Subcarpați, Bosquito, byron ft. Muse Quartet, Mădălina Pavăl Orchestra, Paulina, Anna Kostanyan & Davit Melkonyan Quartet, Haykyanner & Vardavar Ensembles, Lin Pelin ft. Frate Gheorghe, Katil, precum și DJ seturile susținute de Ligia Keșișian feat. Ero Aslanyan & Lucas Molina și Gorgeouz Beats, organizatorii completează programul cu patru expoziții, două talk-uri, un târg dedicat creatorilor contemporani, un afterparty și un giveaway care poate purta vizitatorii până la Erevan. Cele patru expoziții deschise în cadrul festivalului oferă patru perspective complementare asupra Armeniei, de la mitologie și istorie până la viața cotidiană și expresiile artei contemporane. Pe 2 august, de la ora 16:00, Illustrated Heritage îi aduce împreună pe ilustratoarea Maretta Aivazian, designerul Hrant Jaghinyan și Mariam Gevorgyan, cofondatoare Hayasa Jewelry, într-o conversație despre felul în care patrimoniul armenesc poate fi reinterpretat prin ilustrație, design și obiect contemporan. Scriitorii Varujan Vosganian, Bedros Horasangian, Varujan Pambuccian și Mihai Stepan Cazazian invită publicul pe 3 august, de la ora 17:00, la 'Anecdote și povești armenești', o conversație despre memoria comunității armene din România, construită din istorii de familie, personaje memorabile, umor și întâmplări care au traversat generațiile. Festivalul reunește și în acest an creatori, designeri și artizani din România și Armenia, într-un târg dedicat obiectelor realizate cu grijă pentru detaliu și pentru povestea din spatele fiecărei creații. Noutatea acestei ediții e reprezentată de 'Armenian Market - Shuka', un spațiu creat de Taste of Armenia și Centrul Cultural Teryan, inspirat de piețele tradiționale armenești. Vizitatorii vor putea descoperi produse aduse direct din Armenia - de la cafea, dulcețuri artizanale, compoturi naturale și delicatese autentice, până la conserve tradiționale, textile, haine, accesorii și obiecte inspirate de patrimoniul cultural al Armeniei. Cu ocazia celei de-a X-a ediții, organizatorii lansează și un giveaway dedicat celor care aleg să susțină festivalul prin donații. Câștigătorul va fi desemnat prin tragere la sorți pe 4 august. Intrarea este liberă și accesul se realizează în limita capacității spațiului. Pentru accesul în spațiul Grădinii Botanice se achită un bilet de intrare, în valoare de 15 lei pentru adulți și 10 lei pentru pensionari, elevi și studenți. Festivalul Strada Armenească este organizat de Uniunea Armenilor din România și Centrul Cultural Armean din București. Parteneri: Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Armenian Business Council, Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, Ministerului Educației, Științei, Culturii și Sportului din Armenia, Ministerului Turismului din Armenia. Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintr partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)
Noaptea Albă la MINA: O celebrare a artei imersive, pe 1 august, simultan în București și Timișoara
MINA - Museum of Immersive New Art invită publicul, pe 1 august, la Noaptea Albă la MINA, un eveniment special desfășurat simultan în București și Timișoara, care propune o reinterpretare contemporană a conceptului de Noaptea Muzeelor, prin aducerea împreună a artei digitale, a muzicii, instalațiilor spectaculoase și a spațiilor dedicate socializării. 'în plin sezon al festivalurilor și al petrecerilor de vară, Noaptea Albă la MINA aduce arta în prim-planul entertainmentului și demonstrează că o experiență culturală poate avea aceeași energie și efervescență ca un eveniment de noapte. Pe 1 august, MINA invită publicul să descopere un nou mod de a trăi arta: spectacole imersive, muzică, proiecții monumentale și o atmosferă care transformă muzeul într-una dintre cele mai atractive destinații ale serii', transmite, luni, MINA. * La MINA București, vizitatorii vor avea ocazia să vadă, în aceeași seară, două dintre cele mai apreciate producții ale muzeului: 'Van Gogh, The Immersive Show' și 'Gustav Klimt. The Immersive Show', reunite într-un program special. Atmosfera va fi completată de un DJ set în lobby, Bar MINA, o zonă exterioară amenajată pentru relaxare și socializare și o proiecție spectaculoasă pe fațada clădirii MINA, care va transforma întregul spațiu într-o experiență vizuală. * Noaptea Albă continuă, în același timp, la MINA Timișoara, având în prim-plan reluarea proiecției speciale realizate pentru Noaptea Muzeelor, una dintre cele mai apreciate experiențe prezentate în primăvara acestui an. Vizitatorii vor explora colecțiile unor instituții emblematice precum Louvre, The Metropolitan Museum of Art, Muzeele Vaticanului, Guggenheim, Palacio de Bellas Artes, State Hermitage Museum, Museo Nacional del Prado și Tate, într-un format spectaculos și accesibil tuturor vârstelor. Noaptea Albă la MINA marchează începutul unui nou sezon cultural și confirmă angajamentul MINA de a aduce în fața publicului experiențe senzoriale inovatoare, care îmbină patrimoniul artistic universal cu cele mai noi tehnologii de creație digitală, mai transmite instituția muzeală. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea) Sursa foto: MINA Bucharest - Museum of Immersive New Art/Facebook
Timiș: Istoria fabricii de ceramică din Jimbolia, transpusă în expoziția ''Cu toate țiglele pe casă''
Pagini din istoria fabricii de ceramică din Jimbolia pot fi răsfoite în cadrul expoziției ''Cu toate țiglele pe casă'', vernisată, recent, la Casa de Cultură a orașului, vizitatorii urmând să afle informații despre familiile care au condus această afacere, dar și despre oasele de mamut descoperite în timpul procesului de excavare a lutului. Directorul Casei de Cultură din Jimbolia, Sergiu Dema, a declarat, luni, pentru AGERPRES, că expoziția urmărește drumul industriei ceramice locale, creând punți de comunicare între contemporaneitate și trecut. ''Orașul Jimbolia a fost cunoscut, până în anul 1990, în plan economic, mai ales prin fabrica 'Ceramica', ctitorită la mijlocul secolului XIX, printr-o alianță neobișnuită între două familii, care a rămas de poveste. Fabrica a aparținut la început unei familii, Bohn, care avea o manufactură de cărămidă, în jurul anului 1850. în 1856 apare calea ferată în Jimbolia, în apropierea cărămidăriei, o mană cerească pentru dezvoltarea economică. (...). Dar familia nu putea face singură acest lucru, așa că se ajunge la 'încrucișare'. într-o localitate aflată la 10 kilometri de Jimbolia, mai era o familie care făcea cărămidă, Muschong. Fata Bohn se căsătorește cu băiatul Muschong și fata Muschong se căsătorește cu băiatul Bohn, deci frații între ei, ca să nu se înstrăineze averea. Astfel se naște un imperiu absolut gigantic al cărămizii, cu fabrici la Jimbolia, Kikinda, Lugoj, Budapesta, Bekescsaba, în Serbia, fiind cea mai mare companie de cărămidă din această parte a Europei. Odată cu excavarea pământului s-au descoperit oase de mamut de acum 20.000 de ani, în mai multe rânduri, în perioada comunismului. Ele există și azi, fildeș, craniu, femur, bazin de mamut și sunt expuse la Liceul din Jimbolia'', a detaliat Dema. Expoziția multisenzorială ''Cu toate țiglele pe casă'' este rezultatul conlucrării dintre Primăria și Consiliul Local Jimbolia, Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, Muzeul Presei ''Sever Bocu'', Asociația Tinerilor din Jimbolia și GAL Banat-Vest. Un aport deosebit în acest demers l-au avut cei 24 de voluntari din Franța, Georgia, Italia, Republica Moldova, Lituania, România, Finlanda, Spania și Turcia, sosiți la Jimbolia prin Corpul European de Solidaritate. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa fotografiilor: Casa de Cultură Jimbolia
Brașov: Expoziție cu lucrări realizate de femei și una dedicată ''tovarășelor'' din comunism, la Muzeul de Artă
Două expoziții - una a grupului ''Aproximativ 28'', format în exclusivitate din femei, și una intitulată ''Tovarășele sau emanciparea prin muncă. Femeia în arta oficială din România comunistă 1948-1989'', pot fi văzute de public la Muzeul de Artă Brașov, până în luna septembrie. Con
Bihor: Festivalurile ''Enjoy Music'' și ''Thermal Days'', reunite, în perioada 6-8 august, la Băile Felix (FOTO/VIDEO)
Stațiunea Băile Felix va găzdui, în perioada 6-8 august, unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din vestul României, Festivalul Internațional ''Enjoy Music'', ajuns la cea de a șasea ediție. De această dată, competiția internațională se va desfășura în cadrul festivalului ''Thermal Days'', pentru a oferi trei zile de concursuri, concerte și spectacole care vor reuni artiști consacrați, tinere talente și mii de spectatori. Foto: Visit Băile Felix Manifestările se vor desfășura în parcarea mare de la intrarea în stațiune, iar accesul publicului va fi gratuit. ''îmbinarea dintre competiția internațională de interpretare și concertele de anvergură transformă Enjoy Music și Thermal Days într-un eveniment unic, care promovează atât excelența artistică, cât și stațiunea Băile Felix, ca destinație de referință pentru turism, cultură și divertisment. De la cei mai mici concurenți, în vârstă de doar patru ani, până la artiști consacrați care vor urca pe scenă în fiecare seară, festivalul creează un spațiu în care talentul, emoția și pasiunea pentru muzică se întâlnesc'', a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul executiv al Visit Băile Felix, Camelia Drimba. Potrivit președintelui Asociației Enjoy Music, Ovidiu Lazăr, concursul de interpretare va reuni 120 concurenți cu vârste între 4 și 30 de ani, majoritatea din România, dar și din Italia, Spania, Polonia, Macedonia de Nord și Anglia, la care se adaugă 13 creații înscrise în secțiunea ''Creație''. ''Ne bucurăm să constatăm că festivalul nostru continuă să crească de la an la an, iar ediția din 2026 confirmă statutul său internațional. Avem în jur de zece concurenți străini care au aflat de concurs prin intermediul unor profesori, artiști sau alți colaboratori de-ai noștri. Băile Felix vor deveni un loc al întâlnirii culturilor și al promovării tinerelor talente europene'', a precizat Lazăr, pentru AGERPRES. Concurenții vor fi evaluați de un juriu de excepție, prezidat de dirijorul Andrei Tudor, compozitor și orchestrator, alături de Monica Anghel, Luminița Anghel, Nico, precum și de invitații internaționali Nick Casciaro și Rocco Palazzo, două nume apreciate ale muzicii italiene. După fiecare zi de concurs, atmosfera va continua în cadrul ''Thermal Days'', unde publicul va avea parte de concerte extraordinare susținute de unii dintre cei mai îndrăgiți artiști ai momentului. Pe scena festivalului vor urca Andra, Bere Gratis Simfonic, Luminița Anghel, Monica Anghel, Nico, Nick Casciaro, Serenity, Robert Szeredai, Christina Pantea, Natalia Bendre și Naty Loves Monday, într-un program care promite seri memorabile pentru turiști și bihoreni, deopotrivă. Programul va include și spectacolul ''Innamorato di te'', un concert de muzică italiană susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Oradea și soliști ai Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Foto: Visit Băile Felix Competiția se va încheia sâmbătă, cu Gala Laureaților ''Enjoy Music''. Câștigătorii trofeelor Junior, Teenager și Creație, precum și laureatul Marelui Trofeu al Festivalului vor urca pe scenă pentru a interpreta live. Marele Trofeu ''Enjoy Music'' este în valoare de 10.000 de lei, în timp ce Trofeul Creație valorează 5.000 de lei. Trofeele Junior și Teenager sunt recompensate cu câte 2.500 de lei. Pentru fiecare categorie din secțiunile Soliști, Creație și Grupuri se acordă, de asemenea, premii de 1.500, 1.000 și 600 de lei, precum și mențiuni de 200 de lei. Foto: Visit Băile Felix Evenimentul reunit este organizat de Asociația ''Enjoy Music'', în parteneriat cu Primăria Comunei Sânmartin, Asociația pentru Promovarea Turismului în Stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai și Liceul Tehnologic Felix. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa fotografiei din deschidere: Festivalul Internațional Enjoy Music / Facebook.com
VIDEO Emisiunea de mărci poștale ''Aurul dacilor. Reîntregirea Tezaurului Istoric'' - de marți, în magazinele Romfilatelia
Romfilatelia și Poșta Română anunță introducerea în circulație marți, a emisiunii de mărci poștale ''Aurul dacilor. Reîntregirea Tezaurului Istoric'', având în componență o marcă poștală, o coliță dantelată, carte poștală maximă, un plic ''prima zi'' și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat. Potrivit unui comunicat al Romfilatelia, transmis luni AGERPRES, în cadrul emisiunii sunt ilustrate coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, artefacte de o valoare istorică excepțională care au fost furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Olanda, dar recuperate de autoritățile olandeze și redate patrimoniului Muzeului Național de Istorie a României. Desenele de pe marca poștală (val. nominală de 21 lei) și de pe plicul ''prima zi'' sunt realizate de renumitul artist român Mircea Cantor și redau imaginile brățărilor dacice și un detaliu de pe coiful de la Coțofenești. Aceste desene se regăsesc și în grafica piesei speciale din mapa filatelică, unde culoarea galben, îmbinată cu funia, sugerează o aluzie la aurul coifului și al brățărilor - și unde pe alocuri se poate identifica, printre module, textul: ''Istoria este funie''. Colița emisiunii redă în timbrul său (val. nominală de 32 lei), imaginile reale ale celor două brățări și coiful de la Coțofenești, piese din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Emisiunea va fi disponibilă de marți, în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și online. *** Coiful de la Coțofenești este cel mai cunoscut obiect arheologic descoperit pe teritoriul României. Păstrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, coiful de aur are o istorie îndelungată, care începe înainte de anul 1927, când piesa a fost cumpărată de comerciantul ploieștean Ion Marinescu Moreanu de la Alexandru Simion, locuitor al localității Coțofenești, județul Prahova. Doi ani mai târziu, excepționalul artefact a intrat în colecțiile Muzeului Național de Antichități, după ce Ion Marinescu Moreanu l-a donat Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor. Brățările dacice din aur reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale secolului al XXI-lea, completând un capitol fascinant din istoria Regatului Dacic și a centrului politic și religios de la Sarmizegetusa Regia în secolul I a.Chr. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Romfilatelia / Facebook.com
Timișoara devine cel mai nou punct pe Harta Literară a României
Timișoara devine cel mai nou punct pe itinerarul primei platforme digitale interactive din România dedicate spațiilor cu valoare literară, prin proiectul intitulat ''Harta Literară'', derulat în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului Timișoara, în perioada 2-3 august. Lansat inițial în octombrie 2025, proiectul alătură orașul de pe Bega capitalelor culturale deja cartografiate - București, Iași și Brașov -, se arată într-un comunicat transmis luni de Biblioteca Județeană Timiș ''Sorin Titel''. Această inițiativă le oferă locuitorilor și vizitatorilor o perspectivă inedită asupra spațiului urban, situată la granița dintre realitate și ficțiune, prin intermediul cărților, al autorilor emblematici și al locurilor unde literatura intersectează viața cotidiană. Platforma digitală își propune să reunească pe o singură hartă interactivă atât reperele ficționale din romane, cât și locurile marcante pentru istoria literară locală, alături de puncte de interes din peisajul cultural contemporan, precum librării, biblioteci, cafenele și spații dedicate lecturii. Extinderea către vestul țării marchează o nouă etapă în dezvoltarea proiectului, transformând modul în care memoria culturală a orașelor este explorată și valorificată. în cadrul festivităților dedicate Zilelor Municipiului, publicul este invitat să descopere Timișoara literară prin intermediul unei serii de evenimente speciale, care combină plimbările ghidate cu dezbaterile culturale. Manifestările debutează în 2 august, de la ora 16:00, cu turul literar ''Pagini și pași'', ghidat de scriitorul Tudor Crețu, director al Bibliotecii Județene Timiș, oferind participanților o primă incursiune pe traseele literare ale urbei. în aceeași zi, de la ora 19:00, centrul cultural FABER va găzdui lansarea oficială a modulului dedicat Timișoarei. Evenimentul va fi urmat de o masă rotundă privitoare la identitatea literară a orașului, la care vor lua parte cunoscuți scriitori timișoreni, dezbătând modul în care specificul local se reflectă în literatura contemporană și în memoria colectivă. Programul dedicat lansării va continua pe 3 august, de la ora 17:00, când poetul și jurnalistul Robert Șerban va ghida turul 'Rar, literar. Călătorie la pas prin Timișoara scriitorilor'. Această plimbare culturală va oferi ocazia redescoperirii străzilor și clădirilor istorice din perspectiva operelor și autorilor care au marcat viața literară a orașului. Evenimentul este organizat cu sprijinul Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.hartaliterara.ro
Maraton teatral cu Horațiu Mălăele găzduit de Teatrul Național din București
Actorul Horațiu Mălăele este sărbătorit, de luni până sâmbătă, într-un maraton teatral găzduit de Sala ''Ion Caramitru'' a Teatrului Național ''I.L. Caragiale'' din București. Primul spectacol al maratonului teatral, ''Tache, Ianke și Cadâr'', într-o montare semnată de Horațiu Mălăele, este programat luni, de la ora 20:00. Din distribuție fac parte, alături de Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu și Mihai Constantin, informează un comunicat al organizatorilor transmis AGERPRES. Pe 30 iulie, de la ora 20:00, este programat spectacolul ''Fierarii'' de Milos Nikolic, în regia lui Horațiu Mălăele. Spectacolul aduce în fața publicului o poveste plină de umor, ironie și răsturnări de situație. Din distribuție fac parte Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, George Mihăiță și Valentin Teodosiu. ''Măscăriciul'', în regia și interpretarea lui Horațiu Mălăele, este programat pe 31 iulie, de la ora 20:00. Inspirat de Cehov, spectacolul îl are în prim-plan pe Vasili Svetlovidov (Horațiu Mălăele), un actor aflat la apusul carierei, și pe sufleorul său devotat, Nikita Ivanici (Niculae Urs). între monologuri celebre, scene burlești și momente de melancolie profundă, ''Măscăriciul'' devine o meditație poetică despre teatru, viață și fragilitatea artistului. Pe 1 august, la ora 20:00, maratonul cultural se încheie cu ''Sunt un orb'', un one-man show cu Horațiu Mălăele. Spectacolul îmbină cu rafinament textele unor autori precum Brumaru, Sorescu sau Nichita Stănescu, într-o interpretare marca inconfundabilă a lui Mălăele. Invitat special este fiul artistului, Bogdan Mălăele. ''Se spune că odată cu vârsta începi să vezi lucrurile mai limpede. Eu, dimpotrivă, am ajuns la concluzia că e mai sănătos să fii puțin orb. Orb la răutate. Orb la zgomot. Orb la prostie. Dar cu ochii larg deschiși la râs. De ziua mea nu vă invit la aniversare. Vă invit la o întâlnire. Cu poeți, cu povești, cu amintiri, cu improvizații și, inevitabil, cu noi înșine. 'Sunt un orb' este un spectacol în care adevărul vine mascat în glumă, iar gluma spune, de multe ori, mai mult decât adevărul. Vom râde. Poate vom și gândi. Dacă ne mai rămâne timp, poate chiar ne vom emoționa. Restul nu se poate povesti. Se poate doar trăi'', a transmis artistul, citat în comunicat. Spectacolele sunt prezentate de Prestige Art Production, companie dedicată promovării artei teatrale de calitate. Horațiu Mălăele - actor, regizor de teatru și film, grafician, caricaturist și scriitor - s-a născut la 1 august 1952, la Târgu-Jiu. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Mureș: Expoziție permanentă interactivă, inaugurată la Ansamblul Memorial 'Petőfi Sándor' din Albești
Muzeul Județean Mureș a inaugurat, duminică, noua expoziție permanentă din cadrul Ansamblului Memorial 'Petőfi Sándor' din Albești, un spațiu modernizat și extins în urma unei investiții de 6,4 milioane de lei. Evenimentul a fost organizat cu ocazia comemorării a 177 de ani de la bătălia de la Albești din 31 iulie 1849, momentul istoric în care poetul și eroul național maghiar Petőfi Sándor a fost văzut pentru ultima dată în viață. Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, a subliniat importanța simbolică a localității și valoarea noului proiect muzeal. 'Există locuri a căror importanță nu este dată doar de ceea ce s-a întâmplat cândva acolo, ci și de felul în care generațiile următoare păstrează și transmit memoria acelor evenimente. Albești este un astfel de loc. Numele său este legat inseparabil de ziua de 31 iulie 1849, de bătălia de la Sighișoara-Albești și de figura lui Petőfi Sándor, al cărui destin personal s-a împletit pentru totdeauna pe aceste meleaguri cu istoria luptei maghiarilor pentru libertate', a declarat Péter Ferenc. Oficialul a explicat că esența acestui proiect de reînnoire se rezumă la trei concepte-cheie - a păstra, a reînnoi și a transmite. 'Misiunea muzeului și a memorialului reînnoit este aceea de a păstra cu fidelitate trecutul și, în același timp, de a face mesajul acestuia inteligibil și viu pentru omul de astăzi. (...) Moștenirea lui Petőfi nu poate fi limitată de frontiere administrative. Păstrarea patrimoniului cultural este o responsabilitate comună și, în același timp, o oportunitate ca valorile trecutului să unească comunități și generații', a adăugat președintele CJ Mureș, care a mulțumit Guvernului Ungariei și Muzeului Literar Petőfi pentru sprijinul acordat. Programul manifestărilor a cuprins o ceremonie religioasă la Biserica Unitariană din Albești, depuneri de coroane de flori la monumentul de la Fântâna Șpanului, locul prezumtiv unde a căzut în luptă poetul, ceremonii similare la obeliscul din curtea muzeului și vizitarea în premieră a noii expoziții permanente. La festivități au participat ministrul responsabil pentru relațiile sociale și cultură al Ungariei, Tarr Zoltán, președintele UDMR, Kelemen Hunor, directorul general al Muzeului Literar Petőfi din Ungaria, primarul comunei Albești, Nicolae Șovrea, și directorul Muzeului Județean Mureș, Rezi Botond. în urmă cu un an, Muzeul Județean Mureș a anunțat începerea lucrărilor de renovare și extindere la Ansamblul Memorial Petőfi Sándor din Albești, o investiție în valoare de 6,4 milioane de lei, finanțată prin Consiliul Județean Mureș și prin Fondul Cultural Național Maghiar - Proiectul 'Petőfi200'. Acest proiect de anvergură, realizat cu sprijin internațional, a venit în întâmpinarea aniversării a 200 de ani de la nașterea poetului național maghiar Petőfi Sándor. Proiectul de renovare a transformat ansamblul memorial într-un spațiu muzeal modern, păstrând în același timp autenticitatea istorică a locului. Astfel, a fost restaurată clădirea muzeală existentă, care a găzduit până acum artefacte și documente legate de Revoluția de la 1848 și de prezența lui Petőfi Sándor pe teritoriul Transilvaniei și a fost construit un corp nou de clădire expozițională, de aproximativ 100 mp. Noul corp a fost dotat cu tehnologie modernă pentru prezentarea istoriei într-un format interactiv și accesibil publicului. în plus, a fost reabilitat parcul memorial, cu reamenajarea aleilor pietonale și a spațiilor verzi, inclusiv obeliscul memorial din grădină. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea) Sursa foto: CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ
Mureș: Mărturie documentară a primelor etape de implementare a sistemului monetar în Uruguay, la 'Sighișoara Medievală'
O monedă de cupru de 4 centésimos din 1869, reprezentând o mărturie documentară a primelor etape de implementare a sistemului monetar în Uruguay, este vedeta unei expoziții temporare a Muzeului de Istorie din Sighișoara, ce poate fi admirată în Turnul cu Ceas cu ocazia ediției a XXXI-a a Festivalului 'Sighișoara Medievală'. Muzeograful Mircea Radu Iacob susține că moneda a fost descoperită în colecția fostului Gimnaziu Evanghelic din Sighișoara, actualul Liceu Teoretic 'Joseph Haltrich', aceasta fiind una dintre rarități. 'Piesa numismatică din vitrina expozițională, aflată în inventarul Muzeului de Istorie Sighișoara, ilustrează exact această perioadă de tranziție și modernizare a statului uruguayan. Emisiunea de 4 centésimos din 1869 este realizată din cupru de înaltă calitate de 20 de grame, având un diametru generos de 35,00 milimetri și o muchie complet netedă. Lipsa tehnologiei necesare pentru baterea monedelor la nivel local a determinat guvernul să apeleze la capacitățile industriale din Europa. Contractele au fost intermediate de casa de comerț Shaw Hnos. & Co., iar piesa expusă prezintă pe revers litera 'H', marcajul oficial al monetăriei private britanice Heaton Mint din Birmingham, instituție care asigura emisiuni monetare pentru numeroase state aflate în dezvoltare', a declarat Mircea Radu Iacob. Potrivit muzeografului, o altă serie a aceleiași emisiuni a fost realizată la Monnaie de Paris, purtând litera A, însă matrițele metalice pentru ambele variante au fost concepute sub stricta supraveghere a gravorului francez Ernest Paulin Tasset. 'Valoarea nominală de 4 centésimos a fost stabilită din rațiuni strict practice, economia urbană având o nevoie urgentă de monede divizionare pentru facilitarea tranzacțiilor zilnice. Aceasta a simplificat achiziția bunurilor de consum de bază și plata serviciilor publice, reducând semnificativ dependența cetățenilor de valutele străine. Pe lângă utilitatea sa economică, moneda a integrat elemente vizuale cu un puternic caracter național. Aversul prezintă legenda circulară 'REPUBLICA ORIENTAL DEL URUGUAY' și anul 1869, încadrând Soarele radiant cu față umană, cunoscut în istoria sud-americană sub denumirea de Sol de Mayo. Acest simbol era asociat în mod direct cu independența, vitalitatea și afirmarea națională', a precizat specialistul în numismatică al Muzeului de Istorie din Sighișoara. Reversul monedei, a mai spus Iacob, indică valoarea nominală '4 centésimos' plasată pe o eșarfă, înconjurată de o ghirlandă din ramuri de lauri, un element grafic tradițional care amintea de ideea de victorie și consolidare a statului în fața crizelor prin care trecuse. 'Impactul real al noii monede a variat considerabil în funcție de regiune și de dinamica socială. în capitala Montevideo și în zonele urbane limitrofe, moneda de 4 centésimos a fost adoptată rapid în circuitul comercial, oferind un mijloc de schimb mult mai stabil și eficient. în schimb, în mediul rural, adoptarea emisiunii din cupru s-a produs într-un ritm extrem de lent. Populația din aceste zone izolate, obișnuită cu utilizarea monedelor din argint provenite din statele vecine sau cu sistemul informal de troc, a manifestat inițial o reticență firească', a relatat muzeograful. Pătrunderea efectivă a monedei naționale în întregul teritoriu uruguayan a fost facilitată abia în deceniile următoare, concomitent cu extinderea rețelelor de transport feroviar și cu întărirea prezenței administrative a statului central. 'Astăzi, acest exemplar păstrat în colecția muzeală de la Sighișoara constituie o mărturie documentară a primelor etape de implementare a unui sistem monetar național în Uruguay, ilustrând totodată efortul de uniformizare economică într-o perioadă de profundă reconstrucție instituțională', a subliniat Mircea Radu Iacob. Din expoziția de la Muzeul de Istorie Sighișoara mai aflăm că Republica Orientală a Uruguayului a apărut ca stat independent în anul 1828, odată cu încheierea Războiului Cisplatinei. 'încă de la începuturile sale, această tânără națiune sud-americană s-a confruntat cu o identitate politică fragilă și o economie precară, aflându-se într-o poziție geografică dificilă, între două puteri regionale majore: Brazilia și Argentina. Afirmarea și menținerea suveranității au fost îngreunate considerabil de instabilitatea administrativă internă. Viața politică a țării era dominată de un conflict permanent între două facțiuni rivale, partidele Blanco și Colorado. Disputele acestora pentru controlul guvernamental depășeau cadrul dezbaterilor parlamentare, manifestându-se frecvent prin confruntări armate și revolte locale. Această stare de nesiguranță a afectat profund coeziunea internă a statului, administrația centrală dovedindu-se adesea incapabilă să mențină ordinea publică sau să asigure un climat propice dezvoltării', se precizează în expoziție. în acest context intern instabil, economia uruguayană înregistra un ritm de dezvoltare lent, iar sistemul monetar reflecta divizarea teritoriului, fiind lipsit de reglementări unitare. 'Din cauza absenței unei bănci centrale și a unei infrastructuri financiare proprii, piața internă a fost dominată de un amestec de valute străine. Pe teritoriul țării circulau vechi monede coloniale spaniole, reali argentinieni, piese de cupru braziliene, dar și monede europene, în special franceze și britanice. Această diversitate valutară a generat dificultăți majore în comerț. în portul Montevideo, principalul centru economic, comercianții erau nevoiți să utilizeze sisteme de calcul complicate pentru a gestiona fluctuațiile zilnice ale cursurilor de schimb. în mediul rural, situația era complet diferită, emisiunile monetare ajungând acolo mult mai greu', a detaliat muzeograful Mircea Radu Iacob. Relațiile economice se bazau în mare măsură pe troc sau pe credite informale acordate de marii proprietari de pământ muncitorilor, menținând un sistem tradițional care limita dezvoltarea pieței libere. 'Primele eforturi ale autorităților de a emite monedă proprie au întâmpinat dificultăți logistice și financiare, statul nereușind inițial să controleze acest instrument esențial al suveranității. Situația s-a schimbat în anii 1860, în timpul Războiului Triplei Alianțe (1864-1870), un conflict militar în care Uruguayul s-a aliat cu Brazilia și Argentina împotriva Paraguayului. Deși implicarea militară uruguayană nu a fost cea principală, consecințele economice au fost resimțite prin blocarea rutelor comerciale și creșterea presiunii fiscale. Din punct de vedere politic, acest conflict a consolidat poziția Partidului Colorado la guvernare, permițând inițierea unor reforme menite să restabilească funcționarea instituțiilor statului', a spus muzeograful. Un pilon al acestor reforme a fost centralizarea politicii monetare, o măsură luată pentru a transmite un mesaj clar de stabilitate instituțională. 'Decizia de a emite moneda de 4 centésimos în anul 1869 a reprezentat un demers prin care guvernul de la Montevideo a dorit să își legitimeze autoritatea administrativă și să demonstreze controlul asupra sistemului economic național, oferind în sfârșit un instrument de plată uniform pentru populație', a conchis specialistul în numismatică. Alături de moneda uruguayană, în colecția fostului Gimnaziu Evanghelic din Sighișoara a fost descoperită și bancnota românească intrată în Cartea Recordurilor ca având dimensiunea cea mai mică din lume, emisă în 1917 de Regele Ferdinand I și precursoarele unor monede italiene din epoca papală, din perioada papei Pius al IX-lea. Muzeograful care a descoperit bancnota în colecția fostului Gimnaziu Evanghelic din Sighișoara, Mircea Radu Iacob, a menționat că bancnota de 10 bani, emisă în 1917, a înlocuit moneda de 10 bani, care circulase pe teritoriul României începând cu anul 1867 și care a fost bătută în Anglia. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea) FOTO: (C) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Mureș: Pictura 'Visare', expusă la New York înaintea finalei Campionatului Mondial de Fotbal, la 'Sighișoara Medievală'
Pictura 'Visare', realizată de Rareș Kerekes, este singura din România și din Europa de Est care a fost expusă la Mriya Gallery din New York City, în cadrul expoziției premergătoare finalei Campionatului Mondial de Fotbal 2026. Alături de alte peste 100 de lucrări internaționale, aceasta poate fi admirată la Sighișoara, inclusiv pe perioada Festivalului 'Sighișoara Medievală', la galeria artistului de pe strada Tâmplarilor. La expoziția internațională colectivă de la Mriya Gallery New York, deschisă în perioada 11-13 iulie 2026, Rareș Kerekes a figurat printre cei 30 de artiști selectați, iar 'Visare' a fost una dintre cele 120 de lucrări expuse. 'Am trimis o lucrare la începutul lunii iulie și mi-am zis că, dacă va fi selectată, voi fi foarte fericit, dar nu mă așteptam ca, dintre atâția artiști, să mă regăsesc între primii 30 și să fiu selectat. Pentru mine a fost o surpriză extraordinară, așa că mi-am spus că este un cadou de ziua mea de naștere. Am fost foarte, foarte fericit când am primit diploma, urările de bine și o grămadă de poze de la vernisaje. Mă bucur de această oportunitate pentru că, recent, în Canada, am mai avut o expoziție și am luat locul întâi. Aici n-a fost cu premii, dar m-am bucurat pentru că, așa cum se spune, cine ajunge la New York poate să treacă mai departe, la un alt nivel. Pictura care a fost expusă la Mriya Gallery New York se numește 'Visare' și reprezintă un personaj feminin înconjurat de maci, iar pe fundal sunt dealurile Transilvaniei', a declarat presei pictorul Rareș Kerekes. Pictorul a subliniat că expoziția americană a avut ca temă visarea, așa că pictura sa tocmai acest mesaj îl transmite. 'Este vorba despre un personaj feminin. în general, eu nu prea redau fizionomia feței, ci las misterul să învăluie lucrarea în exclusivitate. Oricum, lucrarea transmite emoție chiar dacă nu are o față. Este o tânără într-un câmp de maci și, pe fundal, dealurile transilvane. Dar am încercat să fac o combinație între zona noastră, a Transilvaniei, și zona de sud a țării, unde macii sunt predominanți. Eu încerc să promovez prin pictură Transilvania, Sighișoara și zona Transilvaniei în general. Pictura este realizată pe pânză. Personajul care stă pe gânduri, visează, visează la începutul verii. Din punctul meu de vedere, personajul principal este de fapt macul. E un fel de floare care dă naștere celorlalte flori', a spus Kerekes. Artistul consideră că, prin selectarea sa în cadrul acestei prestigioase expoziții, se poate spune că totuși România a fost prezentă la Campionatul Mondial de Fotbal. 'N-am avut echipă calificată la mondiale, dar eu sunt foarte, foarte bucuros că am putut să fiu prezent, fiindcă au fost foarte mulți jurnaliști acolo și mulți au vorbit foarte frumos despre Hagi, Lucescu, Popescu și și-au amintit de vremurile foarte bune', a adăugat el. Rareș Kerekes este recunoscut internațional pentru picturile sale, expunând în Turcia, Spania, Canada, Italia, Bulgaria, Lituania, Slovacia, Kazahstan, Azerbaidjan și în multe alte țări. Pictorul Rareș Kerekes este cel care a amenajat prima expoziție de artă permanentă ce funcționează în Cetatea Medievală a Sighișoarei, la subsolul casei sale, un monument istoric datând din anul 1601, una dintre puținele construcții cu zidul exterior curbat din burg. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălina Matei, editor online: Anda Badea) Foto: (C) DORINA MATIŞ/AGERPRES Citeşte şi: REPORTAJ/Mureș: Locuitorii Sighișoarei au îmbrăcat straiele medievale și animă voluntar cetatea, depășind prejudecățile
Brăila: Peste 5.000 de spectatori la Festivalul Internațional de Folclor 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării'
Festivalul Internațional de Folclor 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării' a atras peste 5.000 de spectatori la ediția din acest an, desfășurată în perioada 21-23 iulie, pe Esplanada Dunării din Brăila, unde au cocurat 23 de tineri interpreți din România și din străinătate și au susținut recitaluri artiști consacrați, au transmis organizatorii. Potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila, organizator al evenimentului alături de Consiliul Județean Brăila și Primăria Municipiului Brăila, la ediția din acest an au fost reprezentate zonele etnofolclorice Muntenia, Vâlcea, Banat, Teleorman, Vlașca, Romanați-Olt, Brăila, Buzău, Argeș, Galați, Constanța, Dâmbovița, Neamț, Mehedinți și Bucovina, precum și Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și Serbia. 'Brăila a fost, timp de trei zile, capitala muzicii populare, prin cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării', o ediție memorabilă, o adevărată sărbătoare a autenticului și a tradiției, un eveniment multicultural organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, împreună cu Consiliul Județean Brăila și Primăria Municipiului Brăila, în perioada 21-23 iulie 2026, pe scena amplasată la Esplanada Dunării. Festivalul-concurs și-a propus redescoperirea, valorificarea și promovarea creațiilor folclorului muzical, afirmarea unor noi interpreți ai genului vocal și promovarea tradiției autentice, accentuând frumusețea și unicitatea fiecărei zone etnografice participante', a transmis CJCPCT Brăila, pentru AGERPRES. Cei 23 de concurenți au interpretat în concurs câte o doină sau baladă și o piesă cu acompaniament, ambele având ca temă dragostea. 'Concurenții, soliști vocali ale căror interpretări au readus în sufletele spectatorilor dragostea pentru muzica tradițională, au interpretat în concurs câte o doină sau baladă și o piesă cu acompaniament, ambele având ca temă dragostea. Festivalul a reunit peste 5.000 de spectatori, care au înfruntat atât ploaia, cât și temperaturile ridicate, dar și milioane de telespectatori și utilizatori ai mediului online, care au urmărit evenimentul prin transmisia în direct realizată de Etno TV și prin streaming-ul live al CJCPCT Brăila', au precizat organizatorii. Evoluțiile concurenților au fost evaluate de un juriu de specialitate prezidat de etnomuzicologul Elise Stan, din care au mai făcut parte istoricul și cercetătorul Doina Ișfănoni, etnomuzicologul Ovidiu Păun, Oana Gabriela Petrica, președintele executiv al Asociației Naționale a Centrelor Culturale din România, maiorul Raul Ionuț Badale, coordonatorul Muzicii Militare a Garnizoanei Brăila, profesorul universitar și etnomuzicologul Niță Frățilă și interpreta de muzică populară Ileana Vieru. Trofeul ediției 2026, realizat de artistul plastic Mihai Hlihor, a fost câștigat de Alice-Olivia Ghile, reprezentanta zonei etnofolclorice Sălaj. Premiul I a fost obținut de Andrei-Nicolae Chelba (Prahova), Premiul al II-lea de Simona Florentina Popescu (Olt-Romanați), iar Premiul al III-lea de Olena Hamurar (Ucraina - Basarabia de Sud). Premiul pentru autenticitatea costumului popular i-a revenit Anei Maria Durbăcea (Prahova), Premiul special a fost acordat Siminei Maria Popescu (Gorj), iar Premiul de popularitate a fost câștigat de Jelena Velimirovic din Serbia. Acompaniamentul concurenților și al recitalurilor a fost asigurat de Orchestra 'Lăutarii' din Republica Moldova, dirijată de maestrul Nicolae Botgros. Programul artistic a fost completat, în fiecare dintre cele trei seri, de recitaluri susținute de artiști consacrați. Prima seară i-a avut ca invitați pe Alexandra Pițu, laureata Trofeului ediției 2025, Georgel Nucă și Constantin Bahrin, în timp ce a doua seară a inclus recitalurile proiectului 'La braț cu tinerețea', susținute de Andreea Tomei, Alexandru Haizan și Paul Ananie. Festivalul s-a încheiat cu recitalurile extraordinare ale Vetei Biriș și Ion Paladi, susținute joi seară, în cadrul Galei Laureaților. în paralel cu festivalul, s-au desfășurat Târgul Național de Ceramică, Textile și Produse Tradiționale, Școala de Vară 'Dor de jocul popular', organizată în comuna Șuțești, precum și lansarea albumului discografic 'Muzica tradițională românească', semnat de etnomuzicologul Niță Frățilă. AGERPRES / (AS - redactor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)
Hunedoara: Caravana TIFF Unlimited - proiecții în aer liber la fosta mină Petrila și la Uricani
Fosta exploatare minieră Petrila și Parcul copiilor din Uricani vor găzdui, în perioada 24-26 iulie, caravana TIFF Unlimited, prilej pentru iubitorii filmului să vadă trei producții cinematografice promovate în cadrul festivalului TIFF din acest an, iar pentru organizatori să integreze în circuitul cultural două foste spații industriale din Valea Jiului. 'încercăm să punem pe harta TIFF două locații inedite, foste zone industriale din Valea Jiului. La Petrila încercăm să redăm comunității o fostă mină, iar la Uricani ne dorim să integrăm comunitatea unui oraș mic în activități culturale. încercăm să popularizăm aceste zone și să le punem în valoare prin evenimente culturale deosebite', a declarat vineri, pentru AGERPRES, directorul Asociației de Dezvoltare Teritorială Integrată (ADTI) Valea Jiului, Alexandru Kelemen, coorganizator al evenimentului. Pentru cele trei seri de proiecții, organizatorii au pregătit două ecrane de foarte mari dimensiuni în spațiul Exploatării Culturale Petrila, din fața Muzeului Salvatorului Miner, iar la Uricani în Parcul copiilor, din centrul orașului. Manifestările încep vineri seara, de la ora 21:00, la Petrila, cu filmul 'De capul nostru', regizat de Tudor Jurgiu. Tot acolo va fi prezentată sâmbătă, de la ora 17:00, expoziția 'Redescoperă Valea Jiului' (Urban Lab), iar de la ora 21:00 va fi proiectat filmul 'Strada Malaga', în regia lui Maryam Touzani, o producție Maroc-Franța-Spania. Caravana TIFF Unlimited se încheie duminică, la Uricani, cu proiecția filmului francez 'Fanfara', regia Emmanuel Courcol, de la ora 21:00. Participarea publicului la toate evenimentele este gratuită. AGERPRES / (AS - redactor: Sorin Blada, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)
Concursul Internațional George Enescu 2026: Șase concerte simfonice cu invitați de prim rang și orchestre de prestigiu
Cea de-a XX-a ediție a Concursului Internațional George Enescu, care se va desfășura între 23 august și 19 septembrie, va cuprinde șase concerte simfonice susținute de orchestre românești de prestigiu și artiști consacrați ai scenei internaționale, pe scena Ateneului Român, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de organizatori. 'Pe scena Ateneului Român vor evolua Orchestra Națională Radio, Orchestra Română de Tineret și Orchestra Filarmonicii George Enescu, alături de dirijori de prestigiu internațional și de unii dintre cei mai promițători tineri muzicieni ai lumii. Programul include concertul inaugural, concertul dedicat Secțiunii Compoziție, concertul care încheie Masterclassul de dirijat și cele trei finale ale secțiunilor de violoncel, vioară și pian, în care vor fi desemnați laureații ediției 2026. Cele șase concerte reflectă una dintre valorile fundamentale ale Concursului Enescu: dialogul dintre personalități consacrate ale scenei muzicale internaționale și noua generație de artiști care vor defini viitorul muzicii clasice', se arată în comunicatul de presă. Ediția aniversară va debuta pe 23 august cu un concert susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta directorului artistic al concursului, Cristian Măcelaru. Pe scenă vor reveni câștigătorii ediției din 2024 - violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi. 'Programul propune un dialog între creația contemporană și patrimoniul muzical românesc și universal: The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, lucrare distinsă cu Premiul pentru Originalitate la Concursul Internațional George Enescu ediția 2024, Brahmsodia - Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169 de Dan Dediu și Simfonia nr. 1 în mi bemol major op. 13 de George Enescu. în program este inclusă și Gala de premiere a Secțiunii Compoziție, care inaugurează seria laureaților ediției 2026', arată sursa citată. Pe 27 august sunt programate două evenimente succesive dedicate creației contemporane. în foaierul Ateneului Român va avea loc un concert care valorifică rezultatele Masterclassurilor de compoziție și dirijat. Cele trei lucrări ale participanților activi la Masterclassul de compoziție vor fi interpretate de Ansamblul Couleurs, sub conducerea a trei dirijori selectați dintre participanții activi la Masterclassul de dirijat condus de Cristian Măcelaru. în cursul serii, Orchestra Națională Radio, dirijată de Marin Alsop, va susține, pe scena Sălii mari a Ateneului Român, concertul final dedicat Secțiunii Compoziție, invitat special fiind compozitorul și pianistul Zygmunt Krauze, președintele juriului acestei secțiuni, care va interpreta propriul Concert pentru pian nr. 3 - Fragments of Memory. Pe 28 august va avea loc concertul final al Masterclassului de dirijat, care îi va aduce la pupitru pe Cristian Măcelaru și pe trei tineri dirijori selectați dintre participanții la curs, alături de Orchestra Română de Tineret, 'unul dintre cele mai apreciate ansambluri orchestrale de tineret'. Potrivit sursei menționate, finalele secțiunilor instrumentale sunt programate în luna septembrie. Pe 7 septembrie, va avea loc finala Secțiunii Violoncel care îi va aduce pe scenă pe cei mai valoroși violonceliști ai ediției. Aceștia vor interpreta concerte din repertoriul competiției alături de Orchestra Națională Radio, condusă de dirijorul american Case Scaglione. Finala Secțiunii Vioară este programată pe 13 septembrie, când Orchestra Filarmonicii George Enescu sub bagheta lui Harry Ogg, 'va acompania finaliștii în una dintre cele mai așteptate trei seri ale competiției'. Ediția aniversară a Concursului Internațional George Enescu se va încheia pe 19 septembrie cu Finala Secțiunii Pian, susținută de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta dirijoarei Daniela Candillari. 'Evenimentul va reuni cei trei pianiști calificați în finală, care vor interpreta concerte de referință din literatura pianistică, înaintea decernării ultimelor mari premii ale Concursului Internațional George Enescu 2026', se mai precizează în comunicat. Biletele și abonamentele sunt disponibile online, pe platforma de ticketing Eventim.ro, precum și în format fizic, în librăriile Cărturești și Humanitas din întreaga țară. Elevii, studenții și profesorii școlilor și universităților de muzică, precum și persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora beneficiază de acces gratuit, în limita locurilor disponibile. Concursul Internațional George Enescu se desfășoară sub înaltul Patronaj al Președintelui României, este finanțat de Guvernul României, prin Ministerul Culturii și este organizat de ARTEXIM, în parteneriat cu Fundația ArtProduction. AGERPRES / (AS, redactor: Gina Ștefan, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Întâlniri cu scriitori și actori, mini-conferințe și ateliere se regăsesc în programul festivalului de book-trailere 'Boovie'
întâlniri cu scriitori și actori, mini-conferințe, ateliere de dezvoltare personală, educație media se regăsesc în programul festivalului de book-trailere 'Boovie', care a început joi și se va derula până duminică, în mai multe locații din București. 'Acoperim o plajă foarte largă tocmai pentru că dorim să le oferim copiilor cât mai multe prilejuri de a se întâlni cu oameni de excepție', a declarat inițiatoarea festivalului 'Boovie', profesoara de limba și literatura română Carmen Ion, joi, cu prilejul festivității de deschidere a festivalului. Horia Necula, prorector la Universitatea Politehnica București, a punctat că în epoca în care trăim informația circulă cu 'viteză uluitoare', iar tehnologia se schimbă de la o zi la alta. 'De multe ori, suntem puși pe gânduri - încotro să o luăm și ce să luăm bun și ce să luăm rău. (...) Acest festival ne oferă și vă oferă dumneavoastră soluții, pentru că, în acest mod, dumneavoastră sunteți învățați să gândiți și pregătirea câteodată extracurriculară, cum o numim noi, în afara cadrului formal, este un plus pe care îl veți aprecia mai târziu, în viața dumneavoastră', a spus Horia Necula. Directorul Bibliotecii Centrale Universitare, Mireille Rădoi, este de părere că drumul de la carte la film și de la film la carte este unul care va fi din ce în ce 'mai bătătorit'. 'Cred (...) în bibliotecile care au înțeles că trebuie să se racordeze la noile direcții în care evoluează tehnologia și cultura și educația. (...) Aș vrea să vă provoc pe voi să vă gândiți la biblioteci ca la precursori ai inteligenței artificiale, unde găsiți informație validată', a afirmat Mireille Rădoi. Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a subliniat că trăim într-o perioadă în care informația vine din toate direcțiile, rapid, uneori haotic, iar capacitatea de a alege ce citești și cum povestești mai departe devine o formă reală de putere, iar un book-trailer bun face exact asta: alege, sintetizează, dă sens, este un exercițiu de gândire critică, îmbrăcat în formă creativă. Sursa foto: Claudia Nicolae/facebook 'Vă îndemn să nu vă temeți să experimentați. Cele mai bune povești, indiferent de formă, nu vin din perfecțiune, ci din curiozitate și din curaj. Fiecare book-trailer pe care l-ați construit este dovada că ați citit cu atenție, ați simțit ceva și ați vrut să împărtășiți acel ceva mai departe. Asta contează cu adevărat', a transmis Claudia Nicolae. Directorul general al AGERPRES a punctat că instituția pe care o reprezintă are misiunea de a spune povești adevărate, verificate și relevante pentru oameni. 'Cred că exact asta faceți și voi aici, la Boovie - spuneți povești, doar că le spuneți prin imagine, prin montaj, prin muzică, pornind de la o carte care v-a atins', a adăugat Claudia Nicolae. La rândul său, Robert Cristian Schwartz, președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune, a subliniat importanța apărării democrației. 'Nu uitați că în această piață (Enescu n.r.), acum aproape patru decenii, n-ar fi fost posibil acest eveniment. Ceea ce s-a întâmplat în '89 aici, s-a tras, a fost cumplit, au trăit acele momente în București, momentul acela ne-a permis nouă să evoluăm și să ne întâlnim astăzi, în libertate, în democrație. Vă rog mult, aveți grijă de democrația noastră!', a spus Robert Cristian Schwartz. Nu în ultimul rând, Monica Mihai, jurnalistă Euronews România, este de părere că rolul gazetarilor este să vegheze asupra democrației, a drepturilor oamenilor și să spună o poveste reală, verificată, corectă, dar care trebuie să fie împachetată suficient de frumos încât să fie atractivă. AGERPRES/(A - redactor: Iulia Carciog, editor: Karina Olteanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Biblioteca Centrală Universitară Carol I/facebook
UNITER: Adela Mărculescu a dăruit publicului adevăr, sensibilitate și o neclintită credință în puterea teatrului
Timp de peste șase decenii, Adela Mărculescu a dăruit publicului adevăr, sensibilitate și o neclintită credință în puterea teatrului, afirmă Uniunea Teatrală din România. 'Prin fiecare rol, prin eleganța și distincția sa, a lăsat o amprentă durabilă asupra teatrului românesc și în memoria tuturor celor care au avut privilegiul de a o cunoaște sau de a o vedea pe scenă', transmite UNITER, joi, după ce actrița Adela Mărculescu s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani. într-o postare pe pagina sa de Facebook, UNITER subliniază că Adela Mărculescu a fost o 'actriță emblematică a Generației de Aur, a crezut cu adevărat că rostul ei este să ofere publicului, cu forță și generozitate, clipe de emoție, pasiune și dăruire desăvârșită, mijlocindu-i accesul la miracolul teatrului'. 'Asemenea profesorului și regizorului Alexandru Finți, căruia îi păstra o deosebită prețuire, Adela Mărculescu a fost profund atașată de ideea adevărului scenic și de firescul teatral în multiplele sale manifestări - pe scenă, în film și în teatrul radiofonic. Numeroasele premii și distincții primite de-a lungul vieții reprezintă, fără îndoială, expresia recunoștinței pentru felul în care Adela Mărculescu a înțeles să slujească teatrul și să se dăruiască publicului', precizează Uniunea Teatrală din România. Actrița Adela Mărculescu a murit joi, la vârsta de 88 de ani. AGERPRES/ (AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Decizie privind Peisajul Cultural Minier Roșia Montană, adoptată de Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO
Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a adoptat, miercuri, în cadrul celei de-a 48-a sesiuni, desfășurată în Coreea de Sud, Decizia privind Peisajul Cultural Minier Roșia Montană, prilej cu care au fost apreciate progresele realizate pentru protejarea bunului cultural, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO din 2021. 'Ieri, la Busan, Coreea de Sud, în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost adoptată Decizia privind Peisajul Cultural Minier Roșia Montană. (...). Comitetul Patrimoniului Mondial a apreciat în decizia sa progresele realizate pentru protejarea bunului cultural - demersurile pentru revizuirea planului de protecție și gestiune, elaborarea unei strategii de interpretare, monitorizarea calității apei, precum și inițiativele legislative privind evaluarea impactului asupra patrimoniului', se menționează într-un comunicat postat, joi, pe pagina de Facebook a Institutului Național al Patrimoniului (INP). în acest context, au fost evidențiate, potrivit comunicatului, eforturile INP, Ministerului Culturii și ale altor instituții implicate. în ceea ce privește includerea sitului, din 2021, și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, INP arată că acest lucru 'nu reprezintă o sancțiune, ci un instrument de sprijin, care contribuie la creșterea vizibilității internaționale și facilitează accesul la expertiză și resurse pentru protejarea și valorificarea sa'. Pentru ca Roșia Montană să poată fi retrasă de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, IPN precizează că sunt necesare în continuare o serie de măsuri esențiale, între care cele mai importante, menționate și în decizie, sunt: elaborarea Planului Urbanistic General, care să protejeze valorile culturale și peisajul, reglementând dezvoltarea durabilă a zonei; continuarea demersurilor de actualizare a planului de protecție și gestiune, în colaborare cu comunitatea locală; instituirea unor măsuri concrete pentru cercetarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului subteran, în special a galeriilor romane. 'Așa cum reiese și din raportul privind starea de conservare a sitului, elaborat de INP și transmis de Ministerul Culturii la UNESCO în luna februarie, aceste direcții sunt deja în curs de implementare la nivel național - informații suplimentare vor fi comunicate în perioada următoare', se mai arată în comunicat. România este reprezentată la Busan de ambasadorul României la UNESCO, Simona Miculescu, și de Irina Iamandescu, punctul focal național pentru Convenția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural (UNESCO 1972). Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepțională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele șase criterii culturale stabilite prin Convenția Patrimoniului Mondial: cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole. în subteranul Roșiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent, dar și un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de pușcă, completat de exploatările cu dinamită de epocă contemporană (sec. XIX-XX). Specialiștii susțin că minele de la Roșia Montană au fost exploatate cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de către romani. AGERPRES / (AS - redactor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului/Facebook.com
A murit actrița Adela Mărculescu
Actrița Adela Mărculescu a murit joi, la vârsta de 88 de ani. 'Teatrul Național 'I. L. Caragiale' București este astăzi în doliu. Lumea teatrului românesc este mai săracă. S-a stins din viață marea actriță Adela Mărculescu, o figură de o distincție aparte, a cărei eleganță, rigoare și pasiune au marcat generații întregi de spectatori', se precizează pe pagina de Facebook a TNB. Conform sursei citate, trupul neînsuflețit al marii actrițe va fi depus vineri la Biserica 'Sfântul Gheorghe' din București, unde toți cei care au admirat-o, au aplaudat-o și au fost atinși de arta sa îi vor putea aduce un ultim și pios omagiu începând cu ora 12:00. înmormântarea va avea loc la Cimitirul Bellu, sâmbătă, de la ora 10:00. *** Formată la școala maestrului Alexandru Finți (promoția 1959), Adela Mărculescu a devenit actriță a Teatrului Național 'I. L. Caragiale' din București în anul 1964, scenă căreia i-a rămas credincioasă mai bine de 60 de ani și pe care a slujit-o cu o dăruire exemplară, până în ultimele clipe ale vieții, precizează sursa citată. De la debutul său pe scena Naționalului în 'înșir'te mărgărite' (1964), Adela Mărculescu a întruchipat zeci de personaje din dramaturgia națională și universală, colaborând cu cei mai mari regizori români. A fost Epancina Aglaia în 'Idiotul' de F.M. Dostoievski (regia Alexandru Finți, 1969), Ana în 'Take, Ianke și Cadîr' (regia Ion Finteșteanu, 1971), Dona Diana în piesa omonimă a lui Camil Petrescu (1973), Margareta Aldea în 'Gaițele' de Al. Kirițescu (1977) și Mioara în 'Idolul și Ion Anapoda' (regia Ion Cojar, 1985). A marcat istoria teatrului românesc prin rolul Clitemnestra în memorabilul spectacol 'Electra - O trilogie antică' (1990), montare de referință internațională, în regia lui Andrei Șerban. De asemenea, a strălucit în roluri de o mare profunzime psihologică, precum Tituba în 'Vrăjitoarele din Salem' (regia Felix Alexa, 1991), Stela Campbell în 'Dragă mincinosule' (1998), Olga în 'Mașinăria Cehov' de Matei Vișniec (2003) sau Alexandra del Lago în 'Dulcea pasăre a tinereții' de Tennessee Williams (2005). 'Adela Mărculescu a ars pentru teatru cu o vitalitate exemplară, refuzând să părăsească scândura pe care a iubit-o atât de mult. Până în acest an, publicul s-a bucurat de prezența sa pe scenă în repertoriul curent al Teatrului Național din București: Doamna Boyle în 'Cursa de șoareci' de Agatha Christie (regia Erwin Șimșensohn) și Chiriachița în 'Titanic vals' de Tudor Mușatescu (regia Dan Tudor)', menționează TNB. A jucat în numeroase filme ('Șapte băieți și o ștrengăriță', 'Declarație de dragoste', 'Alo, aterizează străbunica!', 'Surorile'), fiind remarcată pentru distincția sa, pentru eleganța interpretării, pentru vocea inconfundabilă. Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de Ofițer, titlul de Cetățean de Onoare al Capitalei și Premiul Gopo pentru întreaga Activitate (2020). 'Prin plecarea Adelei Mărculescu, cortina coboară peste o întreagă epocă de aur a teatrului românesc. Ne plecăm cu adâncă recunoștință în fața memoriei sale. Dumnezeu să o odihnească în pace! Condoleanțe familiei îndurerate!', transmite Teatrul Național București. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Arad: Turnul de Apă, monument istoric unic ca formă, fără perspective de a fi redeschis publicului
Turnul de Apă din Arad, monument istoric vechi de 130 de ani și unic ca formă în țara noastră, care a fost închis publicului în urmă cu doi ani, nu are perspective de a-și redeschide ușile pentru vizitatori, iar cei doi proprietari spun că singura soluție este ca imobilul să fie cumpărat sau închiriat de autorități. în mediul online s-a iscat o dezbatere, în ultimele zile, legată de Turnul de Apă din Arad - care nu mai este disponibil vizitatorilor, după ce primarul din Timișoara, Dominic Fritz, a anunțat că a finalizat lucrările de reabilitare a Turnului de Apă din zona Iosefin, vechi de un secol, care va fi deschis publicului. La Arad, în schimb, acest imobil care găzduia evenimente culturale este închis de doi ani. 'Avem un turn mult mai frumos decât cel din Timișoara, care este amenajat de ani de zile, dar totuși nu poate fi vizitat. Ce păzesc autoritățile?', se întreabă o doamnă la o postare pe acest subiect. Turnul de Apă din Arad, cu o înălțime de 38 de metri, a fost construit în forma donjonului unei cetăți medievale și a fost dat în folosință în 1896. Imobilul a făcut parte din sistemul de alimentare cu apă a orașului până în 1956. Sursa foto: Centrul de Informare Turistică Arad în 1991, a fost vândut de stat și a intrat în proprietatea a două persoane, care au amenajat în interior o galerie de artă și un muzeu al apei. Horia Truță, coproprietar și cel care s-a ocupat de activitățile din turn, a declarat joi, pentru AGERPRES, că nu există perspectivă ca monumentul să fie deschis publicului, fără implicarea autorităților locale. Truță, care este un cunoscut publicist și istoric din Arad, în vârstă de 85 de ani, se află internat de un an în spital. 'Mă doare sufletul de munca mea de 30 de ani, dar nu am ce să fac. Sunt în spital de un an și nu am cum să mă mai ocup. Perspective de a fi redeschis publicului nu sunt, deși este o pierdere imensă pentru Arad, pentru că acest turn este unic în țară și în această parte a Europei din punct de vedere al arhitecturii, fiind singurul pătrat, restul sunt rotunde. Am lăsat totul în ordine, nu există datorii legate de acest imobil, muzeul ar fi funcțional, spațiile expoziționale sunt amenajate, doar curățenie ar trebui să se facă pentru a fi redeschis', a declarat Truță. El a adăugat că ar fi dispus să îl închirieze autorităților 'la o sumă modică' sau să îl vândă. 'Este monument istoric de categorie B, nu poate ajunge în mâinile oricui, trebuie să existe niște garanții că va fi îngrijit. Este o clădire conservată foarte bine, nu mai necesită investiții', a mai spus Truță. Al doilea proprietar al clădirii este sculptorul Dumitru Șerban, fost președintele filialei Arad a Uniunii Artiștilor Plastici. Acesta a declarat că a căzut la o înțelegere cu Horia Truță să vândă Turnul de Apă 'la un preț modic', dacă va fi cumpărat de stat pentru a se continua activitatea. 'Noi am fi dispuși să-l cedăm pentru 400.000 de euro, o sumă modică, oricine poate confirma asta. Dacă Primăria este interesată, suntem gata să facem acest pas, pentru că altfel monumentul rămâne nevalorificat, deși are un potențial foarte mare. în alte orașe, cum ar fi Cluj-Napoca sau Timișoara, astfel de turnuri au fost amenajate de primării', a spus sculptorul. Totuși, Primăria Arad a transmis, la solicitarea AGERPRES, că nu au existat până acum discuții legate de preluarea monumentului, dar că nu este exclusă această posibilitate. 'în situația în care proprietarii identifică un cumpărător cu o ofertă fermă, aceștia au obligația de a ne comunica nouă oferta, la același preț. în acel moment, vom consulta Consiliul Local în privința exercitării dreptului de a achiziționa imobilul în condițiile ofertate', a transmis Primăria Arad. Turnul de Apă este prezentat de autorități ca unul dintre obiectivele turistice ale județului. Centrul de Informare Turistică Arad îl descrie pe pagina web ca un imobil acoperit cu cărămizi de ornament ce 'se distinge prin rafinamentul balustradelor balcoanelor și a fierului forjat folosit'. AGERPRES / (AS - redactor: Marian Buga, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)