Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
DOCUMENTAR: Cântăreața Mireille Mathieu împlinește 80 de ani (22 iulie)
Celebra interpretă franceză Mireille Mathieu, supranumită adesea 'Privighetoarea din Avignon', împlinește 80 de ani. După cum ar spune chiar ea, cariera sa profesională a fost timp de câteva decenii 'un basm devenit realitate'. Născută la Avignon, fiica cea mare dintre cei 14 copii ai lui Marcelle și Roger Mathieu, Mireille a susținut prima sa reprezentație publică la vârsta de 4 ani, la slujba de la miezul nopții. Tatăl ei, cioplitor în piatră pentru monumente funerare, visase și el să cânte cu vocea sa de tenor. Ennio Morricone (stg.), Mireille Mathieu şi Sergio Leone în copilărie, Mireille și-a economisit salariul obținut la slujba din fabrică pentru a-și putea plăti lecțiile de canto. Profesoara de canto Laure Colliere a acceptat-o pe Mireille ca elevă. La începutul anilor '60, managerul vocalistului pop francez Johnny Hallyday, Johnny Stark, a observat înzestrarea vocală încântătoare a lui Mireille, când aceasta a apărut în emisiunea TV 'Jeu de la Chance' și a câștigat primul loc. Impresarul american a devenit ulterior mentorul ei, după ce a semnat un contract cu el. Cu muncă asiduă și multe nopți în care a putut dormi doar patru ore, Mireille a avut performanțe strălucite și era pe drumul cel bun spre succes, menționează imdb.com. ''Munca mea este Dumnezeul meu'', a mărturisit ea, potrivit biografiei publicate pe https://www.mireillemathieu.com/. A fost rapid aclamată drept următoarea Edith Piaf, iar reprezentația sa din 1965 de la sala de concerte Olympia din Paris i-a facilitat colaborarea cu Barclay Records. Primul ei album s-a vândut în peste 1 milion de exemplare într-un timp foarte scurt. Mireille Mathieu şi Ennio Morricone Cu multă determinare, Mireille a mers înainte pentru a-și construi cariera în Franța, Germania, Statele Unite, Rusia și restul lumii. în 1974, a câștigat pentru a treia oară consecutiv premiul muzical german 'Bambi', echivalentul premiului Grammy american. A fost primită de către Papa Ioan Paul al II-lea în 1983. 'Ea este cântăreața iubirii și a păcii', a spus Sanctitatea Sa, adăugând: 'Pentru mine, Mireille este 'un cadou de la Dumnezeu'', așa cum se traduce literal numele ei de familie- mai menționează imdb.com. A fost invitata unor lideri statali precum Regina Elisabeta a II-a și Ronald Reagan. I s-a acordat titlul de 'Cavaler al Ordinului Național al Meritului și al Artelor și al Literelor' și a fost decorată cu 'Legiunea de Onoare' pentru serviciile aduse Națiunii Franceze, în 1999. în martie 2014, a susținut un concert în România, la Sala Palatului din București, unde s-a reîntâlnit pe scenă cu Margareta Pâslaru, după 45 de ani. Ce două artiste au participat, în 1969, la Târgul Internațional al Discului Cannes (MIDEM - Franța). Margareta Pâslaru i-a oferit lui Mireille Mathieu o fotografie de la acel moment, în care pe scenă erau mari nume ale muzicii europene: Dalida, Adriano Celentano, Amalia Rodrigues, Udo Jurgens, Mireille Mathieu și Margareta Pâslaru. în septembrie 2018, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Stat pentru Științe Umaniste din Moscova, instituția dorind să recompenseze prin acest titlu onorific 'un talent muzical fenomenal, care a avut o influență semnificativă (...) asupra tinerilor', potrivit reprezentanților instituției ruse, conform AFP. La 26 iulie 2019, renumita cântăreață franceză a susținut un concert în cadrul celei de-a 19-a ediții a Festivalului din Lacoste. La 22 februarie 2026, Mireille Mathieu a sărbătorit 60 de ani de carieră în cadrul unui concert la Sala Palatului. Mireille Mathieu a interpretat melodii consacrate printre care 'La vie en rose', 'Mon Credo', 'C'est Ton Nom', 'Acropolis adieu', 'Ne me quitte pas', 'Mille colombes', 'Santa Maria de la Mer', 'Une femme amoureuse', 'Tous les enfants chantent avec moi'. în decursul anilor, artista a lansat nu mai puțin de 40 de albume, a vândut aproximativ 200 de milioane de copii în întreaga lume și este deținătoare a numeroase premii. A susținut concerte pe tot globul, fiind ovaționată la scenă deschisă de milioane de spectatori. A înregistrat 1.200 de melodii în nouă limbi străine și a colaborat cu mari nume ale cântecului francez și internațional printre aceștia numărându-se Charles Aznavour, Paul Anka, Placido Domingo, Julio Iglesias, Tom Jones, Barry Manilow, Elvis Presley, Patrick Duffy, Tom Jones și Dean Martin. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
DOCUMENTAR: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, împlinește 75 de ani (22 iulie)
Preafericitul Părinte Daniel a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române la 12 septembrie 2007. La 30 septembrie 2007, a fost întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din București. S-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș. La Sfântul Botez a primit numele Dan - Ilie. Școala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), iar gimnaziul, în localitatea Lăpușnic, județul Timiș, între 1962-1966. în anul 1966, începe cursurile liceale în orașul Buziaș, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul 'Coriolan Brediceanu', între anii 1967-1970. Este absolvent al Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu (1970-1974). în perioada 1974-1976, urmează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar Ortodox din București, Secția Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae (canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae); își continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și doi ani la Facultatea de Teologie Catolică a Universității Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau (Germania). La 15 iunie 1979, susține teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: 'Réflexion et vie chrétiennes aujourd'hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité'. O formă lărgită a acestei teze este susținută, la 31 octombrie 1980, la Institutul Teologic Universitar Ortodox din București, sub titlul: 'Teologie și spiritualitate creștină. Raportul dintre ele și situația actuală'. Slujba de înviere oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Catedrala Patriarhală, Bucureşti, 20 aprilie 2025. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO în perioada 1980-1988, este lector la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveția). Intră în viața monahală la 6 august 1987, la Mănăstirea Sihăstria, județul Neamț, cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe Arhimandritul Cleopa Ilie (canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2024, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria). La 14 august 1987 este hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1987, ieromonah. în 1988, este hirotesit protosinghel și numit consilier patriarhal, director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic; în 1988, devine conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din București. Din 2007 este profesor de Teologie Pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București. La 12 februarie 1990, Daniel Ciobotea este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 4 martie 1990 este hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, participă la evenimentul de lansare a volumului II din monografia intitulată "Istoria Bibliotecii Academiei Române', Bucureşti, 18 octombrie 2023. Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO La 7 iunie 1990, este ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, fiind întronizat la 1 iulie 1990. Ca mitropolit la Iași (1990-2007) și locțiitor de mitropolit (30 septembrie 2007 - 8 iunie 2008), a înființat o seamă de instituții, dintre care: Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae, Iași (1990); Seminarul Teologic Ortodox Sfânta Cuvioasă Parascheva, Mănăstirea Agapia (1991); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Gheorghe, Botoșani (1992); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Ioan Iacob, Dorohoi (1993); Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vasile, Iași (1995); Seminarul Teologic Ortodox Sfinții Constantin și Elena, Piatra Neamț (1996); Institutul Sfântul Nicolae, Iași (1997); Institutul Cultural-Misionar TRINITAS, Iași: Editură, Tipografie (1997) și Post de RADIO (17 aprilie 1998); Trinitas TV - post de televiziune creștin ortodox, înființat la Iași în anul 2007, transferat la București în același an. La 12 septembrie 2007, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel, este ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Din 2007 este profesor de Teologie Pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București. Episcopul Ioan Robu (stg.), Preafericitul Părinte Daniel (ctr.) şi Custodele Coroanei Române, Margareta (dr.), participă la sedinţa solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Zilei Naţionale a României, la Palatul Parlamentului, Bucureşti, 2 decembrie 2019. Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO în calitate de arhiepiscop, mitropolit și patriarh la București (din 30 septembrie 2007), Preafericitul Părinte Daniel a înființat Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care cuprinde Radio Trinitas, TV Trinitas, Ziarul Lumina, Agenția de Știri Basilica și Biroul de presă al Patriarhiei Române, București (27 octombrie 2007). Preafericitul Părinte Patriarh Daniel inițiază, susține și supervizează lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului (29 noiembrie 2007, punerea pietrei de temelie; februarie 2011, începutul lucrărilor). Noua Catedrală, simbol al unității de credință și de neam a românilor, care poartă și denumirea de Catedrală Națională, a fost sfințită în stadiul 'la roșu', la 25 noiembrie 2018. Slujba de târnosire a fost oficiată de patriarhul ecumenic Bartolomeu împreună cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Au participat 60 de ierarhi, mii de clerici, numeroase autorități locale și centrale, în total peste 50.000 de persoane. în 24 noiembrie 2018, Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel, a depus în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic și patriotic, lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și s-a rugat pentru sufletele lor. în anul 2025, la 26 octombrie, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au sfințit pictura în mozaic a Catedralei Naționale. Momentul a reprezentant una din manifestările prin care Biserica Ortodoxă Română a marcat Centenarul Patriarhiei Române și împlinirea a 140 de ani de la dobândirea autocefaliei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel înființează Editurile Basilica și Trinitas ale Patriarhiei Române, București (2008); Centrul de Pelerinaj Sfântul Apostol Pavel al Patriarhiei Române (2008); Agenția de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române (2008); Centrul de pregătire pentru patrimoniu Sfântul Constantin Brâncoveanu al Patriarhiei Române, București (2010); Casa Memorială Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Sfânta Maria - Techirghiol, Stavropighie patriarhală (2011); Muzeul Patriarhilor din Reședința Patriarhală (2014); Muzeul de artă bisericească de la Mănăstirea Antim (2016); Muzeul de artă bisericească de la Palatul Patriarhiei (2016); Mai multe magazine de cărți și obiecte bisericești (9 în București, două în Ploiești, unul în Câmpina, unul în Urlați); Muzeul Rugul aprins, Mănăstirea Antim (2017). Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Preafericitul Parinte Kirill (stg.) şi PF Daniel, patriarhul BOR, oficiază slujba de Te Deum, cu prilejul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, la Patriarhia Română, Bucureşti, 26 octombrie 2017. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Susține înființarea unei extensii universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, la Roma, pentru nivelul de licență, specializarea Teologie Pastorală (prima sesiune de admitere, 21-23 septembrie 2017). între lucrările în volum publicate se numără: 'Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea... 12 Scrisori pastorale de Crăciun și Paști', Ed. Trinitas, Iași, 1996; 'Confessing the Truth in Love: Orthodox Perceptions on Life, Mission and Unity', Ed. Trinitas, Iași, 2001; 'Făclii de înviere - înțelesuri ale Sfintelor Paști', Ed. Trinitas, Iași, 2005; 'Daruri de Crăciun - înțelesuri ale sărbătorii Nașterii Domnului', Ed. Trinitas, Iași, 2005; 'Brâncuși. Sculptor creștin ortodox', Ed. Trinitas, Iași, 2007; 'Comori ale Ortodoxiei. Explorări în spiritualitatea liturgică și filocalică', Ed. Trinitas, Iași, 2007; 'Foame și sete după înțelesul și folosul postului', Ed. Basilica, București, 2008; 'La joie de la fidélité', Ed. Cerf, Paris, 2009; 'Teologie și spiritualitate', București, Ed. Basilica, 2009; 'Daruri de Crăciun - înțelesuri ale sărbătorii Nașterii Domnului', ediția a II-a, revizuită și adăugită, Basilica, București, 2013; 'Făclii de înviere - înțelesuri ale Sfintelor Paști', ediția a IV-a, revizuită și adăugită, Basilica, București, 2014; 'Știința mântuirii - Vocația mistică și misionară a teologiei', Ed. Basilica, București, 2014; 'Evanghelia slavei lui Hristos - Predici duminicale', Ed. Basilica, București, 2016; 'învățătura Ortodoxă despre Sfintele Icoane', Ed. Basilica, București, 2017; 'Cuvinte ale credinței, lumini pentru viață. Florilegiu tematic', Ed. Basilica, București, 2018; 'Unire și demnitate. Rolul Bisericii în realizarea și păstrarea idealului unității naționale', Basilica, București, 2019; 'Credința și Educația. Principalele lumini ale vieții', Basilica, București, 2019; 'Biserica binecuvântează universitatea. Cultivarea unei comuniuni de valori ale umanității inteligente și înțelepte', Basilica, București, 2019; 'Omagierea satului românesc și evocarea patriarhilor cărturari: Lucrarea Bisericii în societate în anul 2019', Basilica, București, 2020. Inițiază restaurarea Catedralei patriarhale Sfinții împărați Constantin și Elena, în 2008; ample lucrări de restaurare a Reședinței patriarhale și construirea unui zid de incintă (1.000 metri), între anii 2008-2011. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel susține reorganizarea Diasporei ortodoxe românești, prin înființarea de noi eparhii (Episcopia Ortodoxă Română a Australiei, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord - toate în 22-23 octombrie 2007) sau înființarea unor parohii în țări mai îndepărtate, unde românii au ajuns în număr mai mare în ultimii ani (Japonia, Siria); ridicarea la rangul de mitropolie a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi și înființarea Episcopiei Canadei, în 2016; înființarea Parohiei Ortodoxe Române cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul și Sfinții împărați Constantin și Elena, în Zagreb, Croația, în 2017. Printre alte distincții, titluri și premii, a fost distins de către președintele Românei cu Ordinul Serviciul Credincios în rang de Mare Cruce (2000) și cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce (2007). în Patriarhia Română în această perioadă au fost aprobate de Sfântul Sinod canonizări de noi sfinți români, după cum urmează: Canonizarea Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni (22-24 octombrie 2007); Canonizarea (8 iulie 2008) și proclamarea canonizării Cuviosului Dionisie Exiguul, Voievodului Neagoe Basarab și Mitropolitului Iachint al Țării Românești (26 octombrie 2008); Canonizarea (6 martie 2008) și proclamarea canonizării a 9 sfinți nemțeni: Cuviosul Ioan de la Râșca și Secu, Simeon și Amfilohie de la Pângărați, Rafael și Partenie de la Agapia Veche, Iosif și Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazlău, Iosif de la Văratec (Mănăstirea Neamț, 5 iunie 2008); Canonizarea Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (19 iunie 2009); Canonizarea (29 octombrie 2010) și proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici (1 mai 2010); Canonizarea (21 iulie 2011) și proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei (29 octombrie 2011); Canonizarea (21 iulie 2011) și proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ștefan, Mitropolitul Transilvaniei (30 octombrie 2011); Canonizarea (25 februarie 2016) și proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Neofit și Meletie de la Stânișoara și a Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Turnu, Râmnicu-Vâlcea (28 septembrie 2016; Canonizarea (6 iunie 2016) și proclamarea canonizării Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul și a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, la Mănăstirea Putna (14 mai 2017); Canonizarea (4 iulie 2017) și proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Pafnutie - Pârvu Zugravu, la Mănăstirea Robaia (6 august 2017); Canonizarea Sfântului Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei și a Sfântului Gheorghe Pelerinul (2017); Canonizarea Sfântului Episcop Dionisie Erhan (25 octombrie 2018); în 2024, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a aprobat canonizarea pentru 16 sfinți români: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie; Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie; Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie; Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie; Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie; Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie; Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie; Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie; Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie; Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie; Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai; Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie; Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august; Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august. în iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare). Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), oficiază o slujba ocazionată de aducerea Moaştelor Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonopetra din Sfântul Munte Athos, depuse spre închinare credincioşilor la Catedrala Patriarhală, Bucureşti, 16 octombrie 2015. Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO Aceste femei românce trecute în rândul sfinților sunt: Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu zi de prăznuire 12 aprilie; Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu zi de prăznuire 4 mai; Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu zi de prăznuire 5 mai; Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu zi de prăznuire 24 mai; Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cu zi de prăznuire 5 iunie; Sfânta Olimpiada de la Fărcașa, cu zi de prăznuire 4 iulie; Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu zi de prăznuire 6 iulie; Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu zi de prăznuire 16 august; Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august; Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august; Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august; Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cu zi de prăznuire 26 septembrie; Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu zi de prăznuire 1 decembrie; Sfânta Magdalena de la Mălainița, cu zi de prăznuire 15 octombrie; Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cu zi de prăznuire 19 decembrie; Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu zi de prăznuire 23 decembrie. (surse: https://patriarhia.ro; https://catedrala-nationala.ro/; https://doxologia.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru) ***Explicaţie foto din deschidere: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de sfinţire a paraclisului cu hramul "Sfântul Evanghelist Luca" din cadrul Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului din Zalău, 14 septembrie 2013.
Conferința Wikimania Paris (21-25 iulie 2026)
Wikimania 2026, a 21-a conferință a Fundației Wikimedia, are loc între 21 și 25 iulie 2026 la Paris. Reuniunea, la care se poate participa și online, marchează celebrarea celei de-a 25-a aniversări a Wikipedia, anunță https://wikimania.wikimedia.org/. Tema Wikimania Paris este 'Libertate, Echitate, Fiabilitate' (Liberte, Equite, Fiabilite). Deși se aniversează 25 de ani de la crearea Wikipedia, lumea nu a fost niciodată atât de periculoasă pentru enciclopedia liberă și întregul său ecosistem, punctează reprezentanții Fundației Wikimedia. 'Cum putem rezista atacurilor politice și mediatice, cum putem crește solidaritatea între comunitățile de diferite limbi și alte bunuri digitale comune și cum putem asigura un spațiu incluziv în care participanții ('wikimedians') să poată visa împreună viitorul? Wikimania 2026 este o oportunitate de a lua măsuri pentru a păstra accesul liber la cunoaștere', evidențiază site-ul evenimentului. Agenda evenimentului, publicată la adresa https://wikimedia.eventyay.com/, cuprinde, între altele: reuniunile Wiki Women + Summit (21 iulie), Wiki AI (21 iulie), Creative Commons Salon (21 iulie), evenimentul 'Freedom of Speech, Facts, and Quality measures in Wikimedia Plattforms' (22 iulie), ceremonia 'Opening Ceremony featuring Wikimedian of the Year' (22 iulie) și evenimentul din ziua finală 'The Coolest Projects: 25 Years of Creativity and Innovation' (25 iulie). într-o lume din ce în ce mai polarizată, unde valorile democratice pierd teren, unde consensul științific și istoric este pus în mod regulat sub semnul întrebării, iar participarea online este din ce în ce mai mult blocată, proiectele Wikimedia au ca scop crearea unui spațiu pentru partajarea cunoștințelor, unde echilibrul punctelor de vedere să fie regula și unde dezbaterea ideilor și căutarea consensului reprezintă un proiect comun. în 25 de ani, comunitățile online de contributori au reușit să creeze un bun comun digital pe care toată lumea se poate baza, inclusiv studenți, jurnaliști, oameni de știință, dar și inteligența artificială generativă și motoarele de căutare, mai arată manifestul Wikimania. Totuși, această resursă este acum amenințată, potrivit sursei citate: personalități politice și organizații din întreaga lume ar dori ca Fundația Wikimedia și Wikipedia să fie închise, să le impună opiniile lor militante sau chiar să antreneze inteligența artificială pentru a identifica contributorii din spatele pseudonimelor, a le dezvălui identitatea civilă și a incită la hărțuire. Aceste acte de intimidare, divulgarea datelor cu caracter personal, cenzura și privarea de libertate sunt motivele pentru care protejarea enciclopediei și a persoanelor care contribuie și o susțin este absolut necesară, consideră reprezentații platformei. Astfel, conferința își propune să exploreze libertățile fundamentale care stau la baza proiectelor Wikimedia, concentrându-se pe participarea universală și eliminarea barierelor în calea cunoașterii. Libertatea de participare și libertatea de exprimare sunt esențiale pentru menținerea unor spații sănătoase și deschise pentru dezbatere, permițând fiecărei voci să fie auzită și respectată. Aceste libertăți sunt cruciale pentru a asigura reprezentarea tuturor perspectivelor și faptul că discuțiile sunt constructive și incluzive. Un alt aspect esențial al conferinței Wikimania 2026 este libertatea de a edita, reproduce și distribui conținut, posibilă datorită licențelor libere. Aceste licențe facilitează colaborarea și inovația, permițând tuturor să contribuie și să beneficieze de resurse educaționale și culturale. Libertatea pseudonimului este, de asemenea, o temă centrală, deoarece permite tuturor să participe fără teama de urmărire penală sau amenințări nejustificate, protejând astfel identitatea contributorilor și asigurându-le siguranța. Este evidențiată și libertatea de asociere și autoguvernare, precum și libertatea informației și accesul la conținut de calitate. Se va discuta și despre libertatea inovației, deoarece aceasta permite crearea de instrumente care facilitează partajarea cunoștințelor, asigurându-se că proiectele Wikimedia rămân la curent cu inovația și continuă să ofere acces liber la informații. în timp ce egalitatea își propune să ofere oportunități egale pentru toți, echitatea își propune să ofere mijloace echitabile pentru toți oamenii, în funcție de nevoile lor individuale. Asigurarea unei cunoașteri cu adevărat universale, care este, de asemenea, reprezentativă pentru diversitatea umană, necesită ca echitatea să fie plasată în centrul producției și consumului de cunoștințe. 'Credem că doar o aplicare multiculturală și incluzivă, într-un mediu sănătos și sigur, poate duce la opinii neutre și poate corecta prejudecățile prezente încă în proiectele noastre și în cadrul comunităților noastre', mai arată https://wikimania.wikimedia.org/. Totodată, referitor la fiabilitate, o atenție deosebită este acordată verificabilității, factualității și neutralității conținutului distribuit în cadrul proiectelor Wikimedia. 'Vom insista asupra a ceea ce implică acest lucru în ceea ce privește sursele, într-un moment în care fiabilitatea științifică și credibilitatea muncii jurnalistice sunt din ce în ce mai mult atacate. De asemenea, vom supune discuțiilor responsabilitatea noastră ca mișcare universală capabilă să producă cunoștințe fiabile și accesibile gratuit, create și verificate de oameni', mai punctează reprezentanții Fundației Wikimedia. în concluzie, sperăm să părăsim această 'Wikimanie' cu o încredere reînnoită în aceste valori, o coeziune mai mare, o solidaritate mai puternică și o rezistență mai mare la atacurile politice și media, astfel încât să putem continua să împărtășim informații fiabile, neutre și independente, afirmă organizatorii evenimentului, între care se numără Wikimedia France, Wikimedia Foundation și Wiki Franca. Evenimentul se desfășoară sub patronajul Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, și are ca parteneri instituționali UNESCO, Consiliul Europei și Ministerul Educației Naționale din Franța. Edițiile anterioare ale conferinței s-au desfășurat la: Frankfurt (2005), Cambridge (2006), Taipei (2007), Alexandria (2008), Buenos Aires (2009), Gdansk (2010), Haifa (2011), Washington, D.C. (2012), Hong Kong (2013), Londra (2014), Ciudad de Mexico (2015), Esino Lario (2016), Montreal (2017), Cape Town (2018), Stockholm (2019), Singapore (2023), Katowice (2024), Nairobi (2025) și în format online în 2021 și 2022. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu)
Andy Burham este noul prim-ministru al Regatului Unit (fișă biografică)
Laburistul Andy Burnham este noul prim-ministru al Regatului Unit, informează în 20 iulie 2026 dpa și AFP. El a fost invitat la Palatul Buckingham de regele Charles, care l-a însărcinat cu formarea noului guvern de la Londra - al patrulea de la urcarea pe tron a suveranului în septembrie 2022. Burnham, în vârstă de 56 de ani, fost primar al metropolei engleze Manchester, a fost ales lider al Partidului Laburist în locul lui Keir Starmer, pe care îl va înlocui și în funcția de șef al executivului britanic. *** Născut în Liverpool în 1970, Andy Burnham a crescut în Culcheth, un sat liniștit din Cheshire, lângă Warrington, potrivit https://www.bbc.com/. A studiat limba engleză la Universitatea din Cambridge. După absolvire, Burnham a lucrat pentru scurt timp în jurnalism, apoi a acceptat un post de cercetător pentru Tessa Jowell, o parlamentară din sudul Londrei. Ulterior, a devenit consilier al secretarului pentru cultură, Chris Smith, conform https://www.britannica.com/. A fost membru al Parlamentului britanic pentru circumscripția Leigh din 2001. în guvern, a deținut funcții ministeriale la Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății și Trezorerie. în 2008 a preluat portofoliul pentru Cultură, mass-media și sport, înainte de a reveni la Sănătate, ca ministru, în 2009, conform biografiei publicate pe site-ul https://www.oecd.org/. Andy Burnham a candidat pentru prima dată la conducerea Partidului Laburist în 2010 și apoi din nou în 2015, când a ajuns pe locul doi, după Jeremy Corbyn. în 2017, a candidat și a câștigat la alegerile pentru primul primar al regiunii Greater Manchester. Primarii regionali reprezentau un concept neverificat la acea vreme, dar Burnham și-a însușit rolul și l-a folosit pentru a construi o platformă puternică, notează https://www.bbc.com/. Primarul regiunii Greater Manchester este liderul ales direct al Greater Manchester Combined Authority (GMCA). Autoritatea GMCA fost înființată în 2011 de către cele zece consilii care alcătuiesc zona Greater Manchester: Bolton, Bury, Manchester, Oldham, Rochdale, Salford, Stockport, Tameside, Trafford și Wigan, potrivit https://www.greatermanchester-ca.gov.uk/. Sub conducerea sa de nouă ani, Greater Manchester a devenit prima regiune din Anglia, în afara Londrei, care a readus serviciile de transport cu autobuze sub control local, depășind opoziția companiilor de transport. Orașul a integrat autobuzele cu alte servicii de transport în comun în ceea ce a numit 'Bee Network'. Robert Ford, profesor de științe politice la Universitatea din Manchester, a declarat pentru The New York Times în 2026 că această bătălie a demonstrat perspicacitatea politică a lui Burnham. 'A transformat ceea ce ar fi putut fi o politică tehnocratică destul de fadă (...) într-o luptă David versus Goliat', a spus Ford. 'Marea sa putere este că este un comunicator foarte eficient, un povestitor foarte eficient', a mai afirmat profesorul Robert Ford, citat de platforma Britannica. Primarul Andy Burnham a declarat, la rândul lui, potrivit OCDE: 'Descentralizarea ne permite să avansăm în Greater Manchester pentru a oferi cel mai bun rezultat posibil locuitorilor și întreprinderilor, prin crearea unei experiențe de învățare pe tot parcursul vieții complet integrate și fără întreruperi, care să fie în beneficiul tuturor'. Burnham și-a consolidat reputația națională în 2020, când a atacat guvernul conservator pentru că a tratat nordul Angliei cu 'dispreț' în timpul pandemiei de COVID-19. El a susținut că măsurile de control al virusului trebuiau să fie însoțite de sprijin financiar. Această poziționare i-a adus porecla 'King of the North' ('Regele Nordului'). în mai 2026, Partidul Laburist a suferit o înfrângere categorică în alegerile locale și regionale. în urma acestora, Burnham a apărut ca unul dintre cei mai promițători candidați pentru a-l contesta pe liderul partidului, Keir Starmer. La 18 iunie 2026, Burnham a câștigat alegeri speciale pentru a reprezenta circumscripția Makerfield, din nord-vestul Angliei, în Camera Comunelor, învingând candidatul din partidul anti-imigrație Reform UK. Trei zile mai târziu, Keir Starmer a anunțat că va demisiona din funcția de prim-ministru. Wes Streeting, un alt candidat la conducere care fusese secretarul pentru sănătate al lui Starmer, a declarat că îl va susține pe Burnham pentru a deveni următorul lider laburist în loc să candideze împotriva lui. Streeting a spus că el crede că Burnham este 'dedicat construirii unui partid incluziv care se bazează pe cele mai bune tradiții politice' și care ar putea ajuta 'să câștigăm lupta vieților noastre împotriva forțelor naționalismului', potrivit www.britannica.com/. Ulterior, Burnham a primit sprijin aproape unanim din partea parlamentarilor laburiști. A fost ales lider al Partidului Laburist pe 17 iulie 2026. în timpul facultății, a cunoscut-o Marie-France van Heel, care avea să-i devină soție. Burnham și van Heel s-au căsătorit în 2000 și au împreună trei copii. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Irina Giurgiu, editor online: Irina Giurgiu)
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea maestrului Radu Beligan (20 iulie)
Personalitate marcantă a teatrului și filmului, actor și regizor, membru de onoare al Academiei Române, maestrul Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, județul Bacău, potrivit www.tnb.ro. După studii liceale la Iași (1929-1937), a urmat cursurile facultăților de Drept și Filosofie din București (1937-1938), apoi pe cele ale Academiei Regale de Muzică și Artă Dramatică din București, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra. Radu Beligan, în piesa de teatru "Celebrul 702", montată pe scena Teatrului de Comedie, Bucureşti, 22 martie 1961. Foto: (c) MARIA POSTELNICU/Arhiva istorică AGERPRES A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul ''Crimă și pedeapsă'', după Dostoievski. în primii ani ai carierei de actor, a jucat la Teatrul ''Regina Maria'' (1937-1938), la ''Uranus'' (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ''C.A. Rosetti'', la Teatrul ''Tudor Mușatescu'', la Majestic, la Savoy, la Teatrul ''Comedia'', la Teatrul Municipal. în 1945 a ajuns pentru prima dată la Teatrul Național din București, al cărui director avea să fie între anii 1969-1990. în 1961, a înființat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - ''Celebrul 702'' de Alexandru Mirodan, în regia semnată de Moni Ghelerter, cu maestrul Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacole precum ''Șeful sectorului suflete'' de Alexandru Mirodan (1963), ''Rinocerii'' de Eugene Ionesco (1964), ''Capul de rățoi'' de George Ciprian (1966), ''Opinia Publică'' de Aurel Baranga (1967), ''Ucigaș fără simbrie'' de Eugene Ionesco (1968). Radu Beligan, în piesa de teatru "Celebrul 702", montată pe scena Teatrului de Comedie, Bucureşti, 22 martie 1961. Foto: (c) MARIA POSTELNICU/Arhiva istorică AGERPRES De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme, celebre rămânând rolurile: Rică Venturiano din 'O noapte furtunoasă', Agamiță Dandanache din 'O scrisoare pierdută', Catindatul din 'D'ale carnavalului' de I.L. Caragiale, Bérenger din 'Rinocerii' lui Eugene Ionesco, Cyrano de Bergerac din piesa cu același titlu a lui Edmond Rostand, Richard al III-lea al lui Shakespeare, Actorul din 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, Filipetto din 'Bădăranii' de Carlo Goldoni, Antonio Salieri din 'Amadeus' de Peter Schaffer sau Gulielmo din 'Numele trandafirului' de Umberto Eco', potrivit www.academiaromana.ro. Un artist unic prin glasul său inconfundabil, Radu Beligan a avut o bogată activitate și în emisiunile de radio și de televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din ''O noapte furtunoasă'', în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul rol din cinematografie a fost cel din ''După-amiaza unui torționar'', în regia lui Lucian Pintilie (2001). Din filmografia marelui actor mai amintim: 'Lanțul slăbiciunilor' (1952), 'Directorul nostru' (1960), 'Castelanii' (1966), 'Tată de duminică' (1975), 'Aurel Vlaicu' (1977), 'Horea' (1984), 'Trahir' (1992), potrivit volumului '1234 cineaști români' (Editura Științifică, în 1996). Radu Beligan alături de familie, Bucureşti, 22 martie 1961. Foto: (c) MARIA POSTELNICU/Arhiva istorică AGERPRES Talentul regizoral al maestrului s-a remarcat în piese de teatru ca ''Egoistul' de Jean Anouilh, ''De partea cui ești?' de Ronald Harwood, ''O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale, ''Poveste din Irkutsk' de Aleksei Arbuzov, ''Sălbaticii' de Serghei Mihailovici Mihalkov, ''Doctor fără voie' de Moliere (coregie cu Sică Alexandrescu), ''Străini în noapte' de Eric Assous. Autor al volumelor de eseuri ''Pretexte și subtexte' (1968), ''Luni, Marți, Miercuri...' (1978), ''Note de insomniac' (2001, volum reeditat în 2008), a semnat și nenumărate traduceri și adaptări din dramaturgia franceză, engleză și italiană. Radu Beligan a desfășurat o bogată activitate și în domeniul didactic și academic - a fost profesor la Institutul de Teatru și Film (1950-1965); membru al cartelului Internațional al Teatrului (1967); președinte activ (din 1971) și președinte de onoare pe viață (din 1979) al Institutului Internațional de Teatru; copreședinte, alături de Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaționale de Teatru și Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Națiunilor, sub președinția lui Pierre Moinet; membru al Academiei ''Le Muse'' din Florența, societar de onoare al Teatrului Național ''I.L. Caragiale'' (2001), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008). în 2004, a devenit membru de onoare al Academiei Române. De-a lungul îndelungatei sale cariere artistice, maestrul Radu Beligan a primit numeroase premii și distincții: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei 'Le Muse' din Florența (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul '14 Juillet' al Ministerului de Externe al Franței (1998), Trofeul ''Eugene Ionesco'' (1999), Premiul Revistei ''Flacăra' (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naționale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur și colan (2003), Premiul de Excelență al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelență al Galei UNITER (2007-2008). De asemenea, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte 'George Enescu' din Iași (1994) și al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L. Caragiale' (2003). A primit Ordinul Național al Legiunii de Onoare franceze în grad de Ofițer (2002), fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincție. Pentru meritele profesionale și artistice, Președinția României i-a acordat Ordinul Național 'Serviciul Credincios' în grad de Mare Ofițer (2004) și Ordinul Național 'Steaua României' în grad de Mare Cruce (2008). Scriitorul Nicolae Manolescu (stg.) şi actorul Radu Beligan (ctr.), la ceremonia decernării Ordinului Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce, de către preşedintele Traian Băsescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, Bucureşti, 1 decembrie 2008. Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO în 2011, a primit o stea pe Aleea Celebrităților, în Piața Timpului din București. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records. A murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani. în 2018, la 14 decembrie, ziua în care ar fi împlinit 100 de ani, Academia Română a organizat sesiunea omagială 'Radu Beligan - un centenar de la naștere'; Teatrul Național București a organizat evenimentul 'Centenar Radu Beligan', iar Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint al cărei revers prezintă portretul actorului și inscripțiile în arc de cerc 'RADU BELIGAN' și '100 DE ANI DE LA NAȘTERE'. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
20 iulie - Ziua internațională a Lunii (ONU)
Adunarea Generală a Organizație Națiunilor Unite (ONU) a stabilit în Rezoluția 76/76 privind 'Cooperarea internațională în utilizarea pașnică a spațiului cosmic', din 2021, ca Ziua internațională a Lunii să fie celebrată anual la 20 iulie. Ziua internațională a Lunii marchează momentul când oamenii au ajuns pentru prima dată pe Lună, ca parte a misiunii Apollo 11. Marcarea acestei zile va lua în considerare, de asemenea, realizările tuturor statelor în explorarea Lunii și va presupune manifestări dedicate creșterii gradului de conștientizare a publicului cu privire la explorarea și utilizarea durabilă a Lunii, menționează www.un.org/en/observances/moon-day. Timp de mii de ani, civilizațiile umane au privit spre cer gândindu-se la originea și misterele Lunii - singurul nostru satelit natural. Observațiile posibile de pe Pământ, prin invenția primelor telescoape, au deschis un nou capitol în înțelegerea noastră despre Lună. Odată cu dezvoltarea activităților spațiale, Luna a devenit destinația a nenumărate misiuni, inclusiv zboruri cu echipaj care au adus primele ființe umane într-un alt loc din univers. Pe măsură ce eforturile de explorare a Lunii continuă să prindă contur cu planuri ambițioase, această zi internațională are nu numai misiunea de rememorare a succesului din trecut, ci și de a aduce în prim plan eforturile permanente. încă de la începutul erei spațiale, Națiunile Unite au recunoscut că spațiul cosmic a adăugat o nouă dimensiune existenței umanității. ONU, prin intermediul membrilor săi, se străduiește în mod continuu să valorifice avantajele unice pe care le oferă cunoașterea spațiului cosmic pentru dezvoltarea omenirii. Spațiul cosmic a stimulat indiscutabil dezvoltarea cunoașterii. Recunoscând interesul comun al omenirii pentru spațiul cosmic și căutând să răspundă la întrebări cu privire la modul în care spațiul cosmic poate ajuta oamenii, Adunarea Generală a adoptat prima rezoluție referitoare la spațiul cosmic, rezoluția 1348 (XIII) intitulată 'Chestiunea utilizării pașnice a spațiului cosmic'. La 10 octombrie 1967, a intrat în vigoare 'Magna Carta of Space', cunoscută și sub numele de Tratatul privind principiile care guvernează activitățile statelor în explorarea și utilizarea spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a altor corpuri cerești. în prezent, Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (UNOOSA) este biroul Națiunilor Unite responsabil de promovarea cooperării internaționale în utilizarea pașnică a spațiului cosmic. UNOOSA servește ca secretariat pentru singurul comitet al Adunării Generale care se ocupă exclusiv de cooperarea internațională în utilizarea pașnică a spațiului cosmic: Comitetul Națiunilor Unite pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS), indică www.un.org/en/observances/moon-day UNOOSA este, de asemenea, responsabil pentru implementarea responsabilităților Secretarului General în temeiul dreptului internațional al spațiului și pentru menținerea Registrului Națiunilor Unite al obiectelor lansate în spațiul cosmic. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.un.org
AnulBrâncuși/ Acțiuni de promovare și omagiere întreprinse de Academia Română
Constantin Brâncuși este una dintre cele mai importante personalități ale culturii române și universale. Creator al unui limbaj artistic revoluționar, a avut o influență covârșitoare asupra sculpturii moderne și a făcut ca numele României să fie cunoscut în întreaga lume. Academia Română, cea mai înaltă instituție de cultură, știință și spiritualitate a României, și-a asumat un rol esențial în recuperarea imaginii autentice a sculptorului, în promovarea operei sale și în combaterea interpretărilor eronate privind viața și moștenirea sa. în anii 1950, din cauza dogmatismului realist-socialist al epocii, când arta occidentală era etichetată drept 'formalism burghez' și 'decadentă', unii academicieni români au avut poziții nuanțate sau critice față de opera lui Constantin Brâncuși. însă, o primă etapă de reabilitate și deschidere exegetică față de opera lui Constantin Brâncuși a avut loc începând cu anul 1960, atunci când Academia Română și institutele sale afiliate au demarat un amplu proces de recuperare. Personalități precum George Oprescu, directorul Institutului de Istoria Artei, au deschis drumul cercetărilor obiective, iar monografiile și studiile publicate în revistele Academiei Române au început să analizeze sursele folclorice, tehnicile de cioplire și viziunea metafizică a artistului. în 1974, Editura Academiei a publicat lucrarea 'Opera lui Constantin Brâncuși în România', o lucrare de referință în istoria artei, scrisă de renumitul exeget Barbu Brezianu. Monografia documentează riguros piesele de patrimoniu și a fost urmată de o ediție revăzută și adăugită în 1976, intitulată 'Brâncuși în România', tradusă în limbi de circulație internațională, precum engleza și franceza. Un moment de referință îl constituie anul 1990, când Academia Română l-a ales pe Constantin Brâncuși, în ziua de 3 iulie, membru post-mortem, potrivit acad.ro. A fost o recunoaștere oficială a contribuției excepționale pe care artistul a avut-o la dezvoltarea artei universale și o reafirmare a apartenenței sale la patrimoniul spiritual românesc. în următoarele decenii, Academia Română a susținut numeroase cercetări istorice și artistice dedicate vieții și operei lui Brâncuși. Membrii Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, istorici ai artei, filologi și cercetători ai Bibliotecii Academiei Române au valorificat documente de arhivă, corespondență, fotografii și manuscrise care au contribuit la cunoașterea mai profundă a personalității sculptorului. Biblioteca Academiei Române și institutele de cercetare au pus la dispoziția specialiștilor importante fonduri documentare, devenind un centru de referință pentru studiile brâncușiene. O mare parte din cercetarea analitică a apărut sub formă de studii extinse în revistele oficiale coordonate de Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual. Un exemplu în acest sens este revista 'Studii și Cercetări de Istoria Artei' (SCIA) - Seria Artă Plastică, publicată periodic de Editura Academiei, care găzduiește zeci de studii semnate de istorici de artă precum Barbu Brezianu, Mircea Deac sau Ion Frunzetti, axate pe analiza tehnică a Ansamblului de la Târgu Jiu, influențele folclorice și restaurarea operelor lui Constantin Brâncuși, arată scia.ap.istoria-artei.ro. Revista 'Revue Roumaine d'Histoire de l'Art' (Seria Beaux-Arts), publicație academică editată în limbi străine de către Institutul de Istoria Artei al Academiei, cuprinde studii de circulație globală privind ecorșeul anatomic, corespondența pariziană a lui Constantin Brâncuși și receptarea critică a artistului în Statele Unite, printre multe altele. Printre autori se numără cercetători precum Doina Lemny, Ioana Vlasiu, Sergiu Al-George, conform rrha.istoria-artei.ro. Totodată, Academia Română a organizat sau a participat la organizarea unor sesiuni omagiale și științifice, conferințe și simpozioane dedicate lui Constantin Brâncuși. De exemplu, la 16 martie 2012, Academia Română, prin Secția de Arhitectură, Arte și Audiovizual, a organizat, la București sesiunea omagială 'Constantin Brâncuși. Noi repere documentare'. La 13 mai 2016, Academia Română Filiala Cluj-Napoca a organizat conferința 'Brâncuși - esențializarea simbolică a limbajului culturii'. Aceste manifestări au urmărit atât analiza operei sale din perspectiva istoriei artei moderne, cât și evidențierea legăturilor dintre creația sculptorului și spiritualitatea românească, tradițiile populare și cultura europeană. Un rol important l-a avut și colaborarea Academiei Române cu instituții muzeale, universități și centre culturale din România și din străinătate. Aceste colaborări au favorizat schimbul de documente, organizarea de expoziții și dezvoltarea cercetării dedicate patrimoniului brâncușian, contribuind la o mai bună cunoaștere a operei sale. La 15 martie 2021, Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române a făcut publică o amplă poziție oficială privind patrimoniul lui Constantin Brâncuși. Comunicatul, reluat de Academia Română la 22 ianuarie 2026, a urmărit clarificarea unei controverse persistente referitoare la presupusa ofertă a sculptorului de a dona atelierul său statului român și la ideea că Academia Română ar fi refuzat această donație, arată acad.ro. în urma cercetării documentelor de arhivă, Academia Română a demonstrat că procesul-verbal al ședinței din 7 martie 1951 nu conține nicio referire la existența unei asemenea oferte și că nu există documente care să ateste intenția lui Constantin Brâncuși de a dona atelierul său statului român. Instituția a subliniat că testamentul artistului din 1956 prevedea donarea atelierului statului francez și că legenda refuzului Academiei nu are fundament documentar. Această intervenție reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale Academiei Române la restabilirea adevărului istoric privind biografia sculptorului. Anul 2026 a fost declarat oficial 'Anul Național Constantin Brâncuși', marcând 150 de ani de la nașterea marelui sculptor (19 februarie 1876). Academia Română a jucat un rol central în organizarea unui program amplu și consistent de manifestări științifice, culturale și academice dedicate operei și personalității lui Constantin Brâncuși. Programul organizat de Academia Română a debutat încă din ianuarie 2026, sub coordonarea Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, în parteneriat cu Biblioteca Academiei, Institutul de Istoria Artei 'G. Oprescu' și Președinția Academiei. Astfel, la 28 ianuarie 2026, a avut loc simpozionul internațional 'Când arta îmbrățișează medicina - ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși'. Acesta a fost unul dintre cele mai importante evenimente științifice ale anului. Organizată în Aula Academiei Române, manifestarea a adus în discuție perioada de formare a artistului la București, influența studiilor anatomice și a colaborării cu medicul Dimitrie Gerota. Cu acel prilej a fost prezentată traducerea în limba engleză a monografiei 'O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota - Constantin Brâncuși. Povestea Ecorșeului', apărută la Editura Academiei Române la sfârșitul anului 2023. Lucrarea este coordonată de prof. dr. Irinel Popescu, având o prefață de Doina Lemny. în data de 19 februarie 2026, Academia Română a organizat conferința solemnă de omagiere 'în numele iubirii. Salvarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu'. Evenimentul s-a bucurat de prezența Patriarhului Daniel și a unor personalități culturale de prim rang. Conferința a subliniat dimensiunea spirituală a operei lui Brâncuși și a atras atenția asupra necesității conservării Ansamblului de la Târgu Jiu. Cu această ocazie a fost lansată emisiunea filatelică dedicată sculptorului, în parteneriat cu Romfilatelia. Conferința 'Axa Brâncuși - Calea Eroilor' a fost organizată de Academia Română și Fundația Culturală 'Dalles' la sala Dalles din București în data de 26 februarie 2026. Dedicată urbanismului și integrării patrimoniului brâncușian, conferința a fost susținută de arhitectul Dorin Ștefan, membru corespondent al Academiei Române. La 28 mai 2026, a avut loc conferința internațională 'Orizonturi ale sculpturii românești moderne: de la Karl Storck la Constantin Brâncuși', reuniune de prestigiu a specialiștilor din întreaga lume, la Muzeul Național de Artă al României. Organizată de Institutul de Istoria Artei 'G. Oprescu' al Academiei Române în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, manifestarea a reunit 27 de comunicări susținute de specialiști de prestigiu din întreaga lume, configurând un spațiu de dialog interdisciplinar. Printre conferențiari s-au numărat dr. Doina Lemny, dr. Jonathan Vernon și dr. Cristian-Robert Velescu. Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române a organizat, tot la 28 mai 2026, conferința 'OMAGIU: Constantin Brâncuși'. Arhitectul Dorin Ștefan a susținut prelegerea principală. în cadrul evenimentului, desfășurat în Aula Academiei, au fost proiectate filmele documentare clasice, realizate în anul 1966: 'Brâncuși la Târgu Jiu', regia Erich Nussbaum și 'Pași spre Brâncuși', regia Adrian Petringenaru. A fost vernisată și expoziția 'Constantin Brâncuși - 150 de ani de la naștere. Imagini și documente de arhivă', organizată de Biblioteca Academiei Române, care a prezentat documente inedite, fotografii și corespondență. Pe lângă aceste manifestări publice, Academia Română continuă să promoveze cercetarea operei lui Brâncuși prin publicarea de studii academice, prin colaborarea cu instituții muzeale și universitare și prin susținerea unor proiecte dedicate conservării și valorificării patrimoniului cultural românesc. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dădârlat)
20 iulie - Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene
Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este sărbătorită anual la 20 iulie, dată la care, potrivit calendarului creștin ortodox, este prăznuit Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor. în 1874, în ziua de 20 iunie, la București, trei ofițeri români au făcut o primă călătorie cu balonul și au ajuns la concluzia că un astfel de mijloc este foarte bun pentru obținerea de informații militare. Prin acest gest, armata română a intrat în era aeronauticii, menționează site-ul http://www.roaf.ro/. în 1873, s-a înființat aerostația militară, prima subunitate aeronautică din istoria armatei române. Primul ofițer român care s-a specializat în folosirea baloanelor pentru informații a fost locotenentul Eugeniu Asachi, mai notează sursa citată. Aviația militară română a luat naștere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu și realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, notează volumul ''Calendarul Tradițiilor Militare'' (2010). Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912, s-a creat prima școală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, potrivit http://www.roaf.ro/. în 1915, a luat ființă Corpul de Aviație, aviația devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în 1917, a fost înființată Direcția Aeronauticii din Marele Cartier General român, ulterior Aeronautica română participând la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei. Tot în 1915, a apărut insigna de aviator român. Pentru ofițeri, insigna era din metal de culoare argintie și se purta pe piept în partea stângă, iar pentru subofițeri se confecționa din mătase de aceeași culoare și se purta pe mâneca stângă. Un an mai târziu, în 1916, s-a înființat artileria antiaeriană română. Corpul de artilerie antiaeriană se afla în subordinea Cetății București și consta în special din cadre și trupă de artilerie de fortificații, având tunuri adaptate pentru trageri antiaeriene. în 1917, aeronautica română a participat la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăști, Mărășești și Oituz) îndeplinind misiuni de informații, atac asupra pozițiilor inamice, vânătoare și apărare antiaeriană, scrie site-ul http://www.roaf.ro/. Anii 1920 au fost reprezentativi pentru cea de-a doua generație de aviatori și artileriști antiaerieni români. Au apărut flotilele aeriene și regimentele AA. în anul 1923, s-a înființat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, la 1 ianuarie 1924 aeronautica s-a transformat în categorie de forțe, fiind pusă sub autoritatea Inspectoratului general al aeronauticii, iar în 1932 a luat ființă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război. în 1936 s-a înființat Ministerul Aerului și Marinei, cea mai înaltă formă de autonomie pe care au avut-o aviația și marina. Prima personalitate care a ocupat funcția de ministru a fost comandorul (r) ing. Radu Irimescu, veteran al Primului Război Mondial. Ministerul a fost desființat în septembrie 1940. în perioada 1941-1945, aviația și artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial. în 1950, aviația militară a primit denumirea de Forțele Aeriene Militare. între 1951 și 1960, Forțele Aeriene Române au trecut la înzestrarea modernă, specifică etapei postbelice. în acest deceniu, în cadrul unităților sale au apărut avioanele ce reacție, elicopterele, stațiile de radiolocație și rachetele sol-aer, notează site-ul http://www.roaf.ro/. Avionul MiG-21 a intrat în înzestrarea Forțelor Aeriene Române în 1962. Prima variantă a fost F-13 (fără radiolocator de bord). Primele avioane MiG-21 au înzestrat o escadrilă din Regimentului 91 Aviație Vânătoare de la Deveselu. în anul 1977, Forțele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviația Militară, la 1 mai același an fiind înființat Comandamentul Aviației Militare. în 1972, aviația civilă fusese trecută în subordinea MApN, în cadrul căruia fusese înființat Comandamentul Aviației Civile - TAROM, care și-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviației Civile, în cadrul aceluiași minister. între anii 1971 și 1985 au zburat prototipurile mai multor aeronave create de industria aeronautică română pentru Forțele Aeriene (elicopterele IAR 316 si IAR 330, avionul de școală faza I IAR 823, avionul de atac la sol IAR 93 și avionul de școală cu reacție IAR 99). Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 și 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40. împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente științifice, majoritatea fiind de concepție românească, cu aparatura realizată în România. La 2 martie 1990, s-a înființat Muzeul Aviației (astăzi Muzeul Național al Aviației Române). Actualul sediu se află în hangarele de pe partea de sud a fostului Aerodrom Militar Pipera (șoseaua Fabrica de Glucoză). Ulterior, Forțele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înființat Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forțelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spațiului aerian al României. După ce România a semnat aderarea la ''Parteneriatul pentru Pace'' (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forțelor Aeriene Române a fost îmbunătățită prin programe de modernizare a tehnicii existente și, începând cu anul 2005, Forțele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operații, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 și 2011-2012), Baltica 07 (Țările Baltice, 2007), conform http://www.roaf.ro/. în 2025, Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene a fost sărbătorită la Monumentul Eroilor Aerului din Piața Aviatorilor. Pe timpul ceremoniei au evoluat aeronave militare aparținând Forțelor Aeriene Române: F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, AN-30, IAK-52, IAR-330 și IAR-99, dar și elicoptere tip EC-135 SMURD și S-70M BlackHawk și o aeronavă Learjet 75 aparținând Ministerului Afacerilor Interne, elicoptere tip SA-365 Dauphin ale Serviciului Român de Informații, o aeronavă Boeing 737 TAROM și aeronave Extra 300 aparținând Aeroclubului României, precum și aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
20 iulie - Ziua mondială a șahului
în fiecare an, la 20 iulie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) celebrează Ziua mondială a șahului, o sărbătoare dedicată recunoașterii impactului profund pe care 'sportul minții' îl are asupra dezvoltării intelectuale și a coeziunii sociale. Data de 20 iulie marchează înființarea Federației Internaționale de Șah (FIDE) la Paris, în anul 1924. Deși inițial sărbătorită din 1966 la inițiativa FIDE, ziua a căpătat o recunoaștere oficială globală prin Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU. Astfel, la 12 decembrie 2019, Adunarea Generală a adoptat, în unanimitate, Rezoluția 74/22, prin care 20 iulie a fost proclamată Ziua mondială a șahului. Rezoluția a fost propusă de Armenia și susținută de peste 50 de state, inclusiv România. Documentul subliniază rolul șahului în promovarea educației, egalității de gen, incluziunii sociale, dezvoltării durabile și păcii. Conform textului adoptat, 'Șahul oferă oportunități importante în consolidarea educației, realizarea egalității de gen și promovarea femeilor și fetelor, precum și în stimularea incluziunii, a toleranței, a înțelegerii și a respectului reciproc', conform un.org Tema oficială a Zilei mondiale a șahului din 2026, stabilită de FIDE, este: 'Celebrează, creează și fă diferența'. Astfel, FIDE încurajează comunitatea mondială a șahului să organizeze activități creative și incluzive care să demonstreze impactul pozitiv al șahului asupra societății. Printre inițiativele promovate se numără: organizarea de partide de șah în locuri neobișnuite; evenimente dedicate copiilor, seniorilor și persoanelor din comunități vulnerabile; dezbateri despre rolul șahului în educație, incluziune socială și dezvoltarea gândirii critice. FIDE subliniază că mesajul ediției din 2026 este că șahul nu este doar un sport al performanței, ci și un instrument care poate contribui la incluziunea socială, dialogul intercultural și promovarea păcii și a cooperării între oameni, notează fide.com. *** Șahul este adesea numit 'sala de fitness a creierului'. Studiile neuroștiințifice arată că jocul de șah activează ambele emisfere cerebrale, potrivit pubmed.ncbi.nlm.nih.gov. Printre meritele sale se numără dezvoltarea gândirii strategice și analitice, deoarece jucătorul trebuie să evalueze constant poziția, să identifice punctele slabe și să planifice mutări cu mulți pași înainte. îmbunătățirea memoriei și a concentrării se află, de asemenea, printre avantajele practicării șahului. Memorarea deschiderilor, a tiparelor de mat și menținerea atenției timp de câteva ore în timpul unei partide clasice antrenează capacitatea de stocare a creierului. Nu în ultimul rând, fiecare mutare a adversarului creează o nouă problemă ce necesită o rezolvare rapidă și eficientă sub presiunea timpului, ceea ce duce, în timp, la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, punctează healthline.com. La nivel comportamental, șahul este o lecție continuă de viață, pentru că învață copiii și adulții deopotrivă să își asume responsabilitatea pentru propriile decizii, să își gestioneze timpul și emoțiile și să își respecte adversarul. Totodată, șahul cultivă răbdarea și reziliența. Șahul poate fi caracterizat ca fiind o competiție între alb și negru, care se bat utilizând strategii și făcând apel la inițiativă. E un ''război'' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre și 16 albe), unde cel mai abil strateg dintre cei doi adversari învinge. Scopul este imobilizarea regelui, cea mai importantă piesă a adversarului. Istoria șahului se întinde pe mai bine de un mileniu și jumătate. Majoritatea istoricilor sunt de acord că jocul își are originile în India secolului al VI-lea d.Hr., evoluând dintr-un joc numit Chaturanga, care se traduce prin 'patru divizii' (infanterie, cavalerie, elefanți și care de luptă, reprezentate astăzi de pion, cal, nebun și tură), arată chess.com. Ulterior, jocul a pătruns în Persia sub numele de Shatranj, unde expresia 'Shah mat' (regele este mort/fără ajutor) a dat naștere termenului modern de 'șah-mat'. Prin intermediul lumii arabe, șahul a ajuns în Europa în secolele X-XI, unde regulile sale au fost treptat modificate în perioada Renașterii pentru a căpăta forma dinamică pe care o cunoaștem astăzi. Șahul are o tradiție îndelungată în România. Țara noastră a fost una dintre cele 15 țări fondatoare ale FIDE în 1924 la Paris. Federația Română de Șah a luat ființă, oficial, în 1925, primul președinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu. Șahul românesc a dat zeci de Mari Maeștri de-a lungul timpului. Florin Gheorghiu (născut în 1944) este cel mai titrat șahist român. A fost Campion Mondial de Juniori (1963), are 9 titluri de campion național și l-a învins pe Bobby Fischer în 1966. Victor Ciocâltea (1932-1983) a cucerit 8 titluri naționale. A fost primul român care l-a învins pe Bobby Fischer (1962) și a condus naționala decenii la rând. Elisabeta Polihroniade (1935-2016) este cea mai mare șahistă din istoria României. A avut 7 titluri naționale, a fost multiplă medaliată la Olimpiadele de șah și cel mai important promotor al șahului în România. Adolf Albin (1848-1920) este unul dintre pionierii șahului românesc. A jucat împotriva legendei Wilhelm Steinitz și a dat numele celebrei deschideri 'Contragambitul Albin'. Mihail Marin (născut în 1965) este triplu campion național, medaliat cu bronz la Olimpiadă și recunoscut la nivel planetar drept unul dintre cei mai buni autori de cărți de teorie și tactică de șah. Printre cele mai sonore nume ale șahului românesc din prezent se numără: Bogdan-Daniel Deac, Constantin Lupulescu, Liviu-Dieter Nisipeanu, Irina Bulmaga, Mihaela Sandu și Miruna Lehaci. Cele mai importante competiții de șah din România includ turnee internaționale de elită cu participare mondială, circuite naționale de Grand Prix și Campionatele Naționale oficiale. Super Chess Classic România (Grand Chess Tour) este cea mai importantă competiție internațională găzduită în România. Evenimentul reunește anual, la București, 10 dintre cei mai buni mari maeștri ai lumii, arată frsah.ro. Circuitul Grand Prix România reprezintă o serie de turnee majore organizate în mai multe orașe din țară care atrag jucători profesioniști și sunt incluse în calendarul oficial Federației Române de Șah. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
DOCUMENTAR: Prozatorul și eseistul Norman Manea, stabilit în SUA, împlinește 90 de ani (19 iulie)
Norman Manea, unul dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, profesor de literatură europeană și 'writer in residence' la Bard College, New York, s-a născut la 19 iulie 1936, într-o familie evreiască din Burdujeni, județul Suceava. Copilăria i-a fost marcată de deportarea în Transnistria, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, experiență care avea să lase urme adânci în biografia și în opera sa. După revenirea în România, și-a continuat studiile la Suceava, apoi a urmat Institutul de Construcții din București (1954-1959), unde s-a format ca inginer hidrotehnician. A lucrat ca inginer proiectant la diferite institute de proiectări și ca cercetător științific principal la Institutul de Studii, Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor din București, potrivit 'Dicționarului scriitorilor români' (București, Editura Albatros, 2001). A debutat publicistic, în 1966, cu povestirea 'Fierul de călcat dragostea', în suplimentul 'Povestea vorbei' al revistei 'Ramuri' (nr. 9/1966), redactat de M.R. Paraschivescu, iar debutul editorial a fost în 1969, cu volumul de proză 'Noaptea pe latura lungă'. A colaborat la 'România literară', 'Luceafărul', 'Vatra', 'Steaua', 'Tribuna', 'Familia', 'Echinox', 'Secolul XX'. Norman Manea (stg.) şi Henri Paul, ambasadorul Franţei în România, în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Târgului Internaţional "Gaudeamus - Carte de învăţătură", organizate în Complexul Expoziţional "Romexpo", Bucureşti, 19 noiembrie 2010. Foto: (c) LIVIU ŞOVA/AGERPRES FOTO Din anul 1974 s-a dedicat în întregime scrisului. Până în 1986, când a plecat din țară, în Statele Unite, a publicat 10 volume (cinci romane, trei volume de proză scurtă, două volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979), pentru volumul de eseuri și confesiuni 'Anii de ucenicie ai lui August Prostul', și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii și Educației Socialiste), potrivit unui comunicat de presă al ICR New York din 27 ianuarie 2025, transmis AGERPRES. După 1986, aflat în străinătate, Norman Manea a continuat să scrie în limba română și a fost tradus în peste 30 de limbi, cărțile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecția celor mai importante apariții editoriale din The New York Times. Dintre volumele sale amintim: 'întoarcerea huliganului', 'Plicuri și portrete', 'Fericirea obligatorie', 'Despre Clovni: Dictatorul și Artistul', 'Anii de ucenicie ai lui August Prostul', 'Plicul negru', 'Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici', 'înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow', 'Vorbind pietrei', 'Atrium', 'Variante la un autoportret', 'Vizuina', 'Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian', 'Cuvinte din exil' (împreună cu Hannes Stein), 'Captivi', 'Cartea fiului', 'Zilele și jocul', 'Laptele negru', 'Pe contur', 'Octombrie, ora opt', 'Ceaiul lui Proust și alte povestiri' și 'Umbra exilată'. Lansarea ediţiei aniversare "întoarcerea Huliganului" a prozatorului Norman Manea, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, eveniment organizat la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, 23 mai 2016. Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO Scriitorului i s-au decernat, în 1992, Bursa Guggenheim și Premiul MacArthur ('Nobelul american'). în 1993, Biblioteca Națională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincției 'Literary Lion'. în 2002, i s-a decernat Premiul internațional de literatură 'Nonino' pentru Opera Omnia, iar în 2006 Premiul 'Medicis Etranger' pentru volumul 'întoarcerea huliganului' și a constituit momentul decisiv pentru consacrarea sa în lumea literară internațională, romanul fiind publicat în Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Spania, Țările de Jos, China. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de Comandor de către Președinția României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin și în juriul internațional al Premiului 'Nonino'. în 2010, guvernul francez i-a acordat titlul și medalia de 'Commandeur dans l'Ordre des Arts et des Lettres', iar în 2011, Norman Manea a primit, în Germania, prestigiosul premiu literar 'Nelly Sachs'. Membru al Academiei de Arte din Berlin (din 2006), în 2012 a devenit primul autor român membru de onoare al Societății Regale de Literatură din Marea Britanie, cea mai veche și mai prestigioasă instituție britanică dedicată literelor. în România, prozatorul a primit Premiul ''Lux Mundi'' (2006), oferit de Radio România Cultural. în 2008 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din București și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității ''Babeș Bolyai'' din Cluj­Napoca. I-a fost acordat, în 2009, Premiul 'Gheorghe Crăciun' pentru Opera Omnia din partea revistei 'Observator cultural'. în 2012 s-a numărat printre laureații Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, fiind recompensat cu Premiul Național de Literatură. în 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea. Președinția României i-a conferit, în 2016, Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer 'în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii și a valorilor românești, pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere'. în același an, scriitorul Norman Manea a reprezentat România la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara (FIL), fiind distins cu acest prilej cu Marele Premiu al FIL pentru Literatură în Limbi Romanice. Deține Premiul Internațional pentru eseu 'Josep Palau i Fabre', ediția a IV-a, pentru cartea publicată în 2015, în spaniolă, 'La quinta imposibilidad. Judaísmo y escritura'. La 15 februarie 2016, a fost prezentat, în premieră, la București, documentarul 'România: Patru patrii', de Alexandru Solomon, ce prezintă viziunea scriitorilor Norman Manea, Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu și Florin Lăzărescu asupra țării în care s-au născut. Pentru Norman Manea, România înseamnă și experiența exilului: deportat în Transnistria la cinci ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani. în același an, la Salonul de Carte de la Paris a fost prezentat volumul 'Les tiroirs de l'exil. Dialogue avec Leon Volovici' (Lormont, Le Bord de l'eau, 2015), în cadrul unei întâlniri moderate de publicistul Antoine Spire, cu participarea autorului și a traducătorului Nicolas Cavailles. Scriitorul a fost prezent și în Austria, în cadrul unui amplu turneu de promovare a volumului de eseuri 'Wir sind alle im Exil' (Editura Hanser, 2015), organizat de Institutul Cultural Român de la Viena. Volumul aduce în discuție contradicțiile unei vieți trăite între Vest și Est, precum și legătura dintre exil, limbă și comunicare. în 2020, Norman Manea a fost președintele de onoare al ediției cu numărul 27 a Târgului de carte Gaudeamus Radio România, care a avut loc în perioada 16-22 noiembrie pe baza unui concept original, exclusiv online. Scriitorul s-a aflat alături de publicul Gaudeamus prin intermediul unei intervenții în direct din New York. Scriitorul a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 86 de ani, pe parcursul întregii zile, pe platformele social media ale Institutului Cultural Român, inclusiv ale reprezentanțelor din străinătate, Muzeului Național al Literaturii Române, Ambasadei României la Washington și ale altor parteneri. Filmul aniversar, conceput și realizat de Alex Boda și Johnny Vacar, a cuprins urări și evocări venite din partea mai multor personalități culturale și apropiați din România și din întreaga lume, reconstituind 'un portret subiectiv, personal, al unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori români la nivel internațional', conform unui comunicat ICR transmis AGERPRES, la 19 iulie 2022. în 2024, în cadrul Târgului de Carte de la Madrid, la care România a fost prezentă cu stand național și 20 de evenimente literare, a avut loc evenimentul intitulat 'Omagiu pentru Norman Manea. Mereu acasă în limba română'. Tot în 2024, la aniversarea vârstei de 88 ani, pe platformele social media ale Institutului Cultural Român și pe cele ale reprezentanțelor sale din străinătate a fost difuzată o producție video a Centrului Național al Cărții, intitulată 'Norman Manea 88 - o călătorie în istorie și în memorie', după un montaj realizat de poetul Florin Iaru. Potrivit unui comunicat ICR transmis AGERPRES, pe 19 iulie 2024, materialul cuprinde lecturi în șapte limbi din 'întoarcerea huliganului' și rememorează fapte tragice din istoria secolului XX, apelând la imagini de epocă și secvențe din arhiva TVR. Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată anual în data de 27 ianuarie, Institutul Cultural Român din New York a organizat, pe 31 ianuarie 2025, în premieră absolută, primul spectacol realizat vreodată după romanul autobiografic 'întoarcerea huliganului' de Norman Manea, una dintre marile conștiințe morale ale secolului XX, supraviețuitor al Holocaustului. Conceput sub formă de teatru-atelier, adaptat pentru scenă de cunoscuta scriitoare și dramaturgă româno-americană Saviana Stănescu, în regia lui Edward Einhorn, spectacolul a fost prezentat în sala Institutului Cultural Român de la New York ce poartă numele celebrului scriitor. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
DOCUMENTAR: Fostul tenisman Ilie Năstase împlinește 80 de ani (19 iulie)
Fostul tenisman Ilie Năstase, care s-a evidențiat printr-un stil cu adevărat spectaculos pe terenurile de tenis, s-a născut la 19 iulie 1946, la București, potrivit https://www.atptour.com/. Primul pas în cariera sportivă l-a făcut în sportul rege, la clubul bucureștean Progresul, dar a ales în cele din urmă tenisul cu sprijinul fratelui său mai mare, Constantin. A devenit campion național de copii în 1952, de juniori, în 1962, și campion național de seniori în 1968-1969. Perechea Ilie Nastase (stg.) şi Ion Ţiriac, în finala de dublu a Cupei Davis, ediţia 1972, disputată între echipele României şi SUA, Bucureşti, 14 octombrie 1972. Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES în toamna anului 1965 a participat la campionatele naționale ale României, unde îl întâlnește în finală pe campionul en-titre, Ion Țiriac, pe care l-a învins în patru seturi (2-6, 6-4, 6-4, 6-1). Cei doi mari jucători de tenis ai României aveau să scrie o pagină de neuitat în istoria sportului românesc, reușind să joace de trei ori finala Cupei Davis (1969, 1971 și 1972). Debutul carierei sale internaționale a avut loc la vârsta de 20 de ani, la turneul de Mare Șlem de la Roland Garros din 1966, unde a jucat finala întrecerii la dublu masculin, alături de Ion Țiriac. Ilie Nastase (plan secund), în finala de dublu a Cupei Davis, ediţia 1972, disputată între echipele României şi SUA, Bucureşti, 14 octombrie 1972. Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES Primul mare succes internațional l-a obținut în 1972 în Statele Unite ale Americii, unde a câștigat turneul de la Forrest Hills. Tot în 1972, s-a impus, împreună cu Ion Țiriac, în proba de dublu a turneului de la Roma și la dublu mixt, la Wimbledon, alături de Rosie Casals. Anul de glorie al lui Ilie Năstase a fost 1973, când a câștigat turneul de la Roland Garros, cel mai important turneu pe zgură, fără să piardă niciun set, în finala turneului trecând de Niki Pilic din Iugoslavia, potrivit https://tennisuptodate.com/. în același an, s-a impus și în proba de dublu în cadrul turneului de Mare Șlem de la Wimbledon, unde a jucat alături de americanul Jimmy Connors. Festivitatea de premiere după incheierea finalei Cupei Davis, editia 1972, disputate între echipele României şi SUA, Bucureşti, 14 octombrie 1972. Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES De asemenea, a câștigat turneul de la Roma, unde l-a învins în finală pe spaniolul Manuel Orantes și a fost desemnat primul lider al clasamentului mondial ATP, când a fost instituit clasamentul în august 1973, menționează https://tennisuptodate.com/. S-a aflat pe prima poziție a clasamentului timp de 40 de săptămâni. în decursul carierei sale, Ilie Năstase a câștigat 87 de turnee la simplu (dintre care 57 de turnee înregistrate de ATP) și 55 la dublu (dintre care 47 înregistrate de ATP). A câștigat de patru ori Turneul Masters, în 1971, 1972, 1973, 1975; US Open în 1972 și 1975; French Open în 1970 și 1973; Wimbledon în 1973. Timp de 18 ani a jucat pentru echipa de Cupa Davis a României, câștigând 109 meciuri. în 1970, Ilie Năstase a intrat în rândul celor 20 cei mai buni jucători de tenis din lume. în acel an, a câștigat proba de dublu masculin la Roland Garros alături de Ion Țiriac. Echipele de tenis ale României (stg.) şi Suediei, inainte de diputarea întâlnirii din Cupa Davis, ediţia 1979, Bucureşti, 13 iulie 1979. Foto: (c) PETRE DUMITRESCU/Arhiva istorică AGERPRES în 1985, a participat la turneul de la Toulouse (Franța), iar la 16-22 octombrie 1989, la turneul de la Tel Aviv din circuitul ATP, a fost ultima sa participare din cariera competițională. Câțiva ani mai târziu, în 1994, a fost căpitan nejucător al echipei României de Cupă Davis. A fost desemnat de patru ori ''Cel mai bun sportiv român al anului'' (1969, 1972, 1973 și 1974) și timp de 40 de săptămâni s-a aflat pe prima poziție a clasamentului mondial (23 august 1973 - 2 iunie 1974) și de 8 ori în Top Ten. A primit 'Racheta de aur', la New York, în 1973, și este singurul român care are numele înscris în International Tennis Hall of Fame. în 1990, la Roland Garros, a obținut Premiul deceniului, iar în 2005, revista ''Tennis Magazine'' l-a plasat pe locul 28 în lista celor ''40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani''. Ilie Năstase a intrat în politică și a candidat, în 1996, pentru postul de primar al municipiului București. La alegerile parțiale din 25 mai 2014 Ilie Năstase a fost ales senator în colegiul uninominal 8 din Circumscripția electorală nr. 42 din partea Partidului Conservator. La 22 iulie 2015, senatorul Ilie Năstase s-a înscris în Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), iar din 28 iunie 2016 a fost senator independent până la încheierea mandatului. După aproape 11 ani la conducerea Federației Române de Tenis, la 12 februarie 2008, a demisionat din funcție. în anul 2000 i-a fost conferit Ordinul Național ''Steaua României'' în grad de Ofițer, iar la 1 decembrie 2008 a fost înaintat în gradul de general-maior (cu două stele), în retragere, în Ministerul Apărării Naționale. în anul 2009, Ilie Năstase a fost desemnat de statul francez Cavaler al Legiunii de Onoare. La 27 octombrie 2011, a primit din partea Regelui Mihai I, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Elisabeta, Decorația Regală ''Nihil Sine Deo''. Ilie Năstase, primul lider al clasamentului Asociației Tenismenilor Profesioniști (ATP), s-a numărat printre invitații de onoare la gala care a marcat împlinirea a 40 de ani de la înființarea acestei ierarhii, desfășurată la Hotelul Waldorf Astoria din New York la 26 august 2013. A fost unul dintre cei 19 lideri ai clasamentului ATP invitați la acest eveniment, alături de alte nume sonore ale tenisului mondial, printre care s-au numărat: americanii Jimmy Connors, John McEnroe, Andy Roddick și Jim Courier, cehul Ivan Lendl, suedezii Bjorn Borg, Mats Wilanders și Stefan Edberg, chilianul Marcelo Rios ș.a. în 2013, Ilie Năstase a primit, alături de alte personalități din România, titlul de ''Ambasador al Turismului Românesc''. în același an, Ilie Năstase, alături de Ion Țiriac, Florin Segărceanu și Andrei Pavel au fost recompensați de Federația Internațională de Tenis (ITF) cu Premiul Devotamentului, acordat jucătorilor care și-au reprezentat țara în 20 de meciuri în Cupa Davis la nivelul Grupei Mondiale sau în zona grupelor. La 20 noiembrie 2014, Ilie Năstase a primit Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne pentru 'contribuția semnificativă la întărirea și promovarea României'. Circuitul ATP a anunțat, la 10 noiembrie 2015, că Grupa B de la Turneul Campionilor se va desfășurat purtând numele fostului tenisman român Ilie Năstase, cel care a câștigat de patru ori această competiție (1971, 1972, 1973 și 1975). Este autorul unor romane scrise în limba franceză (''Le filet'', ''Break Point'', ''Tie-break'', ''The Net''), iar la 29 mai 2008 și-a lansat, la Ambasada României de la Paris, cartea autobiografică ''Mr. Năstase'', evenimentul fiind menit să ajute copiii bolnavi de cancer de la Spitalul ''Marie Curie'' din București. Din 1991, Ilie Năstase face parte din galeria celebrităților tenisului mondial (International Tennis Hall of Fame), jocul său fiind cu adevărat incomod și bazat totodată pe o anduranță remarcabilă. Forța fizică și determinarea l-au ajutat să câștige 42 de meciuri remarcabile în cinci seturi. A fost un jucător spectaculos, irascibil, dar cu totul magnific pe terenul de tenis, menționează https://tennisuptodate.com/. în 2024, a fost lansat filmul documentar 'Nasty', în regia lui Tudor Giurgiu - 'o incursiune în viața legendarului Ilie Năstase, primul rebel din istoria tenisului'. 'Pe lângă talentul pur, el s-a impus printr-un stil de joc electrizant, iar personalitatea sa excentrică și temperamentul vulcanic, adesea controversat, i-au adus o faimă aparte. Showman prin excelență, Mr. Nice'n'Nasty a revoluționat sportul alb cu aplombul unui veritabil rockstar.', notează https://transilvaniafilm.ro/ AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) ***Explicaţie foto din deschidere: Ilie Năstase în cadrul unui meci din Cupa Davis, ediţia 1972, Bucureşti, 8 iulie 1972.
19 iulie - Ziua națională a înotului
Ziua națională a înotului este marcată în fiecare an la data de 19 iulie, cu scopul promovării acestui sport deosebit de important pentru sănătate, educație și siguranță. Instituită prin Legea nr. 279/2021, această zi a fost inițiată de 52 de deputați și senatori, potrivit http://www.cdep.ro/. Inițiativa legislativă a fost respinsă de Senat la 28 iunie 2021, dar a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la 26 octombrie 2021. în expunerea de motive a actului normativ se menționează că înotul este cel mai eficient și complex sport datorită faptului că nu prezintă rezervele tipice majorității sporturilor. Fiind un sport fără vârstă, acesta poate fi practicat din prima zi de viață până în ultima, asigurând, prin eficiența și complexitatea sa, un climat favorabil menținerii sănătății; printre beneficiile practicării înotului putem aminti buna dezvoltare a calităților motrice, tonifierea întregii musculaturi, sporirea capacității de coordonare și eleganța în mișcări și postură, potrivit www.frnpm.ro. 'Simbolistica datei de 19 iulie este una cu totul aparte pentru natația mondială. La 19 iulie 1908, cu prilejul desfășurării celei de-a IV-a ediții a Jocurilor Olimpice de Vară de la Londra, era înființată Federația Internațională de Natație. Fixarea datei la care propunem sărbătorirea zilei naționale a înotului are în vedere recunoașterea și celebrarea în România a datei de 19 iulie, în armonie cu sărbătorirea la nivel mondial de către Federația Internațională de Natație a World Aquatics Day. Corelarea celor două evenimente și celebrarea la nivel mondial a înotului vor încuraja practicarea sporturilor acvatice și vor conduce la o creștere a gradului de conștientizare în rândul populației, cu privire la importanța pe care sportul o are pentru sănătate', se mai arată, printre altele, în expunerea de motive. Textul legii de instituire a acestei zile specifică următoarele: 'Ziua națională a înotului va fi marcată de către Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, de cluburi sportive/asociații și membri afiliați prin participarea la evenimente și programe cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa și de a promova importanța practicării înotului pentru sănătatea oamenilor. Autoritățile administrației publice centrale și locale, societatea civilă, precum și persoanele fizice sau juridice pot acorda sprijin material sau logistic în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor consacrate acestei zile. Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța practicării înotului pentru sănătatea și viața oamenilor, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor difuza emisiuni de promovare a programelor și evenimentelor dedicate acestei zile'. Așadar, Ziua națională a înotului este un prilej de reflecție asupra modului în care putem sprijini dezvoltarea bazelor de înot și a programelor dedicate comunității. Prin inițiative locale, competiții, demonstrații și ateliere, aceasta zi devine o invitație la mișcare și la adoptarea unui stil de viața activ. Mai mult decât un sport, înotul este o abilitate care poate salva vieți și poate contribui la o societate mai sănătoasă și mai responsabilă. AGERPRES/(Documentare Cerasela Bădiță, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
18 iulie - Ziua internațională Nelson Mandela
Ziua internațională Nelson Mandela este marcată, în fiecare an, pe 18 iulie. în 1918, la această dată, se năștea Nelson Rolihlahla Mandela, primul președinte de culoare al Africii de Sud (1994-1999), un neobosit luptător pentru drepturile omului, democrație și libertate, potrivit https://www.sahistory.org.za/. Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite marchează, la 20 iulie 2026, Ziua internațională Nelson Mandela, cu o ședință plenară informală, la sediul său central din New York, de la ora 10.00 (EST), cu tema 'It's still in our hands to combat poverty and inequity'. Secretarul general al ONU, António Guterres, amintește în mesajul său, transmis cu prilejul acestei zile, că 'tema din acesta an ne reamintește că Madiba a fost, de asemenea, un susținător al egalității și eradicării sărăciei.', potrivit https://static.un.org/. (de la stg. la dr.) Issa Hayatou, Joao Havelange, Nelson Mandela şi Sepp Blatter (2022) în fiecare an, persoanele din întreaga lume sunt încurajate să dedice 67 de minute din timpul lor în această zi serviciului comunitar - în onoarea celor 67 de ani pe care Nelson Mandela i-a dedicat serviciului public și urmăririi justiției sociale. ONU promovează, de asemenea, acest eveniment și își încurajează colegii să întreprindă proiecte de servicii suplimentare prin intermediul campaniei ActNow privind schimbările climatice și durabilitate. Fiecare dintre noi poate contribui la limitarea încălzirii globale și să avem grijă de planeta noastră. Schimbându-ne obiceiurile și făcând alegeri care au efecte mai puțin dăunătoare asupra mediului, putem face față urgenței climatice și putem construi o lume mai durabilă. După cum spunea Nelson Mandela, 'nu trebuie să uităm niciodată că este de datoria noastră să protejăm acest mediu', potrivit https://www.un.org/. Céline Dion şi Nelson Mandela (2010) în 2009, Adunarea Generală a ONU a instituit data de 18 iulie Ziua internațională Nelson Mandela, în semn de recunoaștere a contribuției fostului președinte sud-african la cultivarea păcii și a libertății. Rezoluția A/RES/64/13 a recunoscut valorile promovate de Nelson Mandela (18 iulie 1918 - 5 decembrie 2013) și punerea sa în slujba umanității, în vederea soluționării, pe de o parte a conflictelor civile și, pe de altă parte, de îmbunătățire a relațiilor dintre oameni, promovarea și protejarea drepturilor omului, reconcilierea, egalitatea de gen și drepturile copiilor și ale altor grupuri vulnerabile, precum și în dezvoltarea comunităților sărace și subdezvoltate, conform site-ului oficial al Organizației Națiunilor Unite, https://www.un.org/. A fost pentru prima dată când Organizația Națiunilor Unite a desemnat o zi în onoarea unei persoane, potrivit https://www.sahistory.org.za/. La 6 iunie 2014, prin rezoluția 68/275, Adunarea Generală a ONU a înființat premiul 'Nelson Rolihlahla Mandela', care se acordă o dată la cinci ani. Premiul 'Nelson Rolihlahla Mandela' reprezintă un tribut adus realizărilor și contribuțiilor remarcabile a două persoane (o femeie și un bărbat), care nu sunt aleși din aceeași regiune geografică. Robert De Niro şi Nelson Mandela Adunarea Generală a ONU a hotărât, în 2015, extinderea scopului Zilei internaționale Nelson Mandela, în vederea susținerii condițiilor umane în închisori, a creșterii gradului de conștientizare față de cei închiși, parte a societății, dar și aprecierea muncii personalului din închisori, un serviciu social cu o importanță aparte. Rezoluția A/RES/70/175 a Adunării Generale a adoptat normele minime standard revizuite pentru tratamentul deținuților, cunoscute drept 'Normele Nelson Mandela', în amintirea moștenirii primului președinte de culoare al Africii de Sud, care a petrecut 27 de ani în detenție luptând pentru democrație și libertate. în 2018, cu ocazia Summitului pentru Pace 'Nelson Mandela', organizat la sediul ONU, care a marcat împlinirea a 100 de ani de la nașterea liderului sud-african, perioada 2019-2028 a fost desemnată drept 'Deceniul Păcii Nelson Mandela', potrivit https://www.un.org/. Bill Clinton şi Nelson Mandela Nelson Rolihlahla Mandela (1918-2013) s-a alăturat Congresului Național African în 1944 și s-a angajat în lupta de rezistență împotriva politicilor de apartheid ale Partidului Național, de guvernământ, după 1948, indică http://www.nobelprize.org/. în 1961, când autoritățile au hotărât oficializarea politicii de apartheid drept politică de stat, Nelson Mandela a adoptat o poziție extremă, îndemnând populația, printr-o serie de discursuri, la grevă generală. în replică, autoritățile au decis mobilizarea armatei și declararea stării de urgență. Un an mai târziu, a fost arestat sub acuzația de părăsire ilegală a țării, participare la Conferința Pan-africană pentru Promovarea Drepturilor Omului, și îndemn la revoltă. A fost condamnat la închisoare pe viață la 12 iunie 1964. După 27 de ani, la 11 februarie 1990, a fost eliberat. A fost președinte al Congresului Național African (ANC) între 1991-1997. A condus negocierile cu președintele țării, F.W. de Klerk, pentru abolirea politicii opresive a apartheidului și organizarea de alegeri universale. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1993, alături de fostul președinte al Africii de Sud, F.W. de Klerk, Nelson Mandela a primit, de-a lungul timpului, peste 250 de distincții și medalii. La 10 mai 1994, Nelson Mandela a devenit primul președinte de culoare al Africii de Sud, ales prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ. Mandatul liderului sud-african s-a axat pe dezmembrarea moștenirii apartheidului, prin combaterea rasismului instituționalizat și a inegalității și prin promovarea reconcilierii rasiale. A pus bazele unei comisii pentru cercetarea abuzurilor împotriva drepturilor omului. A introdus politici menite să încurajeze reforma agrară, extinderea serviciilor de sănătate publică și combaterea sărăciei. în 1996 a ratificat o nouă constituție a statului sud-african. S-a retras de pe scena politică în 1999, concentrându-se asupra activităților de binefacere pentru combaterea sărăciei și a HIV/SIDA. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2025-2026)
Un puternic seism, cu magnitudinea 7,4, s-a produs la 17 iulie 2026, în apropierea orașului mexican Puerto Madero din statul Chiapas, în sudul Mexicului, la ora locală 08:48 (14:48 GMT), fiind resimțit și în țările vecine, Guatemala și El Salvador. în urma cutremurului a fost declanșată o alertă de tsunami. Autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale imediate. Cutremurul s-a produs la o adâncime mică, de 10 kilometri, a indicat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS). *** 2026 13 iulie - Un seism cu magnitudinea 6,5 s-a produs în regiunea Lorengau, din Papua Noua Guinee, la o adâncime de 47,8 kilometri. 3 iulie - Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs în estul Indoneziei, la 58 de kilometri vest de Tobelo, capitala districtului Halmahera de Nord, din provincia Moluce. 27 iunie - Un seism cu magnitudinea 6 s-a produs în regiunea Hindukuș (Hindu Kush) din Afganistan, la o adâncime de circa 100 de kilometri. 24 iunie - Două seisme cu magnitudinea 7,2, respectiv 7,5, s-au produs în Venezuela. Conform Serviciului seismologic american USGS, un prim seism, cu magnitudinea 7,2, s-a produs la ora 22:04 GMT, la o adâncime de 21,9 de kilometri, la aproximativ 200 de kilometri vest de Caracas. Al doilea, cu magnitudinea 7,5 și la o adâncime de 10 kilometri, a fost înregistrat 39 de secunde mai târziu la 45 kilometri distanță de primul. Bilanțul victimelor, se ridica, la 14 iulie, la 4.734 de morți și 16.740 de răniți. 17 iunie - O persoană a murit, iar alte 8 au fost rănite în urma unui seism cu magnitudinea 6,3 care a zguduit prefectura autonomă mongolă și tibetană Haixi, din provincia Qinghai, situată în nord-vestul Chinei. Seismul s-a produs la ora locală 17:06, la o adâncime de 10 kilometri. 17 iunie - Un cutremur cu magnitudinea 6,7, care a lovit provincia Central Sulawesi din Indonezia, a provocat moartea unei persoane și a afectat peste 300 de locuitori, potrivit Agenției naționale pentru gestionarea dezastrelor din această țară. 8 iunie 2026 - Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,8, s-a produs în Filipine la ora 07:37 (7 iunie, 23:37 GMT), în apropierea coastelor insulei Mindanao, la o adâncime de 55 km și s-a soldat cu cel puțin trei morți și cu prăbușirea a numeroase clădiri. Seismul a fost urmat de peste zece replici. Centrul de Alertă pentru Tsunami din Pacific (PTWC), cu sediul în Hawaii, a avertizat asupra riscului de valuri de tsunami de-a lungul coastelor din Filipine, Indonezia, Taiwan, până în Japonia. 19 mai - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs în nordul Japoniei, la ora locală 20:22 (11:22 GMT) în largul prefecturii nordice Miyagi. Nu au fost semnalate pagube materiale sau victime omenești imediate. 20 aprilie - Un seism cu magnitudinea preliminară 7,4 s-a produs în Japonia, la ora 16:53 (07:53 GMT) în apele Pacificului, în largul nordului prefecturii Iwate. Mișcările telurice au fost atât de violente încât clădirile înalte s-au clătinat până la Tokyo, la câteva sute de kilometri distanță. Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) a anunțat o magnitudine de 7,3, precizând că seismul s-a produs la o adâncime de 13 kilometri. A fost emisă o avertizare de tsunami. în urma seismului puternic circulația trenului de mare viteză Shinkansen pe ruta Tokyo-Aomori a fost întreruptă. La scurt timp după cutremur, un tsunami de 80 de centimetri a lovit în zona unui port din Kuji, în prefectura Iwate. 3 martie - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în zona insulei indoneziene Simeulue, în apropierea coastei de vest a Sumatrei, fără a rezulta victime sau pagube materiale considerabile, conform rapoartelor preliminare. 23 februarie - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs în apropierea statului american Alaska, la o adâncime de 1 km. Nu a fost emisă nicio alertă în urma seismului. 3 februarie - Un seism de magnitudine 6.0 s-a produs la ora 15:33 GMT, în Myanmar, la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate victime sau pagube imediate. 29 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs la ora 07:30 GMT, în regiunea Insulelor Sandwich de Sud, la o adâncime de 10 kilometri. 28 ianuarie - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la ora 06:47:03 GMT în zona insulei Mindanao din Filipine, la o adâncime de 10 kilometri. 16 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs la ora 03:25 GMT (15 ian., 19:25), la o adâncime de 10 kilometri, la 295 de kilometri de orașul Bandon din statul american Oregon. 13 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,4 s-a produs în apropierea arhipelagului Insulele Kurile, la o adâncime de 69 de kilometri și la aproximativ 130 kilometri sud-est de orașul Kurilsk. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale imediate. 10 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs la ora 14:58:25 GMT, în largul arhipelagului Insulele Talaud din Indonezia, la o adâncime de 77 de kilometri. 2 ianuarie - Un seism cu magnitudinea de 6,5 pe scara Richter s-a produs în Mexic. Cutremurul a avut epicentrul în largul coastelor statului Guerrero din sudul țării, în Oceanul Pacific, însă efectele sale au fost resimțite în mai multe orașe, inclusiv în capitala Mexicului, obligând-o pe președinta țării, Claudia Sheinbaum, să suspende conferința de presă zilnică. Nu au fost raportate pagube materiale sau pierderi de vieți omenești. 2025 27 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 7.0 s-a produs în mare, la aproximativ 32 de kilometri orașul taiwanez de coastă Yilan (nord-est), la o adâncime de 73 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit puternic și în capitala Taipei. 24 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în comitatul Taitung din sud-estul Taiwanului, la o adâncime de 11,9 km, zguduind clădirile din capitala Taipei. Nu au fost raportate victime și nici pagube materiale. 8 decembrie - Un seism cu magnitudinea preliminară 7,6 s-a produs în Japonia, la ora locală 23:15 (14:15 GMT), la o adâncime de 50 de kilometri și la 80 de kilometri în largul coastelor prefecturii Aomori. Cutremurul a avut magnitudinea 6 pe scara seismică niponă cu 7 niveluri în zonele cele mai afectate, cum ar fi prefectura Aomori. Tsunami de 20 până la 50 de centimetri au fost înregistrate în zonele situate de-a lungul coastelor Pacificului. Nu au fost raportate probleme la centralele nucleare din regiune, administrate de Tohoku Electric Power și Hokkaido Electric Power. Cel puțin 52 de persoane au fost rănite. 4 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la ora locală 15:44 (07:44 GMT) în China, în regiunea Xinjiang din nord-vestul țării învecinată cu Kârgâzstanul, la o adâncime de 10 km. 3 noiembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,3 s-a produs în Afganistan, puțin înainte de ora 20:30 GMT, în localitatea Kholm, din provincia Samangan, în apropiere de orașul Mazar-e-Sharif, la o adâncime de 28 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit până în capitala Kabul, aflată la sute de kilometri distanță. Cel puțin 20 de persoane au murit și circa 320 au fost răniți în provinciile Samangan și Balkh. 28 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,6 s-a produs în Marea Banda, în largul Indoneziei, la o adâncime de 137 de kilometri. 27 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,5, potrivit Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS), a fost resimțit în mai multe insule din Antile. Epicentrul seismului a fost localizat la aproximativ 162 de kilometri est de insula La Désirade, la o adâncime de circa zece kilometri. Cutremurul s-a produs la ora locală 08:38 (12:38 GMT). 27 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,1 a fost înregistrat în orașul Sindirgi, din vestul Turciei, a anunțat Agenția turcă pentru gestionarea dezastrelor (AFAD). Cutremurul, produs la ora 22:48 (19:48 GMT), a fost resimțit și în numeroase alte orașe din această parte a țării, inclusiv la Istanbul și Izmir. 10 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea 7,4 s-a produs, la ora 01:43 GMT, în sudul Filipinelor, la circa 20 de kilometri în largul orașului Manay, de pe insula Mindanao. A fost emisă alertă de tsunami pentru Filipine, Palau și Indonezia, dar la câteva ore aceasta a fost ridicată. 7 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs în Papua Noua Guinee. Epicentrul seismului s-a aflat la 26 de kilometri de orașul Lae, localizat în provincia Morobe și la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate pagube materiale imediate și nici nu a fost emisă alertă de tsunami. 30 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,9 a lovit coasta centrală a Filipinelor, distrugând drumuri și clădiri și provocând pene de curent. Au murit 74 de oameni, potrivit unui bilanț actualizat la 9 octombrie, după ce au fost recuperate încă două corpuri de sub dărâmături. 19 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 a fost înregistrat în Pacific, în largul peninsulei Kamceatka, din Rusia, declanșând o avertizare de tsunami care ulterior a fost ridicată, a anunțat Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS). Cutremurul a avut loc la 128 de kilometri est de orașul rus Petropavlovsk-Kamceatski, la o adâncime de 10 kilometri, și a avut cel puțin cinci replici. 13 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit în apropierea coastei de est a regiunii Kamceatka din Rusia, însă nu a existat risc de tsunami. Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite a estimat cutremurul la magnitudinea de 7,4, cu o adâncime de 39,5 km, iar Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe a evaluat magnitudinea la 7,1, cu o adâncime de 10 km. 31 august - Cel puțin 600 de oameni au murit și aproximativ 2.000 au fost răniți după ce un cutremur puternic cu magnitudinea de 6 și mai multe replici au zguduit estul Afganistanului (districtele Nurgal, Sawkay, Watapur, Dara Pech și Chapi Dara). Epicentrul cutremurului s-a produs la o adâncime de 8 kilometri. 25 august - Un cutremur cu magnitudinea 6,3 s-a produs în apele din largul Insulelor Kurile din Rusia, a anunțat Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ). Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri. 10 august - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în jurul orei 19:53, în provincia Balikesir, din vestul Turciei, la o adâncime de 11 kilometri, iar mișcările seismice au fost resimțite până la Istanbul și Izmir, la peste 200 de kilometri distanță, a declarat Agenția turcă pentru gestionarea dezastrelor (AFAD). O persoană a murit, 29 de persoane au fost rănite, iar 16 clădiri s-au prăbușit. 7 august - Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs la ora locală 15:45 (07:45 GMT), la 128 de kilometri depărtare de coastele nord-estice ale Taiwanului, la o adâncime de 88,1 kilometri. 29 iulie - Un cutremur cu magnitudinea de 8,8, cel mai puternic din regiune în aproape 73 de ani, s-a produs în largul coastei rusești a Peninsulei Kamceatka, declanșând tsunamiuri în Rusia și Japonia și generând alerte în aproape fiecare țară de pe coasta Pacificului. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul a avut loc în jurul orei locale 11:24 (23:24 GMT), la o adâncime de 20,7 km, la 126 km de coasta orașului Petropavlovsk-Kamceatski, capitala acestei regiuni din Extremul Orient rus. Cutremurul a fost cel mai puternic înregistrat în Kamceatka din 5 noiembrie 1952, cel mai puternic la nivel global după dezastrul de la Fukushima din Japonia (martie 2011) și totodată unul dintre cele mai puternice șase cutremure măsurate vreodată. în portul Severo-Kurilsk, în nordul Insulelor Kurile din Rusia, mai multe tsunamiuri succesive au inundat străzile, iar unii dintre cei 2.000 de locuitori au fost evacuați, potrivit Ministerului Situațiilor de Urgență. în district a fost declarată stare de urgență. în Japonia, oamenii s-au deplasat către zonele mai înalte, în special pe insula nordică Hokkaido. Angajații centralei nucleare Fukushima (nord), distrusă de un cutremur puternic și un tsunami în martie 2011, au fost evacuați. Seismul a fost urmat de replici cu magnitudini de 6 și 5,6 înregistrate în Oceanul Pacific la distanțe de 164 de kilometri, respectiv 241 de kilometri sud-est de orașul Severo-Kurilsk, pe insula Paramushir. 16 iulie - Un puternic cutremur cu magnitudinea 7,3 s-a produs în largul coastelor peninsulei Alaska, autoritățile activând alerta de tsunami, potrivit United States Geological Survey (USGS). Epicentrul seismului a fost localizat la o distanță de 87 de kilometri sud de Sand Point, mic oraș din arhipelagul insulelor Shumagin, la o adâncime de 20,1 kilometri. 14 iulie - Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs, la ora 05:49 GMT, în regiunea Insulelor Tanimbar din Indonezia, la o adâncime de 10 kilometri. 8 iunie - Un cutremur cu magnitudinea 6,5 a zguduit timp de mai multe secunde Bogota și alte orașe din Columbia. Epicentrul seismului, care s-a produs la ora locală 08:08 (13:08 GMT), a fost localizat în Paratebueno, o localitate din centrul țării, situată la aproximativ 187 de kilometri de capitala columbiană. 6 iunie - Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 a fost înregistrat în regiunea Atacama din nordul Chile, fără a provoca victime, dar lăsând peste 20.000 de oameni fără curent electric. Seismul s-a produs la ora locală 13:15 (17:15 GMT), la 54 de kilometri sud de orașul Diego de Almagro. 22 mai - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs în largul coastei insulei Creta, în Grecia, la o adâncime de 77 km (47,85 mile). 20 mai - Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs în largul coastelor din Papua Noua Guinee, la adâncimea de 52,7 kilometri, la o distanță de aproximativ 117 kilometri de orașul Angoram. 11 mai - Un seism cu magnitudinea 6 s-a produs în nordul insulei Sumatra din Indonezia, la o adâncime de 89 de kilometri. 26 aprilie - Cel puțin 20 de oameni au fost răniți și peste 100 de locuințe au fost distruse după un seism cu magnitudinea 6,3, produs în provincia Esmeraldas, din nord-vestul Ecuadorului, la o adâncime de 35 de kilometri, în jurul orei locale 06:45 (11:45 GMT). 23 aprilie - Un puternic seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia, cu epicentrul în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri. Acesta a fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în ultimii ani în orașul cu 16 milioane de locuitori. Nu au fost raportate pagube imediate, însă mulți locuitori au ieșit pe străzi. Seismul a fost urmat de peste 185 de replici, cu magnitudini de la 4 la 5. 5 aprilie - Un seism cu magnitudinea 6,9 s-a produs în largul insulei New Britain, în Papua Noua Guinee, la ora locală 06:04 (20:04 GMT), la aproximativ 194 de kilometri sud-est de cel mai apropiat oraș, Kimbe. Cutremurul, de mică adâncime, a declanșat o alertă de tsunami, care a fost ulterior ridicată. 30 martie - Un seism de magnitudine 7 s-a produs în Oceanul Pacific, la est de Insulele Tonga, la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate victime și, inițial, nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami. Ulterior, sistemul de avertizare de tsunami din Pacific a emis o alertă cu privire la pericolul producerii unor valuri de tsunami până la 300 de kilometri distanță față de epicentrul seismului, de-a lungul coastelor Insulelor Tonga. 28 martie - Un seism cu magnitudinea de 7,7 s-a produs în Myanmar, fiind resimțit până în China și producând panică și la Bangkok, capitala Thailandei vecine. Cutremurul a avut epicentrul în apropierea orașului Mandalay, la o adâncime de 10 km, și s-a produs la ora locală 14:20 (06:20 GMT). în capitala Myanmarului, Naypyidaw, străzile au fost sparte de zguduituri și bucăți de tavan au căzut în clădiri. Zguduituri puternice au fost resimțite și în Thailanda, provocând panică la Bangkok, unde birourile și magazinele au fost evacuate, iar circulația trenurilor pe unele linii de metrou a fost oprită. Seismul a fost resimțit și în provincia chineză Yunnan (sud-vest), potrivit agenției chineze de fizică a pământului, care a înregistrat o magnitudine de 7,9. Bilanțul cutremurului ajunsese, la 7 aprilie, la cel puțin 3.514 morți, peste 4.589 de răniți și 210 persoane date dispărute. 21 martie - Un cutremur cu magnitudinea 6,2 s-a produs în Oceanul Pacific, la sud de Panama, în apropierea insulei Coiba, la o adâncime de doar 10 kilometri, fiind resimțit puternic în unele zone din Panama și din Costa Rica vecină, deși autoritățile locale nu au raportat imediat pagube. 6 martie - Un seism cu magnitudinea 6,3 a avut loc în zona orașului Antofagasta, din nordul statului Chile, la o adâncime de 93 de kilometri. 25 februarie - Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs în nordul Indoneziei, la ora 22:55 GMT, în largul coastelor insulei Sulawesi. 8 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 7,6 s-a produs în Marea Caraibilor, fiind emisă o alertă de tsunami pentru Cuba, Honduras și Insulele Cayman, care a fost ridicată ulterior. 7 februarie - Un seism cu magnitudinea 6 a zguduit sudul Insulelor Fiji, la ora locală 22:27, la o adâncime de 59,2 km. Pe moment nu au fost raportate victime sau pagube. 20 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,4 s-a produs în sudul Taiwanului, în apropiere de orașul Chiayi, la o adâncime de 9,4 kilometri. 12 ianuarie - Un cutremur cu magnitudinea 6,2 a lovit o regiune din sud-vestul Mexicului, la 8 kilometri de Coalcoman de Vazquez Pallares, la o adâncime de 86,2 kilometri, fără a fi raportate victime sau pagube imediate. 7 ianuarie - Un cutremur puternic produs în regiunea himalayană Tibet, în sud-vestul Chinei, s-a soldat cu cel puțin 126 de morți și a provocat prăbușirea a numeroase clădiri, seismul fiind simțit până în Nepalul vecin. Cutremurul, cu magnitudinea 6,8 grade, s-a produs în cantonul Tingri, situat nu departe de granița chino-nepaleză, potrivit agenției naționale de resort din China (CENC). Serviciul geologic al Statelor Unite (USGS) a raportat o magnitudine de 7,1. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, Suzana Cristache Drăgan; editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 iulie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est de la Kiev, precum și la ceremoniile de Ziua Națională a Franței și la Coaliția de voință la Paris, continuarea discuțiilor privind formarea unui nou guvern după demiterea prin moțiunea de cenzură a Guvernului Bolojan în luna mai, decizia CJUE privind prescripția în dosarele penale din perioada 2014-2018, revizuirea pentru a treia oară a PNRR, ușoară scădere a ratei inflației în luna iunie reprezintă a parte dintre evenimentele interne ale perioadei 13-17 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est de la Kiev * întărirea capacităților de apărare antiaeriană ale Ucrainei rămâne o prioritate, în special prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice, subliniază Declarația de la Kiev, semnată la 15 iulie de liderii care au participat la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, printre care s-a numărat și președintele Nicușor Dan. 'Sprijinim mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare în acest scop, recunoscând că o apărare antiaeriană mai puternică salvează vieți și protejează infrastructura critică', au transmis semnatarii. Președintele Nicușor Dan a avut, la Kiev, și o întrevedere cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, printre temele de discuție aflându-se avertizarea timpurie în cazul incidentelor cu drone. în cadrul vizitei, președintele Dan a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic. Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est este un format lansat în 2023, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Formatul este o platformă regională de susținere a Ucrainei și de combatere în comun a efectelor complexe ale războiului și a consecințelor asupra regiunii extinse, care este caracterizată prin interese comune în domeniile securității, economiei, conectivității energetice și de infrastructură, rezilienței și combaterii amenințărilor hibride, conform presidency.ro. Președintele Nicușor Dan a participat la ceremoniile de Ziua Națională a Franței * Președintele Nicușor Dan a avut o vizită la Paris, la 13-14 iulie, participând la ceremonia organizată de Ziua Franței, precum și la Coaliția de Voință. Astfel, la 13 iulie, a participat la Coaliția de Voință pentru Ucraina, iar la 14 iulie, la ceremonia organizată de Ziua Națională a Franței, el afirmând că, în anul centenarului Tratatului de prietenie franco-român, se reconfirmă Parteneriatul Strategic și prietenia privilegiată dintre România și Franța, bazate pe o cooperare aprofundată la nivel politic, economic și de securitate. Un detașament de onoare al Brigăzii 30 Gardă 'Mihai Viteazul' a reprezentat România, anul acesta, la Parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze. Discuții privind formarea unui nou guvern; Nicușor Dan: alegerile anticipate ar prelungi starea de incertitudine; Ilie Bolojan: de luat în calcul alegerile anticipate * Președintele Nicușor Dan a avut, la 13 iulie, o serie de discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor politice din fosta coaliție de guvernare, în contextul formării unui nou guvern. Nicușor Dan a spus, la 14 iulie, într-o conferință de presă la Paris că discuția de la Cotroceni, din 13 iulie, cu liderii fostei coaliții de guvernare s-a încheiat fără un acord din cauza neînțelegerilor pe forma viitorului guvern. în plus, a apărut un conflict privind legile care prin PNRR au termen de adoptare finalul lunii august, a declarat președintele Nicușor Dan. Varianta unor guverne minoritare care să se rotească la Palatul Victoria nu este nici ea una pe care liderii partidelor să o accepte la acest moment, a mai spus Dan. 'E o varianta care de principiu are șanse, dar practic noi avem o experiență care spune că cine este la putere în anul electoral pierde. Toată lumea vrea să înceapă ca să nu fie alianța care termină', a spus președintele. întrebat de alegeri anticipate, președintele a replicat: 'S-a vorbit foarte puțin de alegeri anticipate pentru că ar prelungi starea de incertitudine și nu aduc nimic pentru că toate sondajele spun că vom fi tot acolo cu partidele care nu reușesc o înțelegere acum. Eu nu văd sensul'. Discuțiile despre formarea unui nou guvern au loc în contextul în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. Președintele Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, dar acesta și-a depus mandatul. La 14 iunie, președintele a făcut o nouă nominalizare în persoana liberalului Adrian Veștea, dar guvernul acestuia a fost respins de parlament la 22 iunie. De atunci, președintele Nicușor Dan nu a mai făcut nicio nominalizare de premier. * Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, la 13 iulie, că îi este greu să spună dacă până la începutul sesiunii parlamentare, la 1 septembrie, se va instala un nou Guvern. 'Cred că e bine că ne-am întâlnit și că ne vom întâlni și la finalul săptămânii (la Cotroceni). Au existat propunerile venite și de la grupul minorităților și de la UDMR, cu care noi am fost de acord, care au fost respinse de cei de la PNL și USR. (...) Știți, cel mai plastic azi a fost Hunor care a spus: 'Dacă tot vreți să facem, e una din idei să facem un Guvern de armistițiu, punem în paranteză toate constrângerile pe care le-ați avut diverși, găsim un prim-ministru și mergem înainte'. Eu am fost de acord. Varujan a fost de acord. Ceilalți nu au fost de acord. Nu știu dacă până la începutul sesiunii parlamentare, la 1 septembrie, vom avea un Guvern. Chiar mi-e foarte greu să fac predicții de acest tip', a declarat Grindeanu, la Parlament. întrebat dacă s-a pus pe masa discuțiilor varianta unui Guvern condus de un tehnocrat cu miniștrii politici, liderul PSD a răspuns: 'Da, doar că nu la noi este problema'. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz se opun unei astfel de posibilități. * Premierul interimar, Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat, la 13 iulie, la postul B1TV, că în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere între partidele parlamentare pentru depășirea crizei politice, în sensul învestirii unui nou guvern, alegerile anticipate pot fi luate în calcul în toamna acestui an sau în primăvara anului viitor. Potrivit liderului liberalilor, scenariul alegerilor anticipate este de luat în calcul 'dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea' pentru a se ieși din situația actuală de blocaj politic. Ilie Bolojan a mai spus, în context, că liberalii au o 'rezervă majoră de încredere' în a susține o succesiune de guverne minoritare în care social democrații să se afle primii la guvernare. Bolojan a pledat, în schimb, pentru o rotație a guvernelor minoritare în care un Cabinet de centru-dreapta să fie urmat de unul de centru-stânga. într-o astfel de variantă, proiectele importante legate de PNRR și buget ar fi susținute și de opoziție, astfel încât România să poată fi administrată și să existe stabilitate politică, a afirmat liderul liberal, la postul B1TV. CJUE: decizia îCCJ de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale din perioada 2014-2018 este contrară dreptului UE * Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, la 16 iulie, că decizia înaltei Curți de Casație și Justiție (îCCJ) de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014-2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia îCCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol. în mai 2022, Curtea Constituțională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018-2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014. Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul 'Lin', în care au fost date două hotărâri privind prescripția - Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026). în hotărârea Lin II din 16 iulie 2026, CJUE a stabilit că decizia înaltei Curți de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014-2018 este contrară dreptului UE. în replică, îCCJ susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La rândul său, președintele Nicușor Dan a declarat, la 16 iulie, referitor la decizia CJUE a UE vizând prescripția în România, că ''vina principală pentru această situație revine Parlamentului'. PNNR, revizuit pentru a treia oară * Guvernul a anunțat că a luat act, în ședința din 16 iulie, de o Notă privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și depunerea cererii de plată nr. 5. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunțase, la 13 iulie, că executivul european a aprobat cea de-a treia propunere a României de renegociere a PNRR. în urma celei de-a treia revizuiri, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,5 miliarde de euro împrumuturi. Totodată, au fost ajustați indicatorii unor investiții și reformulate anumite jaloane, astfel încât implementarea Planului să reflecte progresul efectiv al proiectelor și să permită utilizarea integrală a fondurilor europene până la termenul-limită de eligibilitate, august 2026. Noua structură a Cererii de plată nr. 5, agreată cu Comisia Europeană, include 75 de jaloane și ținte - 21 aferente reformelor și 54 aferente investițiilor. Valoarea brută a Cererii de plată nr. 5 este de 2,66 miliarde de euro, din care 1,92 miliarde de euro granturi și 744 milioane de euro împrumuturi. O a doua revizuire a PNRR a mai fost agreată cu Comisia Europeană în iulie 2025, potrivit https://mfe.gov.ro/. Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor în luna iunie (10,42%); România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE * Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42% în luna iunie, de la 10,85% în luna mai, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 13 iulie. Pe de altă parte, conform datelor Eurostat, publicate la 17 iulie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a scăzut până la 2,9%, în luna iunie, de la un nivel de 3,3% în mai, dar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al prețurilor de 9,2%. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea) *** Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES.
Săptămâna europeană 13-17 iulie 2026
Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru Clusterul 6 - ''Relații externe'', în cadrul Conferinței interguvernamentale Republica Moldova-UE. Consiliul a aprobat un nou act legislativ care vizează simplificarea, clarificarea și consolidarea normelor privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian. Țările membre ale Uniunii Europene au decis extinderea protecției temporare cu un an, până la 4 martie 2028, pentru refugiații din Ucraina. Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au adoptat o măsură de asistență în valoare de 120 de milioane de euro, în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova, pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Uniunea Europeană și Ucraina au parafat un ''acord privind dronele''. Acestea sunt câteva dintre temele care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în perioada 13-17 iulie 2026. Consiliul UE La 13 iulie, Consiliul a aprobat un nou act legislativ care vizează simplificarea, clarificarea și consolidarea normelor privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, care vor intra în vigoare la mijlocul anului 2027, după ce aceste reforme au primit sprijinul Parlamentului European, potrivit DPA. Noul cadru consolidează protecția pasagerilor, asigurând un echilibru echitabil cu realitățile operaționale ale companiilor aeriene. Noile reguli se aplică tuturor zborurilor care pleacă de pe aeroporturi din Uniunea Europeană precum și zborurilor care sosesc în blocul comunitar, dacă sunt operate de o companie aeriană cu sediul în UE. Normele actualizate privind pasagerii care utilizează transportul aerian vor intra în vigoare la 12 luni și 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Miniștrii de externe din Uniunea Europeană, reuniți la Bruxelles, au adoptat, la 13 iulie, o măsură de asistență în valoare de 120 de milioane de euro, în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova, pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană ale țării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. Măsura, care face parte din Instrumentul European pentru Pace, va finanța un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie, în beneficiul forțelor armate ale Republicii Moldova, și este complementară altor măsuri de asistență din cadrul EPF în sprijinul supravegherii aeriene și apărării antiaeriene. Noua măsură aduce la 317 milioane de euro valoarea sprijinului UE pentru Chișinău prin intermediul Instrumentului European pentru Pace. Țările membre ale Uniunii Europene au decis, la 15 iulie, extinderea protecției temporare cu un an, până la 4 martie 2028, pentru refugiații din Ucraina, dar în acord cu respectarea condiției ca noii solicitanți să dovedească faptul că-și respectă obligațiile militare din țara lor, potrivit Reuters. ''Pentru a primi protecția temporară, persoanele strămutate din Ucraina vor trebui să dovedească faptul că și-au respectat obligațiile militare'', a transmis UE într-un comunicat. ''Această limitare se va aplica doar noilor solicitanți de protecție temporară. Ea nu se va aplica celor care beneficiază deja de protecție temporară în Uniunea Europeană'', a precizat blocul comunitar. Consiliul va adopta oficial decizia în următoarele săptămâni. Decizia va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare publicării. Comisia Europeană în 13 iulie, la Bruxelles, o echipă de experți a recomandat, în urma prezentării unui raport, restricționarea accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani în întreaga Uniune Europeană, accesul urmând a fi permis doar sub supravegherea părinților sau în cazul unor proiecte educaționale, conform dpa. Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat îngrijorarea față de impactul social media asupra copiilor și a mandatat o echipă de experți să elaboreze un raport cu privire la protecția copiilor și a tinerilor în mediul online. Executivul UE urmează să prezinte propuneri legislative în toamna acestui an. Republica Moldova a deschis, la 15 iulie, negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru Clusterul 6 - 'Relații externe', în cadrul Conferinței interguvernamentale Republica Moldova-UE desfășurate la Bruxelles. Este al doilea cluster deschis în ultimele săptămâni, după cel dedicat valorilor fundamentale, potrivit MOLDPRES. Clusterul 6 acoperă domenii precum politica externă, securitatea și apărarea, dar și politica comercială comună a Uniunii Europene. Premierul interimar Eugeniu Osmochescu a declarat că deschiderea negocierilor confirmă progresele făcute de Republica Moldova în procesul de aderare și a subliniat că integrarea europeană reprezintă 'cea mai puternică garanție de pace și securitate' pentru țară. Uniunea Europeană și Ucraina au parafat un ''acord privind dronele'', care va îmbina expertiza autorităților ucrainene cu capacitatea industrială a Europei de a realiza proiecte comune și de a spori producția, a anunțat, la 15 iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. ''Acest acord va aduce împreună ingeniozitatea ucraineană și amploarea industrială a Europei'', a precizat șefa executivului UE. Acordul parafat este primul care își propune să acopere țări și companii din întreaga Uniune Europeană. Comisia Europeană, care a amendat anul trecut rețeaua de socializare X pentru lipsa de transparență a algoritmilor săi, a anunțat, la 15 iulie, că a acceptat un plan de acțiune al acestei rețele pentru a se conforma normelor de transparență prevăzute în Regulamentul privind Serviciile Digitale în UE, conform Reuters. Potrivit Comisiei Europene, rețeaua de socializare X s-a angajat să asigure că planul său de acțiune va fi supus unui audit extern și independent. Platforma X are de acum înainte șase luni la dispoziție pentru a-și implementa planul de acțiune și va fi supusă unui regim de monitorizare sporită, a mai indicat executivul comunitar. Comisia Europeană a avertizat, într-un raport publicat la 15 iulie, că poluarea cu azot provenită din agricultură costă Uniunea Europeană între 68 și 182 de miliarde de euro anual, incluzând costurile aferente tratării apei potabile, potrivit dpa. Raportul, care evaluează pentru prima dată impactul directivei europene din 1991 cu privire la nitrați, estimează că aceasta a generat economii de costuri cuprinse între 10 și 22 de miliarde de euro pe an, costurile anuale de implementare suportate de ferme și de autoritățile publice fiind cuprinse între 2,8 și 3,1 miliarde de euro. Aceste costuri vizează monitorizarea calității apei și aplicarea prevederilor directivei. Potrivit UE, costurile pentru ferme reprezintă mai puțin de 1% din valoarea producției. Executivul comunitar a anunțat, la 16 iulie, că absolvenții de învățământ profesional și tehnic vor avea acces la programul de stagii Blue Book al Comisiei Europene, după o inițiativă susținută de comisarul european Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. începând cu sesiunea din martie 2027, până la 100 de locuri vor fi dedicate tinerilor cu pregătire practică. Potrivit inițiativei promovate de Roxana Mînzatu, extinderea programului reprezintă un pas important pentru recunoașterea valorii învățământului profesional și tehnic și pentru oferirea unor oportunități europene tinerilor cu competențe practice. Candidații vor putea aplica pentru stagii în domenii precum ospitalitate, gastronomie și turism, IT și media digitală, inginerie și producție, afaceri, administrație și finanțe, precum și sănătate, asistență socială și educație. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Pe 17 iulie are loc la Muzeul Național de Istorie a României deschiderea pentru public a expoziției 'SUA - România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație', dedicată aniversării a 250 de ani de la momentul proclamării de către SUA a independenței naționale, odată cu 'Declarația de independență' din 4 iulie 1776. 'Declarația de independență' din 4 iulie 1776 a însemnat începutul promovării principiilor egalității și drepturilor inalienabile ale omului, care au revoluționat politica și societatea americană, europeană și mondială în secolele ce au urmat, notează https://www.mnir.ro/. Expoziția, organizată sub înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, prezintă istoriile ce leagă SUA și România - de la primele informații venite din 'Lumea Nouă' în Țările Române, la ideile cuprinse în Declarația de Independență din 1776 și Constituția din 1787, care au hrănit visele românilor în momente cruciale, precum Revoluția de la 1848 sau Războiul de Independență de la 1877-1878, și până la încheierea Parteneriatului strategic dintre cele două state. Expoziția vorbește despre diplomație, despre comerț, despre cultură și divertisment Despre momentele de cooperare, dar și despre încercările prin care a trecut relația dintre cele două state. în același timp, expoziția este despre oameni, despre românii emigrați în SUA, care au luptat pentru menținerea unității federale, care au muncit pentru evoluția economică a marii națiuni americane în care s-au integrat și au devenit parte a culturii americane, evidențiază sursa citată. Vizitatorii vor descoperi documente și obiecte referitoare la începuturile relațiilor diplomatice și comerciale româno-americane, la Crucea Roșie Americană, ce a salvat mii de vieți pe frontul românesc în Primul Război Mondial, la regina Maria, cea dintâi suverană europeană care a cucerit inima Americii, la confruntările din anii celui de-al Doilea Război Mondial, la perioada Războiului Rece, la 'Vocea Americii', la Clauza națiunii celei mai favorizate, la momentele de 'răcire' a relațiilor din anii '1980 și la reconstruirea încrederii, după 1989. De la o simplă știre de gazetă despre o țară îndepărtată, până la o alianță strategică ce leagă două popoare prin valori comune, aceasta este povestea pe care o spune expoziția. O poveste despre curaj, idei și speranțe care au trecut Oceanul, în ambele sensuri, mai arată comunicatul Muzeului. Expoziția va fi deschisă pentru public din 17 iulie 2026 până la 30 septembrie 2026 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10.00-18.00. *Cea de-a XXXIII-a ediție a Târgului Meșterilor Populari din România, organizată la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea are loc în perioada 17-19 iulie. La eveniment au confirmat participarea 142 de meșteri populari din cele mai cunoscute zone geografice și etnografice ale țării (Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crișana etc., precum și din Republica Moldova - Basarabia, Serbia, Camerun și Ungaria.), anunță https://mtariicrisurilor.ro/. Publicul interesat va putea cumpăra și admira o diversitate impresionantă de piese realizate manual de meșterii prezenți: obiecte de lemn, os, fier, ceramică, împletituri din papură și nuiele, textile, port popular, podoabe țărănești, jucării din lemn, măști, pictură naivă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, ouă încondeiate, turtă dulce, plante medicinale etc. Sursa foto: www.mtariicrisurilor.ro Evenimentul este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor și Asociația 'Prietenii Muzeului Țării Crișurilor'. Programul pentru public al Târgului poate fi accesat la adresa https://mtariicrisurilor.ro/targul-mesterilor-populari-din-romania-editia-a-xxxiii-a/. *Expoziția 'Repere în istoria aeronauticii' se deschide pe 17 iulie, la ora 12:00, la Muzeul Științei și Tehnicii 'Ștefan Procopiu' din cadrul Complexului Muzeal Național 'Moldova' Iași. Realizată în parteneriat cu Muzeul 'Casa Mureșenilor' Brașov, Asociația Aviatorilor Brașoveni și Asociația RoMilitaria Brăila, expoziția este amenajată în Sala 'Alexandru Grigore Ghica al V-lea' în perioada 17 iulie - 30 septembrie și propune publicului o incursiune în universul fascinant al aviației românești, de la începuturile industriei aeronautice până la performanțele tehnice care au marcat evoluția zborului. Prin exponatele reunite, evenimentul aduce un omagiu aviatorilor, mecanicilor, inginerilor și tuturor celor care, prin pasiune, ingeniozitate și curaj, au contribuit la dezvoltarea aeronauticii românești și au transformat-o într-un simbol al progresului tehnologic, potrivit https://palatulculturii.ro/exhibition/istoria-zborului-prinde-viata-la-palatul-culturii-expozitia-repere-in-istoria-aeronauticii/. Sursa foto: www.palatulculturii.ro Vizitatorii vor putea admira motoare de avion cu cilindri în stea fabricate la IAR Brașov, costume de aviator, brevete, cărți poștale, fotografii și obiecte personale care au aparținut unor importanți aviatori români. Expoziția include și machete reprezentative ale aeronavelor IAR 80, IAR 81, Me 109G și P-51 Mustang, precum și panouri documentare dedicate dezvoltării primei fabrici românești de avioane, înființată la Brașov în 1925. Printre piesele de referință se numără un motor de avion proiectat în 1932, cu opt cilindri în V inversat și răcit cu aer, produs de compania germană Argus Motoren Gesellschaft, dar și motorul turboreactor RD10A, care a echipat avionul YAK 17 UTI cu numărul de bord 7. Acesta este singurul exemplar păstrat până în prezent, dintre aeronavele care au fost în serviciu operativ în perioada 1951-1956 și face parte din patrimoniul Muzeului Științei și Tehnicii 'Ștefan Procopiu'. Expoziția va fi prezentată de Traian Dumbrăveanu și Adrian Nicolae Alexe, muzeografi ai Muzeului 'Casa Mureșenilor' Brașov, alături de dr. ing. Monica Nănescu, șeful Muzeului Științei și Tehnicii 'Ștefan Procopiu'. *Târgul de Sfântul Ilie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român din București, din 17 iulie până la 19 iulie, între orele 10-18. Meșteșugari, artizani, anticari și artiști aduc la târg: obiecte ceramice, furci, lăzi de zestre, icoane, mobilier pictat, ii vechi și noi, fote, vâlnice, marame, catrințe, podoabe, obiecte din piele, covoare, cruci de lemn, obiecte din pâslă, mobilă veche, obiecte din gospodărie, jucării și multe alte lucruri frumoase pe care le puteți tocmi și cumpăra, în miez de vară, la Muzeul de la Șosea, anunță https://www.mntr.ro/. Sursa foto: www.mntr.ro Nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, mierea de albine ori ierburile de leac, dar nici tradiționala țuică. Continuăm să sprijinim, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații, care desfășoară activități cu caracter umanitar, dedicate copiilor cu dizabilități și persoanelor din categorii defavorizate - anunță reprezentanții muzeului. Târgul își propune să promoveze patrimoniul material și imaterial al României, oferind publicului, în special celui din mediul urban, ocazia de a descoperi, înțelege și aprecia tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile care definesc identitatea culturală a satului românesc. Intrarea este liberă. *Două expoziții, 'Dimensiuni paralele' și 'Punct de fugă', vor fi vernisate pe 18 iulie la galeriile din cadrul Centrului de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului' - Mogoșoaia. Sâmbătă, 18 iulie, de la ora 13:00, la Galeria Cuhnie are loc vernisajul expoziției de grup 'Dimensiuni paralele', ce reunește cadrele didactice și absolvenții promoției 2022 ai programului de master 'Educația vizuală prin studiul peisajului și figurii' din cadrul Facultății de Arte a Universității 'Ovidius' din Constanța. Proiectul aduce în fața publicului lucrări de pictură, gravură, ceramică, tehnici mixte și instalație, evidențiind diversitatea limbajelor vizuale și coexistența unor direcții artistice distincte, conform unui comunicat trimis AGERPRES. Sursa foto: www.palatebrancovenesti.ro în aceeași zi, la ora 17:00, la Galeria Ghețărie este deschisă expoziția de pictură 'Punct de fugă', semnată de Marilena Zahiu și curatoriată de Mimi Necula. Accesul în Galeria Cuhnie și în Galeria Ghețărie se realizează pe baza biletului achiziționat de la recepția Palatului. Ambele expoziții vor putea fi vizitate până pe data de 2 august, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00 (ultima intrare la 17:30). Duminică, 19 iulie, de la ora 17:00, Sala Scoarțelor din Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului' găzduiește cel de-al doilea concert de muzică de cameră din cadrul programului AdMusicam2026, organizat de Institutul Cultural Român. Publicul va avea ocazia să îi asculte pe tinerii muzicieni participanți la această ediție a programului, care vor interpreta un repertoriu de muzică de cameră, rezultat al perioadei intensive de pregătire desfășurate sub îndrumarea unor profesori și artiști de prestigiu, se precizează în comunicat. Intrarea la concert este liberă, în limita locurilor disponibile. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentelor. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto din deschidere: www.mnir.ro
17 iulie - Ziua justiției penale internaționale
La 17 iulie este marcată Ziua justiției penale internaționale, cu scopul de a confirma angajamentul comunității internaționale pentru justiția penală internațională în calitate de instrument comun pentru combaterea impunității privind crimele cele mai grave, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de agresiune. Celebrarea acestei zilei face trimitere la data din anul 1998 când a avut loc semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, document de referință pentru justiția internațională privind cazurile de genocid, de crime împotriva umanității și crime de război, conform asp.icc-cpi.int. Alegerea datei de 17 iulie a avut loc în anul 2014, ca urmare a adoptării Declarației de la Kampala, cu prilejul Conferinței de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI). CPI este prima instanță penală internațională permanentă. La nivel mondial, 125 de state sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 din Asia-Pacific, 20 din Europa de Est, 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 sunt din vestul și nordul Europei și Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int/states-parties. Curtea are competență în spețe legate de infracțiuni de genocid, privind crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune, jurisdicția CPI fiind complementară jurisdicțiilor naționale, conform www.mae.ro. România a făcut demersuri, încă din perioada interbelică, prin reputatul diplomat și jurist român Vespasian Pella, pentru înființarea unei jurisdicții penale internaționale cu caracter permanent în slujba păcii și stabilității în lume. Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, România fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând la intrarea în vigoare a documentului. în 2013, România a deținut poziția de co-facilitator al Planului de acțiune pentru universalitatea și punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. România a organizat, la București, la Haga și la New York, evenimente pentru promovarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și a activității acestei instanțe, potrivit www.mae.ro. La 8 decembrie 2014, cu prilejul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părți la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani, indică sursa citată anterior. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.asp.icc-cpi.int
DOCUMENTAR: 80 de ani de la moartea medicului Dumitru I. Bagdasar (16 iulie)
Dumitru Ion Bagdasar este considerat părintele neurochirurgiei românești și una dintre cele mai importante personalități ale medicinei românești din secolul XX. S-a născut la 17 decembrie 1893, la Roșiești, în județul Vaslui. A efectuat studiile liceale la Bârlad, apoi a urmat cursurile Facultății de Medicină din București. După absolvire, s-a specializat în neurologie și neurochirurgie în străinătate, lucrând la clinici prestigioase din Berlin, Munchen, Paris și Boston (SUA). A fost profund influențat de maeștrii neurochirurgiei epocii, precum Harvey Cushing (considerat fondatorul neurochirurgiei moderne americane), cu care a colaborat direct. A publicat în ''The American Journal of Pathology'', studiul ''Tratamentul chirurgical al gomelor cerebrale''. în 1922, și-a susținut teza de doctorat cu tema ''Contribuțiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic'', potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române (1866-2003)' (București, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). A fost medic secundar la Serviciul Neurologic al Spitalului Militar din București, între anii 1922-1926, desăvârșindu-și aici pregătirea de chirurg. A fost medic neuropsihiatru la spitale din Jimbolia (1929-1931), unde a practicat primele intervenții neurochirurgicale, precum și șef al Serviciului de neurologie la un spital din Cernăuți (1931-1933), din această perioadă datând și publicarea primelor sale comunicări pe teme de neurochirurgie. în 1934 a revenit la București, unde a fost medic, mai întâi la Spitalul de Urgență, apoi, din 1935, la Spitalul Militar Central, unde fusese creat un serviciu de neurochirurgie. între anii 1945-1946, Dumitru I. Bagdasar a fost profesor de clinică neurochiurgicală la Facultatea de Medicină din București, precum și ministru al Sănătății. De numele său se leagă punerea bazelor practicii neurochirurgicale din România. A preconizat noi tehnici operatorii și a perfecționat instrumentarul chirurgical, precum și procedeele de investigare a simptomatologiei neurologice. A cercetat traumatismele cranio-cerebrale și abcesele intracraniene, a efectuat investigații histopatologice și clinice asupra tumorilor cerebrale, cerebeloase și medulare etc. Dumitru I. Bagdasar a efectuat, printre primii în Europa, operația de chordotomie, menționează, de asemenea, dicționarul 'Membrii Academiei Române (1866-2003)'. între 1935-1945 a efectuat 492 de intervenții vertebro-medulare. Rezultatele cercetărilor sale sunt cuprinse într-o serie de lucrări științifice, dintre care amintim: ''Traumatismele cranio-cerebrale acute'' (1940), ''Tuberculomul cerebral'' (1940), ''Tumorile cerebeloase'' (1943), ''Boala lui Lindau'' (1944) etc. în ultimii săi ani de viață s-a preocupat de întocmirea primului ''Tratat de neurochirurgie'' din România (în colaborare), care a apărut postum, în 1948. Prof. Dumitru I. Bagdasar a murit la 16 iulie 1946, la București. Cauza decesului său a fost o metastază cerebrală pe care el însuși o diagnosticase și o urmărise medical. După două luni, soția sa, Florica Bagdasar, medic cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă, a devenit ministrul Sănătății din România, funcție deținută până în 1948. A fost prima femeie ministru din istoria țării. Dumitru I. Bagdasar a fost ales membru post-mortem al Academiei Române la 28 octombrie 1948. în 1975 a fost înființat în București Spitalul Clinic ''Prof. Dr. D. Bagdasar'', de prof. dr. Constantin Arseni (1912-1994), elev și continuator al apostolatului medical al prof. D. Bagdasar în dezvoltarea neuroștiințelor din România. în 1993 Spitalul Clinic ''Prof. Dr. D. Bagdasar'' a devenit spital de urgență, iar din 2001 și-a schimbat denumirea în Spitalul Clinic de Urgență 'Bagdasar-Arseni', conform bagdasar-arseni.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.galeriaportretelor.ro
Reuniune informală a Consiliului JAI al UE (Dublin, 16-17 iulie)
O reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) va avea loc în zilele de 16-17 iulie 2026, la Dublin, în Irlanda, țară ce deține în prezent președinția rotativă a Uniunii, informează site-urile irish-presidency.consilium.europa.eu/ și consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de ministrul irlandez al Justiției, Jim O'Callaghan, potrivit site-ului președinției, irish-presidency.consilium.europa.eu/. La 16 iulie se vor aborda crima organizată și politicile privind vizele pentru sprijinirea securității interne, în timp ce la 17 iulie vor fi luate în discuție subiecte legate de păstrarea datelor și locul ocupat de copil în dreptul privat al familiei. Pe durata președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene (iulie - decembrie 2026), agenda privind justiția și afacerile interne se va concentra, conform site-ului președinției, pe: * promovarea unei abordări echitabile, eficiente și bazate pe norme în domeniul migrației, azilului și returnărilor; * consolidarea siguranței și securității Europei; * combaterea criminalității organizate, precum și pe respectarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a accesului la justiție. în programul pe 6 luni al președinției irlandeze, se arată, la capitolul 'Justiție și afaceri interne', că o abordare europeană cuprinzătoare în domeniul azilului și migrației este esențială pentru menținerea încrederii publicului în gestionarea migrației. De asemenea, președinția irlandeză se angajează să acorde prioritate avansării acțiunilor care sprijină statele membre în securizarea frontierelor, combaterea criminalității grave și organizate și riposta la amenințările noi și emergente. Nu în ultimul rând, președinția irlandeză va susține și consolida respectarea valorilor UE, a drepturilor fundamentale și a statului de drept, incluzând combaterea violenței domestice, sexuale și bazate pe gen, protejarea minorităților împotriva discriminării, protejarea și promovarea drepturilor copilului, inclusiv prin implicarea copiilor în procesul de luare a deciziilor care le afectează viața, conform programului președinției. Președinția irlandeză va continua și activitatea privind aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), se mai arată în program. *** Reuniunea anterioară a Consiliului Justiție și a Afaceri Interne a fost una formală și s-a desfășurat la 5 iunie 2026. Consiliul a convenit asupra poziției sale parțiale de negociere cu privire la noul program 'Justiție' 2028-2034, care face parte din bugetul general al UE. Programul urmărește, în principal, să sprijine cooperarea judiciară în materie civilă și penală și formarea judiciară și să promoveze independența și imparțialitatea sistemului judiciar. De asemenea, în cadrul reuniunii, președinția și procuroarea-șefă europeană, Laura Kovesi, au prezentat miniștrilor informații actualizate referitoare la situația actuală a EPPO (Parchetul European), în condițiile în care mandatele procurorilor europeni din mai multe state membre se vor încheia la 28 iulie 2026. Funcția de procuror-șef european urmează să fie preluată la 1 noiembrie de către procuror european german, Andres Ritter, conform consilium.europa.eu/. *** Reuniunile formale ale Consiliului sunt organizate de Consiliul UE și sunt prezidate de Președinția Consiliului. Cu toate acestea, fiecare președinție a Consiliului organizează și reuniuni informale ale miniștrilor, pentru a avea discuții privind inițiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formațiune a Consiliului. Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este responsabil de politicile Uniunii Europene privind combaterea criminalității, cooperarea judiciară, cooperarea polițienească și cooperarea în domeniul imigrației, al frontierelor și al azilului. De asemenea, acesta dezvoltă cooperarea și politici comune privind diverse chestiuni transfrontaliere, cu scopul de a consolida în continuare spațiul de libertate, securitate și justiție la nivelul UE. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Irina Giurgiu)
DOCUMENTAR: Actorul Forest Whitaker împlinește 65 de ani (15 iulie)
Forest Steven Whitaker, actor, producător și regizor, a câștigat un premiu Oscar pentru interpretarea sa în rolul dictatorului ugandez Idi Amin din filmul 'The Last King of Scotland' (2006), a câștigat un Glob de Aur și un premiu BAFTA. Este al patrulea afro-american care câștigă un premiu Oscar pentru Cel mai bun actor, urmând exemplul lui Sidney Poitier, Denzel Washington și Jamie Foxx, potrivit www.imdb.com. Oprah Winfrey şi Forest Whitaker (2014) Whitaker este, de asemenea, fondator al Inițiativei Whitaker pentru Pace și Dezvoltare, care creează programe pentru promovarea păcii și reconcilierii în comunitățile defavorizate și fragile. Este totodată președinte și cofondator al Institutului Internațional pentru Pace de la Universitatea Rutgers. (sursa: https://unpartnerships.un.org) în 2014, Whitaker a fost numit avocat pentru Copiii Afectați de Război în cadrul Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru Copii și Conflicte Armate. în același an, a fost desemnat Trimis Special al UNESCO pentru Pace și Reconciliere. în calitate de membru al Comitetului pentru Arte și Științe Umaniste al președintelui Barack Obama, a lucrat îndeaproape cu elevii de școală primară pentru a demonstra puterea nelimitată a artelor de a le exprima vocile și energiile creative, indică sursa menționată anterior. Elisabeth Röhm (stg.), Keisha Whitaker şi Forest Whitaker (dr.)/(2014) Forest Whitaker s-a născut pe 15 iulie 1961 în Longview, Texas, părinții săi fiind Laura Francis (Smith), profesoară de educație specială, și Forest Steven Whitaker, agent de asigurări. Familia sa s-a mutat în South Central Los Angeles în 1965. Whitaker, cu înclinații atletice, a ajuns inițial la facultate printr-o bursă pentru fotbal american. Mai târziu, s-a transferat la University of Southern California (USC), unde s-a axat pe muzică și a obținut încă două burse pentru a se forma ca tenor de operă. La rândul său, acest lucru a dus la o altă bursă, la Berkeley, cu o nouă orientare, de data aceasta pe actorie și scenă, potrivit www.imdb.com. Și-a făcut debutul în cinematografie la vârsta de 21 de ani în comedia 'Fast Times at Ridgemont High' (1982), în care a jucat, în mod firesc, rolul unui fotbalist. A continuat să joace rolul unui alt elev orientat spre sport, un luptător, în cel de-al doilea său film, 'Vision Quest'. A câștigat experiență și în televiziune, cu apariții în seriale variate precum 'Diff'rent Strokes' (1978) și 'Cagney & Lacey' (1981), sau filmul TV epic despre Războiul Civil 'North and South' (1985). Forest Whitaker (stg.), Morgan Freeman şi Cuba Gooding Jr., (2012) Filmul care l-a pus însă cu adevărat pe harta marilor actori a fost 'The Color of Money' (1986). Singura sa scenă importantă în rolul unui jucător de biliard cu aspect naiv, care îl întrece pe Fast Eddie Felson, interpretat de Paul Newman, a fost electricitate pură, arată www.imdb.com.. Acest lucru a dus la roluri mai vizibile în filmele de clasa 'A', cum au fost 'Platoon' (1986), 'Stakeout' (1987) și 'Good Morning, Vietnam' (1987), care au culminat cu interpretarea saxofonistului de jazz Charlie 'Bird' Parker. 'Bird' (1988) a fost regizat și produs de Clint Eastwood și scris de Joel Oliansky. Pentru acest rol, Whitaker a câștigat premiul Festivalului de Film de la Cannes pentru Cel mai bun actor și o nominalizare la Globul de Aur. Pe parcursul anilor 1990, Whitaker a continuat să lucreze cu o serie de regizori cunoscuți. Cel mai mare succes al lui Whitaker de până acum este filmul din 2006, 'The Last King of Scotland', potrivit sursei citate anterior. Interpretarea sa i-a adus Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal în 2007. Pentru același rol, a primit și Globul de Aur, Premiul Screen Actors Guild, un Premiu BAFTA și numeroase distincții din partea criticilor. De asemenea, în septembrie 2006, cea de-a 10-a ediție a Festivalului de Film de la Hollywood i-a acordat premiul 'Actorul anului de la Hollywood'. A fost onorat la Festivalul Internațional de Film de la Santa Barbara din 2007, primind Premiul Riviera Americană. Anterior, în 2005, Festivalul de Film American de la Deauville i-a adus la rândul său un omagiu. în 2007, Forest Whitaker a câștigat Premiul Cinema for Peace 2007. în 2007, Whitaker a jucat împreună cu Denzel Washington în filmul 'The Great Debaters', iar în 2008, Whitaker a jucat alături de Keanu Reeves în 'Street Kings' și de Dennis Quaid în 'Vantage Point'. în 2009, Forest a jucat alături de Warner Bros. în filmul 'Where the Wild Things Are', regizat de Spike Jonze, care a fost un mix de acțiune, animație și păpuși, într-o adaptare a cărții clasice pentru copii de Maurice Sendak. Cam în aceeași perioadă, a jucat și în 'Repossession Mambo', alături de Jude Law, 'Hurricane Season', 'Winged Creatures' și 'Powder Blue'. A apărut în filmul lui Olivier Dahan 'My Own Love Song', alături de Renee Zellweger, și a participat la premiile Africa Movie Academy în 2009, în Nigeria. Este căsătorit cu fostul model Keisha Whitaker și au împreună trei copii. Frații săi mai mici, Kenn Whitaker și Damon Whitaker, sunt și ei actori. Forest Whitaker şi Keisha Whitaker (2011) Whitaker a desfășurat o activitate umanitară extinsă, fiind implicat în organizații precum Penny Lane, o organizație care oferă asistență adolescenților abuzați, PETA și Farm Sanctuary, organizații care protejează drepturile animalelor. Prieten apropiat cu neurochirurgul Keith Black, Forest a contribuit la creșterea gradului de conștientizare și la strângerea de fonduri pentru cercetările 'Dr. Black'. A devenit purtător de cuvânt al orfelinatului Hope North din Uganda și al Human Rights Watch. în anul 2001, Forest a primit un premiu Humanitas. Ulterior, a fost onorat de orașul Los Angeles cu premiul Hope of Los Angeles. întreaga sa familie a primit premiul La Best Family Focus. A devenit ambasador GQ, susținând și strângând fonduri pentru Hope North și a fost prezent în campania lui Barack Obama, susținându-l pentru funcția de președinte al SUA. Debutul sau în spatele camerei de filmat a fost marele succes de casă și de critică, 'Waiting to Exhale' (1995). Mai departe, filmele sale în calitate de regizor includ: 'Hope floates' cu Sandra Bullock (1998), First Daughter (2004), Black Jaq (1998), conform https://www.cinemagia.ro/. Filme cu Steven Whitaker: 'The King of Kings' (2025); 'Havoc' (2025); 'Emperor of Ocean Park' (2024); 'Extrapolations' (2023); 'Andor' (2022); 'Music Box' (2021); 'Godfather of Harlem' (2019); 'How It Ends' (2018); 'The Forgiven' (2017); 'Roots: A New Vision' (2016); 'Roots (2016); 'Arrival' (2016); 'Two Men in Town' (2014); 'Africa' (2013), 'Zulu' (2013); 'Repentance' (2013). Forest Whitaker este proprietarul unei companii multimedia, 'Spirit Dance Entertainment', care produce filme, show-uri de televiziune și muzică. Actorul a primit o stea pe Walk of Fame din Hollywood, amplasată în partea de nord, aria 6800. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
15 iulie - Ziua mărcii poștale românești
Ziua mărcii poștale românești este marcată în fiecare an la 15 iulie, dată la care în anul 1858, a fost tipărită prima emisiune de mărci poștale românești, intitulată 'Cap de bour', un simbol de referință în istoria poștală a României, potrivit https://romfilatelia.ro. Inițiativa legislativă privind declararea acestei zile aparține senatorilor PSD Robert Cazanciuc și Lucian Romașcanu, care au depus-o la 15 iulie 2023, când s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică - 'Capul de bour'. Cu un puternic potențial identitar, acesta a fost tipărit la Iași, într-o primă emisiune, sub egida Poștei Domnești a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858. ''Am depus o inițiativă legislativă, alături de colegul Lucian Romașcanu, pentru declararea zilei de 15 iulie drept Ziua mărcii poștale românești. Pentru că a fost de-a lungul timpului un reper solid al patrimoniului nostru spiritual și cultural, dincolo de relevanța sa filatelică în sine. Pentru că este, alături de alte simboluri naționale, un element de identitate a activității social-politice și economice a națiunii române în domeniul artei și creației artistice, culturii, sportului etc. Pentru că a fost și este un adevărat mesager filatelic al istoriei și geografiei României, promovând, prin timbrele poștale și colițele filatelice emise, tematici introduse în circuitul filatelic universal și făcând cunoscute în țară și străinătate personalități remarcabile ale vieții politice și culturii românești, evenimente și realizări de prestigiu din diferite perioade istorice ale României'', a arătat Cazanciuc. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 18 octombrie 2023, și Camera Deputaților, for decizional în acest caz, la 27 februarie 2024. Legea nr. 62/2024 pentru instituirea zilei de 15 iulie ca 'Ziua mărcii poștale românești' a fost promulgată la 25 martie 2024, prin Decret semnat de președintele României, Klaus Iohannis. 'Se instituie ziua de 15 iulie ca 'Ziua Mărcii Poștale Românești'. Romfilatelia S.A. emite și difuzează anual un produs filatelic dedicat marcării 'Zilei Mărcii Poștale Românești'. Compania Națională Poșta Română S.A. și Romfilatelia S.A. organizează anual un târg al mărcilor poștale și al cărților poștale maxime, precum și, periodic, expoziții filatelice cu tematici diferite în care sunt expuse timbre poștale și emisiuni filatelice puse în circulație, de-a lungul vremii, în țară', se arată în lege. De asemenea, potrivit actului normativ, autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pot organiza, cu sprijinul cercurilor și asociațiilor filatelice locale, expoziții filatelice tematice. Capul de bour a fost ales datorită simbolisticii sale, legendele arătând că un voievod pe nume Dragoș, aflat la vânătoare, pe malul unei ape, întâlnește o fiară - un bour - și în urma luptei, cățeaua voievodului, pe nume Molda, moare, fiind îngropată în acel loc. Capul de bour devine astfel simbolul heraldic al voievodului și al urmașilor săi la domnie. Cinci secole mai târziu, capul de bour obține o nouă înfățișare, pe lângă cea de însemn heraldic, prilejuind apariția primului timbru românesc. Se estimează că, în lume, există peste 700 de exemplare de 'Cap de Bour' din prima emisiune, dintre care aproximativ 50 se află în România. Alături de alte simboluri naționale, timbrul poștal a devenit un simbol identitar al activității social-politice, economice și culturale a României. De-a lungul timpului, a promovat personalități, evenimente și realizări românești pe plan intern și internațional. Astfel, marca poștală românească s-a impus ca un reper valoros al patrimoniului cultural și spiritual național, conform https://romfilatelia.ro/ro. în 2025, pentru a marca Ziua mărcii poștale românești, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea filatelică 'Ziua Marcii Poștale Românești. Regina Maria a României', dedicat singurei Regine încoronate a României Mari, de la a cărei naștere s-au împlinit 150 de ani. Emisiunea a fost formată din o marca poștală, o coliță filatelică nedantelată și un plic 'prima zi', la care s-a adăugat o mapă filatelică specială în tiraj limitat. Componentele emisiunii filatelice se constituie ca o ilustrare a personalității unei Regine care ne-a dăruit lecții despre sacrificiu, curaj, patriotism, diplomație și cinstirea făuritorilor de neam și țară. *** în calitate de suverană, Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea fața de țara sa. Aprecia în mod deosebit costumul popular pe care îl purta adesea la ceremoniile publice și călătoriile în țară. Prezența sa activă pe frontul din Moldova (1917-1918) și implicarea directă în spitalele de campanie pentru a îngriji răniții i-au conferit două nume cunoscute și în afara granițelor țării: 'Regina soldat' și 'Mama răniților'. Rolul său în făurirea României întregite este evidențiat de Constantin Argetoianu, un cunoscut politician al vremii: '... a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand I nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitorița a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale', arată https://romfilatelia.ro/ro. Regina s-a stins din viață la 18 iulie 1938 la Castelul Pelișor. Ne-au rămas în memorie frumoase cuvinte scrise în testamentul său: 'frumoasa țară pe care am visat-o întregită, a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei vis strămoșesc l-am visat și eu și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută'. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță; editor: Mariana Zbora-Ciure, editor online: Alexandru Cojocarul) ***Explicaţie foto din deschidere: Emisiuni aniversare dedicată 'Zilei Mărcii Poştale Româneşti', organizată de Romfilatelia în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române şi Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 15 iulie 2022.
15 iulie - Ziua mondială a competențelor tinerilor (ONU)
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat, în 2014, data de 15 iulie drept Ziua mondială a competențelor tinerilor, pentru a celebra importanța strategică a dotării tinerilor cu competențe pentru angajare, muncă decentă și antreprenoriat. (sursa: https://www.un.org/) De atunci, evenimentele de Ziua mondială a competențelor tinerilor au oferit o oportunitate unică de dialog între tineri, instituții de educație și formare tehnică și profesională (TVET), firme, organizații ale angajatorilor și ale lucrătorilor, factorii de decizie politică și partenerii de dezvoltare. Participanții au subliniat importanța din ce în ce mai mare a competențelor pe măsură ce lumea se angajează într-o tranziție către un model durabil de dezvoltare, potrivit sursei menționate. Lumea muncii se schimbă rapid. Inteligența artificială, tranziția verde și complexitatea socială tot mai mare transformă modul în care învățăm, muncim și participăm la viața socială. Pentru a prospera în acest peisaj în schimbare, tinerii au nevoie de mai mult decât simple abilități tehnice. Au nevoie de un set echilibrat de competențe care să combine abilitățile tehnice, digitale, de inteligență artificială, ecologice, socio-emoționale și civice cu calitățile umane pe care tehnologia nu le poate înlocui, arată https://www.un.org/. Sub tema 'Competențe pentru un viitor comun', activitățile din acest an ale Zilei mondiale a competențelor tinerilor vor evidenția nevoia urgentă de programe inovatoare pentru dezvoltarea competențelor tinerilor - inițiative care să le ofere tinerilor puterea nu doar de a se adapta, ci și de a conduce cu empatie, de a reduce decalajele culturale, de a-și dezvolta reziliența și de a modela în mod activ un viitor mai sustenabil și mai incluziv. Tema Zilei mondiale a competențelor tinerilor 2024, 'Abilitățile tinerilor pentru pace și dezvoltare', sublinia rolul crucial pe care îl joacă tinerii în consolidarea păcii și soluționarea conflictelor. Ziua mondială a competențelor tinerilor 2022 a avut loc pe fondul eforturilor de redresare socio-economică din pandemia de COVID-19, interconectate cu provocări precum schimbările climatice, conflictele, sărăcia persistentă, inegalitatea în creștere, schimbările tehnologice rapide, tranziția demografică și altele. în 2021, Ziua mondială a competențelor tinerilor s-a desfășurat într-un context provocator, din cauza continuării pandemiei de COVID-19, potrivit ONU. UNESCO estima că școlile au fost închise complet sau parțial pentru mai mult de 30 de săptămâni între martie 2020 și mai 2021 în jumătate din țările lumii. La sfârșitul lunii iunie 2021, în 19 țări era încă în vigoare măsura închiderii complete a școlilor, care a afectat aproape 157 milioane de cursanți. De asemenea, 768 de milioane de elevi au fost afectați de închiderea parțială a școlii. Ziua mondială a competențelor tinerilor 2021 a adus un omagiu rezistenței și creativității tinerilor. La baza mesajului din 2020 pentru Ziua mondială a competențelor tinerilor s-a aflat importanța dezvoltării tinerilor calificați. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
A 5-a ediție a Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est (Kiev, 15 iulie)
Cea de-a 5-a ediție a Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est, un format lansat în 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, are loc la Kiev, la 15 iulie 2026, conform presidency.ro. La Summitul de la Kiev participă și președintele României, Nicușor Dan, ca urmare a invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai informează sursa citată. Participarea președintelui României la acest Summit demonstrează, o dată în plus, solidaritatea României cu Ucraina și susținerea fără echivoc a independenței, suveranității și integrității teritoriale a acestui stat, mai arată Administrația Prezidențială. Cu acest prilej, Nicușor Dan va reconfirma și angajamentul României de a continua să ofere asistență Ucrainei și să contribuie la consolidarea securității și rezilienței regiunii Mării Negre și a Europei de Sud-Est. Summitul este important și prin prisma susținerii parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, urmând să abordeze, totodată, teme precum conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența. *** Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est este un format lansat în 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Formatul este o platformă regională de susținere a Ucrainei și de combatere în comun a efectelor complexe ale războiului și a consecințelor asupra regiunii extinse, care este caracterizată prin interese comune în domeniile securității, economiei, conectivității energetice și de infrastructură, rezilienței și combaterii amenințărilor hibride, conform presidency.ro. între țările participante la formatul Ucraina - Europa de Sud-Est se numără: Ucraina, Republica Moldova, Muntenegru, România, Bulgaria, Croația, Albania, Macedonia de Nord, Grecia, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia, conform https://europeanwesternbalkans.com/. *** La 12 iunie 2025 a avut loc al 4-lea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est, la Odesa, în Ucraina. în Declarația comună adoptată la summit s-a evidențiat necesitatea consolidării sancțiunilor împotriva Federației Ruse în sectorul bancar și energetic, în special în ceea ce privește plafonarea prețurilor petrolului și flota din umbră a Rusiei. 'Rusia trebuie să fie trasă la răspundere și să plătească despăgubiri integrale pentru războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei. 'Activele rusești, sub toate formele posibile, joacă un rol constructiv în redresarea Ucrainei, în conformitate cu prevederile dreptului internațional', se arată în declarația de la Odesa, conform https://www.president.gov.ua/. S-a reiterat și faptul că aderarea la NATO rămâne cea mai eficientă opțiune de securitate pentru Ucraina din punctul de vedere al costurilor, precum și aspirațiile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și ale partenerilor din sud-est. S-a subliniat, de asemenea, importanța securității alimentare, evidențiindu-se că produsele agricole ucrainene trebuie să ajungă liber și în siguranță pe piețele globale. Cel de-al treilea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est s-a desfășurat la 9 octombrie 2024, la Dubrovnik, în Croația. Declarația comună adoptată în cadrul Summitului a subliniat angajamentul ferm față de restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv a Crimeei, prin continuarea acordării de asistență cuprinzătoare Ucrainei pentru a contracara agresiunea Rusiei. De asemenea, liderii reuniți la Dubrovnik au condamnat orice încercare a Rusiei de a anexa prin forță și în mod ilegal părți din teritoriul Ucrainei. 'Astfel de încercări reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional - inclusiv a Cartei ONU - precum și a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Republica Autonomă Crimeea, orașul Sevastopol și regiunile Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie sunt părți integrante ale Ucrainei. în acest context, considerăm nule și neavenite așa-numitele 'alegeri' organizate de Rusia în martie și septembrie 2024 pe teritoriul ucrainean.', se afirmă în declarație, conform https://romania.mfa.gov.ua/. La Summitul din 28 februarie 2024, ce a avut loc la Tirana, Albania, s-a adoptat o declarație care a reiterat că 'agresiunea militară și neprovocată' a Rusiei în Ucraina rămâne principala amenințare la securitatea europeană și a păcii internaționale. S-a reafirmat totodată hotărârea de a intensifica eforturile comune pentru a asigura progrese suplimentare și sprijin reciproc în vederea aderării Balcanilor de Vest, a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei la Uniunea Europeană. Solidaritatea și sprijinul față de Ucraina, precum și angajamentul de a participa la redresarea și reconstrucția postbelică a țării, pentru a permite poporului ucrainean să își reconstruiască statul s-au numărat de asemenea printre principiile afirmate de statele participante în declarația Summitului din 28 februarie 2024, notează https://www.kryeministria.al/. Primul summit Ucraina - Europa de Sud-Est s-a desfășurat la Atena, la 21 august 2023. Summitul s-a finalizat prin adoptarea Declarației de la Atena care a afirmat că în fața agresiunii ruse, țările participante exprimă 'sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, pe baza valorilor democrației și ale statului de drept'. în cadrul discuțiilor s-au afirmat de asemenea sprijinul și aprecierea pentru eforturile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a stabili principii pentru pace în conformitate cu Carta ONU, prin intermediul 'Formulei pentru pace'. De asemenea, au fost salutate eforturile Adunării Generale a ONU de a promova o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina. 'Credem cu tărie că, la 20 de ani de la Summitul de la Salonic și având în vedere noua realitate geopolitică, a sosit momentul să adoptăm un obiectiv final îndrăzneț și ambițios, care să servească drept ghid, sursă de inspirație și cadru de referință', s-a mai arătat în declarația de la Atena. (sursa: https://www.president.gov.ua/en/news/deklaraciya-afinskogo-samitu-85057) AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru)
A 9-a Conferință de aderare cu Albania (14 iulie)
Cea de-a 9-a Conferință de aderare a UE cu Albania va avea loc la Bruxelles, la 14 iulie 2026, cu scopul de a închide provizoriu o parte din capitolele de negociere de aderare, potrivit site-ului consilium.europa.eu/. Este vorba despre închiderea provizorie a negocierilor privind capitolele 25 (Știință și cercetare), 26 (Educație și cultură) și 30 (Relații externe) dintre Albania și UE. Albania a depus cererea de aderare la UE în aprilie 2009 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2014. La 24 martie 2020, miniștrii afacerilor europene și-au dat acordul politic pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord. Acordul a fost adoptat în mod oficial prin procedură scrisă și aprobat de Consiliul European în zilele care au urmat. *** Negocierile de aderare ale statelor cu Uniunea Europeană au loc în cadrul unor conferințe interguvernamentale (denumite adesea 'conferințe de aderare') între miniștrii și ambasadorii statelor membre ale UE și statul candidat. Negocierile acoperă ansamblul de drepturi comune și legislație comună ('acquis-ul UE') și sunt împărțite în diferite capitole sau grupuri tematice de capitole, care reprezintă diferite domenii de politică. Conferințele de aderare pot avea loc fie la nivel ministerial, fie la nivel de adjuncți. UE a organizat prima sa conferință interguvernamentală cu Albania în iulie 2022. Cea de-a 8-a conferință de aderare cu Albania a avut loc la 26 mai 2026. Reuniunea a confirmat îndeplinirea criteriilor de referință intermediare de către Albania și stabilirea criteriilor de referință pentru închiderea grupului tematic 1 'Elemente fundamentale', inclusiv a capitolelor de negociere privind: * Sistemul judiciar și drepturile fundamentale (capitolul 23); * Justiție, libertate și securitate, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriile economice (capitolul 24); * Achiziții publice (capitolul 5); * Statistici (capitolul 18); * Controlul financiar (capitolul 32). *** în prezent, Albania, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina sunt țări candidate cu negocierile de aderare deschise. Bosnia și Herțegovina (stat candidat), Georgia (stat candidat) și Kosovo (entitate cu potențial de stat candidat) sunt state care nu au încă deschise negocierile de aderare. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Doina Lecea)
A 28-a Conferință de aderare cu Muntenegru (14 iulie)
Cea de-a 28-a reuniune a Conferinței de aderare cu Muntenegrul va avea loc la Bruxelles, la 14 iulie 2026, cu scopul de a încheia provizoriu o parte din capitolele de negocierile de aderare, informează consilium.europa.eu/. Este vorba despre încheierea provizorie a negocierilor privind capitolele 8 (Politica în domeniul concurenței) și 29 (Uniunea vamală) dintre Muntenegru și UE. Muntenegru a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2008 și a primit statutul de țară candidată la UE în decembrie 2010. Negocierile de aderare UE-Muntenegru au început în iunie 2012. Până în prezent, au fost deschise 33 de capitole de negociere. *** Negocierile de aderare ale statelor cu Uniunea Europeană au loc în cadrul unor conferințe interguvernamentale (denumite adesea 'conferințe de aderare') între miniștrii și ambasadorii statelor membre ale UE și statul candidat respectiv. Negocierile acoperă ansamblul de drepturi comune și legislație comună ('acquis-ul UE') și sunt împărțite în diferite capitole sau grupuri tematice de capitole, care reprezintă diferite domenii de politică. Conferințele de aderare pot avea loc fie la nivel ministerial, fie la nivel de adjuncți. La 29 iunie 2012, prima reuniune la nivel ministerial a Conferinței de aderare cu Muntenegru a deschis negocierile de aderare. De atunci, au avut loc 26 de reuniuni ale Conferinței de aderare. Cea mai recentă reuniune a Conferinței de aderare cu Muntenegru a avut loc la 15 iunie 2026. Reuniunea respectivă a permis închiderea provizorie a negocierilor cu privire la două capitole: * capitolul 2 - Libera circulație a lucrătorilor; * capitolul 28 - Protecția consumatorilor și a sănătății. în cadrul precedentei conferințe de aderare, care a avut loc la 17 martie 2026, părțile au încheiat în mod provizoriu negocierile privind capitolul 21 (Rețelele transeuropene). Anterior, părțile încheiaseră provizoriu negocierile privind: * capitolul 32 (Controlul financiar) - 26 ianuarie 2026; * capitolul 3 (Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii), capitolul 4 (Libera circulație a capitalurilor), capitolul 6 (Dreptul societăților comerciale), capitolul 11 (Agricultură și dezvoltare rurală) și capitolul 13 (Pescuit) - 16 decembrie 2025. După opt ani de negocieri de aderare, toate cele 33 de capitole supuse procesului de monitorizare au fost deschise, 16 dintre ele fiind închise provizoriu, scrie https://enlargement.ec.europa.eu/. *** în prezent, Albania, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina sunt țări candidate cu negocierile de aderare deschise. Bosnia și Herțegovina (stat candidat), Georgia (stat candidat) și Kosovo (entitate cu potențial de stat candidat) sunt state care nu au încă deschise negocierile de aderare. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea)
Consiliul Afaceri Generale al UE; prioritățile președinției irlandeze și statul de drept, pe agendă (14 iulie)
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 14 iulie, la Bruxelles, pentru a discuta, între altele, prioritățile președinției irlandeze, statul de drept sau simplificarea normelor Uniunii etc. Se așteaptă și adoptarea de concluzii privind evaluarea anuală a a statului de drept, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii responsabili de afacerile europene ai UE vor asista la o prezentare din partea președinției irlandeze a Uniunii (iul. - dec. 2026) cu privire la prioritățile acesteia pentru al doilea semestru din 2026, cu accent pe cele care intră în mod specific în sfera de competență a Consiliului Afaceri Generale. Prioritățile președinției irlandeze a Uniunii Europene includ, conform https://www.ireland.ie/en/eu/eu_presidency/, cinci elemente principale: * simplificarea regulilor; * o piață unică mai integrată; * un comerț mai puternic; * tranziția energetică; * digital / inteligență artificială. Irlanda a preluat președinția rotativă a Uniunii la 1 iulie 2026. Sloganul președinției este 'Ní neart go cur le chéile' / 'Strength with unity'. Se așteaptă, în cadrul reuniunii din 14 iulie, și aprobarea de concluzii referitoare la dialogul anual privind statul de drept. Raportul anual privind statul de drept este prezentat de Comisie anual, începând cu 2020, și monitorizează evoluțiile semnificative, atât pozitive, cât și negative, referitoare la statul de drept în toate statele membre. Raportul acoperă patru piloni: sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de echilibrul puterilor, conform site-urilor commission.europa.eu și consilium.europa.eu. Apelul la simplificarea normelor europene a fost lansat la cel mai înalt nivel politic al UE. în ultimii ani, liderii UE reuniți în cadrul Consiliului European, au identificat în mai multe rânduri necesitatea simplificării normelor, astfel încât să se stimuleze competitivitatea pe termen lung a UE, și au subliniat importanța unei abordări care să integreze simplitatea încă din momentul conceperii. Simplificarea este una dintre principalele priorități atât ale Agendei strategice 2024-2029, cât și ale Declarației de la Budapesta privind noul pact pentru competitivitatea europeană, care a îndemnat la o 'revoluție a simplificării', conform consilium.europa.eu/. Principalul obiectiv al simplificării legislației UE este de a reduce costurile administrative și cerințele de raportare pentru întreprinderile din UE. începând din februarie 2025, ca răspuns la solicitarea Consiliului European, Comisia a prezentat Consiliului și Parlamentului, spre adoptare, 12 propuneri de simplificare, denumite și 'pachete omnibus' referitoare la: investițiile UE, politica agricolă comună, pregătirea pentru apărare, domeniul digital, mediul, siguranța alimentelor, impozitarea etc. Co-legiuitorii discută și negociază măsurile propuse înainte ca noile norme să poată fi adoptate și să devină acte legislative ale UE. în cadrul secțiunii 'Diverse' a Consiliului din 14 iulie, președinția irlandeză va informa miniștrii cu privire la gestionarea lucrărilor Consiliului referitoare la bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034. De asemenea, în cursul unui prânz informal, miniștrii vor discuta foaia de parcurs 'O Europă, o piață' elaborată de fostul premier italian, Enrico Letta. *** Reuniunea anterioară a Consiliului Afaceri Generale al UE a avut loc la 16 iunie 2026. Miniștrii responsabili cu afacerile europene au avut o discuție de orientare privind următorul cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034, axându-se pe un cadru de negociere însoțit de cifre, și au stabilit poziția Consiliului cu privire la trei dintre pilonii principali ai acestuia. în plus, Consiliul a aprobat programul său pe 18 luni pentru perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2027 și a luat act de un raport al președinției cipriote privind simplificarea. De asemenea, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE, Consiliul a primit informații cu privire la stadiul lucrărilor în ceea ce privește situația statului de drept în Ungaria. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea)
Consiliul Afaceri Externe al UE privind Ucraina, Orientul Mijlociu, Marea Neagră (13 iulie)
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește la 13 iulie, la Bruxelles, având pe ordinea de zi subiecte precum: Ucraina, Orientul Mijlociu, abordarea strategică pentru Marea Neagră, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii afacerilor externe din UE vor purta discuții despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal în prezența ministrului ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha. Consiliul va lua în discuție și situația din Orientul Mijlociu din perspectiva recentelor evoluții din Iran, în special memorandumul de înțelegere dintre Statele Unite și Iran care vizează încetarea ostilităților. Miniștrii vor face un schimb de opinii și cu privire la Gaza și Cisiordania, inclusiv cu privire la opțiuni pentru măsuri suplimentare legate de comerț, precum și cu privire la situația critică din Liban. în concluziile Consiliului European din 19 iunie, această instituție a salutat continuarea eforturilor diplomatice în vederea ajungerii la un acord de pace și a subliniat importanța găsirii unei soluții negociate și pe termen lung pentru toate chestiunile restante, în conformitate cu dreptul internațional. Uniunea Europeană s-a angajat de asemenea să continue să se implice, în strânsă coordonare cu partenerii din regiune, în eforturi diplomatice și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a acordului. Consiliul European a mai subliniat în concluzii necesitatea respectării libertății de navigație și a securității maritime, în conformitate cu dreptul internațional și cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, potrivit https://data.consilium.europa.eu/. Consiliul va revizui totodată punerea în aplicare a abordării strategice pentru Marea Neagră și va discuta propuneri privind pașii următori. Comunicarea comună a Comisiei Europene și a înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră a fost publicat la 28 mai 2025. Comunicarea privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră pornește de la premisa că regiunea Mării Negre deține o importanță geostrategică deosebită, conectând Europa cu Asia, aceasta fiind întărită de contextul de securitate generat de războiul din Ucraina. Securitatea în Marea Neagră este văzută, în textul Strategiei, ca element central în asigurarea unui păci juste, durabile și cuprinzătoare. Strategia vizează acțiunea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră structurată pe trei piloni: consolidarea securității, stabilității și rezilienței; impulsionarea creșterii durabile și a prosperității; promovarea protecției mediului, creșterii rezilienței la schimbările climatice și a pregătirii pentru acestea, precum și a protecției civile. Strategia se remarcă prin avansarea unor propuneri de proiecte-fanion, dublate de acțiuni cheie care interconectează cei trei piloni și care urmează să fie derulate la nivel UE și în colaborare cu statele partenere din regiunea Mării Negre. (surse: mae.ro/; eur-lex.europa.eu/). înainte de începerea reuniunii Consiliului, miniștrii de resort vor avea și un mic dejun informal cu privire la deținuții civili din Ucraina. Un Forum la nivel înalt UE-Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) privind securitatea și cooperarea regională va avea loc, de asemenea, în timpul pauzei de prânz, mai scrie site-ul consilium.europa.eu/. *** Anterioara reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE a avut loc la 15 iunie 2026. Consiliul a decis în context să impună măsuri restrictive împotriva a 6 persoane din Rusia, având în vedere acțiunile acestui stat menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și acțiunile menite să-i submineze procesele democratice, notează consilium.europa.eu/. Consiliul a mai adoptat și 81 de includeri tematice suplimentare (34 de persoane și 47 de entități), care vizează complexul militaro-industrial al Rusiei, veniturile din energie, eforturile de propagandă și încălcările drepturilor omului. Miniștrii s-au referit și la cel de al 21-lea pachet de sancțiuni, propus recent împotriva Rusiei, și au căzut de acord că lucrările cu privire la acesta trebuie să avanseze rapid. Cu privire la Iran, Consiliul a luat notă de acordul-cadru recent anunțat între Statele Unite și Iran de prelungire cu 60 de zile a actualului acord de încetare a focului și de restabilire a libertății de navigație în strâmtoarea Ormuz, care ar trebui să rămână deschisă și gratuită. De asemenea, a subliniat că trebuie făcute mai multe eforturi pentru a împiedica programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului. Tot la 15 iunie, Consiliul a adoptat o decizie de încheiere oficială a acordului dintre UE și Canada privind participarea întreprinderilor canadiene și a produselor originare din Canada la achiziții publice în cadrul instrumentului ''Acțiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE). Canada a devenit astfel prima țară din afara Europei care participă la Instrumentul SAFE. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Gabriela Badea)
Discuții ale președintelui cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare
Liderii fostei coaliții de guvernare se întâlnesc cu președintele Nicușor Dan, la 13 iulie, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni, conform https://www.presidency.ro/. Potrivit agendei șefului statului, acesta va discuta cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, și cu liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale, Varujan Pambuccian. Zilele trecute, într-o conferință de presă susținută după ce a participat la Summitul NATO de la Ankara (6-7 iulie), președintele Nicușor Dan a declarat că în acest moment nu simte că ar putea fi degajată o soluție pentru ieșirea din criza politică. ''în momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluție. (...) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu-mi spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate'', a afirmat șeful statului. Mai mult, Nicușor Dan a subliniat că în prezent cele două propuneri de premier - Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL) - nu au șanse să strângă o majoritate parlamentară. *** De la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, președintele Nicușor Dan a avut două runde formale de consultări cu toate partidele parlamentare (18 mai și 23 iunie), în vederea desemnării premierului, precum și o serie de consultări informale doar cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare formată din PSD, PNL, USR și UDMR. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier la data de 4 iunie, dar acesta și-a depus mandatul, invocând faptul că nu are majoritate de susținere în parlament. La 14 iunie, președintele Dan l-a desemnat premier pe prim-vicepreședinte al PNL, Adrian Veștea. Guvernul Adrian Veștea a fost respins de parlament la 22 iunie, cu 189 de voturi ''pentru'' și 23 de voturi ''împotrivă'', din 212 voturi exprimate. La 23 iunie președintele a avut o nouă rundă de consultări formale cu toate partidele parlamentare, în urma căreia a declarat că pare să se contureze varianta unui guvern minoritar. La câteva zile după consultări, PSD a anunțat că a decis să-l susțină premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL a anunțat varianta Siegfried Mureșan. * Consultările formale președinte-partide în vederea desemnării premierului din 18 și 21 mai 2026 Președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări formale în vederea desemnării primului-ministru la 18 mai și la 21 mai 2026. Au fost primele consultări formale, după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. La 18 mai, au avut loc consultări cu reprezentanți ai PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, minorităților naționale, S.O.S. România și POT. Conform declarațiilor liderilor de la finalul consultărilor, PSD a respins un nou guvern condus de Ilie Bolojan, iar AUR a anunțat că își asumă guvernarea, dar a vorbit și despre posibilitatea alegerilor anticipate. PNL a anunțat că nu își mai dorește o guvernare alături de PSD, iar USR a spus că va intra în opoziție, în cazul în care PSD va găsi o majoritate parlamentară pentru a forma noul guvern. UDMR a spus că varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă. Președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă, a susținut că șeful statului a organizat în mod neconstituțional consultările cu partidele parlamentare, iar președinta POT, Anamaria Gavrilă, a spus că formațiunea pe care o conduce va sprijini orice formulă pro-occidentală de guvernare. La finalul consultărilor avute cu parlamentari din grupurile parlamentare 'Uniți pentru România' și 'PACE - întâi România', precum și cu cei neafiliați din 21 mai, președintele Nicușor Dan a transmis că a apreciat deschiderea spre dialog a acestora, subliniind necesitatea unei bune colaborări interinstituționale, mai ales într-un context ''complicat'' pentru țară. * Consultările formale președinte-partide în vederea desemnării premierului din 23 iunie Această a doua rundă de consultări formale ale președintelui cu toate partidele parlamentare a avut loc la 23 iunie, după ce guvernul premierului desemnat, Adrian Veștea, a fost respins de Parlament la 22 iunie. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, în urma consultărilor cu președintele Nicușor Dan, că PSD este gata să își asume guvernarea. A doua zi după consultări, PSD a anunțat că Biroul Permanent Național al partidului a decis, în unanimitate, ca partidul să își asume responsabilitatea guvernării, iar președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier. Președintele AUR, George Simion, a declarat, după consultări, că fără formațiunea sa politică nu se poate forma un guvern. 'AUR a venit în fața lui Nicușor Dan cu o propunere de ieșire din criză și cu o propunere de premier', a spus el. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, în context, că un Pact pentru România reprezintă ''o formulă realistă prin care putem avea în termen scurt un guvern''. ''PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea în termen scurt un guvern învestit este o formulă care să se bazeze pe un Pact pentru România care să fie valabil până la sfârșitul anului, pe care forțele politice l-ar semna'', a afirmat Bolojan la 23 iunie. La trei zile după consultări, în data de 26 iunie, PNL, USR și UDMR au anunțat că au decis să-l propună pe europarlamentarul liberal, Siegfried Mureșan, pentru funcția de premier. USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD, a afirmat, după consultări, președintele USR, Dominic Fritz. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la finalul consultărilor, că există două variante de guvern minoritar, o a treia variantă fiind un guvern ''cu o majoritate foarte subțire''. Liderul Grupului parlamentar Uniți pentru România, Răzvan Mirel Chiriță, a declarat, după consultările de la Cotroceni, că formațiunea sa îl propune pentru funcția de premier pe Victor Ponta, argumentând că acesta are ''o experiență guvernamentală'' și ar putea fi un ''liant'' pentru a se ajunge la un consens. Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a declarat, după consultări, că i-a spus președintelui Nicușor Dan că își dorește ca un program de guvernare să fie prezentat la Parlament cu cel puțin 48 de ore înainte. Cosmina Cerva este propunerea de premier din partea PACE - întâi România, a anunțat, la 23 iunie, senatorul Ninel Peia, după consultările de la Cotroceni. La rândul său, președintele Dan a scris pe X, la finalul consultărilor, că varianta care pare să se contureze este cea a unui guvern minoritar, iar procesul de formare a unui nou executiv trebuie să fie ''accelerat''. *** Consultările formale în vederea desemnării primului-ministru au loc conform art. 103, alin. 1 din Constituție, potrivit căruia președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)
12 iulie - Ziua internațională a speranței (ONU)
Ziua internațională a speranței este sărbătorită anual la 12 iulie, cu scopul de a recunoaște speranța ca o forță pentru transformarea vieților, comunităților și a lumii noastre, potrivit https://internationaldayofhope.org. Această zi a fost stabilită prin rezoluția A/79/.54, adoptată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la 4 martie 2025. Inițiativa a aparținut unor lideri globali în domeniul sănătății mintale, activiști, influenceri și oameni de știință reuniți în 2023 pentru a susține necesitatea unei astfel de zile. Prin marcarea Zilei internaționale a speranței se dorește activarea speranței ca drept fundamental al omului - măsurabil, dobândibil și scalabil - în toate sectoarele: de la sănătate mintală, educație, bunăstare la locul de muncă, politici publice, la justiție socială, sustenabilitate de mediu, arte sau cultură. Această zi este un îndemn la acțiune: de a face din speranță o prioritate de sănătate publică și de a o recunoaște ca factor de protecție împotriva violenței, dependenței și sinuciderii, conform https://internationaldayofhope.org. Speranța nu este doar un sentiment, ci o abilitate care poate fi învățată și măsurată, ce transformă vieți. Speranța este strategia pentru un viitor mai bun - și începe cu noi toți. Speranța impulsionează schimbarea globală. Companiile și comunitățile din întreaga lume lucrează pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite - un efort global de a crea un viitor mai bun și mai sustenabil. Atunci când companiile, orașele și indivizii cultivă speranța ca o abilitate, devin mai eficienți în promovarea progresului către sustenabilitate, echitate și bunăstare globală. Persoanele cu un nivel mai ridicat de speranță au o cantitate și o calitate mai mare a rezolvării problemelor și sunt mai creative, au conexiuni pozitive mai puternice cu ceilalți și sunt mai colaborative, ceea ce este necesar pentru parteneriate sănătoase. La nivel social, există o relație bidirecțională între lipsa de speranță și sărăcie. Cei care trăiesc în sărăcie sunt predispuși să experimenteze niveluri mai ridicate de lipsă de speranță, iar cei care au niveluri mai ridicate de lipsă de speranță sunt predispuși să experimenteze mai multă sărăcie, arată https://internationaldayofhope.org. Niveluri mai ridicate de speranță pot duce la o creștere cu 14% a productivității la locul de muncă - mai mult decât inteligența, optimismul sau autoeficacitatea. Speranța protejează, de asemenea, împotriva depresiei; depresia este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial și cel mai semnificativ cost pentru forța de muncă. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), depresia provoacă aproximativ 200 de milioane de zile de muncă pierdute în fiecare an, cu un cost de 17 până la 44 de miliarde de dolari pentru angajatori. Speranța este văzută ca o construcție importantă pentru rezolvarea conflictelor. Poate promova pacea în rezolvarea conflictelor dificile. De asemenea, lipsa de speranță este singurul predictor consistent al violenței, prin urmare, creșterea speranței poate proteja împotriva violenței în cadrul comunităților. Așadar speranța este un instrument pentru schimbarea socială, o fundație pentru comunități prospere. Prin unirea indivizilor, organizațiilor, orașelor și națiunilor poate fi promovată o lume în care speranța este accesibilă tuturor, peste tot. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.unicef.org