Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
12 iulie - Ziua internațională pentru combaterea furtunilor de nisip și de praf (ONU)
Furtunile de nisip și praf reprezintă o provocare formidabilă și extinsă pentru atingerea dezvoltării durabile în dimensiunile sale economice, sociale și de mediu, evidențiază https://www.un.org/. Acestea au devenit o preocupare globală serioasă în ultimele decenii datorită impactului lor semnificativ asupra mediului, sănătății, agriculturii, mijloacelor de trai și a bunăstării socio-economice. Unele dintre cele mai intimidante priveliști din natură sunt norii întunecați de nisip și praf care înghit totul în calea lor, un fenomen care transformă ziua în noapte și face ravagii peste tot, din nordul Chinei până în Africa Subsahariană. Furtunile de nisip și praf sunt un element esențial al ciclurilor biochimice naturale ale Pământului, dar sunt cauzate parțial și de factorii antropici, inclusiv schimbările climatice și gestionarea nesustenabilă a terenurilor și utilizarea apei. La rândul lor, furtunile de nisip și praf contribuie și ele la schimbările climatice și la poluarea aerului. Impactul furtunilor de nisip și praf se resimte în toate regiunile lumii, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, și reprezintă provocări serioase pentru atingerea a 11 dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă: Obiectivul 2: Zero foamete; Obiectivul 3: Sănătate; Obiectivul 6: Apă și canalizare; Obiectivul 8: Creștere economică; Obiectivul 11: Orașe; Obiectivul 13: Acțiuni climatice și Obiectivul 15: Biodiversitate, păduri și deșertificare. Cel puțin 25% din emisiile globale de praf provin din activitățile umane, iar în unele zone, praful de deșert s-a dublat în secolul al XX-lea. Impactul acestui fenomen este dificil de controlat, deoarece activitatea umană dintr-o parte a lumii poate provoca furtuni de nisip și praf în altă regiune. Cu toate acestea, așa cum furtunile de nisip și praf sunt cauzate de activitățile umane, aceste furtuni pot fi, de asemenea, reduse prin acțiuni umane. Potrivit datelor ONU, aproximativ 2 milioane de tone de nisip și praf intră în atmosferă anual. Furtunile de nisip și praf apar în principal în regiunile aride și deșertice, dar pot ajunge și afecta regiuni mult mai îndepărtate. Particulele de praf furnizează nutrienți ecosistemelor marine, dar pot contribui și la mortalitatea coralilor și la formarea uraganelor. în plus, pot provoca boli respiratorii, afecțiuni cardiace și iritații ale ochilor și pielii, dar pot răspândi și alte boli, cum ar fi meningita. Recunoscând că furtunile de nisip și praf și impactul lor negativ sunt probleme de interes internațional, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 12 iulie Ziua Internațională de Combatere a Furtunilor de Nisip și Praf (A/RES/77/294 din 8 iunie 2023). Mai mult, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a subliniat necesitatea cooperării la nivel global și regional, în vederea prevenirii, gestionării și atenuării efectelor furtunilor de nisip și praf prin îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și partajarea informațiilor climatice și meteorologice pentru prognozarea furtunilor de nisip și praf. Adunarea Generală a afirmat că acțiunile reziliente pentru combaterea și reducerea lor necesită o mai bună înțelegere a impactului multidimensional sever al acestor tipuri de furtuni, inclusiv deteriorarea sănătății, bunăstării și mijloacelor de trai ale oamenilor, creșterea deșertificării și a degradării terenurilor, defrișările, pierderea biodiversității și a productivității terenurilor, amenințarea securității alimentare și impactul acestora asupra creșterii economice durabile, arată site-ul ONU. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.un.org
Preasfințitul Antonie va fi întronizat Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor (fișă biografică)
Preasfințitul Antonie va fi întronizat Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, în 12 iulie 2026, la Chișinău. Momentul va fi marcat de săvârșirea Sfintei Liturghii, de la ora 8:30, la Biserica 'Sfinții Trei Ierarhi' din Capitala Republicii Moldova, precizează www.basilica.ro. Slujba va fi oficiată de înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu ierarhii Sinodului Mitropoliei Basarabiei și alți ierarhi și clerici din Patriarhia Română. Preasfințitul Antonie, Episcop de Bălți, a fost ales în demnitatea de Mitropolit al Basarabiei de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 2 iulie 2026. *** S-a născut în 29 mai 1963, din părinții Metodie și Teodora Telembici, în localitatea Hârbovăț, raionul Anenii Noi (fostul județ Tighina). La Botez a primit numele Anatol. (sursa: https://patriarhia.ro) A urmat Școala medie de cultură generală din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi (1970-1980). în perioada 1981-1987, a studiat la Facultatea de Igienă și Epidemiologie din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie 'Nicolae Testemițanu' din Chișinău (Republica Moldova). A fost medic igienist-epidemiolog la Stația Sanitar-epidemiologică din orașul Anenii Noi, raionul Anenii Noi (Republica Moldova) (1987-1990). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă 'Dumitru Stăniloae' din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași (1990-1994). în 1995 participă, ca reprezentant al Mitropoliei Basarabiei (împreună cu Vlad Cubreacov și Elisei Secrieru), la procesul intentat Guvernului Republicii Moldova la Curtea de Apel a Republicii Moldova, pentru admiterea în legalitate. Redactor-șef al revistei Alfa și Omega, Chișinău (Republica Moldova) (1995-1999), între anii 1995-1999, îndeplinește funcția de consilier al Mitropoliei Basarabiei cu probleme de învățământ teologic, ca membru al Comisiei Mitropoliei Basarabiei pentru selectarea candidaților din Republica Moldova la studii teologice (seminar și facultate) din cuprinsul Patriarhiei Române; este copetiționar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Strasbourg, Franța) în speța 'Mitropolia Basarabiei și alții versus Republica Moldova'. A urmat studii de Teologie și Ecumenism la Institutul Ecumenic de la Bossey-Geneva (Elveția) (1998); a predat cursul de Istoria vechii literaturi creștine la Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat 'Ion Creangă' din Chișinău (Republica Moldova) (1999-2006); a predat cursul de Educație moral-spirituală la Facultatea de Pedagogie a Universității Pedagogice de Stat 'Ion Creangă' din Chișinău (2003-2006). La 6 ianuarie 2011, a fost tuns în monahism de către Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, înaltpreasfințitul Petru, avându-l ca naș de călugărie pe arhimandritul Vitalie Danciu, starețul Mănăstirii Golia din Iași, la Paraclisul Mitropolitan 'Sfântul Ioan Teologul' din Chișinău. A fost hirotonit ierodiacon, la 7 ianuarie 2011, ieromonah, la 4 martie 2012. în 2014, a fost hirotesit arhimandrit de către înaltpreasfințitul Petru, la Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din București. în ședința Sfântului Sinod din 22 mai 2014, Părintele Arhimandrit Antonie Telembici a fost ales în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, cu titulatura Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei. (sursa: https://doxologia.ro) Hirotonia a avut loc, în data de 24 mai 2014, în cadrul Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala Patriarhală din București. Sfânta Liturghie și hirotonia au fost oficiate de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu mai mulți membri ai Sfântului Sinod. în data de 24 mai 2018 a fost ales în demnitatea de Episcop de Bălți. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.doxologia.ro
11 iulie - Ziua mondială a populației (ONU)
Ziua mondială a populației este marcată în fiecare an la 11 iulie, propunându-și să atragă atenția asupra urgenței și importanței problemelor demografice de pe glob. Ziua are, în 2026, tema 'Realizing the hopes and aspirations of young people - today and for the future.', conform un.org/. Tema din 2026 are la bază un nou raport, rezultat al unuia dintre cele mai ample sondaje globale de acest gen, care a inclus opiniile a peste 108.000 de tineri adulți (cu vârste între 18 și 39 de ani) din 73 de țări, utilizatori de internet. Intitulat 'Lives, Choices and Futures: What young people want and what shapes their decisions about relationships and parenthood', raportul oferă o imagine de ansamblu la nivel mondial asupra așteptărilor tinerilor adulți de astăzi în privința relațiilor, a vieții de familie și a viitorului, precum și a obstacolelor pe care aceștia consideră că le întâmpină. Raportul a fost publicat la 7 iulie. Ziua a fost instituită de Consiliul de Administrație al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în 1989. Prin rezoluția nr. 45/216 din decembrie 1990, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis să continue sărbătorirea Zilei Mondiale a Populației pentru a spori conștientizarea cu privire la problemele populației, inclusiv a relațiilor acestora cu mediul și dezvoltarea. Ziua a fost marcată pentru prima dată pe 11 iulie 1990 în peste 90 de țări. De atunci, mai multe reprezentanțe naționale ale Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și alte organizații și instituții marchează Ziua mondială a populației, în parteneriat cu guvernele și societatea civilă. ONU atrage atenția că a fost nevoie de sute de mii de ani pentru ca populația lumii să crească la 1 miliard, apoi, în doar încă 200 de ani, a crescut de șapte ori. în 2011, populația globală a atins pragul de 7 miliarde, în 2021 - 7,9 miliarde, iar în 2025 - 8,19 miliarde. Se așteaptă ca populația globală să crească la aproximativ 8,5 miliarde în 2030, la 9,7 miliarde în 2050 și la 10,30 miliarde în 2080. După atingerea acestui vârf, se așteaptă ca aceasta să scadă treptat la aproximativ 10,2 miliarde până la sfârșitul secolului, conform https://www.statista.com/ și https://www.un.org/. Această creștere dramatică a fost determinată în mare măsură de numărul tot mai mare de persoane care supraviețuiesc până la vârsta reproductivă și a fost însoțită de schimbări majore ale ratelor de fertilitate, de urbanizarea tot mai accentuată și de accelerarea migrației. în acest sens, populațiile se confruntă cu niveluri ridicate de urbanizare și o migrație accelerată. 2007 a fost primul an în care mai mulți oameni au trăit în zone urbane decât în zone rurale, iar până în 2050 aproximativ 66% din populația lumii va locui în orașe, scrie https://www.un.org/. Aceste megatendințe au implicații de amploare, afectând dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă, distribuția veniturilor, sărăcia și protecția socială. De asemenea, ele afectează eforturile de a asigura accesul universal la asistență medicală, educație, locuințe, salubritate, apă, alimente și energie. Pentru a răspunde într-un mod mai sustenabil nevoilor indivizilor, factorii de decizie politică trebuie să înțeleagă câți oameni trăiesc pe planetă, unde se află, câți ani au și care sunt statisticile privind populația în viitor. Ziua mondială a populației în 2025 a atras atenția asupra ratelor de fertilitate în scădere la nivel global, categoria de vârstă afectată îndeosebi de această problemă fiind tinerii. ONU consideră că ratele de fertilitate în scădere în rândul reprezintă o provocare, cu atât mai mult cu cât este vorba despre cea mai mare generație de tineri din istorie. Statisticile arată că aproape 20% dintre adulții de vârstă reproductivă se așteaptă să nu poată avea numărul dorit de copii. De asemenea, accesul la asistența medicală reproductivă rămâne o provocare, 18% raportând dificultăți în obținerea de contracepție sau servicii legate de fertilitate. în acest context, tema din 2025, 'Empowering young people to create the families they want in a fair and hopeful world', a insistat pe asigurarea faptului că tinerii trebuie să dețină drepturile, instrumentele și oportunitățile necesare pentru a-și modela viitorul. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) * Explicaţie foto deschidere: Gara din Beijing, China, 18 iunie 2019.
11 iulie - Ziua mondială a cailor (ONU)
La 11 iulie, începând din 2025, este marcată Ziua mondială a cailor, o sărbătoare considerată, mai degrabă, un apel la protejare, notează https://www.un.org/. Puține animale au contribuit la progresul uman la fel de profund - și discret - precum calul. De la nomazii antici din stepele eurasiatice până la arenele olimpice moderne și grajdurile din curțile oamenilor, caii au transportat mărfuri, au arat câmpuri, au câștigat războaie și au mângâiat inimi. Chiar și în lumea de înaltă tehnologie de astăzi, caii de tracțiune încă lucrează la fermele organice, rangerii călare protejează fauna sălbatică, iar poneii de terapie aduc bucurie pacienților mici și mari deopotrivă. Ca o recunoaștere a acestui parteneriat de durată, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 79/291 la 3 iunie 2025, declarând ziua de 11 iulie 'Ziua mondială a cailor'. Rezoluția face apel la guverne, școli, companii și persoane fizice să celebreze rolul cailor - și să abordeze provocările cu care se confruntă aceștia în lumea modernă. Mongolia, ca națiune nomadă, ecvestră, care a păstrat cultura și tradițiile cailor din cele mai vechi timpuri, prin intermediul președintelui său, Ukhnaagiin Khürelsükh, a inițiat proiectul de rezoluție al ONU pentru a desemna ziua de 11 iulie a fiecărui an drept Ziua mondială a cailor, pentru a atrage atenția globală asupra acestei probleme și pentru a crește gradul de conștientizare și implicare a publicului, se arată pe https://worldhorseday.mn/. 'Ziua mondială a cailor va servi drept platformă pentru a evidenția rolul și contribuția imensă a cailor la trecutul și prezentul umanității, pentru a sprijini activități concrete care promovează caii și creșterea lor în dezvoltarea agricolă durabilă și pentru a face apel la protejarea patrimoniului ecvestru, a pășunilor și a mijloacelor de trai nomade.' declara cu acel prilej președintele Mongoliei. 56 de țări - inclusiv Austria, Bahrain, Brazilia, Republica Coreea, China, Venezuela, Qatar, Lesotho, Maroc, Rusia, Portugalia, Germania, Thailanda, Turcia, Japonia, Kârgâzstan, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan și Tadjikistan - s-au alăturat Mongoliei ca și co-sponsori ai rezoluției. Datele FAO din 2023 numără aproximativ 60,8 milioane de cai la nivel global, deși aceștia sunt distribuiți inegal. Statele Unite au 2,41 milioane de cai și ponei în peste 63.000 de ferme (recensământul USDA din 2022), în timp ce Uniunea Europeană susține aproximativ 7 milioane de cai și 800.000 de locuri de muncă în creșterea animalelor, sport și turism. în Mongolia, caii fac încă parte din viața de zi cu zi - cu 3,4 milioane de cai pentru 3,3 milioane de oameni. Dincolo de sport și industrie, caii, măgarii și catârii sunt vitali pentru viața rurală: un studiu comun realizat de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor și FAO estimează că 112 milioane de ecvidee de lucru susțin mijloacele de trai a aproximativ 600 de milioane de oameni din țările cu venituri mici și medii. Aceste animale transportă apă, recolte și întrețin familiile în fiecare zi. Condițiile, însă, cu care se confruntă caii devin din ce în ce mai dificile. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, 2024 a fost primul an complet cu temperaturi globale care au depășit cu 1,5 °C nivelurile preindustriale. Acest lucru crește stresul termic atât pentru caii de lucru, cât și pentru cei de sport. De la culoarele de răcire la evenimentele olimpice până la noile standarde globale de bunăstare, adaptarea la o climă în schimbare este acum esențială. *** în 13 iulie 2026, la Khui Doloon Khudag, lângă capitala Mongoliei, Ulaanbaatar, are loc deschiderea oficială a Zilei mondiale a cailor. Cu acest prilej este organizată Marea Paradă a celor 10.000 de Călăreți - concepută ca una dintre cele mai mari adunări ecvestre din lume - organizată de Guvernul Mongoliei împreună cu Fundația pentru Ziua mondială a cailor, potrivit https://www.worldhorsedayfoundation.org/ și https://worldhorseday.mn/. Printre participanți se numără: reprezentanți din fiecare provincie a Mongoliei; delegații ale popoarelor ecvestre din întreaga lume; federații naționale de sport ecvestru; echipe istorice de performanță în cavalerie; organizații culturale tradiționale; invitați și delegați internaționali. Ziua mondială a cailor 2026 are loc în cadrul evenimentului tradițional al Mongoliei - Festivalul Naadam, ce are loc în perioada 11-15 iulie, dedicat jocurilor sportive tradiționale, dar și frumoaselor ținute nomade, delicioaselor preparate locale și poveștilor spuse de localnici. în esență, festivalul celebrează istoria, cultura și etnia mongolilor din întreaga lume, se arată pe https://insightmongolia.com/. Jocurile Naadam există de multe secole, într-o formă sau alta, încă din perioada de glorie a Imperiului Mongol. Acestea erau exprimate ca o paradă militară, divertisment, jocuri sportive și o adunare a numeroaselor triburi etnice mongole. Prin urmare, cuvântul 'Naadam' înseamnă sărbătoare sau divertisment și era cunoscut sub numele de 'Cele Trei Jocuri Bărbătești' ('Eriin Gurvan Naadam'). Termenul 'Festival' a intrat în uz în timpurile moderne, marcând sărbătoarea națională a țării: prima zi a Festivalului Naadam este și Ziua Revoluției din Mongolia, care aniversează independența Mongoliei pe 11 iulie, din 1921. în 2010, UNESCO a adăugat Festivalul Naadam pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial pentru a crește gradul de conștientizare și de a proteja tradiția. *** Mongolia este una dintre puținele țări care și-a păstrat civilizația ecvestră într-o formă vie. Istoria, cultura și identitatea mongolilor nu pot fi înțelese separat de cal, fiind asimilat modului de viață, tradițiilor, statalității, artei militare, literaturii, muzicii și sporturilor tradiționale. Astăzi, Mongolia are aproximativ 3,4 milioane de cai - aproape egal cu populația sa - ceea ce o face una dintre puținele țări care încă păstrează o moștenire ecvestră vie, arată https://worldhorseday.mn/. Caii au legat rute comerciale, au dezvoltat agricultura, transportul, schimburile militare și între civilizații și au pus bazele dezvoltării umane. în timpul domniei lui Ginghis Han (și extinsă ulterior de succesorii săi) a fost înființată cea mai mare rețea de comunicații (Yam) - poștală și de transport bazată pe stații de schimb pentru cai. Rețeaua se întindea pe imensul Imperiu Mongol - din Asia de Est până în Europa de Est - și conecta regiuni îndepărtate printr-o serie de stații amplasate strategic. Sistemul le permitea oficialilor guvernamentali, comandanților militari, diplomaților, negustorilor și mesagerilor să călătorească și să comunice eficient în tot imperiul. La apogeul său, Yam a fost una dintre cele mai avansate infrastructuri de comunicații din lumea medievală, conform https://www.mongolianz.com/. Rețeaua era formată din stații de schimb poziționate la aproximativ 25 până la 40 de kilometri distanță una față de cealaltă. Fiecare stație asigura cai odihniți, provizii alimentare, cazare și alte necesități pentru călătorii care aveau autorizație oficială. Mesagerii ajungeau la o stație, schimbau calul obosit cu unul odihnit și își puteau continua călătoria fără întârziere. Această metodă creștea dramatic viteza de călătorie în comparație cu sistemele tradiționale de comunicare la distanță lungă ale vremii. Din aceste motive, Mongolia consideră calul nu doar o mândrie națională, ci și o moștenire comună a umanității. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)
11 iulie - Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii
Ziua Prieteniei dintre România și SUA este sărbătorită, anual, la 11 iulie. Inițiativa instituirii acestei zile a aparținut unor parlamentari PNL, PSD, UDMR și grupului minorităților naționale. în octombrie 2022, aceștia au depus la Parlament un proiect ce prevedea sărbătorirea anuală la data de 11 iulie a Zilei Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii, proiect inițiat de deputatul PNL Pavel Popescu și semnat de 89 de parlamentari. Data aleasă este cea la care, în 1997, președintele american, Bill Clinton, a efectuat vizita la București, susținând discursul care a încurajat evoluția țării noastre în direcția democratizării și consolidării, în cadrul instituțiilor statului, a unor principii precum libertatea, statul de drept, egalitatea de șanse, solidaritatea și lupta împotriva corupției, după cum se arată în expunerea de motive a proiectului: 'La data de 14 iunie 2022 s-a marcat împlinirea a 142 de ani de relații diplomatice bilaterale între România și SUA. (...) Ulterior căderii 'Cortinei de fier', la 11 iulie 1997, președintele Bill Clinton, primul președinte care a vizitat România după căderea comunismului, susținea un discurs memorabil la București în care afirma, printre altele, nevoia ca țara noastră să își consolideze instituțiile urmând linia democrației și a occidentalizării'. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 11 iulie ca 'Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii' a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la 8 noiembrie 2023: 'Se instituie ziua de 11 iulie ca 'Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii'. Cu prilejul acestei zile pot fi organizate activități diplomatice, politice, culturale, sportive, sociale și artistice și pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează istoria și promovarea relațiilor bilaterale româno-americane. Autoritățile administrației publice centrale și locale, misiunile diplomatice ale României în Statele Unite ale Americii, precum și din alte state sau aflate pe lângă organizații internaționale (reprezentanții diplomatici ai României de la nivelul Organizației Națiunilor Unite, NATO, UE ) pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate', se arată în lege. Potrivit actului normativ, unitățile de învățământ, unitățile de cult, centrele comunitare, instituțiile culturale, precum și reprezentanțele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acțiuni de promovare a 'Zilei Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii'. Legea pentru instituirea zilei de 11 iulie ca 'Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii' a fost promulgată la 5 decembrie 2023, prin Decret semnat de președintele României, Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale. Ziua prieteniei dintre România și SUA a fost sărbătorită pentru prima dată în 2024, la Washington, printr-o recepție la reședința ambasadorului român în SUA, Andrei Muraru, la care au participat circa 200 de români și americani. 'Sunt atât de fericit să văd atât de mulți prieteni aici, în seara asta, alături de noi. Prieteni din România, prieteni ai României, prieteni din SUA și de fapt prieteni ai acestei uimitoare, cel mai probabil cea mai de succes, cea mai frumoasă prietenie și parteneriat care a existat vreodată între două țări', a spus ambasadorul român într-un scurt discurs. El a afirmat că ziua de 11 iulie marchează 27 de ani de când președintele Bill Clinton a vizitat România 'pentru a pecetlui un parteneriat care până astăzi rămâne piatra de temelie a relației noastre bilaterale cu SUA'. 'Aș vrea să împărtășesc cu voi o propoziție specială, pe care președintele Clinton a rostit-o când a susținut un faimos discurs la București. Președintele Clinton a elogiat progresul pe care România l-a făcut de la revoluția din 1989 și a declarat că 'România recuperează timpul pierdut și întreaga lume observă'. Când ne-am alăturat NATO, dragii mei prieteni, în 2004, am devenit parte a celei mai de succes alianțe din istoria lumii. Iar în aceste zile, nu numai că marcăm cea de-a 75-a sa aniversare, dar ne reînnoim jurămintele, promisiunea noastră colectivă pentru pace. Știm că lumea se uită și sperăm că aceia care urmăresc NATO din afară se uită și ei pentru că, dragi prieteni, suntem hotărâți să ne menținem cursul', a mai spus ambasadorul român în SUA. în 2025, cu prilejul acestei zile, Ambasada României la Washington a organizat o săptămână de evenimente dedicate aniversării Parteneriatului Strategic cu SUA, care reflectă angajamentul comun pentru consolidarea relației noastre bilaterale și pentru promovarea valorilor care ne unesc. între evenimentele organizate s-au numărat: un dejun de lucru cu companii americane și reprezentanți ai guvernului federal, pentru promovarea economică a României; a doua ediție a recepției anuale de marcare a Zilei Prieteniei dintre România și SUA, cu participarea a numeroși reprezentanți ai administrației SUA, corpului diplomatic acreditat la Washington, Congresului SUA, mediului de afaceri, mediului asociativ și think-tank-uri americane și ai comunității românești; o dezbatere privind viitorul Parteneriatului Strategic România-SUA, abordând temele unui parteneriat solid în domeniul securității și apărării, precum și cooperarea în evoluție în sectoarele energiei, comerțului și afacerilor, punându-se accent inclusiv pe rolul României în regiunea Mării Negre; a patra ediție a celui mai mare festival românesc din Statele Unite, intitulat 'Romanian Weekend at The Wharf', eveniment desfășurat pe esplanada The Wharf din capitala americană. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) ***Explicaţie foto din deschidere: Palatul Victoria este iluminat în culorile drapelurilor României şi Statelor Unite ale Americii, ca simbol al relaţiilor bilaterale strategice şi de prietenie, Bucureşti, 24 iunie 2026.
Săptămâna europeană 6-10 iulie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 6-10 iulie 2026: Parlamentul European (PE) a votat în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN); PE a ratificat acordul comercial între UE și Mexic; PE a adoptat un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova în vederea aderării sale la Uniunea Europeană; Parlamentul European a dezaprobat decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a numi o unitate militară după denumirea unei grupări care a ucis cetățeni polonezi în Al Doilea Război Mondial; Parlamentul European votează pentru extinderea monitorizării conversațiilor private online; Comisia Europeană și Organizația Internațională a Muncii (OIM) au convenit să își consolideze în continuare cooperarea; Agenția aviatică a UE le cere operatorilor să evite spațiile aeriene ale Iranului, Irakului și Libanului până pe data de 31 august. Parlamentul European * Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat, marți, 7 iulie, în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN), cu privire la presupuse încălcări ale 'valorilor fundamentale ale UE', astfel că acest grup din legislativul comunitar riscă să nu mai poată beneficia de finanțări europene, potrivit EFE și dpa. Cu 414 voturi pentru, 224 împotrivă și 18 abțineri, Parlamentul European a aprobat ca Autoritatea pentru Partidele Politice Europene și Fundațiile Politice Europene (APPF) să ducă până la capăt o anchetă care investighează dacă ESN respectă valorile cerute de Bruxelles pentru a fi un partid comunitar, menționând aici respectarea demnității umane, libertatea, democrația, statul de drept, egalitatea și drepturile omului, inclusiv cele ale minorităților. Grupurile progresiste și pro-europene din Parlamentul European, respectiv Partidul Popular European (PPE), Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), liberalii din Renew, Verzii și Stânga au votat în favoarea anchetei, în timp ce grupurile naționaliste și eurosceptice, respectiv Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), Patrioții pentru Europa (PfE) și însuși grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN) au votat împotrivă. După acest vot, APPF va cere ESN să prezinte observații la raport și îi va da un termen de o lună pentru a adopta măsuri de corectare. Ulterior, un comitet tot din cadrul APPF va emite în termen de două luni o opinie pe care același organism o va folosi pentru a lua o decizie. Dacă această decizie va fi pozitivă, adică va fi în defavoarea ESN, Parlamentul European sau Consiliul UE vor putea ridica obiecții în termen de trei luni. în final, dacă se va considera astfel că ESN încalcă 'valorile europene', acest grup politic va fi șters din registrul comunitar, dar nu va putea fi forțat să se desființeze în Parlamentul European și își va continua activitatea politică la nivel național în funcție de legislația fiecărei țări membre, însă nu va mai primi finanțare comunitară destinată funcționării sale, finanțare care anul acesta este estimată la circa de două milioane de euro. * Parlamentul European a ratificat, miercuri, 8 iulie, noul acord comercial dintre Uniunea Europeană (UE) și Mexic, care elimină tarifele pentru 99% din produse, facilitând schimburile agricole, și a aprobat consolidarea relațiilor în materie de securitate și combaterea schimbărilor climatice, potrivit EFE. Cu 474 de voturi pentru, 131 împotrivă și 60 de abțineri, Parlamentul European a aprobat un pact care actualizează relația comercială dintre Bruxelles și Ciudad de Mexico, guvernată în prezent de acordul semnat în 2000. Noul cadru reduce tarifele la 0% pentru 13.000 de tone de carne de porc, 20.000 de tone de diferite tipuri de brânză și 13.000 de tone de produse lactate, față de rata actuală de 45% pentru toate aceste produse comercializate din UE în Mexic. Mexicul va elimina complet tarifele ridicate pentru a permite accesul liber la exporturile agroalimentare ale UE, cum ar fi pastele (în prezent supuse unor tarife de până la 20%), ciocolata și produsele de cofetărie (peste 20%), brânzeturile albastre (până la 20%), cartofii (până la 20%), merele și piersicile conservate (până la 20%), ouăle (până la 45%) și produsele din carne de pasăre importante din punct de vedere economic (până la 100%). Pe lângă acordul comercial, Parlamentul European a ratificat și Acordul Global Modernizat, prin care UE și Mexicul se angajează să își aprofundeze relația în domeniile securității, combaterii schimbărilor climatice, egalității de gen și sănătății. Acest acord va intra în vigoare după ce va fi ratificat de toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene. * Parlamentul European a adoptat, în 8 iulie, la Strasbourg, un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova în vederea aderării sale la Uniunea Europeană, în care felicită Chișinăul pentru angajamentul său exemplar, în pofida ingerințelor externe continue ale Rusiei, conform unui comunicat al PE. Raportul, elaborat de eurodeputatul eston Sven Mikser (grupul politic S&D), a fost adoptat cu 505 voturi pentru, 115 voturi împotrivă și 45 abțineri. în document, eurodeputații salută progresele constante înregistrate de guvernul Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative, nu în ultimul rând a ingerințelor ostile persistente ale Rusiei în afacerile interne ale țării. De asemenea, PE salută deschiderea negocierilor de aderare cu capitolul 'valori fundamentale', ce include sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și controlul financiar și îndeamnă Consiliul UE să deschidă fără întârziere toate capitolele de negociere, conform abordării bazate pe merit. * Parlamentul European a dezaprobat, în 8 iulie, decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a numi o unitate militară după denumirea unei grupări care a masacrat cetățeni polonezi în al Doilea Război Mondial, decizie ce a tensionat relațiile dintre Ucraina și Polonia, potrivit dpa. într-o rezoluție adoptată de Parlamentul European cu 460 de voturi pentru, 136 împotrivă și 59 de abțineri, eurodeputații semnalează că acțiunea lui Zelenski denotă 'lipsă de respect față de sensibilitățile și durerea polonezilor' și subminează 'relațiile de vecinătate' dintre cele două țări. Zelenski a declanșat în luna mai o dispută cu Polonia după ce a conferit unei unități militare distincția 'Eroii UPA'. UPA (Armata Insurecțională Ucraineană) este o unitate de combatanți ucraineni considerată de Polonia responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în partea de vest a Ucrainei, în timpul ocupației germane din Al Doilea Război Mondial. Acțiunea președintelui ucrainean de glorificare a respectivei unități a condus la o dispută cu Polonia, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în războiul cu Rusia. în semn de protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție poloneză, decernată anterior lui Zelenski. în rezoluția sa, Parlamentul European îndeamnă Polonia și Ucraina să ia măsuri pentru detensionare și să facă 'eforturi suplimentare cu bună-credință în direcția reconcilierii'. * Parlamentul European a votat, în 9 iulie, pentru prelungirea temporară a permisiunii deja acordate unor companii cum ar fi Meta, Microsoft sau Google de a monitoriza conversațiile private online pentru a detecta indicii materiale cu abuzuri sexuale împotriva copiilor, potrivit dpa. Acordul precedent privind exceptarea serviciilor de mesagerie de la reglementările UE privind protecția datelor a expirat în aprilie, când legislativul european a refuzat prelungirea fără amendamente. Noile reglementări temporare se vor aplica până în aprilie 2028, dar înainte de intrarea în vigoare Comisia Europeană trebuie să răspundă la propunerile PE, iar statele membre trebuie să își exprime acordul final. Comisia Europeană * Turcia este una din cele mai mari puteri militare din NATO și joacă un rol important atât în interiorul Alianței, cât și în relațiile sale cu Uniunea Europeană, a declarat la Ankara, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit agenției de presă Anadolu. în cadrul Forumului NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), care s-a desfășurat, marți, 7 iulie, în marja Summitului NATO, Von der Leyen a evidențiat importanța adâncirii coordonării între NATO și UE, a achizițiilor comune și a consolidării bazei industriei de apărare europene. Ea a subliniat că statele membre UE și aliații NATO se bazează în mare parte pe ''un set unic de forțe'' care pot fi încredințate misiunilor NATO, operațiunilor UE, misiunilor ONU sau coalițiilor partenerilor voluntari. De partea sa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Alianța Nord-Atlantică și UE au responsabilități partajate clar și se pot întări reciproc lucrând împreună. ''NATO este despre capacități de comandă și control și despre standarde'', a explicat Rutte, adăugând că UE are un rol esențial în domenii precum investițiile în apărare, mobilitatea militară și dezvoltarea bazei industriei de apărare. * Comisia Europeană a anunțat, în 7 iulie, adoptarea Strategiei privind creșterea animalelor pentru a se asigura că sectorul valoros al creșterii animalelor din Europa rămâne puternic și rezilient pe termen lung, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Strategia, prima de acest tip, stabilește acțiuni menite să ajute crescătorii de animale să facă față provocărilor economice, de mediu și de piață. Această viziune pe termen lung recunoaște rolul esențial al creșterii durabile a animalelor în viitorul Europei pentru a proteja securitatea alimentară a Europei și pentru a sprijini comunitățile rurale în toată diversitatea lor. Strategia privind creșterea animalelor vine cu un plan de acțiune privind proteinele. împreună, aceste inițiative urmăresc să reducă dependențele strategice, să consolideze securitatea alimentară europeană și să contribuie la un sistem agroalimentar european mai puternic, mai rezilient și mai strategic. Planul de acțiune privind proteinele urmărește, de asemenea, să sporească furnizarea și utilizarea proteinelor cultivate în UE. în 2025, doar 25% din proteinele din semințe oleaginoase și din culturi proteice proveneau din UE. Planul vizează creșterea cotei la 35% până în 2035. Comisia va sprijini producția europeană de culturi proteice și va îmbunătăți competitivitatea proteinelor cultivate în UE. Recunoscând legăturile puternice dintre lanțurile valorice ale alimentelor, hranei pentru animale, energiei și industriei, aceasta va încuraja, de asemenea, inovarea, investițiile, regimurile alimentare diversificate și o mai bună monitorizare a dependențelor de proteine. * Uniunea Europeană și mai multe țări europene membre ale NATO și-au exprimat sprijinul față de Danemarca după ce președintele american Donald Trump a afirmat din nou că Groenlanda ar trebui să se afle sub control american, nu danez. Deciziile privind viitorul Groenlandei aparțin 'locuitorilor Groenlandei și danezilor', a reiterat Comisia Europeană, miercuri, 7 iulie, în urma unor noi remarci amenințătoare ale președintelui american Donald Trump pe această temă, potrivit AFP. 'Integritatea teritorială, suveranitatea națională și inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internațional', a declarat reporterilor la Bruxelles Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. * Comisia Europeană și Organizația Internațională a Muncii (OIM) au convenit, la cea de-a 17-a reuniune la nivel înalt, care a avut loc la Bruxelles în această săptămână, să își consolideze în continuare cooperarea pentru a se asigura că tranzițiile globale majore, cum ar fi trecerea la tehnologii digitale și curate, conduc la locuri de muncă mai multe și mai bune, la instituții mai puternice ale pieței forței de muncă și la o mai mare coeziune socială, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Comisia Europeană și OIM, coprezidate de vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu și Gilbert F. Houngbo, director general al OIM, și-au reafirmat angajamentul comun față de multilateralism, standardele internaționale de muncă și munca decentă și au identificat un set de priorități strategice care să ghideze următoarea etapă a parteneriatului lor. Participanții la reuniunea de la Bruxelles au subliniat că Inteligența Artificială la locul de muncă trebuie să fie centrată pe om și să sprijine crearea și protejarea locurilor de muncă decente. De asemenea, reuniunea a reafirmat faptul că schimburile comerciale care respectă standardele internaționale ale muncii pot îmbunătăți condițiile de muncă și pot sprijini dezvoltarea durabilă. în plus, reuniunea a confirmat rolul central al parteneriatului UE-OIM în abordarea provocărilor de pe piața muncii la nivel global și a arătat modul în care cooperarea multilaterală poate contribui la construirea unor economii mai incluzive, reziliente și sustenabile atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. * Comisia Europeană și înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au propus joi, 9 iulie, un nou regim de sancțiuni al UE pentru a combate introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și alte forme grave de criminalitate organizată, între care traficul de arme de foc și de droguri ilicite, precum și spălarea banilor. Inițiativa a fost anunțată de președinta von der Leyen în timpul discursului privind starea Uniunii din 2025 și urmărește să perturbe modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți, să le restricționeze deplasările și să le taie profiturile. Propunerile vizează activitățile ilicite originare din afara Uniunii care, prin natura lor larg răspândită, sistematică sau organizată, reprezintă o amenințare gravă la adresa valorilor Uniunii, a securității Uniunii și a statelor sale membre sau a securității internaționale și comportamentul legat de introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane, traficul și alte activități legate de droguri ilicite, fabricarea și traficul ilicit de arme de foc și spălarea banilor. De asemenea, sunt vizate persoanele și entitățile identificate implicate în aceste activități, inclusiv cele care le conduc, le direcționează sau le sprijină prin introducerea și stabilirea unui cadru clar pentru măsurile restrictive. Măsurile restrictive propuse sunt înghețarea activelor și interdicțiile de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor sau entităților incluse pe listă, interdicțiile de călătorie pentru a împiedica intrarea în statele membre ale UE sau tranzitarea acestora de către persoanele incluse pe listă. Instrumentele propuse ar urma să fie aplicate în mod coordonat, asigurându-se că sancțiunile sunt rapide, proporționale și revizuite periodic. Propunerile vor fi acum prezentate în cadrul Consiliului și trebuie să fie adoptate de statele membre în unanimitate. Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) * Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a transmis, miercuri, 8 iulie, că operatorii aerieni nu ar trebui să utilizeze spațiile aeriene ale Iranului, Irakului și Libanului, pe fondul tensiunilor continue și al unor potențiale noi acțiuni militare, în contextul în care SUA și Iranul s-au atacat din nou reciproc, potrivit Reuters. EASA a precizat că buletinul său informativ pentru spațiile aeriene ale Iranului, Irakului și Libanului este valabil până la 31 august. Agenția a subliniat că și-a retras buletinul anterior, care solicita, de asemenea, companiilor aeriene să fie precaute atunci când operează în spațiul aerian al Bahrainului, Kuweitului, Israelului, Iordaniei, Qatarului, Omanului, Emiratelor Arabe Unite și Arabiei Saudite. EASA a declarat că implementarea armistițiului dintre SUA și Iran rămâne fragilă, iar decizia sa consultativă s-a bazat pe 'nivelul ridicat de tensiuni în curs și pe potențialul unor acțiuni militare suplimentare'. Agenția europeană a adăugat, de asemenea, că, în cazul în care armistițiul existent se va rupe, spațiul aerian iranian va fi probabil expus unor 'amenințări iminente'. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)
Retrospectiva evenimentelor interne 6-10 iulie 2026
Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, suspendarea de către Tribunalul București a hotărârilor Congresului extraordinar al PNL din 21 iunie etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 6-10 iulie 2026. Summitul NATO de la Ankara/ Delegația României, condusă de președintele Nicușor Dan * Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), conducând o delegație din care au făcut parte ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Președintele Nicușor Dan a avut, la 7 iulie, în marja Summitului NATO, o întrevedere cu delegația Congresului Statelor Unite ale Americii la Summitul NATO. Din delegație au făcut parte senatoarea Jeanne Shaheen, membră în Comisia pentru Relații Externe, senatorul Mike Rounds, membru în Comisia pentru Forțe Armate, senatorul Christopher Coons, din Comisia pentru Relații Externe, senatorul Dick Durbin, din Comisia Juridică și Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților. în marja participării la summit, Nicușor Dan a avut, la 8 iulie, și o serie de întâlniri bilaterale cu: premierul Canadei, Mark Carney, cu premierul demisionar al Marii Britanii, Keir Starmer, cu omologul sud-coreean, Lee Jae Myung. Președintele Nicușor Dan a transmis, în context, la 8 iulie, că România rămâne angajată în extinderea rolului său de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul estic al NATO, sprijinind Ucraina și Republica Moldova și implicându-se activ în cadrul formatului București 9 (B9), pentru întărirea securității regionale și a rezilienței. Nicușor Dan a declarat, la 8 iulie, într-o conferință de presă, la finalul Summitului, că a fost semnat Acordul privind contracararea dronelor între România și Ucraina. 'Am semnat acordul ăsta cu Ucraina. O să existe chiar luna aceasta o vizită a unei delegații foarte consistente ucrainene în România în care să avansăm din punct de vedere tehnic și sunt optimist că o să ajungem la rezultate într-un interval de câteva luni'. în aceeași zi, președintele român a scris pe rețeaua X că Summitul NATO s-a finalizat cu o declarație (Declarația Summitului NATO de la Ankara), care reprezintă o dovadă că aliații și-au respectat angajamentele în ceea ce privește cheltuielile pe apărare și că și-au reafirmat ''angajamentul ferm'' față de clauza apărării colective inclusă în articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Summitul NATO de la Ankara/ MApN: România, Bulgaria și Turcia extind misiunile de combatere a minelor marine din Marea Neagră * Ministrul Apărării Naționale a anunțat, la 8 iulie, că a semnat, în marja Summitului NATO de la Ankara, Amendamentul la Memorandumul de înțelegere între Guvernele României, Bulgariei și Turciei privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea TG), în vederea extinderii misiunilor la protecția infrastructurii critice submarine. Potrivit unui comunicat al MApN, semnarea documentului în cadrul Summitului NATO a evidențiat angajamentul comun al României, Bulgariei și Turciei pentru întărirea securității la Marea Neagră și pentru dezvoltarea cooperării aliate în domeniul maritim. Memorandumul de înțelegere privind constituirea Grupului operativ a fost semnat la 11 ianuarie 2024 de către miniștrii apărării din cele trei țări, instituind prima inițiativă trilaterală de acest tip a celor trei state aliate riverane Mării Negre. Summitul NATO de la Ankara/ România devine stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență * Ministerul Finanțelor a anunțat, la 8 iulie, că România va deveni stat fondator al noii Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență /Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), instituție financiară internațională dedicată finanțării proiectelor din domeniile apărării, infrastructurii critice și rezilienței, iar Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic. Prin statutul de țară fondatoare, România va avea acces la un nou instrument financiar internațional și la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare, mai arată Ministerul Finanțelor. Și președintele Nicușor Dan, a anunțat, la 7 iulie, pe Facebook, alăturarea României la noul proiect. 'România s-a alăturat azi, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada. Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii.', a scris Nicușor Dan pe Facebook. Inițiativa privind noua Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență este prevăzută în cadrul unei declarații semnate și de președintele român, Nicușor Dan, în cadrul Summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie). România s-a alăturat astfel, la 7 iulie, inițiativei pentru apărare și securitate alături de Canada, Belgia, Luxemburg, Turcia, Grecia, Albania, Ucraina și Letonia, se arată în declarația publicată de liderii acestor țări. Summitul NATO de la Ankara/ Radu Miruță i-a transmis omologului ucrainean ca dronele să se autodetoneze când intră în apele teritoriale românești * Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a precizat, la 7 iulie, prezent la Summitul NATO de la Ankara, că i-a transmis omologului ucrainean ca orice dronă din țara vecină să fie programată să se autodetoneze când intră din greșeală în apele teritoriale românești. Radu Miruță a mai spus și că are discuții privind sporirea prezenței de capabilități de apărare antiaeriană în România, în special după incidentul cu dronă de la Galați, și trei țări se află în discuții 'avansate' pe această temă. Ministrul Apărării a mai afirmat că la nivelul NATO se discută despre cea mai bună soluție tehnică de apărare împotriva dronelor. Ministrul Apărării a participat și la Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF), care s-a desfășurat, în marja Summitului NATO. Discuții privind formarea unui nou guvern; PSD vrea refacerea vechii coaliții; președintele Dan: răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare * Președintele AUR, George Simion, a transmis, la 6 iulie, un mesaj președintelui Nicușor Dan, cerându-i să numească un premier. Totodată, liderul AUR i-a solicitat premierului interimar, Ilie Bolojan, să plece de la Palatul Victoria. ''Ceasul 12: Nicușor, nominalizează un premier ACUM! Bolojan, pleacă din Palatul Victoria. Români, HAI!'', a scris el pe Facebook. * Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la 6 iulie, că un prim pas pentru a începe negocieri cu privire la un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la acele hotărâri pe care le-a luat în forurile de conducere, potrivit cărora că nu va mai face alianță cu social-democrații. întrebat ce nu va ceda în cazul în care vor începe negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns: ''Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva'. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a mai afirmat că în principiu agreează un guvern de armistițiu, dar că social-democrații nu susțin un executiv condus de Siegfried Mureșan, deoarece acesta ar fi ''un Bolojan mai mic''. * Președintele Nicușor Dan a menționat, la 8 iulie, la Ankara, la finalul Summitului NATO, că 'foarte probabil', luni, 13 iulie, se va întâlni cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare. Nicușor Dan a fost întrebat dacă se va întâlni luni cu partidele politice. în context, președintele a mai menționat că a avut discuții 'cu toată lumea' în această perioadă, dar că nu s-ar degaja încă o soluție. 'în momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluție. (...) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu-mi spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate', a afirmat șeful statului. întrebat dacă partidele politice vor veni cu aceleași poziții de propunere de premier (Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan), președintele a mai declarat că în momentul de față cele două propuneri de premier, nu au șanse să strângă o majoritate parlamentară. Nicușor Dan a subliniat că majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare. * La 9 iulie, Partidul Social Democrat a făcut apel, într-un comunicat, către toți parlamentarii și către liderii partidelor politice să adopte 'o conduită constructivă' pentru instalarea unui Guvern cu puteri depline, care să poată gestiona problemele acute ale cetățenilor și ale economiei naționale. 'Avem datoria ca săptămâna viitoare să prezentăm această majoritate președintelui României, pentru desemnarea unui premier care să-și asume soluțiile de redresare economică. Refuzul dialogului politic și invocarea unor condiții disproporționate, care adâncesc criza sau care zădărnicesc deliberat orice soluție politică de compromis, afectează în mod direct interesele celor care ne-au votat, indiferent de opțiunile lor politice', a mai transmis PSD. Ministerul Educației: rata de promovare la prima sesiune a Bacalaureatului - 74,8%; rata de promovare în 2025 - 74,3% * Rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat este de 74,8%, a informat, la 7 iulie, Ministerul Educației și Cercetării. Rezultatele înregistrate la probele scrise din cadrul sesiunii iunie - iulie a examenului național de Bacalaureat 2026 (prima afișare) au fost publicate marți pe pagina web dedicată și în centrele de examen. Anul trecut, rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat a fost de 74,3%. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi afișate în data de 13 iulie. Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului din 21 iunie * Tribunalul București a admis, la 8 iulie, o nouă acțiune introdusă de unii membri ai PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan, și a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul extraordinar din 21 iunie, prin care a fost adoptat un nou Statut și a fost aleasă o nouă conducere. Conform tribunalului, decizia este executorie de drept, cu drept de apel în termen de cinci zile de la pronunțare. în cadrul unei întâlniri informale a PNL din 9 iulie, liderii partidului au stabilit că PNL va funcționa în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a spus, la 10 iulie, la RFI, că Partidul Național Liberal ar putea organiza un nou Congres în august sau septembrie. Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului, el fiind de altfel singurul candidat. La congres au fost adoptate și două hotărâri. Prima reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. Curtea de Apel București a anulat decizia lui Ilie Bolojan de înființare a Comitetului pentru legile Justiției * Curtea de Apel București (CAB) a admis, la 6 iulie, o cerere depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și a anulat decizia premierului interimar, Ilie Bolojan, de înființare, la Palatul Victoria, a unui Comitet de analiză a legilor Justiției. Decizia CAB nu este definitivă și vine în completarea unei alte decizii a înaltei Curți de Casație și Justiție din luna martie 2026, când a fost suspendată activitatea comitetului. Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției a fost înființat în decembrie 2025, prin decizia premierului Ilie Bolojan, fiind format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Grupul își propunea să analizeze legile Justiției, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la publicația Recorder, care susțineau existența unor probleme grave la instanțe și parchete. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 ani de la violențele cunoscute drept Duminica însângerată de la Belfast (10 iulie 1921)
Problema irlandeză a reprezentat un episod deosebit de important în istoria modernă a Marii Britanii, manifestându-se și prin momente de tensiune socială cu puternice aspecte violente. Data de 10 iulie 1921 a rămas cunoscută drept Duminica însângerată sau Duminica însângerată de la Belfast, fiind ziua în care protestanții loialiști au atacat zonele catolicilor, incendiindu-le casele și magazinele, declanșând conflictul între forțele paramilitare republicane și loialiste, conflicte de stradă puternice între catolici și protestanți. A fost momentul de cotitură al conflictului și care a modelat atitudinile politice pentru decenii, potrivit https://www.forcesnews.com. Confruntările s-au manifestat și prin încleștări între forțele de poliție și cele republicane, grupuri de polițiști au deschis focul la întâmplare asupra civililor catolici. Numai în acea zi fatidică de duminică a lunii iulie au fost uciși în confruntări 17 oameni și încă 11 în săptămâna care a urmat. Peste 100 de persoane au fost rănite, 200 de case au fost distruse și peste 1.000 de oameni au rămas fără locuințe. Violențele s-au manifestat înainte de intrarea în vigoare a armistițiului care avea să pună capăt în mare parte războiului din Irlanda, potrivit https://stairnaheireann.net și https://www.theirishstory.com. în timpul războiului irlandez de independență, Belfastul a înregistrat peste 500 de morți în confruntările care au avut loc în perioada 1920-1922. Primele violențe în Belfast au izbucnit în vara anului 1920, când, pe fondul unui atac al Armatei Republicane Irlandeze (IRA) soldat cu moartea unui detectiv de poliție, peste 7.000 de catolici și sindicate ale protestanților au fost îndepărtați de la locurile lor de muncă din oraș, peste 50 de oameni fiind uciși în conflictul dintre protestanți și catolici. Violențele în Belfast s-au redus în intensitate până la începutul verii anului 1921. Lideri ai Armatei Republicane Irlandeze și ai autorităților britanice au purtat negocieri pentru semnarea armistițiului însă violențele au erupt, din nou, în Belfast, la 10 iunie 1921, iar, în următoarele trei zile, cel puțin 14 persoane și-au pierdut viața și alte 14 au fost rănite în luptele de stradă din oraș. Atacuri răzlețe și reduse ca intensitate au avut loc în oraș până la începutul lunii iulie, însă momentul de tensiune maximă avea să aibă la 10 iulie 1921. în data de 8 iulie 1921, s-au desfășurat lupte de stradă, iar la 9 iulie 1921 armistițiul convenit la Dublin, între IRA și guvernul britanic, a suspendat conflictul, acordul fiind planificat să intre în vigoare la data de 11 iulie 1921. La scurt timp după anunțarea semnării acordului, în noaptea de 9 spre 10 iulie 1921, în districtul Lower Falls din vestul Belfastului, a avut loc o ambuscadă între IRA și un echipaj al poliției britanice, un ofițer de poliție a fost ucis și alți doi răniți. Acesta a fost imboldul care a generat luptele crâncene din 10 iulie 1921, majoritatea celor uciși erau civili și cel puțin patru victime erau veterani catolici ai Primului Război Mondial. Un tramvai care pornise din Lowest Falls înspre centrul orașului a devenit țintă pentru trăgători lunetiști, linia de transport fiind suspendată de municipalitate. Presa irlandeză a relatat la acel moment faptul că districtul Falls se afla sub asediu, cotidianul american New York Times descria confruntările drept o luptă în trei, între lunetiști ai Sinn Fein și ai Unioniștilor și forțele coroanei britanice. Catolicii și republicanii au susținut că echipaje ale poliției, majoritatea din Ulster, au traversat cu mașinile lor enclave catolice și au deschis focul aleatoriu asupra locuințelor și trecătorilor. Forțele de poliție s-au întors în unitățile lor după o convorbire telefonică, în care s-a convenit asupra încetării focului, între comandantul Brigăzii din Belfast a IRA, Roger McCorley, și un ofițer superior al forțelor de poliție regale (RIC). Armistițiul a intrat în vigoare în jurul prânzului în data de 11 iulie 1921, însă violențele au reizbucnit în acea dimineață. Trei oameni au fost uciși în acea zi. în partea de nord a orașului, intrarea în vigoare a armistițiului nu a pus capăt conflictului, membrii IRA menționând ulterior că ''Armistițiul nu era respectat de niciuna dintre părți în nord'', în timp ce comandantul Roger McCorley a declarat că în Belfast armistițiul ''a durat doar șase ore''. Reluarea sporadică a violențelor a avut loc la 13 iulie 1921, iar până la finalul săptămânii respective 28 de oameni au fost uciși sau răniți mortal în Belfast. Atât protestanții cât și catolicii au considerat armistițiul drept o victorie pentru republicani. în Belfast, încetarea temporară a focului a fost menținută până la finalul lunii august 1921. Perioada tensionată a conflictului manifestată prin episoade de violență a avut un caracter ciclic, evenimentele din iulie 1921 fiind urmate de un segment de timp caracterizat de acalmie până la 29 august 1921, când, timp de trei zile, violențele au reizbucnit, fiind ucise 20 de persoane în zonele de vest și nord ale orașului. Conflictele între Armata Republicană Irlandeză (IRA) și forțele coroanei britanice, precum și între catolici și protestanți au continuat până în vara anului 1922 când IRA a rămas izolată pe fondul izbucnirii războiului civil irlandez în sud, iar forța sa a fost redusă prin măsurile de întărire a sistemului de detenție din Irlanda de Nord. Violențele tragice din data de 10 iulie 1921 au rămas cunoscute drept Duminica însângerată de la Belfast, dar sintagma ''Duminică însângerată'' poate de asemenea foarte bine să fie asimilată evenimentelor tensionate de la Dublin, din 21 noiembrie 1920, sau de la Derry, din 30 ianuarie 1972, potrivit https://www.theirishstory.com și https://www.tara.tcd.ie/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.historia.ro
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013
Laureată a Man Booker International Prize în 2009 și a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, Alice Munro a scris despre condiția umană și relațiile văzute prin prisma vieții de zi cu zi. Alice Ann Laidlaw s-a născut pe 10 iulie 1931, în orașul Wingham, provincia Ontario, Canada, notează site-ul https://www.nobelprize.org/. Tatăl său era fermier iar mama învățătoare. A câștigat o bursă de studii și a urmat, între 1949-1951, în cadrul Universității Western Ontario, cursurile de jurnalism și de limba și literatură engleză. în 1950, în revista literară a școlii, a publicat prima sa nuvelă - 'The Dimensions of a Shadow'', potrivit https://literature.britishcouncil.org/. S-a căsătorit cu James Munro în 1951 și a plecat înainte de a-și termina studiile. S-au stabilit în Vancouver, British Columbia, unde s-au născut fiicele Sheila (1953), Catherine (1955, care a murit la câteva ore de la naștere) și Jenny (1957). Familia Munro s-a mutat în orașul Victoria din Vancouver, unde, în 1963, a deschis o librărie - Munro's Books. în 1966, a venit pe lume a patra fiică a familiei, Andrea. Prima colecție de proză scurtă, ''Dance of the Happy Shades'', a fost publicată în 1968 și a fost foarte bine primită atât de cititori, cât și de critică. în același an, a câștigat Premiul Guvernatorului General, cea mai prestigioasă distincție literară a Canadei. A urmat volumul ''Lives of Girls and Women'' (1971), o colecție de povestiri interconectate publicate într-un singur roman. în 1972, după ce a divorțat, Alice Munro s-a întors în Ontario, unde a obținut un post în cadrul programului ''writer-in-residence'' al Universității Western Ontario, și mai târziu, la Universitățile British Columbia și Queensland. în 1976, scriitoarea s-a recăsătorit cu Gerald Fremlin (m. 17 apr. 2013), cartograf și geograf, și s-au mutat în localitatea Clinton. A întreprins o lungă călătorie, între anii 1977-1981, în Australia și China. Volumul ''Who Do You Think You Are?'' (1978), publicat sub titlul 'The Beggar Maid: Stories of Flo and Rose' (în afara Canadei), relatează viața unei tinere femei, Rose, care a crescut în zona rurală a provinciei Ontario, dezvoltând tema identității. A fost selectată la Premiul Booker pentru ficțiune din 1980 și a obținut Premiul Guvernatorului General al Canadei. Cea de-a treia distincție din partea Guvernatorului General al Canadei i-a fost înmânată în 1986, pentru colecția de proză scurtă ''The Progress of Love'' (1986). în 1982, a publicat ''The Moons of Jupiter'', urmat de ''Friend of My Youth'' (1990), ''Open Secrets'' (1994), ultimul fiind câștigătorul premiului britanic W.H. Smith Literary Award în 1995. Colecția de povestiri ''The Love of a Good Woman'' (1998) a primit Giller Prize și National Book Critics Circle Award for Fiction. Alte premii: The Rea Award pentru proză scurtă, Premiul Literar Lannan, etc., arată site-ul https://www.penguinrandomhouse.com/. Alice Munro a fost distinsă, în 2009, cu Premiul Internațional Man Booker pentru întreaga sa activitate literară. La 10 decembrie 2013, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, fiind considerată ''un maestru al artei nuvelei contemporane'', conform site-ului https://www.nobelprize.org/. Dintre scrierile sale mai amintim: ''Hateship, Friendship, Courtship, Loveship, Marriage'' (2001), 'Carried Away' (2006), ''Runaway'' (2004) pentru care a primit Giller Prize și Commonwealth Writers Prize 2005 (Africa Region, Best Book), ''The View from Castle Rock'' (2006), ''Too Much Happiness'' (2009), ''Dear Life'' (2012), 'Lying Under the Apple: New Selected Stories' (2011), 'Family Furnishings: Selected Stories, 1995-2014' (2014), 'A Wilderness Station: Selected Stories, 1968-1994' (2015). A publicat povestiri și în periodice de prestigiu, precum 'The New Yorker', 'The Paris Review' și 'Atlantic Monthly'. Din 2015, are loc, în orașul canadian Wingham, Festivalul ''Alice Munro'' dedicat prozei scurte (AMFSS), înființat la dorința scriitoarei de a încuraja tinerii scriitori și de a celebra noii autori canadieni, conform https://www.lucknowsentinel.com/. Colecțiile sale de povestiri au fost traduse în peste 13 limbi străine, patru dintre acestea fiind traduse în limba română - 'Prea multă fericire' (2011, 2013), 'Fugara' (2014), 'Ură, prietenie, dragoste, căsătorie' (2014), 'Dragă viață' (2014). Povestirea 'The Bear Came Over the Mountain' (colecția ''Too Much Happiness'', 2009) a fost ecranizată de Sarah Polley, care a semnat și regia, sub titlul 'Away from Her'. Protagoniștii filmului - ce a avut premiera în 2006, la Festivalul Internațional de film de la Toronto - , sunt actorii Julie Christie și Gordon Pinsent. Filmul 'Hateship, Loveship' (2013), scris de Mark Poirier și regizat de Liza Johnson, are la bază povestirea 'Hateship, Friendship, Courtship, Loveship, Marriage', din distribuție făcând parte Kristen Wiig, Hailee Steinfeld, Guy Pearce, Jennifer Jason Leigh și Nick Nolte. Scriitoarea canadiană a încetat din viață pe 13 mai 2024, la vârsta de 92 de ani. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Vineri, 10 iulie, Muzeul Național Cotroceni oferă acces gratuit pentru copii și pentru tinerii cu vârsta până în 18, între orele 9:00 - 15:00, cu ocazia aniversării a 35 de ani de activitate culturală. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în același context aniversar, copiii sunt invitați în ziua de 11 iulie, de la ora 10:00, să participe la atelierul creativ 'Detectivii Timpului la Cotroceni'. Aproape 350 de ani de povești vor căpăta coerență prin joc, observație și descoperire. însoțitorii adulți vor beneficia de o vizită gratuită a muzeului. Taxa de participare este de 30 de lei. Activitatea în beneficiul copiilor deschide programul de vară al Muzeului Național Cotroceni dedicat celor mici: Ateliere Creative la Cotroceni și Cotroceni Summer School. Agenția Națională de Presă AGERPRES este, alături de alte instituții, partener media al evenimentului. * începând de vineri, 10 iulie și până duminică, 12 iulie, se desfășoară Făgăraș Fest, la Sebeșu de Sus, comuna Racovița, lângă Sibiu. Potrivit site-ului oficial al festivalului, fagarasfest.ro, evenimentul aduce împreună oameni pasionați de natură, comunități locale, specialiști și artiști, într-un cadru spectaculos, la poalele Munților Făgăraș. 'Făgăraș Fest a apărut din inițiativa Fundației Conservation Carpathia și ProPark - Fundația pentru Arii Protejate. încă de la început ne-am propus să punem în lumină frumusețea naturii din Munții Făgăraș și importanța protejării pădurilor sălbatice. în același timp, am creat noi oportunități pentru comunitățile locale, ale căror produse și servicii au ajuns la un nou public. Festivalul a crescut frumos, iar micii întreprinzători din zonă au avut parte de tot mai multe ocazii să se dezvolte', menționează sursa citată. Sursa foto: wwwfagarasfest.ro Pe scena festivalului vor urca anul acesta Vița de Vie, ROA și Filarmonica de Stat Sibiu, iar atmosfera de seară va fi completată de DJ Raul Carpiuc. în program sunt incluse numeroase tururi ghidate (despre animale, pădure, apă, lilieci, plante, insecte, cultură locală etc), activități în natură, excursii, dar și ateliere pentru copii și adulți, dezbateri și expoziții. * în perioada 10-12 iulie este programată cea de-a XXV-a ediție a Festivalului internațional de folclor 'Carpatica', manifestare dedicată promovării valorilor culturale tradiționale și dialogului intercultural. Festivalul va începe la Deva, cu o paradă a portului popular, urmată de un spectacol folcloric în Piața Unirii. Evenimente similare vor avea loc la 11 iulie, în orașul Simeria - Parcul tineretului, și la 12 iulie, în Geoagiu și stațiunea Geoagiu-Băi. Sursa foto: Centrul Cultural şi de Creaţie al Oraşului Simeria/facebook Ediția aniversară aduce în fața publicului ansambluri folclorice din Cehia, Georgia, Italia, Republica Moldova, Serbia, Turcia și România, oferind publicului spectacole autentice de dans, muzică și port popular, informează Primăria Deva. Țara noastră va fi reprezentată în festival de 16 ansambluri de tineret, care vor prezenta publicului obiceiuri și dansuri autentice din mai multe zone ale României, între care Gorjul, Aradul, Alba și Hunedoara, București, Cluj și Bihor. * în seara zilei de vineri, 10 iulie, la Muzeul Țării Crișurilor (MTC) din Oradea au loc evenimente dedicate legendarei trupe Phoenix. Acestea includ o proiecție de film, un moment artistic susținut de chitaristul Erlend Krauser și lansarea a două albume: 'The Time of Talking Hearts' - audio și 'Phoenix: Povestea fără cuvinte' - foto. Potrivit unui comunicat transmis de organizatori, evenimentele se vor desfășura începând cu ora 19:00, în parcul instituției de pe strada Armatei Române nr. 1/A, în prezența regizorului Cristian Radu Nema și a producătorului Bianca Beatrice Michi. Sursa foto: Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal/facebook Programul serii începe cu proiecția documentarului 'Phoenix - Povestea', regizat de Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis, cu Bianca Beatrice Michi producător. Seara va continua cu o întâlnire și un moment artistic alături de Erlend Krauser, fost chitarist al formației Phoenix. începând cu ora 22:30 va avea loc lansarea albumului audio 'The Time of Talking Hearts', semnat de Erlend Krauser, o colecție de piese instrumentale cu influențe cinematice, dar și a albumului foto 'Phoenix: Povestea fără cuvinte', realizat de Cristian Radu Nema în colaborare cu Nicu Covaci. Albumul foto reunește 650 de imagini inedite din arhive personale și urmărește, în șase capitole, etapele importante din istoria formației Phoenix. Proiectul a fost desemnat câștigător al Premiului pentru cel mai bun proiect de arte vizuale în cadrul Premiilor Anului în Cultură 2025. Intrarea este liberă. * Festivalul ArtPulse 2026 se desfășoară în perioada 10-12 iulie la Casa Filipescu-Cesianu din București. Cea de-a treia ediție a evenimentului include recitaluri vocal-instrumentale, punerea în scenă a operei 'Suor Angelica' de Giacomo Puccini și o gală de operă/operetă. Sursa foto: Casa Filipescu Cesianu/facebook Astfel, vineri, 10 iulie, este programat ArtpulseVox, un concert susținut de un ansamblu exclusiv feminin. în a doua zi a festivalului, spectatorii pot asista la spectacolul de operă 'Suor Angelica' de Giacomo Puccini, în regia lui Daniel-Andrei Găină-Cojuharov. Duminică, 12 iulie, are loc Gala de Operă și Operetă, ce cuprinde interpretări alături de Orchestra Artpulse, având invitați speciali din Bulgaria și Armenia. * Spectacolul 'Constructorul Solness' de Henrik Ibsen, în regia lui Mihai Brătilă, este prezentat în avanpremieră, în zilele de 11 și 12 iulie, la Sala 'Toma Caragiu' a Teatrului Municipal 'Lucia Sturdza Bulandra' din București, informează site-ul instituției. Dramă psihologică, thriller modern, povestea unei iubiri interzise și tragedie a unui geniu care se autodistruge, 'Constructorul Solness', una dintre ultimele piese ale lui Henrik Ibsen, este considerată cea mai apropiată de biografia dramaturgului norvegian. Sursa foto: Bulandra/facebook Din distribuție fac parte Șerban Pavlu, Diana Pomparău, Ana-Ioana Macaria, Adrian Ciobanu, Radu Amzulescu, Tiberius Zavelea, Irina Artenii, Andrei Petraru, Bianca Geantă. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto din deschidere: Muzeul Naţional Cotroceni /facebook
Accidente rutiere de microbuz, autobuz și autocar (cronologie selectivă 2023-2026)
Douăsprezece persoane au fost rănite într-un accident rutier produs la 9 iulie 2026, în zona localității Drajna Nouă din județul Călărași, pe pasajul care face legătura între Autostrada A2 și DN 21, unde un autocar în care se aflau 60 de persoane și un autocamion încărcat cu radiatoare au intrat în coliziune. Pentru transportul la spital al uneia dintre victime a fost solicitat un elicopter. A fost activat Planul Roșu de intervenție, conform ISU Călărași. * * * 2026 27 ianuarie - Un grav accident rutier a avut loc pe DN 6, în apropierea localității Găvojdia din județul Timiș. Au fost implicate un autotren, o autocisternă, un microbuz de transport persoane și un autoturism. în urma impactului șapte persoane au murit (șoferul microbuzului și șase pasageri ai acestuia), iar trei au fost rănite. Accidentul a avut loc când microbuzul care circula dinspre municipiul Caransebeș înspre Lugoj ar fi intrat într-o depășire, iar în încercarea de a reveni pe banda sa a acroșat o cisternă și ulterior a intrat în coliziune cu un TIR, care se deplasa din sensul opus de circulație. 2025 30 decembrie - Un grav accident a avut loc în județul Dolj, pe DN 56 Craiova - Calafat, la intersecția cu DC 56 Hunia - Gară Moțăței, în urma căruia două persoane de 22 și 32 de ani au decedat la spital. Un bărbat, de 58 de ani, din municipiul Craiova, în timp ce conducea un autocamion, la intersecția cu DC 56, nu a acordat prioritate de trecere la efectuarea virajului la stânga unui autoturism condus de un tânăr, de 22 de ani, din comuna Siliștea Crucii, intrând în coliziune cu acesta. 3 iunie - Un copil de 10 ani a murit într-un accidentul produs pe autostrada A1, iar alte patru persoane au fost rănite la km 50, pe sensul București - Pitești, în dreptul localității dâmbovițene Corbii Mari. 23 mai - Un accident rutier în care au fost implicate un autocar și un autocamion s-a produs în localitatea Lețcani din județul Iași. Șapte persoane au fost rănite grav și șase au suferit leziuni mai ușoare. La nivelul județului a fost activat Planul Roșu de Intervenție. 14 aprilie - Un accident s-a produs pe DN 6, între Drobeta-Turnu Severin și Orșova, județul Mehedinți, în care un microbuz, pentru a evita impactul cu un autoturism, a părăsit carosabilul și s-a răsturnat în Dunăre. Microbuzul răsturnat a fost scos la mal și ancorat, iar șoferul - un cetățean bulgar a fost scos din interiorul autovehiculului. La nivelul județului a fost activat Planul Roșu de Intervenție. 7 aprilie - Trei persoane au murit și alte cinci au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc pe DN 1C Baia Mare - Dej, în localitatea Câțcău din județul Cluj, în care au fost implicate un microbuz și un autocamion. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, șoferul microbuzului ar fi pierdut controlul mașinii într-o curbă. 29 ianuarie - O persoană a murit și alte șapte au fost rănite fiind transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Sibiu, după ce un autocar în care se aflau nouă persoane a intrat într-un TIR, pe DN1, în localitatea Scoreiu din județul Sibiu. Șase din cele șapte persoane rănite au fost externate. 3 ianuarie - Un microbuz, în care se aflau șapte persoane, s-a răsturnat în afara părții carosabile, pe DN 17A între localitățile Vatra Moldoviței și Ciumârna din județul Suceava. Un bărbat a murit, iar alte șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au fost transportate la spital. A fost Planul Roșu de Intervenție. 2024 19 august - Un accident rutier s-a produs între un microbuz și un autotren, pe autostrada A4 Ovidiu-Agigea, la kilometrul 17+400 de metri. în urma impactului, microbuzul s-a răsturnat în afara părții carosabile la o diferență de nivel de aproximativ 4 metri. Au fost rănite 13 persoane, dintre care una grav. A fost activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul județului Constanța. 1 iulie - Un accident rutier soldat cu cinci morți, dintre care doi, minori, și un rănit s-a produs, pe raza localității Cumpărătura din județul Suceava. în accident au fost implicate o autocisternă și un autoturism care tracta o platformă pe care se afla un alt autoturism. 2023 20 octombrie - Un accident rutier în care au fost implicate două microbuze a avut loc în Zona Industrială Vest a municipiului Sibiu, 19 persoane fiind transportate cu diverse traumatisme la spitalele din municipiu. 19 septembrie - Cinci persoane au murit și mai multe au fost rănite într-un grav accident produs între două TIR-uri și două autoturisme, pe autostrada A1 pe sensul Pitești - București, la kilometrul 17, în zona localității Ciorogârla din județul Ilfov. 11 septembrie - Trei persoane au murit și una a fost grav rănită după ce autoturismul în care se aflau a fost lovit de un marfar, la intersecția secției 702 Făurei - Buzău cu drumul județean DJ204 D, în localitatea Țintești. 9 septembrie - Două persoane au murit și patru au fost rănite într-un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme și un autocar pe DE 581, în zona Crasna, județul Vaslui. 27 august - Trei tineri, în vârstă de aproximativ 17, 18, respectiv 25 de ani, au murit, după ce au fost loviți, pe DN1, la ieșirea din localitatea Sântimbru, din județul Alba de un autoturism condus de un șofer de 19 ani, aflat sub influența alcoolului. Șoferul de 19 ani a fost arestat de Judecătoria Alba Iulia pentru conducere sub influența alcoolului și ucidere din culpă.Tânărul a primit mandat de arestare preventivă, pentru 30 de zile. 7 iulie - Patru persoane, printre care un minor, au murit într-un accident rutier produs pe DN 7, în localitatea Bujoreni din județul Vâlcea, în care au fost implicate un autoturism, un microbuz și un camion încărcat cu piese auto. 24 aprilie - Un microbuz de transport persoane a fost implicat într-un accident pe DN 6, la ieșirea din Alexandria spre București, autoritățile activând Planul Roșu de Intervenție. Evenimentul s-a produs între Alexandria și Vitănești, fiind implicate un microbuz de transport persoane, în care se aflau opt pasageri, și un autoturism. Au rezultat 8 victime, dintre care una a fost încarcerată (șoferul autoturismului). AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, Suzana Cristache Drăgan; editor: Mariana Zbora-Ciurel; editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: IGSU / Facebook.com
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler s-a stins din viață (fișă biografică)
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler, cunoscută pentru melodii celebre din anii 1980, precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'', a încetat din viață la vârsta de 75 de ani, transmite joi, 9 iulie, Reuters care citează BBC News. ''Familia și echipa lui Bonnie sunt profund îndurerate să anunțe că Bonnie a decedat în mod neașteptat, noaptea trecută, într-un spital din Portugalia, ca urmare a bolii pentru care primea tratament'', se arată într-o declarație publicată joi pe site-ul cântăreței. Cântăreața fusese internată în urma unei intervenții chirurgicale de urgență. în luna mai, Bonnie Tyler a fost transportată de urgență la un spital din Faro, Portugalia, pentru o intervenție chirurgicală de urgență la nivelul abdomenului și a fost plasată în comă indusă pentru a-i facilita recuperarea. Un purtător de cuvânt a declarat între timp că artista ieșise din comă, însă se afla încă în stare foarte gravă, la secția de terapie intensivă. La momentul respectiv, s-a precizat că starea sa era în curs de îmbunătățire, medicii declarându-se 'încrezători' că se va recupera, însă menționând că progresul era ''lent''. Cântăreața galeză urma să înceapă la 22 mai un turneu european, care includea concerte în Germania, Austria, Danemarca, înainte de a se finaliza în Țara Galilor, în decembrie. Foto: (c) MONCHO FUENTES / EPA Cântăreața Bonnie Tyler a fost una dintre cele mai durabile și recunoscute voci ale muzicii, ea rămânând o forță a naturii, făcând o punte perfectă între rădăcinile sale rock legendare și un sunet vibrant și modern. De-a lungul carierei sale bogate, Bonnie a sfidat constant așteptările. De la primele sale hituri revoluționare, ''Lost in France'' și ''It's a Heartache'', până la succesul monumental al albumului ''Faster Than the Speed of Night'', ea și-a înscris numele în istoria muzicii. Devenind prima artistă britanică care a debutat pe primul loc în UK Albums Chart, Bonnie nu a doborât doar recorduri, ci a și stabilit un nou standard. Rămâne singura artistă galeză care a ajuns pe locul 1 în UK Singles Chart. Piese de referință precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'' rămân la fel de îndrăgite astăzi ca în ziua în care au fost lansate, răsunând de-a lungul generațiilor de fani din întreaga lume, menționează site-ul său oficial, https://bonnietyler.com/. După succesul avut cu piesa ''Yes I Can'', compusă de Bill DiLuigi și Hannah McNeil din Nashville, Bonnie a dovedit că focul ei creativ arde mai tare ca niciodată. Această piesă, care a avut premiera în fața unui public numeros, în cadrul spectacolului european Silvester-Schlagerboom, a servit ca o amintire puternică a rezistenței și determinării sale. Bonnie Tyler, al cărei nume real este Gaynor Hopkins, s-a născut pe 8 iunie 1951, în Skewen, Neath, Țara Galilor. A crescut într-o familie unită, în care muzica juca un rol important. Tatăl ei a lucrat ca miner și a servit în Al Doilea Război Mondial, în timp ce mama ei era o casnică pasionată de operă. Ca protestantă, a mers regulat la biserică și a interpretat prima ei melodie, ''All Things Bright and Beautiful'', în lăcașul de cult. A părăsit școala la 16 ani fără calificări oficiale și a lucrat într-un magazin alimentar înainte de a urma o carieră în muzică. Detaliile despre educația superioară sunt limitate, deoarece s-a concentrat devreme pe cântat. Foto: (c) Antonio Paz / EPA Bonnie Tyler a participat la un concurs local de talente în 1969, terminând pe locul doi, ceea ce a încurajat-o să urmeze o carieră muzicală. A lucrat ca backing vocal pentru Bobby Wayne & the Dixies și și-a format propria trupă, Imagination, folosind inițial numele Sherene Davis. în 1975, căutătorul de talente Roger Bell a observat-o în Swansea, ceea ce a dus la un demo și la un contract cu RCA Records, care i-a sugerat numele Bonnie Tyler, arată https://www.thecityceleb.com/. Albumul ei de debut din 1977, ''The World Starts Tonight'', a adus succes cu single-urile ''Lost in France'' și ''More Than a Lover''. Hitul din 1978, ''It's a Heartache'', a ajuns în vârful topurilor mondiale. După ce operația de noduli la corzile vocale la mijlocul anilor 1970 i-a redat vocea răgușită caracteristică, a semnat cu CBS/Columbia în 1982 și a colaborat cu Jim Steinman. Acest lucru a produs cel mai mare succes al ei: ''Total Eclipse of the Heart'' din ''Faster Than the Speed of Night'' (1983), un hit numărul unu în mai multe țări, și ''Holding Out for a Hero'' din ''Secret Dreams and Forbidden Fire'' (1986). Foto: (c) Jessica Gow / EPA A lansat albume de succes în anii 1990 și 2000, în Europa, între care amintim ''Bitterblue'' (1991). A reprezentat Marea Britanie la Eurovision în 2013 cu piesa ''Believe in Me''. Printre alte albume se numără ''The Best Is Yet to Come'' (2021) și, de asemenea, single-uri precum ''Yes I Can'' (2024). A făcut turnee extinse, a cântat la evenimente majore și rămâne activă cu concerte, mai arată https://www.thecityceleb.com/. Bonnie Tyler a vizitat România de mai multe ori, susținând concerte care au bucurat fanii din București și din țară. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Filippi (Grecia)
Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi. Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nordul Greciei. în antichitate era amplasat chiar pe drumul care lega Europa de Asia, denumit Via Egnatia, potrivit https://www.discovergreece.com/ și https://whc.unesco.org/. Vechiul oraș antic Filippi a îndeplinit un rol esențial în istoria Balcanilor, în istoria romană și în cea a creștinismului timpuriu. în perioada cuprinsă între secolul IV î.Hr. și începutul mileniului I a fost ocupat de Filip al II-lea Macedoneanul, tatăl lui Alexandru cel Mare. La Filippi, în jurul anului 49-52 d.Hr., Sfântul Apostol Pavel a pus bazele primei comunități a creștinilor din Europa, potrivit https://rsc.byu.edu/. în anul 2016, Agenția UNESCO a ONU a înscris situl arheologic de la Filippi în lista Patrimoniului Mondial. Orașul Filippi a fost fondat de Filip al II-lea (care a domnit între anii 359-336 î.Hr., potrivit https://www.macedonian-heritage.gr/) pe rămășițele unei vechi colonii thasiene, în anul 356 î.Hr. Ulterior, a fost refăcut de romani, devenind ''Mica Romă'', și a fost ridicat la statutul de Colonia Augusta a Imperiului Roman în deceniile care au urmat bătăliei de la Filippi, din anul 42 î.Hr., în care armatele lui Octavian și Marc Antoniu le-au învins pe cele conduse de Cassius și Brutus, după asasinarea lui Julius Caesar, indică https://classicalstudies.org/. în această mare bătălie au fost implicate 40 de legiuni romane. Vibrantul oraș elenistic al lui Filip al II-lea, din care se pot vedea astăzi zidurile, porțile, teatrul și templul funerar, a fost înfrumusețat și transformat prin adăugarea de clădiri publice romane incluzând Forumul roman și temple romane aflate în partea de nord. Ulterior, orașul a devenit un important centru religios creștin și de pelerinaj, iar astăzi rămășițele bazilicilor creștine și biserica octogonală certifică importanța sa ca sediu metropolitan. Unul dintre fundamentele includerii în Patrimoniul Mondial UNESCO este legat de dovada excepțională a încorporării acestor regiuni în Imperiul Roman, așa cum evidențiază planul orașului și arhitectura de colonie romană care fac trimitere fără echivoc la ''mica Romă''. Ruinele bisericilor reprezintă dovada excepțională a înființării și dezvoltării timpurii a creștinismului, arată https://whc.unesco.org. O altă motivație care a determinat includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO face trimitere la monumentele din situl arhitectural de la Filippi, care exemplifică diferite tipuri arhitecturale și reflectă dezvoltarea arhitecturii în perioada romană și creștină timpurie. Forumul este un astfel de exemplu de spațiu public în provinciile estice ale Imperiului Roman. Biserica Octogonală, Bazilica cu naos transversal și Bazilica cu dom sunt elemente ale arhitecturii creștine timpurii. Orașul fortificat a fost afectat de marele seism din anul 620 d.Hr., iar multe pietre și elemente ale clădirilor inclusiv inscripții și bucăți de mozaic rămân dovadă a acelui tragic moment, chiar dacă totuși unele pietre au fost ulterior reutilizate la realizarea unor clădiri. Muzeul arheologic de la Filippi din sit este împărțit pe două niveluri, la primul fiind concentrate elementele specifice perioadei preistorice și până în perioada romană, iar la cel de-al doilea nivel regăsim partea de moștenire creștină a orașului, de la perioada creștinismului timpuriu până la declinul orașului Filippi în secolul al VII-lea și începutul ocupației otomane, indică https://www.discovergreece.com/. Construcțiile și intervențiile moderne în sit au fost în general limitate la investigațiile arheologice și la măsurile necesare pentru protecția și consolidarea sitului. Situl are o zonă tampon de protecție suplimentară de 176 de hectare, beneficiind de cel mai înalt grad de asigurare în conformitate cu prevederile Legii naționale 3028 per 2002, fiind din anul 2013 Zonă protejată A. Proprietatea este gestionată la nivel local de Serviciul Regional al Directoratului General de Antichități și Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii și Sporturilor. în 2014 a fost redactat un plan de management, care trebuie implementat în colaborare cu o comisie formată din șapte membri cu reprezentare din partea agențiilor municipale și guvernamentale, sub coordonarea unui responsabil local cu antichitățile, mai precizează https://whc.unesco.org. După momentul înscrierii sale în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 2016, situl arheologic de la Filippi continuă să fie una dintre principalele atracții turistice ale Greciei. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto : www.whc.unesco.org
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Tom Hanks
Tom Hanks, unul dintre cei mai talentați și iubiți actori de la Hollywood, a câștigat de două ori, consecutiv, premiul Oscar, pentru rolurile din 'Philadelphia' (1993) și 'Forrest Gump' (1994). S-a născut pe 9 iulie 1956, în Concord, California. După divorțul părinților, a rămas cu tatăl său, Amos Hank, un bucătar itinerant, stabilindu-se în Oakland, California. Aici a absolvit Liceul Skyline, în 1974, și apoi Colegiul Chabot din Hayward, unde a studiat teatru. începând din 1977, a participat la sesiunile de vară ale Great Lakes Shakespeare Festival, ce avea loc în Lakewood Ohio, jucând în mai multe producții realizate după operele lui William Shakespeare. A câștigat, în 1978, Cleveland Critics Circle Award la categoria cel mai bun actor, pentru rolul Proteus în spectacolul 'The Two Gentlemen of Verona'. în 1980, s-a mutat la New York. După mai multe audiții și un mic rol într-un film cu buget redus, 'He Knows You're Alone' (1980), a reușit să obțină rolul principal în serialul 'Bosom Buddies' (1980-1982). Deși sitcomul a fost anulat după două sezoane, Tom a reușit să obțină roluri în cunoscuta serie de filme 'Happy Days' (1974-1984), 'Taxi' (1978-1983), 'The Love Boat' (1977-1987) și 'Family Ties' (1982-1989), arată site-urile https://www.biography.com/ și https://www.imdb.com/. Actorul și regizorul Ron Howard i-a oferit lui Tom Hanks rolul principal din filmul său 'Splash' (1984), un om care se îndrăgostește de o sirenă, interpretată de actrița Daryl Hannah. Filmul a fost o surpriză frumoasă, iar Hanks a devenit dintr-odată un chip cunoscut. Au urmat filmele 'Bachelor Party' (1984), 'The Man with One Red Shoe' (1985), 'Volunteers' (1985), 'The Money Pit' (1986), 'Nothing in Common' (1986) și 'Dragnet' (1987), care chiar dacă au fost considerate eșecuri de către critici, prestația actorului a fost întotdeauna apreciată. Recunoașterea deplină a talentului său actoricesc a venit odată cu rolul din filmul lui Penny Marshall, 'Big' (1988), care i-a adus aprecierea Asociației Criticilor de Film din Los Angeles și un Glob de Aur pentru cel mai bun actor, precum și prima sa nominalizare la Oscar. în anii următori, a jucat atât în comedii, precum 'Turner and Hooch' (1989), 'Joe Versus the Volcano' (1990), dar și în dramele 'Punchline' (1988) și 'Bonfire of the Vanities' (1990). După o interpretare memorabilă a rolului unui manager al unei echipe feminine de baseball în 'A League of Their Own' (1992), Hanks s-a bucurat de două hituri uriașe în 1993: 'Sleepless in Seattle', o comedie romantică scrisă de Nora Ephron, în care a jucat din nou cu actrița Meg Ryan, după 'Joe Versus the Volcano', și 'Philadelphia', alături de Denzel Washington (Premiul Oscar pentru cel mai bun actor; Ursul de Argint, cel mai bun actor; Globul de Aur pentru cea mai bună interpretare într-un film - dramă - 1994). A urmat pelicula 'Forrest Gump' (1994), în regia lui Robert Zemeckis, în care Tom Hanks face un rol de excepție: un om obișnuit a cărui inocență dezarmantă ajunge să întrupeze o generație. Filmul a fost distins cu șase premii Oscar, între care premiul pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor și cel mai bun actor într-un rol principal, notează https://www.cinemagia.ro/. Tom Hanks în filmul "Forrest Gump" (1994) în 1995, a fost distribuit în prima animație complet computerizată - 'Toy Story' - primul film major al parteneriatului Disney / Pixar, în care și-a împrumutat vocea personajului principal, cowboy-ul Woody. Au urmat: 'Toy Story 2' (1999), 'Toy Story 3' (2010), 'Toy Story 4' (2019), care a câștigat, în 2020, premiul Oscar pentru cel mai bun lungmetraj de animație. Tot în 1995, a jucat într-un alt blockbuster, 'Apollo 13', în regia lui Ron Howard, un film cu peste 500 de milioane de dolari încasări la box-office și cu două premii și șapte nominalizări la Oscar, patru nominalizări la Globul de Aur, un premiu BAFTA. Tom Hanks a debutat în regie și scenariu cu filmul 'That Thing You Do!' (1996), care s-a bucurat de un succes moderat. A produs, a regizat, a scris scenariul și a jucat în serialul HBO de succes 'From the Earth to the Moon' (1998), câștigător al mai multor premii Emmy. Tot în 1998, a apărut în filmul 'Saving Private Ryan', regia Steven Spielberg, care i-a adus, în 1999, cea de-a patra nominalizare la Oscar. Au urmat: 'You've Got Mail' (1998), alături de Meg Ryan, 'The Green Mile' (1999), 'Cast Away' (2000), 'Catch Me If You Can' (2002), 'Band of Brothers' (2002, câștigător al mai multor premii Emmy), 'The Polar Express' (2004, voce, film de animație), 'Charlie Wilson's War' (2007). (de la stg. la dr.) Tom Hanks, Bill Paxton şi Gary Sinise în filmul Apollo 13 (1995) în 2008, Tom Hanks a jucat rolul profesorului Robert Langdon în 'Angels & Demons', după cel de-al doilea roman al scriitorului Dan Brown, iar în 2016 a avut același rol într-o nouă ecranizare a unui alt roman al scriitorului american - 'Inferno'. Din filmografia sa mai amintim: 'Cloud Atlas' (2012), 'Captain Phillips' (2013, actorul a fost nominalizat la premiile Globul de Aur și BAFTA, la categoria cel mai bun actor), 'Ithaca' (2015), 'Bridge of Spies' (2015), 'Sully' (2016, regia Clint Eastwood), 'A Hologram for the King' (2016, după romanul omonim al scriitorului Dave Eggers), 'The Post' (2018, regizat de Steven Spielberg), 'A Beautiful Day in the Neighborhood' (2019), 'News of the World' (2020, dramă istorică după bestsellerul omonim scris de Paulette Jiles), 'Greyhound' / 'USS Greyhound: Bătălie în Atlantic' (2020), 'Finch' (2021), potrivit https://www.cinemagia.ro/. Actorul este căsătorit din 1988 cu actrița Rita Wilson, cu care are doi fii, Chester și Truman Theodor. Tom Hanks mai are doi copii - Colin și Elizabeth - dintr-o căsătorie anterioară. Din 1992, actorul are o stea pe faimosul Hollywood Walk of Fame, potrivit https://walkoffame.com/. în 2004, a primit 'Stanley Kubrick' Britannia Award pentru Excelență în Film din partea BAFTA. în 2014 a primit Kennedy Center Honor și în 2016, a fost recompensat cu cea mai înaltă distincție a SUA - Medalia Libertății și cu Hollywood Actor Award, în cadrul celei de-a 20-a ediții a Premiilor Filmului Hollywoodian (Hollywood Film Awards). în 2017, a fost premiat la categoria cel mai bun actor, în cadrul galei People's Choice Awards și a primit distincția Records of Achievement Award pentru rolurile sale din filme ca 'Saving Private Ryan', 'Apollo 13' și 'Bridge of Spies' care reflectă istoria SUA, cu prilejul Galei anuale a premiilor Fundației Arhivelor Naționale, potrivit https://www.archivesfoundation.org/. Tom Hanks a primit, în ianuarie 2020, la cea de-a 77-a ediție a galei de decernare a Globurilor de Aur, prestigiosul trofeu onorific - Cecil B DeMille Award. (de la stg. la dr.) Martin Landau, Dianne Wiest, Jessica Lange şi Tom Hanks, la cea de-a 67 ediţie a Premiilor Oscar (1995) Ca autor, a publicat, în 2017, 'Uncommon Type', o colecție de nuvele, urmată în 2022 de romanul de debut al actorului, 'The Making of Another Major Motion Picture Masterpiece', potrivit https://www.penguin.co.uk/. în 2022, actorul a jucat în pelicula ''A Man Called Otto'', o comedie cu accente dramatice adaptată după romanul ''A Man Called Ove'', publicat în 2012 de scriitorul suedez Fredrik Backman. în același an, a avut un rol secundar în filmul biografic 'Elvis', în care l-a întruchipat pe managerul lui Elvis Presley. Cu toate că filmul s-a bucurat de mare succes în rândul criticilor, totalizând opt nominalizări la Oscar - inclusiv la categoria dedicată celui mai bun actor - interpretarea neinspirată a actorului i-a adus două premii mult mai puțin invidiate - Razzie Awards, potrivit AFP. Hanks a revenit în 2026 în animația Disney 'Toy Story 5', dând voce legendarei jucării Woody și are în pregătire filme precum 'Greyhound 2', 'Lincoln in the Bardo', 'The Comebacker', preconizat pentru anul 2027, notează https://www.imdb.com/. AGERPRES/(Documentare - editor: Irina Andreea Cristea; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
Cântăreața de muzică ușoară, Angela Similea, împlinește 80 de ani (9 iulie)
Angela Similea, una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară din țara noastră, a interpretat de-a lungul unei cariere de peste 40 de ani, nenumărate piese devenite șlagăre, cum ar fi: 'Să mori de dragoste rănită' (a primit, în 2000, titlul de 'Melodia Secolului XX', acordat de TVR), 'Un albastru infinit', 'Trenul galben fără cai', ''Piano, pianissimo'', ''Casa mea'', ''Dacă n-ai fi existat'', ''Nu-mi lua iubirea'', ''Voi cânta pentru mileniul trei'', ''Iubește-mă de-ți plac așa cum sunt''. S-a născut la 9 iulie 1946, în comuna 1 Decembrie, județul Ilfov. Atracția față de muzică și-a manifestat-o din copilărie, când obișnuia să cânte în timp ce mergea cu tramvaiul, spre neplăcerea mamei sale care îi spunea că trebuie să aleagă o 'meserie decentă'. A vrut să urmeze o facultate de medicină pentru a deveni medic pediatru. însă a asistat, pentru prima dată, la un concert al Mariei Tănase, ceea ce a făcut-o să se îndrepte spre o carieră în muzică, conform site-ului https://m.cinemagia.ro/. Festivalul Internaţional de muzică uşoară 'Cerbul de Aur' ediţia a III-a, desfăşurat la Brasov în perioada 3 - 8 martie 1970. în imagine: cântăreaţa Angela Similea, câştigătoarea Cerbului de Argint, 1970. Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhiva istorică AGERPRES Cel care i-a descoperit talentul a fost profesorul de muzică din liceu, Marin Teofil, care a îndrumat-o către compozitorul George Grigoriu. Acesta a sfătuit-o să ia lecții de canto și, astfel, Angela Similea a început să studieze la Școala Populară de Artă cu reputata profesoară Florica Orăscu, avându-l corepetitor pe compozitorul Marius Țeicu. A început să cânte în 1965, afirmându-se în cadrul Festivalului artiștilor amatori, unde a obținut locul III cu piesa 'Câmpia sub lună' de V. Veselovski, apoi premiul I la concursul Primăvara bucureșteană. Festivalul Naţional de muzică uşoară 'Mamaia'. în imagine: cântăreaţa Angela Similea, 1993. Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES Primul succes a venit odată cu obținerea premiului al II-lea la Festivalul Internațional ''Cerbul de aur'' din 1970, când a câștigat Cerbul de argint. în 1972, la Festivalul ''Orfeul de aur'' din Bulgaria, a obținut locul al II-lea cu melodia ''Tu ești primăvara mea'' de Florin Bogardo. Invitată în spectacole, dar și în emisiuni radio și TV, a cântat alături de alte nume sonore din muzica românească: Margareta Pâslaru, Marina Voica, Mirabela Dauer, Dida Drăgan, Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu, Corina Chiriac. Festivalul Naţional de muzică uşoară 'Mamaia'. în imagine: cântăreaţa Angela Similea, 1995. Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES A colaborat cu compozitori de referință din muzica românească: George Grigoriu, Temistocle Popa, Marius Țeicu, Ion Cristinoiu, Adrian Enescu, Jolt Kerestely, Dan Iagnov, Florin Bogardo, Marcel Dragomir. De altfel, o bună perioadă a avut turnee de succes cu trupa Savoy condusă de Marian Nistor. De-a lungul carierei, a lansat peste 500 de melodii, care în interpretarea ei au devenit șlagăre - ''De n-ai să vii'', ''Dor de viață'', ''Adu-mi clipa de lumină'', ''Voi râde iar'', ''La revedere'', ''Trăiesc'', ''Adio, dar rămân mereu cu tine'', ''Nostalgie'', ''Bună ziua, dragoste'', ''S-a deschis o ușă'', ''Cineva'', ''Cheamă iubirea'', ''Vis de iarnă'', ''Tangoul'' și multe altele, potrivit lucrării 'Meridianele cântecului' (Editura Muzicală, București, 1989). Festivalul Naţional de muzică uşoară 'Mamaia'. în imagine: cântăreaţa Angela Similea, 1996. Foto: (c) AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES Este totodată protagonista unor roluri principale în filme precum: 'Rămășagul', 'O zi la București'. A jucat în musical-urile ''Adio, femei'', cu Ștefan Iordache, și ''Corina'', cu Florin Piersic. S-a implicat în multe proiecte caritabile, fiind primul artist care, după 1990, a organizat și a prezentat primul teledon din România - ''Telefon Leucemia'' (1994) - pentru a sprijini copiii cu această boală. La acel concert, Angela Similea a scos la licitație o parte dintre celebrele ei rochii, iar banii obținuți au fost donați în acest scop caritabil. în 2009, Angela Similea a fost unul dintre artiștii care s-au implicat în lansarea proiectului 'Banca de Alimente' al Crucii Roșii Române. A urcat pe scenă, în 2010, în cadrul spectacolului umanitar 'Viață pentru viață', alături de alți artiști, pentru a susține Asociațiile de Pacienți în lupta împotriva cancerului de sân, cancerului uterin și a celui de prostată. Succesul Angelei Similea a fost răsplătit, în timp, cu numeroase premii, dintre care amintim: Discul de platină (Electrecord) - 1998, Discul de aur (Electrecord) - 2000, Premiul pentru 30 de ani de carieră artistică (Electrecord) - 2000, Premiul de excelență pentru întreaga carieră, în cadrul Galei Muzicii Ușoare Românești - 2002, Premiul ''Discul de aur'' pentru vânzări record ale albumului ''Lumea mea'' - 2007, Premiul ''Discul de platină'' - 2008. A obținut o serie de distincții și la festivaluri internaționale, între care: ''Orfeul de Aur'' (Bulgaria, medalie de argint); ''Opt șlagăre în studio'' (Moscova, Premiul special de interpretare); Festivalul de muzică ușoară Los Angeles 1984 (Premiul special); Festivalul de la Sopot (Polonia, Premiul Miss Obiectiv); Festivalul de la Dealin (Cehoslovacia, Premiul I de interpretare). Angela Similea a primit Discul de Aur pentru vânzări record ale albumului 'Lumea mea'. în imagine: Angela Similea şi Lucian Niţă, director executiv OVO MUSIC, 2007. Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES în 2004, Președinția României i-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - 'Muzică', ''pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești''. Cântăreața a revenit pe piața muzicală în 2005, cu un nou album, intitulat ''Lumea mea'', realizat de Ovidiu Komornyik. A continuat colaborarea cu Ovidiu Komornyik și casa lui de discuri, cei doi apărând în numeroase spectacole precum ''Șlagărele noastre toate'' (București, 2011), 'Seară magică' (Sibiu, 2012), Festivalul Internațional 'George Grigoriu' (Brăila, 2012), 'Sărbătoarea Muzicii' (Alba Iulia, 2012), Summer Fest (Botoșani, 2013) ș.a., dar și în cadrul unor emisiuni TV. Ulterior, artista a decis să nu mai urce pe scenă pentru a cânta. Angela Similea în recitalul vedetelor din România pe scena Festivalului Cerbul de Aur 2008. Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU /Arhiva istorică AGERPRES în 2014, a fost proiectat, la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca, scurtmetrajul ''Să mori de dragoste rănită'', regizat de Iulia Rugină, după melodia cu același nume interpretată de Angela Similea. Artista a acceptat să aibă o apariție specială în acest film. La proiecția scurtmetrajului, cântăreața a venit, în premieră, în fața publicului, spunând că 'Să mori de dragoste rănită' este un proiect în care 'toată lumea a pus ce avea mai bun'. Angela Similea și compozitorul și interpretul Marius Țeicu au lansat, pe 24 aprilie 2019, la magazinul 'Muzica' din Capitală, trei noi albume. Primele două, 'Să ne reamintim' și 'Trăiesc', sunt albume cu melodii compuse de Marius Țeicu și interpretate de Angela Similea, al treilea - 'Refrene de aur' (vol. 1 și 2) - cuprinde melodii compuse de Marius Țeicu interpretate de mai mulți cântăreți de muzică ușoară: Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Marina Voica, Gabriel Dorobanțu, Adrian Daminescu, Loredana Groza, Monica Anghel, Oana Sârbu, Aurelian Andreescu, Paula Seling, Silvia Dumitrescu, Gabriel Cotabiță, Aurelian Temișan și însuși compozitorul. în 2020, i-a fost conferit titlul de cetățean de onoare al Capitalei, în semn de recunoștință pentru contribuția avută la evoluția muzicii ușoare românești. Artista are un băiat, Sorin, stabilit în SUA de peste 25 de ani, și doi nepoți, Jan Christian și Ana Grace. Lansarea celor trei albume ale cântăreţei Angela Similea şi compozitorului şi interpretului Marius Ţeicu, eveniment organizat la Magazinul 'Muzica' din Bucureşti, 2019. Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU /Arhiva istorică AGERPRES A fost invitata cântărețului Aurel Temișan, care a susținut, pe 18 noiembrie 2024, pe scena Sălii 'Ion Caramitru' a Teatrului Național București, concertul 'Oameni', dedicat celebrului compozitor Marius Țeicu, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES. Nico, printre mulții artiști care au cântat cu acest prilej, a interpretat unul dintre șlagărele Angelei Similea - 'Trăiesc' (versuri Eugen Rotaru). Cântăreața Angela Similea va fi omagiată, în cadrul unui concert aniversar, organizat pe 9 noiembrie 2026, de Aurelian Temișan și de soția sa, actrița Monica Davidescu, la Teatrul Național din București, în semn de prețuire pentru întreaga sa carieră. Deși va fi prezentă în sală, interpreta nu va urca pe scenă, notează https://www.b1tv.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
7 iulie - Ziua mondială a ciocolatei
Ziua mondială a ciocolatei a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 și de atunci a devenit o sărbătoare populară pentru iubitorii de ciocolată din întreaga lume. Se crede că 7 iulie a fost ziua în care ciocolata a fost adusă pentru prima dată în Europa în anul 1550, deși există unele dezbateri cu privire la data exactă, potrivit https://www.cocoaandheart.co.uk/. Ciocolata provine din arborele de cacao, al cărui nume științific este Theobroma cacao, care înseamnă 'hrana zeilor' în limba greacă. Arborele este originar din regiunile tropicale ale Americii, potrivit https://candyusa.com/story-of-chocolate/fun-facts-about-chocolate/. Cuvântul 'ciocolată' derivă din cuvântul aztec 'xocoatl', care înseamnă 'apă amară'. Mayașii și aztecii au fost printre primii care au cultivat arbori de cacao și au consumat ciocolată sub formă de băutură amară. Ei credeau că are proprietăți divine și o foloseau în ceremoniile religioase. Totodată, era folosită ca monedă de către civilizațiile mesoamericane. Era un simbol al bogăției și puterii în societățile lor, potrivit https://www.chocolate-museum.wien/. Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO Prima fabrică de ciocolată a fost înființată pe teritoriul Statelor Unite, în 1765. Aceasta a deschis calea pentru producția de masă și disponibilitatea pe scară largă a ciocolatei. Batoanele de ciocolată au apărut în secolul al XIX-lea. Pentru a produce 450 de grame de ciocolată sunt necesare aproximativ 400 de boabe de cacao. Aceste boabe trec printr-un proces complex de recoltare, fermentare, uscare, prăjire și măcinare, pentru a produce ciocolată. Se estimează că există 1,5 milioane de ferme de cacao în Africa de Vest, de unde provine cea mai mare parte a cantității de cacao (70%), potrivit https://candyusa.com. Unii arbori de cacao au peste 200 de ani, dar majoritatea produc boabe de cacao care pot fi comercializate doar în primii 25 de ani. Statul Côte d'Ivoire (Coasta de Fildeș) este cel mai mare producător de cacao, furnizând aproximativ 40% din aprovizionarea mondială. Majoritatea fermelor de cacao nu sunt deținute de companiile care produc ciocolată. Elveția este renumită atât pentru producția sa de ciocolată, cât și pentru consumul de ciocolată pe cap de locuitor. Producătorii de ciocolată elvețieni sunt cunoscuți pentru măiestria și atenția la detalii, Toblerone și Lindt numărându-se printre cele mai recunoscute mărci, conform www.chocolate-museum.wien și www.statista.com. Ciocolata se topește puțin sub temperatura corpului, motiv pentru care se simte atât de fină în gură. Ea conține cafeină, dar de obicei mult mai puțină decât cafeaua. Totuși, ciocolata poate fi dăunătoare câinilor și pisicilor din cauza teobrominei. Cel mai mare muzeu al ciocolatei din lume, Choco-Story din Belgia, atrage pasionați de ciocolată din întreaga lume pentru o călătorie prin istoria, producția și degustarea ciocolatei. în ceea ce privește consumul de ciocolată în 2026, Germania se află în frunte, cu un consum anual pe cap de locuitor estimat la 8,1 kilograme în 2026, urmată de Elveția vecină, cu 7 kg. Marea Britanie nu este departe, cu un consum estimat la 6,9 kg pe cap de locuitor. La celălalt capăt al scalei, India și China au un consum pe cap de locuitor considerabil mai mic, de 0,3 și, respectiv, 0,1 kilograme, potrivit https://www.statista.com/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Summitul NATO din 2026 are loc la Ankara, în zilele de 7-8 iulie, având pe agendă teme precum investițiile în apărare, industria apărării sau sprijinul pentru Ucraina. 'Sarcina noastră este clară: transformarea angajamentelor aliate în rezultate concrete. Investiții sporite, producție industrială și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate acestea contribuie la o Alianță NATO mai puternică și la o securitate sporită pentru noi toți.', a precizat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la 22 mai 2026, conform https://www.nato.int/. Vor participa, între alții, președintele american, Donald Trump, președintele Coreii de Sud, Lee Jae Myung, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Se așteaptă, conform unei relatări Reuters din 3 iulie (https://www.reuters.com/), ca europenii să lase în urmă divergențele cu președintele american, Donald Trump, privind Iranul și Groenlanda și să demonstreze că își asumă un rol sporit în apărarea continentului, în contextul în care Washingtonul își restrânge angajamentele față de Alianță. Oficialii europeni se tem că războiul din Iran ar putea umbri summitul, fie în cazul unei escaladări a conflictului (aflat în prezent sub incidența unui armistițiu fragil), fie dacă Trump își va vărsa furia asupra europenilor pentru că nu au făcut mai mult în sprijinul operațiunilor militare americane, conform sursei citate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, afirmă, potrivit sursei citate, că reuniunea din 7-8 iulie va demonstra că europenii își respectă promisiunile de a majora cheltuielile pentru apărare, în scopul descurajării oricărui atac din partea Rusiei, urmând să fie semnate contracte de înarmare în valoare de zeci de miliarde de dolari. în urma angajamentului asumat anul trecut de a investi 5% din PIB în apărare, site-ul evenimentului arată că pentru anul 2025, aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile de bază în domeniul apărării cu 139 de miliarde de dolari, în termeni nominali. Unii aliați vor atinge pragul de 5% încă din 2026, devansând calendarul stabilit. Summitul de la Ankara va garanta că aliații nu doar investesc mai mult, ci investesc în capacitățile adecvate, necesare pentru a asigura securitatea alianței (https://www.nato.int). în privința industriei apărării, la Summit se va arăta, conform sursei citate, că o descurajare și o apărare puternice necesită forțe armate puternice, dotate cu echipamentul adecvat, inclusiv arme, vehicule și tehnologii noi. NATO colaborează cu industria pentru a crește producția, a consolida lanțurile de aprovizionare și a furniza capabilitățile de care Alianța are nevoie, cu viteză și la scară largă. Forumul Industriei de Apărare, ce este parte a Summitului NATO de la Ankara, va arăta cum industria își intensifică eforturile pentru a menține Alianța pregătită. Considerând că securitatea NATO este indisolubil legată de cea a Ucrainei, pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, Aliații vor continua să ofere Ucrainei un nivel fără precedent de asistență militară, sprijinind capacitatea acesteia de a se apăra, scrie site-ul https://www.nato.int/. în acest sens, Summitul de la Ankara va continua să consolideze sprijinul NATO pentru Ucraina, ajutând țara să își satisfacă nevoile urgente de apărare și asigurând caracterul sustenabil, pe termen lung, al asistenței militare aliate. Summitul de la Ankara din 2026 este cel de-al doilea summit al NATO găzduit de Turcia. în 2004, la Istanbul, a avut loc un summit de referință, la care au participat lideri din cele 26 de state aliate. Evenimentul s-a desfășurat la doar câteva luni după cea mai amplă etapă de extindere a NATO de până atunci: aderarea a șapte noi membri, cunoscută sub numele de 'Big Bang'. România și Summitul de la Ankara Obiectivele României în cadrul Summitului de la Ankara au fost dezbătute și aprobate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 29 iunie 2026. România urmărește consolidarea posturii de descurajare pe Flancul Estic și va prezenta oficial forțele și mijloacele tehnice ale Armatei Române ce pot fi puse la dispoziția alianței pentru viitoarele misiuni și operațiuni comun, conform Administrației prezidențiale. La Summitul de la Ankara, din 7-8 iulie va participa și președintele Nicușor Dan. 'în cadrul Summitului, președintele Nicușor Dan va reconfirma statutul țării noastre de Aliat de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică, evidențiind contribuțiile naționale pe toate domeniile de interes de pe agenda reuniunii. De asemenea, președintele României va accentua importanța continuării sprijinului Aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic. Nu în ultimul rând, președintele Nicușor Dan va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime', informează Administrația prezidențială la 4 iulie (https://www.presidency.ro/). Anteriorul Summit anual al NATO de la Haga, din iunie 2025 Anteriorul summit anual al NATO a avut loc la 24-25 iunie 2025, la Haga, și s-a concentrat pe trei priorități: * creșterea investițiilor în apărare și o partajare mai echitabilă a sarcinilor de către aliați; * consolidarea capacității industriale de apărare a Alianței și extinderea liniilor de producție; * continuarea sprijinului neclintit al NATO pentru Ucraina. (sursa: https://www.nato.int/en/what-we-do/introduction-to-nato/nato-summits#heading-8) Aliații s-au angajat să investească anual 5% din produsul intern brut în apărare până în 2035, inclusiv 3,5% pentru cerințele de bază în materie de apărare pentru forțele armate aliate și 1,5% pentru cheltuieli legate de apărare și securitate în domenii precum protecția infrastructurii critice, o creștere majoră față de angajamentul de 2% pentru investiții în apărare pe care aliații l-au asumat în 2014. în cadrul unui eveniment paralel al summitului, axat pe cooperarea industrială în apărare, aliații au discutat soluții practice pentru consolidarea cooperării transatlantice, stimularea capacității de producție și sprijinirea inovației, inclusiv prin colaborarea strânsă cu Uniunea Europeană și Ucraina. Aliații au lansat, de asemenea, noi politici pentru îmbunătățirea dezvoltării și achiziționării de noi capabilități, și anume un Plan de acțiune actualizat pentru producția de apărare, prima Strategie spațială comercială a NATO și un Plan de acțiune pentru adoptare rapidă pentru a accelera ritmul în care aliații dezvoltă și integrează noi tehnologii. Summiturile NATO Summiturile NATO sunt reuniuni la nivel înalt (șefi de stat și de guvern) ale Consiliului Nord-Atlantic (NAC), ce oferă țărilor membre ocazia periodică de a discuta chestiuni importante cu care se confruntă Alianța și de a stabili direcția strategică a activităților acesteia. Reuniunile la nivel înalt au loc adesea în momente-cheie ale evoluției Alianței. Acestea nu sunt reuniuni ordinare, ci etape importante în procesul decizional al Alianței. Astfel de reuniuni sunt utilizate, de exemplu, pentru a introduce noi politici, a invita noi membri în Alianță, a lansa inițiative majore și a consolida parteneriatele. Summiturile NATO au loc întotdeauna într-o țară membră a Alianței și sunt prezidate de secretarul general al NATO. De regulă, deciziile adoptate în cadrul unui summit iau forma unor declarații și comunicate. Acestea sunt documente publice care explică deciziile Alianței și reafirmă sprijinul aliaților pentru politicile NATO. Ultimul summit NATO a avut loc la Haga, în Țările de Jos, în perioada 24-25 iunie 2025. Următorul are loc la Ankara, în Turcia, în zilele de 7 și 8 iulie 2026. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andrea Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
DOCUMENTAR: Actorul Sylvester Stallone împlinește 80 de ani (6 iulie)
Sylvester Stallone, cu o constituție atletică și părul brunet, este actor, scenarist, regizor și producător american, iar fanii din întreaga lume se adună să vadă filmele lui de peste 40 de ani, ceea ce-l face să fie una dintre cele mai mari atracții de box office de la Hollywood. S-a născut pe 6 iulie 1946, în cartierul neobișnuit Hell's Kitchen din New York, părinții fiind Jackie Stallone (născută Labofish) și Frank Stallone. Tatăl său era imigrant italian, iar mama sa avea origini franceze (din Bretania) și germane. A urmat cursurile Colegiului American al Elveției și ale Universității din Miami, obținând o diplomă de licență, potrivit imdb.com. Inițial, a avut roluri mici în filme precum 'The Party at Kitty and Stud's' (1970), thrillerul 'Klute' (1971) și comedia 'Bananas' (1971). A avut un moment important în carieră alături de tânărul actor Henry Winkler, împărțind rolul principal în filmul cu bande de adolescenți, scris cu succes, 'The Lords of Flatbush' (1974). Au urmat alte roluri în film și televiziune, majoritatea în producții neinspirate, cu excepția oportunității de a interpreta un pilot de curse megaloman și însetat de sânge pe nume 'Machine Gun Joe Viterbo' în filmul 'Death Race 2000' (1975), produs de Roger Corman. Cu toate acestea, Stallone era dornic să fie recunoscut și ca scenarist, nu doar ca actor, și, inspirat de lupta din 1975 dintre Muhammad Ali și Chuck Wepner din Cleveland, a scris un scenariu despre un luptător căruia i s-a oferit 'oportunitatea de un milion la unu' de a lupta pentru titlul la categoria grea. 'Rocky' (1976) a devenit subiect de legendă cinematografică, primind zece nominalizări la Premiile Academiei, câștigând Premiul pentru Cel mai bun film din 1976 și declanșând una dintre cele mai de succes serii de filme din istorie, mai menționează imdb.com. După 'Rocky' (1976), Stallone a lansat 'F.I.S.T. ' (1978) și 'Paradise Alley' (1978), înainte de a-l învia pe Rocky Balboa în continuarea 'Rocky II' (1979). A doua parte a filmului nu a avut succes ca primul 'Rocky', a avut totuși un box office puternic. Filmele ulterioare 'Nighthawks' (1981) și 'Victory' (1981) nu au reușit să atragă publicul, așa că Stallone a fost din nou atras pe teritoriul familiar cu 'Rocky III' (1982) și un adversar de temut în 'Clubber Lang', interpretat de fostul bodyguard musculos, Mr. T. Al treilea film din 'Rocky' a depășit cu mult prima continuare în ceea ce privește încasările de box office. Personajul Beretei Verzi 'John Rambo' a fost creația scriitorului canadian David Morrell, iar romanul său a fost adaptat pe ecran cu Stallone în rolul principal în 'First Blood' (1982), cu Richard Crenna și Brian Dennehy în distribuție. Filmul a fost un succes surpriză care a polarizat publicul datorită comentariilor sale despre războiul din Vietnam, care erau relativ proaspete în conștiința publicului american. Lăsând la o parte punctele de vedere politice, filmul a fost un succes mondial, iar o continuare a urmat curând, 'Rambo: First Blood Part II' (1985), care a atras critici și mai puternice din mai multe părți datorită intrigii filmului despre americanii care ar fi fost arestați în Vietnam. A doua aventură a lui 'John Rambo' a fost o sursă majoră de venit pentru Stallone și l-a consolidat ca unul dintre cei mai importanți actori masculini ai anilor 1980. Fiind pe valul unei popularități uimitoare, Stallone l-a chemat pe vechiul său partener de sparring Rocky Balboa să urce din nou în ring pentru a apăra mândria americană împotriva unei amenințări sovietice, sub forma unui impunător boxer rus pe nume 'Ivan Drago', interpretat de Dolph Lundgren în 'Rocky IV' (1985). A patra apariție a fost oarecum controversată în rândul fanilor 'Rocky', deoarece nivelurile de violență păreau excesive în comparație cu filmele 'Rocky' anterioare. Stallone a continuat cu o serie de filme cu tematică macho, care au fost primite cu critici mixte din partea fanilor săi. 'Cobra' (1986) a fost un haos stângaci, 'Over the Top' (1987) a fost la fel de mediocru, 'Rambo III' (1988) l-a prezentat pe Rambo confruntându-se cu rușii în Afganistan, iar filmul cu prieteni polițiști 'Tango & Cash' (1989) pur și simplu nu a nimerit-o, deși a avut o distribuție de top și a existat o chimie între Stallone și colegul său de platou, Kurt Russell. Au urmat peliculele: 'Rocky V' (1990), în care l-a abordat pe Tommy 'Machine' Gunn, interpretat de luptătorul greu din viața reală, Tommy Morrison, strănepotul legendei ecranului John Wayne; comedia 'Oscar' (1991), 'Stop! Or My Mom Will Shoot' (1992), filmul de acțiune futurist 'Demolition Man' (1993) și 'Judge Dredd' (1995), inspirat din benzile desenate. Interesant este că Stallone s-a îndepărtat apoi de personajele entuziaste și de oțel pe care le interpretase pentru a acumula câteva kilograme în plus și a aborda un rol mai dramatic provocator în intrigantul 'Cop Land' (1997), cu Robert De Niro și Ray Liotta în rolurile principale. Nu este un clasic al genului, dar 'Cop Land' (1997) a surprins cu siguranță mulți critici cu interpretarea discretă a lui Stallone. Stallone și-a împrumutat apoi talentul vocal pentru povestea de aventură animată 'Antz' (1998), a reluat rolul făcut celebru de Michael Caine într-un remake teribil al filmului 'Get Carter' (2000), s-a urcat înapoi într-o mașină de curse pentru 'Driven' (2001) și a jucat ca invitat special în rolul 'Fabricantului de jucării' în al treilea capitol al extrem de popularei serii de filme 'Spy Kids', 'Spy Kids 3: Game Over' (2003). Demonstrând că vârsta nu l-a obosit, Stallone i-a readus pe boxerul Rocky Balboa pentru a juca în 'Rocky Balboa' (2006) și veteranul din Vietnam 'Rambo' (2008). în ultimii ani a jucat în: 'The Expendables' (2010), 'The Expendables 2' (2012), 'The Expendables 3' (2014), 'Creed' (2015), 'Guardians of the Galaxy: Vol. 2' (2017), 'Creed 2' (2018), 'Rambo: Last Blood' (2019), 'The Suicide Squad' (2021), 'Guardians of the Galaxy: Vol. 3' (2023), 'The Expendables 4' (2023), 'Armor' (2024), 'Alarun' (2025) și seria tv 'Tulsa King' (2022-2025). Sylvester Stallone, fie că îl iubești sau îl urăști, și-a construit o carieră de invidiat și foarte respectată la Hollywood, în plus, a influențat considerabil cultura populară modernă prin intermediul mai multor personaje iconice din film. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dãdârlat)
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o condiție prealabilă pentru atingerea obiectivelor mai ample de sustenabilitate economică, socială și de mediu. Pornind de la o serie de declarații și rezoluții globale - de la Declarația Universală a Drepturilor Omului până la Agenda de Acțiune de la Addis Abeba - rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite își propune să pună în lumină viețile și luptele celor care exploatează solul și îngrijesc pământul în colțurile rurale ale lumii, menționează sursa citată. în esență, hotărârea are în vedere povara disproporționată a sărăciei, foametei și excluziunii suportată de comunitățile rurale - în special de femei, popoare indigene și tineri - a căror rezistență este prea adesea trecută cu vederea. Aceasta subliniază rolurile vitale pe care aceste grupuri le joacă în dezvoltarea agricolă, securitatea alimentară și gestionarea ecologică, solicitând emanciparea lor prin acces la terenuri, muncă decentă și includerea în procesul decizional. Susținând o abordare integrată a dezvoltării rurale care să cuprindă cunoștințele tradiționale, egalitatea de gen și incluziunea digitală, rezoluția își imaginează un viitor în care prosperitatea rurală nu mai este un ideal evaziv, ci o realizare globală comună, semnalează www.un.org. Marcarea Zilei mondiale a dezvoltării rurale, așa cum a fost subliniată, nu este concepută ca un simplu gest ceremonial, ci ca un catalizator pentru acțiuni semnificative. Guvernele, societatea civilă, organizațiile internaționale și instituțiile academice sunt invitate să participe la sărbătorirea anuală prin activități concrete, dialog politic și inițiative la nivel local, indică sursa citată. Dezvoltarea rurală nu se rezumă doar la geografie, ci și la sărăcie, echitate, securitate alimentară și sustenabilitate, conform www.un.org. Potrivit ONU, 80% dintre cei mai săraci oameni ai lumii trăiesc în zone rurale, câștigând mai puțin de 2,15 dolari pe zi; peste 1 miliard de oameni se confruntă cu sărăcie multidimensională acută - peste jumătate sunt copii (PNUD 2024); jumătate din populația rurală nu are acoperire medicală (față de 22% în zonele urbane) (DESA 2021). Fermele familiale produc 80% din alimentele lumii (FAO), iar femeile reprezintă 43% din forța de muncă agricolă, însă se confruntă cu bariere în ceea ce privește terenurile, creditele și tehnologia, informează sursa citată. Aceste provocări necesită investiții, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, menționează www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproape unul de celălalt, dar și oportunitatea de a descoperi varietatea de sensuri pe care le poartă acest gest. Sărutul nu este doar un act romantic. El reprezintă o expresie universală a dragostei, afecțiunii, prieteniei și respectului. Din punct de vedere biologic, un sărut pasional activează peste 30 de mușchi ai feței, fapt ce poate contribui la tonifierea musculaturii feței, menținerea elasticității pielii și la prevenirea ridurilor, potrivit publicației American Journal of Medicine, amjmed.com. Mai mult, sărutul liberează endorfine, oxitocină și dopamină, hormoni care reduc stresul, cresc senzația de fericire și întăresc legătura emoțională între parteneri. Conform unui studiu publicat în revista științifică Microbiome, în timpul unui sărut intim de 10 secunde se pot transfera aproximativ 80 de milioane de bacterii. Cuplurile care se sărută deseori pasional ajung să împartă comunități similare de bacterii orale. Această expunere constantă funcționează ca un exercițiu de imunizare, ajutând organismul să își dezvolte anticorpi și să mențină echilibrul microbiomului, arată și sciencedirect.com. Deși interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecțiune și, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic și senzual, el poate fi și un semn de respect, prietenie, salut, admirație, reconciliere, supunere, de intenții pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul. în context religios, față de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament și evlavie. Sărutul a inspirat de-a lungul timpului numeroși artiști, devenind un motiv central în istoria artei universale. Tabloul 'Sărutul', semnat de Gustav Klimt, înfățișează un cuplu îmbrățișat pe un fundal aurit, decorat cu motive decorative bizantine și geometrice. Klimt transformă sărutul într-o experiență aproape mistică, un simbol al unirii perfecte dintre masculin și feminin. Folosirea abundentă a aurului și a detaliilor ornamentale face din această operă una dintre cele mai recunoscute și reproduse imagini ale artei moderne. Sursa foto: artsandculture.google.com O altă operă emblematică este sculptura 'Sărutul' a lui Auguste Rodin. Realizată inițial ca parte a 'Porților Iadului', lucrarea surprinde momentul intim dintre Paolo și Francesca, personaje din 'Infernul' lui Dante. Sursa foto: musee-rodin.fr Constantin Brâncuși a creat mai multe variante ale 'Sărutului'. Spre deosebire de romantismul lui Rodin, sculptorul gorjean a esențializat forma, reducând cuplul la un bloc compact, geometric, cu trăsături stilizate. 'Sărutul' lui Constantin Brâncuși simbolizează unitatea primordială, eternitatea legăturii și influența artei populare românești. Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO 'Sărutul' este și titlul unei picturi în ulei pe pânză realizată de artistul italian Francesco Hayez, fiind considerată capodopera absolută a Romantismului italian. Deși la suprafață lucrarea înfățișează o scenă intensă și pasională dintre doi tineri îndrăgostiți, ea ascunde un puternic mesaj politic legat de Risorgimento (mișcarea de unificare a Italiei din secolul al XIX-lea). Sursa foto: History of Art Group/Facebook Sărutul a fost o temă recurentă în opera lui Pablo Picasso, cea mai cunoscută versiune fiind pictată în 1969. Sursa foto: pablopicasso.org Ziua internațională a sărutului este marcată prin campanii pe rețelele sociale, evenimente organizate de cafenele, restaurante sau posturi de radio. Multe cupluri organizează sesiuni foto, competiții pentru cel mai lung sărut sau pur și simplu petrec timp împreună. Printre valorile promovate de această zi se numără consimțământul, respectul reciproc și afecțiunea sinceră. Sărutul transcende culturile și granițele, fiind un limbaj universal al emoțiilor. Totuși, în anumite culturi, sărutul public rămâne un subiect sensibil, ceea ce face ca această zi să fie și un prilej de reflecție asupra libertății de exprimare a afecțiunii. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie 1949, la București. A debutat în teatru în 1971, în ultimul an de studenție (a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1972, la clasa lui Ion Cojar) cu rolul Mărioara din piesa 'Sânziana și Pepelea', o producție a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, montată de Alexandru Tocilescu pe scena Studioului Casandra. Tot aici, a mai jucat în spectacolul 'Cînticele comice; Trei crai de la răsărit', în regia lui Ion Cojar, potrivit https://star.cimec.ro/. (de la stg. la dr.) Regizorul Stere Gulea, actriţele Anca Sigartau şi Luminita Gheorghiu, actorul Marian Râlea şi directorul de imagine Vivi Dragan Vasile, la vizionarea de presă a filmului "Sunt o babă comunistă', organizată la CinemaPro, Bucureşti, 20 august 2013. Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO Repartizată după absolvire la Teatrul 'Mihai Eminescu' din Botoșani, primele roluri - Lizzie și Victoria - le-a avut în piesele 'Profesiunea doamnei Warren' și 'O fată imposibilă', urmate de 'Moralitatea doamnei Dulska' (1973), 'A doua față a medaliei' (1973), 'Frumoasa fără corp' (1974), 'Omul care aduce ploaie' (1974), 'Ultima cursă' (1974). A apărut, apoi, în anii 1974-1975, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat în spectacolul 'Tinerețe fără bătrânețe', după Eduard Covali, în regia Cătălinei Buzoianu. Actriță a Teatrului Bulandra din București (din 1976 până în 2003, când s-a pensionat), Luminița Gheorghiu a interpretat nenumărate tipologii de personaje în piese precum: ''Pelicanul'' de August Strindberg (1976), 'La lilieci' de Marin Sorescu (1978), 'Casa cea nouă' de Carlo Goldoni (1978), ''Unchiul Vanea'' de A.P. Cehov (1985), 'Uriașii munților' de Luigi Pirandello (1987), 'Omul cu mîrțoaga' de George Ciprian (1989), 'Deșteptarea primăverii' de Frank Wedekind (1991), 'Teatrul comic' de Carlo Goldoni (1992), 'A șaptea poruncă' de Dario Fo (1993), 'Suită de crime și blesteme' de Euripide (1994), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (1994), ''Trei surori'' de A.P. Cehov (1995), 'Julius Caesar' de William Shakespeare (1995), 'Tacâmuri de pui' de György Spiró (1998), 'Tango' de Slawomir Mrozek (2001), ''De Pretore'' de Eduardo de Filipo (2003), 'Richard al III-lea se interzice' de Matei Vișniec (2006), conform https://star.cimec.ro/. Actriţa Luminita Gheorghiu la vizionarea de presă a filmului "Sunt o babă comunistă', organizată la CinemaPro, Bucureşti, 20 august 2013. Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO A jucat și la Teatrul Mic ('Căutând semne de viață inteligentă în univers', după o lucrare scrisă de Jane Wagner, 2006), la Teatrul de Comedie ('Audiția', de Aleksandr Galin, 2004), la Teatrul 'Constantin I. Nottara' ('Bigudiuri', de Mimi Brănescu, 2004; 'în piața Vladimir', de Ludmila Razumovskaia, 2009), la Teatrul Metropolis ('Ajutorul', după György Schwajda, 2009; 'Baba care ascultă Abba', de Catherine Aigner, 2013), la Compania 'Mașina de vise' ('Două surori mortale' / '3 o'clock', de Anna Maria Bamberger, 2012), conform www.ziarulmetropolis.ro. Primul rol care a consacrat-o ca actriță de film a fost în 1987, când a jucat-o pe Catrina, în pelicula 'Moromeții', regia Stere Gulea. Debutul l-a avut în filmul 'Stejar, extremă urgență' (1973, regia Dinu Colceag), urmat de 'înainte de tăcere' (1978, regia Alexa Visarion), 'Mai presus de orice' (1980, regia Nicolae Mărgineanu, Dan Pița), 'Semnul Șarpelui' (1981, regia Mircea Veroiu), 'Secvențe' (1982, regia Alexandru Tatos), 'Fapt divers' (1984, regia Andrei Blaier), 'Mireasma ploilor târzii' (1984, regia Mircea Moldovan), 'Clipa de răgaz' (1986, regia Șerban Creangă), 'Marea sfidare' (1989, regia Manole Marcus), conform lucrării '1234 cineaști români' (Ed. Științifică, București, 1996). în perioada anilor 90 a jucat în peste 30 de producții cinematografice, acceptând provocările regizorilor din diferite generații precum Elisabeta Bostan, Laurențiu Damian, Lucian Pintilie, Radu Mihăileanu, Nicolae Mărgineanu, Stere Gulea, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Călin Peter Netzer, Corneliu Porumboiu, Horațiu Mălăele și mulți alții. între aceste filme s-au aflat: 'Campioana' (1990), 'Drumul câinilor' (1991), 'Rămânerea' (1992), 'Trahir' (1993), 'Privește înainte cu mânie' (1993), 'Stare de fapt' (1996), 'Prea târziu' (1996), potrivit https://www.cinemagia.ro/. Actorul Dan Nuţu îi decernează premiul pentru "Cea mai bună actriţă în rol principal actriţei Luminiţa Gheorghiu, pentru rolul interpretat în pelicula "Pozitia Copilului', în cadrul celei de-a opta ediţii a Galei Premiilor Gopo, eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi Transilvania Film, la Opera Naţională. Bucureşti, 24 martie 2014. Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO A fost distribuită, în anii 2000, în numeroase producții celebre, interpretările sale fiind premiate. A jucat în: 'Marfa și banii' (2001), 'Maria' (2003), 'București - Berlin' (2005, regia Anca Miruna Lăzărescu), 'A fost sau n-a fost?' (2006, regia Corneliu Porumboiu), 'Interior. Scară de bloc' (2007, scurtmetraj, regia Ciprian Alexandrescu), '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile' (2007, regia Cristian Mungiu), 'The Yellow Smiley Face'/'Fața galbenă care râde' (2008, scurtmetraj, regia Constantin Popescu), 'Nunta mută' (2008, regia Horațiu Mălăele), 'Francesca' (2009, regia Bobby Păunescu); 'Fotografia' (2010, scurtmetraj, regia Victor Dragomir), 'Aurora' (2010, regia Cristi Puiu), 'După dealuri' (2012, regia Cristian Mungiu). Pentru rolul asistentei medicale Mioara Avram din 'Moartea domnului Lăzărescu', Luminița Gheorghiu a obținut, în 2005, premiul 'Bayard d'Or' pentru cea mai bună actriță, la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia, potrivit http://aarc.ro/, iar Asociația Criticilor de Film din Los Angeles i-a atribuit premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar (2006). La Festivalul Internațional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2005), Luminița Gheorghiu a fost premiată pentru rolul principal, iar Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) i-a acordat, în 2006, Premiul pentru cea mai bună actriță. Luminița Gheorghiu a jucat inclusiv în producții străine: coproducția 'Train de vie'/'Trenul vieții', în regia lui Radu Mihăileanu (1998 - premiera internațională, 2002 - premiera în România), 'Cod necunoscut' ('Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages', 2000, cu Juliette Binoche), regia Michael Haneke; 'Vreme de restriște' ('Le temps du loup', 2003, cu Isabelle Huppert), regia Michael Haneke; miniseria 'Sex Traffic' (2004, cu Anamaria Marinca și Maria Popistașu), produsă și regizată de englezul David Yates. A avut roluri și în seriale TV, între care amintim: 'Detectiv fără voie' (2001, regia Doina Teodoru), 'Lombarzilor 8' (2006, regia Titus Muntean, Andreea Păduraru, Alexandru Maftei), 'Deschide ochii' (2016, regia Iura Luncașu). Protagonistă a filmului 'Poziția copilului' (2013), în regia lui Călin Peter Netzer (Ursul de Aur la Berlinala 2013), Luminița Gheorghiu a obținut, în 2014, Premiul Gopo la categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal într-un film de lungmetraj ficțiune. Tot în 2013, a interpretat rolul principal în filmul 'Sunt o babă comunistă', ecranizare a romanului omonim scris de Dan Lungu, regizat de Stere Gulea. Au urmat filmele 'Cuscrii' (2014, regia Radu Potcoavă) și 'Aferim!' (2015, regia Radu Jude). A fost membră a Uniunii Cineaștilor din România. Actrița a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Iași (IIFF), Premiul de Excelență pentru întreaga carieră. în 2013 i-a fost decernat Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Film Transilvania (31 mai - 9 iunie, Cluj-Napoca), a cărui imagine a fost. La 9 mai 2016, a primit Premiul pentru întreaga activitate la cea de a XXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Anul următor, la cea de-a patra ediție a Galei Premiilor 'Constantin Brâncoveanu', desfășurată la Ateneul Român, a primit Premiul la categoria Film. De asemenea, s-a numărat printre personalitățile premiate la 25 martie 2019, la Gala Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF). Actrița Luminița Gheorghiu a încetat din viață la 4 iulie 2021, la vârsta de 71 de ani. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele britanice, a fost convocat la 5 septembrie 1774 primul Congres Continental pentru a pune în discuție întreaga situație, însă la 26 octombrie 1774 s-a încheiat fără mari poziții comune adoptate. Cel de-al doilea Congres Continental s-a întrunit la 10 mai 1775, în Philadelphia, adunând laolaltă delegați din cele 13 colonii pentru a discuta sprijinirea revoluției americane și gestionarea eforturilor de război împotriva Coroanei Britanice, potrivit history.state.gov. Cu acel prilej, John Hancock a fost ales președinte al Congresului. La 10 iunie 1775, John Adams a propus Congresului să ia în considerare forțele din Boston ca fiind armata continentală și a avansat necesitatea desemnării unui general. Prin urmare, la 15 iunie același an, George Washington a fost nominalizat să conducă armata, iar o zi mai târziu acesta a acceptat. Pentru a plăti armata, Congresul a adoptat mai multe legi financiare, iar coloniile reprezentate la congres și-au luat angajamentul să împartă povara financiară a retribuției trupelor, arată https://www.loc.gov/. în faza incipientă a războiului, după declanșarea ostilităților, doar o parte dintre coloniști îmbrățișau eliberarea completă de sub administrația britanică. Abordarea s-a schimbat pe măsură ce Coroana Britanică a încercat să înăbușe rebelii cu o forță armată considerabilă. Regele George al III-lea a marșat în mesajul său către parlament, în octombrie 1775, pentru luarea unor măsuri ferme asupra coloniilor și a cerut extinderea armatei și marinei regale. Știrea i-a determinat, în ianuarie 1776, până și pe liderii conservatori proeminenți să renunțe la speranțele lor de reconciliere cu Coroana Britanică. Thomas Paine a publicat, în prima lună a anului 1776, pamfletul ''Common Sense'', în care milita pentru dreptul natural la independență al coloniilor, subliniind, totodată, că acesta reprezenta singurul curs posibil pentru colonii. Pamfletul s-a vândut în peste 150.000 de copii în doar câteva săptămâni de la publicare. în martie 1776, convenția revoluționară și-a exprimat votul în favoarea independenței, urmând apoi votul altor șapte colonii până la jumătatea lunii mai a anului 1776. La 7 iunie 1776, delegatul de Virginia, Richard Henry Lee, a introdus o moțiune prin care cerea independența coloniilor înaintea întrunirii Congresului Continental în Pennsylvania State House din Philadelphia. Pe fondul dezbaterilor aprinse, Congresul a amânat votul asupra rezoluției lui Lee și a cerut un răgaz de câteva săptămâni. La 11 iunie 1776, în cadrul lucrărilor celui de-al doilea Congres Continental, a fost coagulat un comitet format din cinci persoane, care a primit sarcina de redactare a unei declarații formale a intențiilor coloniilor. Comitetul era format din: John Adams din Massachusetts, Thomas Jefferson din Virginia, Benjamin Franklin din Pennsylvania, Roger Sherman din Connecticut și Robert R. Livingtone din New York. Fiecare membru al comitetului și-a pus amprenta în materie de cunoștințe și viziune politică la redactarea acestui important document pentru istoria statului american, arată https://worldhistoryedu.com/. La 33 de ani, Thomas Jefferson era cel mai tânăr dintre delegații participanți, potrivit https://constitutioncenter.org/. Chiar dacă Jefferson și-a pus în discuție calitatea de a fi parte la redactarea unui asemenea proiect, John Adams a recunoscut ulterior faptul că l-a determinat pe Jefferson să redacteze documentul pentru că avea cei mai puțini inamici politici și pentru că era cel mai bun scriitor, arată https://constitutioncenter.org/. Astfel, în cele din urmă, Jefferson a fost ales chiar președinte al comitetului celor cinci. Thomas Jefferson a avut la dispoziție 17 zile pentru realizarea documentului, pe care l-a structurat în câteva zile. într-o cameră închiriată pe 700 Market Street din Philadelphia, nu departe de Pennsylvania State House, unde se desfășurau lucrările congresului, Thomas Jefferson a scris declarația având alături câteva cărți și pamflete. Documentul - Declarația de Independență -, așa cum a fost schițat de Thomas Jefferson, era structurat în trei părți: preambulul, partea a doua și partea a treia. Preambulul a fost în mare parte ignorat la momentul redactării declarației, dar este partea care a devenit ulterior cea mai cunoscută și la care s-a făcut referire în mod constant. Cea de-a doua parte făcea trimitere la nelegiurile regelui Marii Britanii, iar cea de-a treia parte era cea care declara independența față de Coroana Britanică și care anunța că toate legăturile politice dintre Coroana Britanică și ''Statele Libere și Independente'' ale Americii trebuie să fie dizolvate complet, mai indică https://constitutioncenter.org/. Preambulul Declarației de Independență conține întreaga teorie a guvernării Americii, într-un pasaj care inspiră generațiile să înțeleagă rostul existenței drepturilor și libertăților în forma de guvernare a statului: ''Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toți oamenii au fost creați egali, că sunt înzestrați de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea se numără viața, libertatea și căutarea fericirii. Că, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne a căror justă autoritate derivă din consimțământul celor guvernați. Că, ori de câte ori o formă de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului să o schimbe sau să o abroge, instituind un nou guvern, bazat pe acele principii și organizat în acele forme care-i vor părea mai potrivite pentru a-i garanta siguranța și fericirea'', conform https://constitutioncenter.org/ și https://www.govinfo.gov/. Prin redactarea Preambulului, Thomas Jefferson a surprins esența ideilor care în cele din urmă aveau să definească Statele Unite ale Americii, arată https://constitutioncenter.org/. Preambulul Declarației de Independență este, de asemenea, o promisiune de libertate. Asemenea Părinților Fondatori, Thomas Jefferson a îmbrățișat o parte din gândirea unor filosofi reprezentanți ai secolului Iluminist, precum John Locke, Jean-Jacques Burlamaqui, Francis Hutcheson și Montesquieu. Când președintele Abraham Lincoln a susținut discursul de la Gettysburg, în timpul războiului civil, în noiembrie 1863, la câteva luni după ce Armata Uniunii a învins forțele Confederației în bătălia de la Gettysburg, el a făcut trimitere și chiar a folosit pasaje din limbajul utilizat de Thomas Jefferson în documentul redactat în 1776 al declarației de independență și l-a transformat într-o pledoarie constituțională. Abraham Lincoln a considerat că ''principiile lui reprezintă definițiile și axiomele unei societăți libere'', așa cum a scris el cu puțin timp înainte de aniversarea zilei de naștere a lui Thomas Jefferson în 1859. Doi ani mai târziu, la aniversarea lui George Washington, în 1861, Lincoln a spus într-un discurs desfășurat în sala numită atunci Independence Hall că mai degrabă s-ar lăsa asasinat în acel loc decât să renunțe la principiile Declarației de Independență. în 1832, Thomas Jefferson a precizat că membrii comitetului i-au cerut insistent să se ocupe de redactarea proiectului de declarație, pe care l-a trimis apoi lui Benjamin Franklin și lui John Adams, pentru a face observații pe marginea formei. Ulterior, noua versiune, modificată de Thomas Jefferson, a fost transmisă comitetului și, în final, Congresului. Redactat de Thomas Jefferson, proiectul de declarație a fost împărțit în cinci secțiuni, incluzând o formă introductivă, un preambul, corpul propriu-zis al declarației - cu două secțiuni - și o parte dedicată concluziilor. în termeni generali, partea introductivă stabilea pe deplin faptul că obținerea independenței față de Marea Britanie devenise necesară pentru colonii, potrivit www.history.com. Varianta finală de proiect a Declarației de Independență a fost avansată Congresului la 28 iunie 1776, conform https://history.state.gov. Congresul Continental, reunit la 1 iulie 1776, a adoptat, în ziua următoare, cu votul a 12 din cele 13 colonii, rezoluția lui Richard Henry Lee pentru independență. Procesul de dezbatere și revizuire a textului declarației lui Thomas Jefferson, incluzând observațiile făcute de John Adams și Benjamin Franklin, a continuat la 3 iulie și până în ziua de 4 iulie 1776, Congresul eliminând și revizuind o parte din textul declarației. Delegații nu au făcut modificări la preambulul documentului, iar partea principală a declarației a rămas în varianta avansată de Thomas Jefferson. Congresul a adoptat formal Declarația de Independență, la Philadelphia, în data de 4 iulie 1776, care avea să rămână în istoria SUA drept ziua independenței, potrivit www.history.com. O zi mai târziu, la 5 iulie, o versiunea imprimată a fost transmisă tuturor autorităților civile din toate cele 13 colonii, precum și ofițerilor înalți cu responsabilitate de comandă din cadrul trupelor continentale, indică https://www.csac.history.wisc.edu/. Adoptarea declarației de independență a Statelor Unite ale Americii reprezintă momentul hotărâtor pentru istoria națiunii și democrației americane, marcând în mod formal separarea celor treisprezece colonii de coroana britanică, potrivit https://constitutioncenter.org/. Pe lângă impactul privind destinul națiunii americane, documentul a generat o influență extraordinară și în afara Statelor Unite, cel mai mult în Franța în timpul revoluției franceze. Documentul s-a fundamentat pe principiile cheie ale libertății, egalității, căutării fericirii și a guvernării pe bază de consimțământ. Până în anii 1870, data de 4 iulie a fost o importantă sărbătoare calendaristică, pentru ca ulterior, după ce Congresul a adoptat proiectul de lege, la 28 iunie 1870, să devină sărbătoare federală - Ziua independenței, conform https://www.loc.gov. Din 1941, în timpul mandatului de președinte al lui Franklin Delano Roosevelt, data de 4 iulie a fost marcată drept Ziua națională a SUA. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: constitutioncenter.org
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția 47/90 din 16 decembrie 1992. Ulterior, la 23 decembrie 1994, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 49/155 prin care s-a stabilit ca începând cu anul 1995, Ziua internațională a cooperativelor să fie marcată în prima zi de sâmbătă a lunii iulie, potrivit www.un.org. Cooperativa este o asociație autonomă de persoane, reunite voluntar, pentru a răspunde aspirațiilor și nevoilor economice, sociale și culturale, prin intermediul întreprinderilor cu proprietate comună, controlate în mod democratic, potrivit site-ului Alianței Cooperației Internaționale - COOP, https://ica.coop/. Aceste asociații se bazează pe folosirea forțelor proprii, responsabilitate, democrație, egalitate, echitate și solidaritate, iar principiile cooperației sunt: apartenența voluntară și deschisă; controlul democratic al membrilor; participarea la capital a membrilor; autonomie și independență; educație, pregătire și informare; cooperare și cooperație; preocupare față de comunitate. Cea mai veche înregistrare a unei cooperative datează din 14 martie 1761, când la Fenwick, în Scoția, țesătorii locali au început să vândă, la reducere, conținutul unui sac de fulgi de ovăz. Prima afacere modernă de cooperare a fost stabilită în 1844, de un grup de circa 28 de artizani care lucrau în fabricile de bumbac din orașul englez Rochdale. Țesătorii s-au confruntat cu dificile condiții de muncă și salarii mici și nu își mai puteau permite prețurile ridicate ale alimentelor și bunurilor de uz casnic, astfel că au hotărât că, prin punerea în comun a resurselor lor limitate și prin colaborare, ar putea accesa bunurile de bază la un preț mai mic. Inițial, au fost disponibile doar patru produse: făină, fulgi de ovăz, zahăr și unt. Acești artizani de la Rochdale sunt considerați prototipul societății cooperatiste moderne și fondatorii Mișcării Cooperatiste. în prezent, Cooperativele angajează, direct sau indirect, peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume, estimându-se că sectorul are aproximativ un miliard de membri. Vocea cooperativelor din întreaga lume este Alianța Cooperativă Internațională, înființată în 1895 pentru a promova modelul cooperativ. Astăzi, membrii cooperativelor reprezintă cel puțin 12% din umanitate, iar cele trei milioane de cooperative din întreaga lume acționează împreună pentru a construi o lume mai bună, arată https://ica.coop/. în 2022, cooperativele din întreaga lume au aniversat 100 de ani de la proclamarea Zilei internaționale a cooperativelor (#CoopsDay) și 10 ani de la Anul Internațional al Cooperativelor al ONU (2012), sub sloganul 'Cooperatives Build a Better World'/ 'Cooperativele construiesc o lume mai bună'. Anul 2025 a fost Anul Internațional al Cooperativelor (AIC 2025). Acesta a fost proclamat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, pe 19 iunie 2024, pentru a sublinia rolul vital pe care cooperativele îl joacă în dezvoltarea durabilă. Tema 'Cooperativele construiesc o lume mai bună' a evidențiat contribuțiile cooperativelor la dezvoltarea durabilă în toate dimensiunile sociale, economice și de mediu, arătând că sunt factori cheie în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU până în 2030, conform www.coopsday.coop și https://2025.coop/. în 2026, cu prilejul Zilei internaționale a Cooperativelor, Alianța Cooperativă Internațională își invită membrii la un webinar cu tema 'Cooperative pentru o lume pașnică', care va explora modul în care cooperativele pot acționa ca și constructori de punți, încurajând dialogul și contribuind la redresare și reziliență într-o lume din ce în ce mai fragmentată, arată https://ica.coop/en/events/coopsday-2026. Tema din acest an se aliniază, de asemenea, cu tema Conferinței Globale ICA 2026, 'Construirea de punți: Contribuții cooperative pentru o lume pașnică'. într-un moment în care multe părți ale lumii se confruntă cu conflicte, fragmentare socială, inegalități în creștere, insecuritate economică și scădere a încrederii, există o nevoie tot mai mare de a construi punți și de a sprijini abordări care să consolideze coeziunea și să reconstruiască conexiunile între societăți. Conferința, care va avea loc în Panama, în zilele de 16-17 septembrie 2026, va explora contribuțiile pe care cooperativele le aduc păcii prin construirea de punți între oameni, comunități și idei și prin crearea de spații incluzive pentru participare. Conferința va reuni lideri ai cooperativelor, artizani, factori de decizie și parteneri din întreaga lume pentru a face schimb de idei, a împărtăși experiențe și a evidenția impactul și viitorul mișcării cooperatiste globale. Evenimentul este organizat în colaborare cu Cooperatives of the Americas și face parte dintr-o săptămână mai amplă dedicată reuniunilor și activităților cooperatiste în Panama. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.coopsday.coop
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. în prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'este o organizație umanitară auxiliară autorității publice și abilitată prin lege să asigure asistență umanitară în caz de dezastre și să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile'. Crucea Roșie Română asistă persoanele vulnerabile în situații de dezastre și de criză. Prin programele și activitățile sale în beneficiul societății, contribuie la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, protejează sănătatea și viața, promovează respectul fată de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică, potrivit https://crucearosie.ro/. Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR) este o organizație umanitară, membră a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Conform Legii SNCRR nr. 139/1995 art. 1 și Statutului său, Crucea Roșie Română (CRR) este persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial. Ea își desfășoară activitatea cu caracter umanitar, ca organizație auxiliară a autorităților publice. SNCRR este singura organizație umanitară din țară care, în conformitate cu Legea 139/1995 modificată și completată de Legea nr. 524/2004, Statutul SNCRR, Legea 481 din 2004 privind protecția civilă, HG 557 din 2016, are atribuții clare ca auxiliară a autorităților publice, mai ales în domeniul prevenirii și intervenției în caz de dezastre. Custodele Coroanei Române, Margareta, la ceremonia de aniversare a 10 ani de la lansarea proiectului Crucii Roşii Române "Banca de Alimente", 2019. Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO Prin organizarea sa teritorială, atât ca resurse umane, cât și logistice, CRR poate asigura un răspuns prompt încă din primele ore de la producerea unui dezastru, prin organizarea unor tabere de sinistrați, înființarea de puncte de triaj și de acordare a primului ajutor de bază. România a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864 și a ratificat-o în 1874. Doi ani mai târziu, la 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea Crucea Roșie din România care și-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colțea din București. Printre semnatarii actului de înființare a CRR, în 1876, se regăseau personalități importante ale vremii - Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza și dr. Carol Davila, amintește https://crucearosie.ro/. Primul președinte al CRR a fost prințul Dimitrie Ghica (între 1876-1897). ''La nici trei săptămâni de la înființare, în ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanță a Crucii Roșii Române a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. Pe baza solidarității ce unește Societățile Naționale surori, prima misiune a Crucii Roșii Române avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor răniți, indiferent de tabăra din care făceau parte'', se menționează pe același site. Custodele Coroanei Române, Margareta (ctr.), preşedintele Crucii Roşii Române, alături de voluntari ai CRR, la Palatul Elisabeta, 2017. Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO în 1919, SNCRR adera la Liga Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, iar în 1954, la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferința Internațională a Crucii Roșii, de la Viena, în 1965 și reactualizate în 1985, au stat la baza întregii activități a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989. în timpul Războiul de Independență (1877-1878), Crucea Roșie a intervenit cu personal sanitar, ambulanțe și trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie, a înființat așezăminte spitalicești în București și în diferite orașe din țară. între anii 1888 și 1892, societatea și-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. în 1891, s-a înființat școala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înființat un spital-școală cu zece paturi. în timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roșii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în București și în țară. însăși Regina Maria s-a implicat în operațiunile desfășurate în sprijinul răniților. Ulterior, CRR a oferit asistență miilor de prizonieri eliberați din captivitate, dar și invalizilor, bolnavilor și orfanilor de război, precizează site-ul https://crucearosie.ro/. între anii 1930 și 1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcționării școlii de infirmiere voluntare. Numărul filialelor CRR a crescut de la 84 în 1926, la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut, în aceeași perioadă, de la 18.000 la 30.000. în 1940, în urma ultimatumului dat de URSS, a Dictatului de la Viena și a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roșie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiați. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenția de la Geneva din 1929, care reglementa situația aviației sanitare aflată sub emblema Crucii Roșii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariția Escadrilei Albe a Crucii Roșii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei. După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, Crucea Roșie Română și-a mobilizat toate resursele materiale și umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniților, bolnavilor, prizonierilor și refugiaților, acționând astfel în condiții de război total. Un număr de 2.754 de surori voluntare de Cruce Roșie și 2.430 de auxiliare sanitare ale Crucii Roșii au muncit pe front și în spitale. Odată cu instaurarea regimului comunist, CRR și-a pierdut autonomia și, pentru o foarte lungă perioadă de timp, avea să funcționeze ca o anexă a noilor autorități, în special a celor medicale. Sfârșitul anului 1989 și anul 1990 au reprezentat pentru Crucea Roșie Română începutul revenirii la misiunea organizației, notează site-ul amintit. ''De-a lungul istoriei sale, Crucea Roșie și-a dezvoltat activitatea de pregătire și intervenție în caz de dezastre. Pe măsură ce România se confrunta periodic cu diferite tipuri de dezastre, cutremurul din 1940, inundațiile din anii 1970-1975 și seismul din 4 martie 1977, Crucea Roșie și-a diversificat operațiunile de ajutorare a oamenilor'', conform https://crucearosie.ro/. Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluția și repoziționarea Crucii Roșii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reușit separarea legislativului de deliberativ și prin derularea unui program de dezvoltare organizațională cu sprijinul Federației Internaționale și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, s-a mai făcut un pas în direcția alinierii la standardele internaționale actuale. în 2007, Crucea Roșie Română a lansat seria Galelor Crucii Roșii, cu scopul strângerii de fonduri și ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Având în vedere că în lume au loc mereu conflicte armate, tulburări interne, dezastre naturale, chimice, violențe, în urma cărora multe vieți sunt pierdute și multe familii ajung să fie separate de cei dragi, CRR ajută aceste familii să restabilească legăturile cu rudele apropiate sau să afle ce s-a întâmplat cu acestea, chiar și atunci când separarea a avut loc cu multe decenii în urmă. Serviciul căutări persoane al CRR face parte dintr-o rețea care reunește peste 186 de societăți naționale de Cruce Roșie/Semilună Roșie și colaborează cu Agenția Centrală de Căutări a CICR (Comitetul Internațional de Cruce Roșie) și cu Delegațiile CICR aflate în zonele de conflict armat. Crucea Roșie Română este prezentă la nivel național, cu reprezentare la fiecare nivel teritorial, având 47 de filiale, 1.996 subfiliale și 1.307 comisii. Actualul președinte al Crucii Roșii Române este Camelia Șucu, aleasă în această funcție la 27 mai 2023, pentru un mandat de patru ani, menționează site-ul https://crucearosie.ro/. în 2023, Societății Naționale de Cruce Roșie din România i-a fost acordat înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei. Cursul de prim-ajutor urmat la Crucea Roșie Română a devenit valabil și recunoscut oriunde în lume, datorită obținerii acreditării internaționale. Potrivit unui comunicat al Crucii Roșii Române, transmis la 7 aprilie 2025, întregul proces de acreditare a fost monitorizat și validat de organisme internaționale - Centrul Global de Referință în Primul Ajutor (GFARC) și International First Aid Attestation (IFAA). La 11 iunie 2025, Crucea Roșie Română a anunțat dezvoltarea unei rețele naționale de peste 1.900 de persoane instruite să ofere sprijin emoțional imediat în cazuri de urgență - de la calamități naturale la migrații forțate și conflicte armate. Potrivit unui comunicat, această capacitate, care a fost construită în ultimii trei ani, include voluntari, cadre medicale, asistenți sociali, profesori și alți profesioniști pregătiți să intervină rapid acolo unde trauma psihologică riscă să lase urme adânci. în 2026, Crucea Roșie Română a marcat 150 de ani de activitate umanitară printr-o gală aniversară organizată la 2 iulie, la Ateneul Român, în prezența Custodelui Coroanei, Margareta, și a Principelui Radu. Au fost evidențiate contribuția la dezvoltarea societății românești și rolul său esențial în intervenția în situații de urgență, acordarea de asistență umanitară, educația pentru sănătate și sprijinirea comunităților vulnerabile. Reunind reprezentanți ai autorităților publice, ai corpului diplomatic, ai Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, parteneri instituționali, sponsori, voluntari și angajați ai organizației, gala a prezentat un bilanț al principalelor realizări ale organizației din ultimii 150 de ani, precum și impactul pe care misiunea Crucii Roșii Române l-a avut asupra milioanelor de oameni sprijiniți de-a lungul generațiilor. Totodată, evenimentul a constituit un prilej de a celebra rezultatele obținute în ultimii ani și de a le mulțumi celor care au contribuit la îndeplinirea misiunii umanitare a organizației, fiind acordate distincții unor personalități, parteneri, susținători, angajați și voluntari care, prin implicarea și sprijinul lor constant, au contribuit la dezvoltarea proiectelor umanitare. în cadrul evenimentului, cei patru președinți ai Crucii Roșii Române din ultimele decenii - înaltpreasfințitul Arhiepiscop Nifon al Târgoviștei, Mitropolit Onorific, Mihaela Geoană, Majestatea Sa Custodele Coroanei și Camelia Șucu - au primit Medalia Aniversară 'Crucea Roșie Română 150 de ani'. Tot cu prilejul marcării a 150 de ani de către Crucea Roșie Română, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic, începând din 2 iulie 2026, o monedă din argint cu tema Societatea Națională de Cruce Roșie din România - 150 de ani de la înființare. Aversul monedei prezintă un detaliu al clădirii Spitalului Colțea, primul sediu al Crucii Roșii Române, inscripția 'ROMANIA' în arc de cerc, valoarea nominală '10 LEI', stema României și anul de emisiune '2026'. Reversul monedei redă emblema de Cruce Roșie în prim-plan și, în fundal, scene ilustrând activitatea Crucii Roșii Române din diferiți ani, inscripția circulară 'SOCIETATEA NATIONALA DE CRUCE ROSIE DIN ROMANIA - 150 DE ANI DE LA INFIINTARE' și anul de înființare '1876'. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală 'Soli la Curtea lui Ștefan cel Mare', organizată în Centrul Civic al municipiului Vaslui, se arată într-un comunicat de presă al organizatorilor. Sursa foto: Festivalul Vasluiul Medieval/Facebook Seara va continua la Ansamblul Monumental 'Podul înalt' de la Băcăoani, unde publicul va putea urmări și spectacolul 'Visul lui Ștefan cel Mare', adaptare după Cristina Tamaș, ce îi are în distribuție pe Maia Morgenstern și Marius Bodochi, alături de Mihai Barangă, Marcel Anghel, Teona Perju, Cătălina Rusu, Dumitru Florescu, Florin Gorgos, Lucian Arghire, Sorin Ghiorghe și copiii Lelia Șerban, Ștefania Mocanu, Albert Gabriel Hurdubae și Călin Obreja. Regia și ilustrația muzicală sunt semnate de Liviu Manolache, iar coregrafia de Mariana Baran. Sâmbătă, 4 iulie, scena festivalului va găzdui concertul Moldavia Symphony Orchestra, urmat de concertul IRIS Simfonic. Pe lângă aceste momente, Festivalul Vasluiul Medieval va aduce în fața vizitatorilor reconstituiri de lupte istorice, demonstrații de tehnici militare și viață medievală susținute de Ignis Vultus, Boierii Curții Domnești a Moldovei, Străjerii Cetății Neamțu, Străjerii Cetății Bistrița, ACT Tomis, Terra Ultrasilvana, Ordinul de Cavaleri Paladinii de Terra Medies și Trupa Nosa. Programul va fi completat de spectacole de dansuri tradiționale etnice, concerte de muzică medievală, folk și folk-rock, ateliere creative pentru copii, demonstrații meșteșugărești și numeroase activități dedicate întregii familii. * în perioada 3-5 iulie, Festivalul Medieval Oradea revine cu o ediție spectaculoasă și plină de adrenalină, se arată într-un comunicat al organizatorilor. Cetatea Oradea devine locul unei călătorii fascinante în lumea cavalerilor, a turnirurilor și a tradițiilor medievale care vor face inima oricărui participant să bată mai tare, menționează sursa citată. Programul festivalului va fi completat de concerte live, jonglerii cu foc, demonstrații de stegari, turniruri călare, cântece medievale și tururi ghidate. Pe scena festivalului vor avea loc în fiecare seară concerte cu artști precum Iris, Nightlosers, Zen Garden U2 Tribute, Baby Elvis, Zen MF, NOR. * Sâmbătă, 4 iulie, de la ora 19:00, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase', va avea loc premiera spectacolului 'Alo, provincia!'. Din distribuție fac parte: Mirela Vaida, Adrian Enache, Nae Alexandru și Cristian Simion, Oana Ghioca, Raluca Guslicov, Ana Donosa, Monalisa Basarab, Robert Emanuel, Diana Radu Stan, Alexandra Penciu, Radu Ghencea, informează organizatorii într-un comunicat. Sursa foto: Teatrul de Revista Constantin Tanase/Facebook își dau concursul Orchestra și Baletul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase'. Următoarea reprezentație este programată pe 5 iulie, de la ora 19:00, în același spațiu. Biletele pot fi achiziționate atât online, pe www.teatrultanase.ro, cât și de la Casa de bilete a Teatrului Tănase din Calea Victoriei nr. 33. * Ateneul Național din Iași a anunțat că încheie stagiunea artistică 2025-2026 cu două concerte în aer liber, care vor avea loc în weekendul 4-5 iulie, de la ora 20:00, în Grădina Palas. Potrivit organizatorilor, publicul va avea acces gratuit la aceste spectacole care îi vor aduce pe aceeași scenă pe cei 3 Tenori Ieșeni, alături de artiști români și internaționali de renume. Sursa foto: Ateneul Național din Iași/Facebook Prima seară, cea de sâmbătă, 4 iulie, va fi marcată de prezența artistului italian Al Bano, care va concerta alături de Jasmine Carrisi, Laura Bretan și de cei trei tenori ieșeni - Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă. Concertul va fi dirijat de Alterisio Paoletti și Marius Mădălin Munteanu și va reuni piese din repertoriul clasic și șlagăre internaționale. Duminică, 5 iulie, publicul este invitat la o gală dedicată muzicii de operă. Pe scenă vor urca cei trei tenori ieșeni, sopranele Elena Moșuc și Delia Grace Nobel, precum și trompetistul Julian Lupu. Concertul va fi dirijat de Daniel Jinga, iar acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra Metropolitană Iași. * Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța anunță lansarea proiectului cultural 'Vara la Constanța - Pe străzile mai puțin știute ale orașului', o inițiativă dedicată promovării istoriei moderne a Constanței și valorificării patrimoniului urban. Publicul este invitat să participe gratuit, în iulie și august, la opt tururi ghidate care vor dezvălui povești mai puțin cunoscute din centrul vechi al orașului. Sursa foto: minac.ro Tururile ghidate vor fi susținute de dr. Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care va prezenta publicului istoria locurilor, poveștile clădirilor și ale oamenilor care au contribuit la dezvoltarea orașului în perioada interbelică. Primul tur ghidat este programat sâmbătă - 4 iulie, de la ora 11:00, iar punctul de întâlnire este Lupa Capitolina (Ansamblul statuar 'Lupoaica'), din Piața Ovidiu. Următoarele tururi vor fi anunțate în timp util. Participarea este gratuită, fără înscriere prealabilă. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda) Sursa foto din deschidere: Ateneul Național din Iași/Facebook Explicaţie foto din deschidere: Ateneul Național din Iași a anunțat că încheie stagiunea artistică 2025-2026 cu două concerte în aer liber, care vor avea loc în weekendul 4-5 iulie, de la ora 20:00, în Grădina Palas.
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Cannes ('Indigenes'). Samy Naceri (Said Naceri, pe numele real) s-a născut la Paris, pe 2 iulie 1961, dintr-un tată algerian și o mamă franceză. A crescut în suburbiile Parisului, într-o familie modestă cu șapte frați. Fratele său Bibi Naceri este actor și scenarist de film și televiziune, alături de care a lucrat la filmul 'La Mentale' ('The Code'), lansat în 2002. încă de la o vârstă fragedă, Samy a visat să facă filme. După mulți ani de muncă asiduă a avut în sfârșit șansa de a-l întâlni pe un celebru director de casting (Bruno Delahaye), care i-a oferit primul său rol important - Nordine - în filmul ' Rai' (1995) de Thomas Gilou. Pentru reușita interpretării a câștigat Premiul 'Leopardul de Bronz' la Festivalul Internațional de Film de la Locarno (Elveția) și mențiunea specială pentru același film la Festivalul de Film de la Paris, notează https://www.imdb.com/. Rolul care l-a consacrat a fost cel al șoferului multitalentat Daniel Morales în filmul 'Taxi' (1998), primul din seria de patru. Filmul, în regia lui Gérard Pires, după un scenariu semnat de Luc Besson, i-a mai avut în distribuție, printre alții, pe actorii Frédéric Diefenthal, Marion Cotillard, Bernard Farcy. Rolul i-a adus o nominalizare, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor. în 2000 a fost turnat 'Taxi 2', regizor fiind Gérard Krawczyk, iar scenarist - același Luc Besson. Printre actori s-au aflat Frédéric Diefenthal, Emma Wiklund, Marion Cotillard, Bernard Farcy. în 'Taxi 3' (2003), Daniel Morales, alături de prietenul său polițist émilien Coutant-Kerbalec (Frédéric Diefenthal), înfruntă o gașcă deghizată în Moși Crăciuni, sub supravegherea atentă a Comisarului Gibert (Bernard Farcy), iar în 'Taxi 4' (2007), Daniel se află la volanul unei mașini speciale, încercând să prindă un evadat periculos, scăpat din mâinile polițistului émilien, în Marsilia. O altă interpretare apreciată a sa a fost în filmul 'Indigenes' ('Days of Glory') de Rachid Bouchareb, în 2006. Filmul de război spune povestea soldaților nord-africani care au luptat pentru Franța în cel de-Al Doilea Război Mondial. Interpretarea lui Naceri a demonstrat versatilitatea sa ca actor, ceea ce i-a adus laude și recunoaștere atât din partea criticilor, cât și a publicului din întreaga lume. A câștigat, cu acest prilej, Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Cannes. însă nu doar succesul l-a așezat pe actorul francez pe prima pagină a ziarelor, ci și viața sa tumultoasă, fiind condamnat de mai multe ori, pe fondul abuzului de droguri și al violenței, notează https://en.notrecinema.com/. Pe lângă filmele amintite, Samy Naceri a mai jucat în 'Calamity Malik' (1996), 'Maintenant ou jamais' (1997), 'Qui paiera les dégâts?' (1998), 'The Nest' (2002), 'Heliopsis' (2015, scurtmetraj), 'A votre service' (2015), 'Alibi.com' (2016), 'Identités' (2018), 'Olivia' (2019), 'Redemption Day' (2021), 'Menace sur Kermadec' (2022), 'Murder in Valbonne' (2023), 'The Saint 2: Blood and Dust' (2024), 'Cash Collectors' (2025). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a născut la 2 iulie 1951, în București. A absolvit, în 1974, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ''I. L. Caragiale'', clasa prof. Eugenia Popovici și George Carabin, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Național ''I.L. Caragiale'' din București, www.tnb.ro. Actorii Gheorghe Visu (stg.) şi Ştefan Iordache, în piesa de teatru "Maestrul şi Margareta", montată pe scena Teatrului Mic, Bucureşti, 24 octombrie 1980. Foto:; (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES într-un interviu acordat AGERPRES în septembrie 2016, Gheorghe Visu se definea a fi un artist crescut în 'școala lui Ciulei'. 'Eu sunt un actor de școală Ciulei, Esrig, Pintilie. Ei erau profesorii noștri când eram în facultate. învățam din spectacolele lui Ciulei. N-am lucrat niciodată cu el, dar eu așa sunt construit', a mărturisit Gheorghe Visu în interviul pentru AGERPRES. S-a remarcat, de-a lungul timpului, ca actor de teatru, film, în piese de televiziune sau de teatru radiofonic. Cele mai multe roluri le-a interpretat pe scena Teatrului Mic din București, dar a jucat, de asemenea, și la Teatrul Național ''I.L. Caragiale'', la Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie și Teatrul Metropolis din București, la Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploiești sau la Teatrul Național ''Mihai Eminescu'' din Timișoara. A debutat la Teatrul Național București, în 1971, în spectacolul ''Jocul de-a vacanța'' de Mihail Sebastian (regia Mihai Berechet), în care a interpretat rolul lui Jeff . Pe scena aceluiași teatru a mai jucat, între altele, în ''Dulcea pasăre a tinereții'' de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''îmblânzirea scorpiei'' de W. Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975), ''Căsătoria'' de N.V. Gogol (regia Sanda Manu, 1976), 'Cyrano de Bergerac' de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), 'Fata din Andros' de Terențiu (regia Grigore Gonța, 1978), ''Tamerlan cel Mare'' de Christopher Marlowe (regia Victor Ioan Frunză, 1996), 'Umbre' de Marilia Samper (regia Vlad Cristache, 2017) ș.a. Actorii Mihai Gruia Sandu (stg.) şi Gheorghe Visu, Bucureşti, 11 februarie 1992. Foto:; (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES A jucat, de asemenea, în zeci de piese pe scena Teatrului Mic. Amintim dintre acestea: ''Maestrul și Margareta'' de Mihail Bulgakov (regia Cătălina Buzoianu, 1980), 'Niște țărani' de Dinu Săraru (regia Cătălina Buzoianu, 1981), ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga (regia Silviu Purcărete,1985), 'Amurgul burghez' de Romulus Guga (regia Dan Pița, 1986), ''O scrisoare pierdută'' de Ion Luca Caragiale (regia Silviu Purcărete, 1988), ''Pescărușul'' de A. P. Cehov (regia Cătălina Buzoianu, 1993), ''Sonata fantomelor'' de August Strindberg (regia Cătălina Buzoianu, 1999), 'Viitorul e macultură' de Vlad Zografi (regia Nona Ciobanu, 2002), '8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89' (regia Ana Mărgineanu, 2004), 'Anul dispărut. 1989' de Peca Ștefan (regia Ana Mărgineanu, 2015), 'Deșteptarea primăverii' de Frank Wedekind (regia Vlad Cristache, 2017) ș.a. La Teatrul de Comedie, Gheorghe Visu a jucat în piesele 'Stăpânii rulotei' de Gerald Murphy (regia Dan Tudor, 2012), 'Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați' de Matei Vișniec (regia Alexandru Maftei, 2016) și 'Suflete moarte', dramatizare de Mihail Bulgakov după N.V. Gogol (regia Vlad Cristache, 2016), iar la Teatrul Metropolis - în piesa 'Bădăranii' de Carlo Goldoni (regia Dan Tudor, 2013).
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasmaniei, în linie dreaptă la est de Port Macquarie (oraș portuar și stațiune balneară renumită din Australia) și la aproximativ 600 km est de coasta continentală a Australiei, arată lordhoweisland.info. Administrativ, este parte integrantă din statul australian New South Wales. Are o suprafață de doar 14,5 kilometri pătrați și o populație permanentă de aproximativ 400 de locuitori. Insula Lord Howe este vârful erodat al unui vulcan stins din Oceanul Pacific, format în urmă cu aproximativ 6,4 - 6,9 milioane de ani. A apărut ca urmare a deplasării plăcii tectonice Indo-Australiene spre nord, potrivit lordhoweisland.info. Studiile realizate de experți, documentate de Lord Howe Island Museum, arată că insula a trecut prin două faze eruptive principale. Primul episod este reprezentat de erupțiile majore care au acumulat straturi groase de bazalt și au ridicat structura deasupra nivelului mării. Al doilea episod a cuprins scurgeri masive de lavă care au umplut o calderă vulcanică uriașă prăbușită. Aceste curgeri de lavă au format stâncile masive de bazalt vizibile astăzi, arată lhimuseum.com. Vârfurile muntoase gemene Lidgbird (777 m) și Gower (875 m) din sudul insulei sunt compuse din straturi orizontale succesive de bazalt. Partea sudică a insulei este dominată de munți abrupți, acoperiți de păduri tropicale dense, în timp ce nordul este mai plat, cu plaje albe, lagune turcoaz și recife de corali. Această diversitate geografică a permis dezvoltarea unor habitate variate, de la păduri umede la zone de coastă, fiecare adăpostind specii distincte. Laguna din vestul insulei este protejată de cel mai sudic recif de corali din lume, un fenomen posibil datorită curenților calzi care ajung dinspre Marea Coralilor. în proporție de peste 70%, flora aparține exclusiv insulei și nu poate fi găsită nicăieri altundeva. Palmierul Kentia este cel mai faimos palmier endemic al insulei, cultivat intens și exportat ca plantă decorativă de interior. Sophora howinsula este un arbore endemic spectaculos care produce flori galbene strălucitoare direct pe crengi. Margareta de munte (Olearia ballii ) este un arbust dens, care poate crește până la 1,5 m înălțime. Lord Howe găzduiește 12 specii de orhidee, unele endemice. Fauna este la fel de impresionantă. Insula este un paradis pentru păsări, găzduind peste 130 de specii, dintre care multe sunt endemice sau rare. Una dintre cele mai cunoscute este Lord Howe Woodhen, o pasăre incapabilă de zbor, care a fost la un pas de dispariție în anii 1970. Datorită unui program de conservare exemplar, populația sa a fost salvată și continuă să crească. Un alt simbol al insulei este insecta-baston (Dryococelus australis), supranumită 'homarul de pământ'. A fost considerată dispărută timp de 80 de ani, până când a fost redescoperită pe o stâncă izolată de pe insulă, în 2001. Acest fapt a devenit emblematic atât pentru fragilitatea, cât și pentru reziliența ecosistemelor insulare, arată whc.unesco.org. Apele din jurul Insulei Lord Howe sunt la fel de remarcabile. Reciful de corali este un punct de întâlnire între specii tropicale și subtropicale. Vibrantul ecosistem, protejat strict de autoritățile insulei, este format din pești colorați, țestoase, rechini inofensivi și corali rari. Au fost observate peste 500 de specii de pești și 90 de specii de corali. UNESCO subliniază că această zonă marină este una dintre cele mai curate și mai bine conservate din lume, datorită limitării accesului, reglementării pescuitului și educației comunității locale. La 20 de kilometri distanță de Insula Lord Howe și inclusă, la rândul său, în patrimoniul mondial Lord Howe, se află Piramida lui Ball, o stâncă extrem de îngustă și abruptă, cu înălțimea de 562 metri, lungimea de 1.100 metri și o lățime de doar 300 metri. Insula nelocuită a fost descoperită în mod oficial la data de 17 februarie 1788, de către locotenentul britanic Henry Lidgbird Ball, comandantul navei 'HMS Supply'. Acesta a decis să o denumească în onoarea lui Richard Howe, care în acea perioadă deținea funcția de Prim Lord al Amiralității în Marea Britanie. în cadrul aceleiași expediții, locotenentul Ball a numit spectaculoasa stâncă din sudul insulei Piramida lui Ball, de această dată după propriul său nume. Insula a rămas nelocuită până în 1834, când au sosit primele familii de coloniști. Insula Lord Howe este un model global de conservare. Accesul turiștilor este limitat la 400 de persoane simultan, pentru a preveni presiunea asupra ecosistemelor. Deplasarea se realizează preponderent pe bicicletă, iar insula funcționează pe principii de sustenabilitate: energie regenerabilă, gestionarea atentă a deșeurilor, protecția speciilor endemice și controlul strict al speciilor invazive. Deși izolată, insula are o comunitate mică, dar activă, care trăiește în armonie cu natura. Cei aproximativ 400 de locuitori sunt implicați direct în programele de conservare, iar turismul este orientat spre educație și respect față de mediu. Potrivit UNESCO, modelul Lord Howe demonstrează că dezvoltarea umană și protecția naturii pot coexista atunci când sunt gestionate responsabil, notează whc.unesco.org. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda) Sursa fotografiilor: whc.unesco.org
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a urmat simultan, Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept la Universitatea din București (1945-1949), potrivit volumelor 'Dicționarul General al Literaturii Române', Editura Universul Enciclopedic, 2006, și 'Dicționarul Scriitorilor Români', Editura Albatros, 2001. A fost redactor, șef de secție, redactor-șef adjunct în cadrul redacției culturale a Radiodifuziunii Române (1949-1964); corespondent AGERPRES la Roma (sept.-dec. 1964); director general al Televiziunii Române (1965-1968); director general adjunct al Radiodifuziunii Române (1968-1970); redactor-șef al cotidianului 'România liberă' (1970-1983). Octavian Paler, 1990 Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES Publicistic a debutat în anul 1958 în revista 'Luceafărul' cu poemul 'Ulciorul', iar editorial, în 1970, cu volumul de poezii 'Umbra cuvintelor. Definiții lirice', după care s-a consacrat în exclusivitate prozei de idei, eseistice. Toate scrierile sale, note de călătorie, eseuri, romane, adunate în peste 17 volume, sunt 'memorii interioare', confesiuni, meditații: 'Drumuri prin memorie. Egipt-Grecia' (1972, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), 'Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire' (1978, Premiul Academiei Române), 'Caminante. Jurnal (și contrajurnal) mexican' (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor), 'Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului' (1986), 'Viața ca o coridă' (1987), 'Don Quijote în Est' (1994), 'Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală' (1995), 'Rugați-vă să nu vă crească aripi' (1995), 'Aventuri solitare. Două jurnale și un contrajurnal' (1996), 'Poezii/Poems' (1998), 'Deșertul pentru totdeauna' (roman, 2001), 'Autoportret într-o oglindă spartă' (2003), 'Eul detestabil' (2005). Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO Ca prozator, a publicat romanele 'Viața pe un peron' (1981) și 'Un om norocos' (1984), un produs al simbiozei dintre lirism și narativitate, confesiune și speculație, pasiune și rațiune. Temperamental, scriitorul era un romantic care nu-și refuza sentimentalismul, dar nici nu îl etala. După anul 1989, părăsind poezia, a optat pentru eseul moralistic, devenind un important creator de opinie, analizând în articolele sale din ziare și din reviste fenomenul românesc socio-politic postrevoluționar. Modele sale au fost eseiștii spanioli Unamuno, Ortega y Gasset, dar și francezii Albert Camus sau Andre Malraux. După cum singur spunea, Revoluția l-a găsit 'interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate', astfel că și-a regândit majoritatea cărților, publicând noi versiuni: 'Scrisori imaginare' (1992, 1998), 'Apărarea lui Galilei' (1997), 'Drumuri prin memorie' (1999). Multe dintre volumele sale au fost traduse în limbile franceză și germană. A devenit director onorific al publicației 'România liberă' (1990-febr. 2001), iar apoi, din martie 2001, al ziarului 'Cotidianul'. Octavian Paler a fost distins cu Ordinul 'Steaua României' în grad de Cavaler (2003), pentru 'întreaga operă literară pusă în slujba culturii și spiritualității românești, pentru impresionanta activitate publicistică, cu înaltă încărcătură intelectuală, angajată cu devoțiune și consecvență întru apărarea valorilor fundamentale ale libertății umane și ale democrației, pentru propășirea societății românești'. De asemenea, a primit premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 2004. A murit la 7 mai 2007, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul 'Sfânta Vineri' din Capitală.
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea scriitorului Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2 iulie)
Elie Wiesel este una dintre cele mai importante conștiințe morale ale secolului XX, un supraviețuitor al Holocaustului, scriitor, activist pentru drepturile omului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Viața și opera sa reprezintă un testament viu împotriva uitării, indiferenței și a oricărei forme de ură. Cea mai cunoscută carte a sa este 'Noaptea', o mărturie autobiografică despre suferințele trăite în lagărele naziste. Tradusă în zeci de limbi, este una dintre cele mai puternice și influente mărturii despre Holocaust, fiind studiată în școli și universități din întreaga lume. Lucrarea transmite atât cumplita dramă a victimelor, cât și imensul pericolul al uitării trecutului. 'A uita înseamnă a ucide a doua oară', spunea Elie Wiesel, căci memoria victimelor reprezintă singura modalitate de a-i onora pe cei dispăruți și de a proteja viitorul. Opera lui Elie Wiesel promovează valori universale precum adevărul, toleranța, compasiunea și responsabilitatea morală. El a susținut că indiferența față de suferința celorlalți este una dintre cele mai grave amenințări la adresa umanității, amintindu-ne că 'indiferența este întotdeauna prietenul dușmanului', fiind o formă directă de complicitate cu răul. De aceea, a militat permanent pentru apărarea drepturilor omului, condamnarea genocidului, prevenirea rasismului, antisemitismului, discriminării și a oricărei forme de ură. în anul 1986, Elie Wiesel a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa la promovarea păcii, dreptății și demnității umane. Distincția a recunoscut nu doar valoarea literară a operei sale, ci și activitatea sa umanitară și civică. Elie (Eliezer) Wiesel a fost evreu-american de origine român. S-a născut la 30 septembrie 1928, la Sighet, județul Maramureș, în familia micului comerciant Șlomo Wiesel și a soției sale, Sara. Aici a trăit până la vârsta de 15 ani, conform site-ului Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel', inshr-ew.ro. în copilărie, a urmat studii religioase, făcute exclusiv în idiș și ebraică. în același timp, s-a familiarizat cu noțiuni de limbă română, germană și maghiară. în urma Dictatului de la Viena, din 1940, regiunea în care trăia familia Wiesel a devenit parte a Ungariei. în timpul studiilor gimnaziale pe care Elie Wiesel le urma la Oradea, a fost exmatriculat din cauza legilor cu caracter antisemit din învățământul public maghiar, precizează inshr-ew.ro. în aprilie 1944, Elie Wiesel, împreună cu familia sa, a fost internat într-un lagăr de concentrare, pentru ca după o lună, la 16 mai 1944, toți să fie deportați în Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Despărțit de mamă și de sora sa în vârstă de 7 ani, Elie Wiesel a rămas cu tatăl său, fiind siliți să muncească în fabrica complexului Auschwitz III Monowitz, Buna-Werke. Ulterior, avea să afle că cele două fuseseră exterminate. Tatăl său și-a pierdut viața atunci când deținuții evrei au fost trimiși în 'Marșul Morții', spre lagărul Buchenwald. Șlomo Wiesel a murit din cauza extenuării, dizenteriei, inaniției și bătăilor pe care le-a îndurat. Grav bolnav, profund afectat de ororile de neînchipuit la care a fost supus și la care a asistat, tânărul Elie Wiesel a reușit să supraviețuiască. La 11 aprilie 1945, a fost eliberat de armata americană. După 1945, s-a stabilit la Paris, unde a urmat cursurile Universității Sorbona, specializându-se în literatură, psihologie și filosofie. La Paris a debutat în jurnalism. A fost corespondent de presă pentru ziarul israelian 'Yedi ot Aharonot' și, din 1947, pentru revista idiș 'Forward', arată dicționarul 'Membrii Academiei Române (1866-2003)' (București, Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003). Elie Wiesel a fost și președintele Consiliului Consultativ al ziarului 'Algemeiner Journal'. A fost profesor de filosofie la New York (1972-1976), apoi la Boston (din 1976), unde a fost titular la Catedra de Științe Umaniste. în onoarea sa, la Universitatea din Boston a fost înființat Centrul 'Elie Wiesel' pentru studii iudaice. Peste 55 de universități din întreaga lume i-au decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Este autorul a 57 de lucrări, care cuprind cărți despre Holocaust, studii iudaice, eseuri politice și religioase. Dintre acestea, amintim: 'Le jour' (1961); 'The Accident' (1962); 'The Town Beyond the Wall' (1964); 'The Gates of the Forest' (1966); 'The Jews of Silence' (1966); 'Legends of Our Time' (1968); 'A Beggar in Jerusalem' (1968); 'One Generation After' (1971); 'Souls on Fire' (1972); 'The Oath' (1973); 'Ani Maamin, Cantata' (1973); 'A Jew Today' (1978); 'Four Hasidic Masters' (1978); 'The Trial of God' (1979); 'Signes d'exode' (1986); 'Against Silence' (1985); 'A Song for Hope' (1987); 'Job ou Dieu dans la tempete' (1987, în colab.); 'Evil and Exil' (1990); 'Celebration Talmudique' (1991); 'A Passover Haggadah' (1993); 'All Rivers Run to the Sea (Memoirs, I)' (1995); 'Et la mer n'est pas remplie (Memoires, II)' (1996); 'Celebration prophetique' (1998) ș.a. Prima dintre cărțile semnate de Elie Wiesel, tradusă în peste 30 de limbi și piatra de temelie a întregii sale opere, a fost 'Un di velt hot geshvign' ('Și lumea a rămas tăcută'), scrisă inițial în idiș și publicată la Buenos Aires, Argentina, în 1956. Cartea de memorii a apărut după doi ani într-o formă restrânsă, în franceză, cu titlul 'La Nuit' ('Noaptea'). în 1960, a fost publicată și traducerea în engleză, 'Night'. 'Noaptea' este bazată pe sfâșietoarele drame trăite de autor ca prizonier la Auschwitz, Buna și lagărele de concentrare de la Buchenwald, fiind o descriere autobiografică a experiențelor de acolo. 'Dacă martorul s-a străduit și a ales să depună mărturie, a făcut-o pentru tinerii de azi, pentru copiii care se vor naște mâine: nu vrea ca trecutul lui să devină viitorul lor', scrie Elie Wiesel, în Prefața lucrării. 'Noaptea' cuprinde unele dintre cele mai profunde și tulburătoare cuvinte scrise vreodată: 'N-am să uit niciodată noaptea aceea, prima petrecută în lagăr, care a făcut din viața mea o noapte lungă și de șapte ori zăvorâtă. N-am să uit niciodată fumul acela. N-am să uit niciodată fețișoarele copiilor ale căror trupuri le-am văzut preschimbându-se în volute de fum pe un cer mut. N-am să uit niciodată acele flăcări care mi-au mistuit pentru totdeauna credința. N-am să uit niciodată liniștea nopții care m-a privat pentru eternitate de dorința de a trăi. N-am să uit niciodată clipele acelea în care Dumnezeu a murit pentru mine și mi-am pierdut sufletul și visurile, care au luat chipul deșertului. N-am să uit niciodată asta, chiar dacă aș fi condamnat să trăiesc la fel de mult ca însuși Dumnezeu. Niciodată'. ('Noaptea', Ed. Corint, 2012, traducere de Lia Decei). în 1978, președintele SUA, Jimmy Carter, l-a numit pe Elie Wiesel în funcția de președinte al Comisiei Prezidențiale pentru Holocaust, potrivit site-ului Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite, encyclopedia.ushmm.org. Doi ani mai târziu, a devenit președinte fondator al Consiliului Memorialului Holocaustului din Statele Unite. în 1986, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace, Comitetul Nobel arătând că Elie Wiesel este 'unul dintre cei mai importanți lideri spirituali și călăuzitori într-o epocă în care violența, opresiunea și rasismul continuă să caracterizeze lumea', potrivit nobelprize.org. Comitetul Nobel l-a supranumit pe Elie Wiesel 'mesager pentru omenire', căci prin lupta sa pentru a se împăca cu 'experiența personală de umilire totală și de dispreț total față de umanitate afișate în lagărele de concentrare ale lui Hitler', precum și prin nenumăratele 'lucrări practice în cauza păcii', Wiesel a transmis un mesaj puternic 'de pace, ispășire și demnitate umană' omenirii, subliniază inshr-ew.ro. Tot în 1986, a pus bazele Fundației Elie Wiesel pentru Umanitate, împreună cu soția sa, Marion, pentru a sprijini cauzele altor minorități oprimate din URSS, Nicaragua, Argentina, Cambodgia, Iugoslavia și întreaga Africă. în 1996, a fost numit membru al Academiei Americane de Artă și Literatură. La 6 iunie 2001, a devenit membru de onoare din străinătate al Academiei Române. A fost Ofițer al Legiunii de Onoare. Printre premiile și distincțiile care i-au fost acordate se mai numără: 'Rivarol' (1964), 'Medicis' (1968), 'Bordin' (1972), potrivit dicționarului 'Membrii Academiei Române (1866-2003)'. După 1990, Elie Wiesel a dorit să contribuie la rescrierea corectă a tragediei evreilor din România, să se implice în diminuarea mesajului negaționist în spațiul public. De asemenea, a fost alături de cei care și-au propus aducerea țării noastre în spațiul occidental nu numai instituțional, ci, în primul rând, prin reconstrucția mentalităților, conform inshr-ew.ro. în 2004, Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel și mandatată de președintele României de atunci, în spiritul cercetării istorice, stabilea responsabilitățile pentru tragedia evreilor din România și teritoriile administrate de aceasta. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, inaugurat la data de 10 octombrie 2005, în București, îi poartă numele. în 2002, a fost înființat, la Sighetu Marmației, Muzeul 'Elie Wiesel', devenit apoi Casa Memorială 'Elie Wiesel'. Este un loc aparte, care onorează memoria marii personalități născute în Maramureș, evocând, totodată, cultura evreilor maramureșeni, arată visitmaramures.ro. în 2022, Casa Memorială 'Elie Wiesel' a trecut printr-un amplu proces de restaurare grație fondurilor acordate prin Fondul Ambasadorial de Conservare a Obiectivelor Culturale (Ambassadors Fund for Cultural Preservation - AFCP) al Guvernului Statelor Unite ale Americii. Elie Wiesel s-a stins din viață la 2 iulie 2016, în Manhattan, New York. în mesajul său de condoleanțe, președintele de atunci al României, Klaus Iohannis, a subliniat că înalta lecție de viață pe care Elie Wiesel a oferit-o omenirii va fi o sursă de inspirație morală. 'Una dintre personalitățile cele mai influente care și-a folosit din plin această forță pentru a propovădui virtuțile toleranței și ale libertății, Elie Wiesel va rămâne în conștiința umanității ca un mare spirit care s-a opus tiraniei și a militat neobosit pentru cauza celor defavorizați', se arată în mesajul președintelui. La 5 iunie 2009, Elie Wiesel i-a însoțit pe președintele american, Barack Obama, și pe cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, în fostul lagăr de concentrare nazist de la Buchenwald, în estul Germaniei, pentru a aduce un omagiu victimelor Holocaustului. în 2016, la aflarea veștii despre decesul lui Elie Wiesel, Barack Obama a declarat: 'După ce am mers împreună printre firele de sârmă ghimpată și turnurile de observație de la Buchenwald, Elie mi-a spus cuvinte pe care nu le-am uitat niciodată: 'Memoria a devenit o datorie sacră pentru toți oamenii cu bunăvoință' ''. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea , editor online: Andreea Preda) Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO