Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
2 iulie - Ziua internațională a ziaristului sportiv
La 2 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a ziaristului sportiv, instituită de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS) pentru recunoașterea rolului pe care jurnaliștii sportivi îl joacă în societatea contemporană, arată www.aipsmedia.com. Data de 2 iulie marchează aniversarea înființării AIPS în 1924 la Paris, devenind un moment anual de reflecție asupra eticii, integrității și impactului jurnalismului sportiv. Jurnalismul sportiv nu se rezumă doar la relatări și statistici competiționale. El are puterea de a educa, uni și inspira, contribuind la asigurarea păcii și bunei înțelegeri între națiunile implicate în diverse întreceri. Prin respectarea eticii profesionale, jurnaliștii sportivi contribuie la realizarea unei societăți mai echitabile, unde sportul rămâne un instrument de pace și dezvoltare umană. Ședința constitutivă a AIPS avut loc la Paris, la 2 iulie 1924, și a reunit 80 de reprezentanți din 18 state, printre care și România, sub președinția lui Henry Pate, reprezentant al guvernului Franței, în calitate de înalt Comisar pentru Educație Fizică și Sport. Cu prilejul primei reuniuni, ziariștii sportivi au elaborat statutul AIPS. Conform acestuia, AIPS își propune 'apărarea intereselor ziariștilor sportivi, strânsa colaborare pentru progres și educație, îndeplinirea misiunii de fraternitate și pace între oameni și popoare'. Asociația Presei Sportive din România (APSR) este afiliată AIPS. APSR a luat ființă în decembrie 1927, atunci când mai mulți gazetari sportivi din București au avut inițiativa înființării asociației și au ales primul comitet de conducere, potrivit www.apsmedia.ro. Cu acel prilej, s-a votat statutul asociației, care avea ca scop: 'Ocrotirea intereselor morale și materiale ale ziariștilor sportivi, strângerea relațiilor colegiale și de solidaritate profesională între membrii ei', precum și răspândirea prin toate mijloacele a educației fizice și sportului în România, stabilirea de relații cu asociațiile similare din străinătate, afilierea la AIPS.
PERSONALITATEA ZILEI: Atletul american Carl Lewis
Carl Lewis este o figură emblematică a atletismului mondial, un sportiv care a ridicat nivelul de excelență în competițiile de săritură în lungime și sprint. A dominat probele de profil timp de aproximativ 15-17 ani. în perioada 1979 și 1996, a obținut 9 medalii olimpice de aur, una de argint și 8 titluri de campion mondial. în 1999, a fost numit 'Atletul secolului' de către Asociația Internațională de Atletism ('International Association of Athletics Federations' - IAAF), precizează volumul 'Campionii Secolului XX' (Editura Fundația Rompres, București 2000). Frederick Carlton Lewis s-a născut la 1 iulie 1961, în orașul Birmingham, statul Alabama, SUA, potrivit www.sports-reference.com. A crescut într-o familie dedicată atletismului: părinții săi conduceau un club local, iar mediul sportiv i-a modelat încă din copilărie disciplina și ambiția. A studiat la liceul Willingboro, unde a devenit rapid unul dintre cei mai promițători tineri atleți americani, iar la Universitatea din Houston s-a antrenat sub îndrumarea celebrului Tom Tellez, care i-a perfecționat tehnica și mentalitatea competitivă. Medaliile de aur olimpice au fost obținute de Carl Lewis în 1984, la JO de la Los Angeles (100 de metri, 200 de metri, ștafetă 4X100 de metri, săritura în lungime), în 1988, la JO de la Seul (100 de metri, săritura în lungime), în 1992, la JO de la Barcelona (ștafetă 4X100 de metri, săritura în lungime) și în 1996, pe când avea 35 de ani, la JO de la Atlanta (săritura în lungime). Cele patru victorii olimpice din 1984 au egalat recordul stabilit de legendarul Jesse Owens la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, cu patru medalii de aur la aceeași olimpiadă. în 1996, la Atlanta, Carl Lewis și-a încheiat cariera olimpică. Prin cele patru medalii olimpice de aur la săritura în lungime, Lewis a egalat recordul unui alt atlet american, Alfred Oerter, care a câștigat o medalie de aur la o probă individuală la același eveniment sportiv la patru Jocuri Olimpice consecutive (aruncarea discului).
DOCUMENTAR: 35 de ani de la semnarea la Praga a desființării Organizației Tratatului de la Varșovia (1 iulie)
La 1 iulie se împlinesc 35 de ani de la momentul desființării blocului Organizația Tratatului de la Varșovia, unul dintre cei doi actori antagonici, alături de NATO, care au reprezentat manifestarea la nivel organizațional a războiului rece. în data de 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desființare a Organizației Tratatul de la Varșovia. La nivel militar, organizația își încetase activitatea la 31 martie 1991, atunci când comandantul în exercițiu al forțelor armate ale Tratatului de la Varșovia, Piotr Lușev, și șeful statului major, Vladimir Lobov, au renunțat la prerogativele lor de comandă, iar prin această formalitate structurile militare ale pactului își încetaseră activitatea, indică agenția UPI (www.upi.com). Alianța politico-militară multilaterală fusese înființată la 14 mai 1955, când Uniunea Sovietică și cele șapte socialiste au semnat Tratatul de la Varșovia. Statele semnatare erau Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia, România, Uniunea Sovietică și Ungaria. Pactul de la Varșovia a exercitat un rol influent în gândirea strategică sovietică fiind un instrument hotărâtor de proiecție a politicii promovate de Kremlin. Liniile principale de funcționare ale organizației au fost stabilite în 1955 de prim secretarul Partidului comunist al Uniunii Sovietice, Nikita Hrușciov. Pactul a intrat în vigoare la 4 iunie 1955, cu prilejul ratificării instrumentelor și depunerii acestora la depozitarul organizației, respectiv guvernul Poloniei, de către Republica Populară Albania, potrivit https://enrs.eu/. Doctrina militară a Pactului de la Varșovia era, la nivel oficial, strict defensivă, organizația fiind constituită drept o contrapondere la NATO. Pactul de la Varșovia avea să continue doar la nivel oficial politic. Administrația de la Moscova și-a exprimat dezideratul, cu acest prilej, ''să continue relațiile la nivel bilateral, inclusiv pe chestiuni care implicau cooperarea la nivel tehnic, militar și de securitate'', potrivit lui Vladimir Lobov. Acesta a menționat faptul că nivelul scăzut al confruntării dintre est și vest a facilitat dizolvarea structurilor militare ale Pactului de la Varșovia. Decizia pentru încetarea funcționării structurilor militare ale Tratatului de la Varșovia, pusă în aplicare la 31 martie 1991, fusese adoptată la 25 februarie 1991, cu prilejul Conferinței politice a organizației, desfășurate la Budapesta, cu participarea miniștrilor apărării și de externe, conform upi.com și www.enrs.eu. Pe fondul mișcărilor politice din anii 1980 la nivelul blocului socialist, au fost generate mișcări tectonice la nivelul organizației Pactului de la Varșovia. Cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la București, din 1989, liderii statelor membre au hotărât abandonarea doctrinei Brejnev, iar un an mai târziu statele părți au convenit ca forțele militare sovietice staționate pe teritoriile lor să fie retrase. Acordul pentru încetarea cooperării militare la nivelul organizației Pactului de la Varșovia a fost parafat cu prilejul reuniunii conferinței de la Budapesta, din februarie 1991. Documentul adoptat în capitala Ungariei, cunoscut drept ''Declarația de la Budapesta'', stipula că ''statele se eliberează de moștenirea trecutului, de epoca dedicată confruntării și de ruptura care a marcat continentul'', potrivit https://www.opendemocracy.net. în decembrie 1991, odată cu dizolvarea Uniunii Sovietice a fost consemnat momentul de sfârșit al războiului rece, un moment esențial pentru istoria continentului european, iar de la această dată relațiile interstatale la nivel continental și internațional au fost așezate pe o nouă traiectorie. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: opendemocracy.net Sursa foto: enrs.eu
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea prințesei de Wales, Diana (1 iulie)
Supranumită ''prințesa inimilor'', Diana, prințesa de Wales, a fost una dintre cele mai apreciate personalități feminine ale secolului XX, cunoscută pentru naturalețea și eleganța sa, dar mai ales pentru participarea sa permanentă la activități sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antipersonal, împotriva leprei, a cancerului. Copilăria și adolescența Diana Frances Spencer s-a născut pe 1 iulie 1961, la Park House, lângă Sandringham, Norfolk. A fost fiica mai mică a lui John Spencer, viconte Althorp (mai târziu conte Spencer) și a lui Frances Spencer, vicontesă Althorp, având două surori mai mari - Sarah și Jane - și un frate mai mic - Charles, se arată pe site-ul oficial al Casei Regale, https://www.royal.uk/. Lady Diana a fost educată mai întâi la o școală pregătitoare, Riddlesworth Hall din Diss, Norfolk, apoi, în 1974, a plecat la West Heath, un internat de lângă Sevenoaks, Kent. A părăsit West Heath în 1977 și s-a îndreptat spre Institutul Alpin Videmanette din Rougemont, Elveția, pe care l-a părăsit după semestrul din 1978. în anul următor, s-a mutat într-un apartament din Coleherne Court, Londra. O vreme a avut grijă de copilul unui cuplu american și a lucrat ca educatoare la școala Young England din Pimlico. Căsătoria și familia sa Anunțul oficial al căsătoriei cu prințul de Wales a venit pe 24 februarie 1981. Fiind vecini la Sandringham până în 1975, familiile lor se cunoșteau de mulți ani, iar Lady Diana și prințul de Wales s-au întâlnit când acesta a fost invitat la Althorp, în noiembrie 1977. S-au căsătorit la Catedrala Sf. Paul din Londra pe 29 iulie 1981, într-o ceremonie care a atras o audiență globală uriașă pentru canalele de televiziune și de radio, iar sute de mii de oameni i-au urmărit pe traseul de la Palatul Buckingham la Catedrală. Recepția nunții a avut loc la Palatul Buckingham.
DOCUMENTAR: Luna iulie
Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore. Numită inițial ''quintilis'' de la cuv&
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost promulgată Constituția României (1 iulie 1866)
Domnitorul Carol I (1866-1881; rege al României între 1881-1914) a promulgat, la 1/13 iulie 1866, noua Constituție a României, întemeiată pe principii democratice moderne și care a reprezentat unul din actele fundamentale de edificare a României moderne. Adunarea Constituantă adoptase, la 29 iunie/11 iulie 1866, noua Constituție în unanimitate, domnitorul Carol I depunând jurământul pe Constituția adoptată la 30 iunie/12 iulie 1866, se arată în lucrarea 'Istoria românilor', apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, București, 2003). Constituția de la 1866 a fost redactată după modelul Constituției Belgiei din februarie 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Noua lege fundamentală consacra unitatea și indivizibilitatea statului român, stabilea, pentru prima oară în mod oficial, denumirea de România, în locul aceleia de Principatele Unite, și statua drapelul național tricolor (albastru, galben și roșu). De asemenea, proclama o serie de principii esențiale: principiul suveranității naționale, principiul separației puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească), principiul responsabilității ministeriale, libertățile și drepturile fundamentale ale cetățeanului, guvernare reprezentativă. Noua Constituție a fost adoptată în urma acordului stabilit între Adunarea legiuitoare și principele Carol I, iar forma finală, promulgată la 1/13 iulie de către acesta, reprezenta un compromis între forțele politice interne. 'Deși Constituția ar fi putut avea un caracter cu mult mai înaintat dacă liberalii radicali și-ar fi putut impune punctul de vedere, ea a reflectat, totuși, prin rezultanta la care s-a ajuns, succesul partizanilor stabilirii unor noi rânduieli politice, realizându-se un pas mai departe esențial pe drumul desăvârșirii organizării moderne a societății românești', se subliniază în lucrarea 'Istoria românilor' (Editura Enciclopedică, București, 2003). Publicată în ''Monitorul Oficial'' nr. 142 din 1 iulie 1866, Constituția era structurată pe opt titluri și 133 de articole. Aceasta consacra, ca formă de stat, monarhia constituțională, ereditară în familia principelui Carol, în linie directă masculină, succesorii fiind crescuți în religia țării, punctează sursa amintită. Șeful statului era domnul, ale cărui prerogative erau extinse, fiind învestit cu dreptul de veto absolut. Șeful statului exercita puterea legislativă împreună cu Reprezentanța națională, iar puterea executivă - împreună cu Consiliul de miniștri. Titlul I consacra dreptul țării de a purta numele de România și reafirma cu vigoare principiul unității statului național: ''Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România'' (art. 1). ('Istoria românilor', Editura Enciclopedică, București, 2003). ''Despre drepturile Românilor'' era titlul al II-lea și cuprindea 26 de articole prin care se garantau drepturile și libertățile cetățenești: libertatea individuală, a presei, a învățământului, a întrunirilor și a conștiinței, egalitatea în fața legii, desființarea privilegiilor, scutirilor și monopolurilor de clasă, inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietății, inviolabilitatea corespondenței, dreptul la azil politic. 'Țăranilor li se garanta posesiunea loturilor pe care le obținuseră în virtutea legii rurale din 1864, dar și moșierilor expropriați li se garantau despăgubirile' ('Istoria românilor', Editura Enciclopedică, București, 2003). Cel de-al III-lea titlu reglementa organizarea statului, având la bază principiul separării puterilor în stat - legislativă (domnitorul și Reprezentanța națională), executivă (domnitorul, care o exercita prin intermediul miniștrilor), judecătorească (exercitată 'în numele domnului' de către curți și tribunale, instanța cea mai înaltă fiind Curtea de Casație). ''Toate puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituția de față'', se arăta în articolul 31. Puterea legislativă se exercita de către domn și Reprezentanța națională (Senat și Adunarea Deputaților). Nicio lege nu poate fi sancționată de domn decât după ce va fi discutată și votată liber de majoritatea ambelor adunări, se arăta în articolul 32. Adunarea Deputaților era aleasă pentru patru ani, iar Senatul - pentru opt ani. Printre prerogativele Adunării Deputaților se numărau dreptul de autoconducere, dreptul de răspuns la Mesajul tronului, dreptul de legiferare, dreptul de interpelare, votarea bugetului. Constituția de la 1866 stabilea votul cenzitar. Pentru alegerea deputaților, corpul electoral era împărțit în 4 colegii, după avere și categorii sociale. Eligibilitatea în Adunarea Deputaților era condiționată de calitatea de român, de deplinătatea drepturilor civile și politice, de vârstă - minimum 25 de ani. Pentru a putea fi ales senator era necesară vârsta de minimum 40 de ani și un venit anual de 800 de galbeni. Articolul 82 consacra principiul eredității, conform căruia puteau moșteni tronul numai descendenții pe linie masculină. Prin articolul 83 se oferea eventualitatea unei succesiuni a domnitorului prin frații săi și descendenții lor, se menționează în lucrarea 'Istoria românilor' (Editura Enciclopedică, București, 2003). Principalele prerogative ale domniei erau: numirea și revocarea miniștrilor, dizolvarea Parlamentului, sancționarea și promulgarea legilor, dreptul de amnistie în materie politică, numirea și confirmarea în toate funcțiile, conducerea armatei, conferirea gradelor militare, dreptul de a bate monedă, de a conferi decorații, dreptul de a se adresa camerelor reunite la deschiderea sesiunii parlamentare, dreptul de a declara război, de a încheia tratate și convenții. 'Dintre îngrădirile prerogativelor care îl privesc pe suveran, Constituția stipulează că niciun act al său nu are putere legală dacă nu este contrasemnat de ministrul de resort, că nu poate suspenda o judecată sau interveni în administrația justiției, că nu are dreptul să modifice sau să suspende legile ș.a.' ('Istoria României în date', Editura Enciclopedică, București, 2003). Domnitorul se bucura, totodată, de două privilegii: irevocabilitate și inviolabilitate. Fiecare act al domnului trebuia contrasemnat de un ministru, miniștrii fiind direct responsabili pentru actele de guvernământ. Nicio modificare a Constituției nu se putea face fără a întruni consimțământul a cel puțin două treimi din membrii celor două Camere. Prin ''Dispozițiunile tranzitorii și suplimentare'', Constituția de la 1866 deschidea calea unor noi reforme. Astfel, se reafirma necesitatea unor legi speciale în domeniile descentralizării administrative, responsabilității ministeriale, dezvoltării căilor de comunicație, exploatării minelor și pădurilor, organizării armatei, justiției militare. Constituția de la 1866 a suferit mai multe modificări, aduse în anii 1879, 1884, 1917, dar a rămas în vigoare până în 1923. A fost abrogată implicit după promulgarea, la data de 28 martie 1923, a unei noi Constituții. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
Barometrul statistic al lunii iunie 2026
în anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei. în trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. Prețul construcției clădirilor rezidențiale a crescut cu 48% din 2015 în UE, iar în România creșterea a fost una dintre cele mai rapide, potrivit datelor Eurostat. între 2015 și 2020, ponderea Regatului Unit în comerțul total al UE a scăzut constant, arată datele Eurostat. în trimestrul I 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. în trimestrul I 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). în trimestrul I 2026, populația activă a României era de 8.197.800 persoane, din care 7.661.600 persoane erau ocupate și 536.200 persoane erau șomeri. Rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (71,0%, față de 53,9% la femei) și la persoanele din mediul urban (69,5% față de 55,3% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%. Rata șomajului în trimestrul I 2026 a fost de 6,5%, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul IV 2025. Pe sexe, valorile ratei șomajului au fost egale (6,5% atât la bărbați, cât și la femei), iar pe medii rezidențiale ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, față de 3,5% în mediul urban). Pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani), mai arată comunicatul INS de la 15 iunie 2026. *** în anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei, potrivit datelor publicate de INS la 24 iunie 2026. Veniturile totale medii lunare au fost în anul 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.782 lei pe o persoană, în creștere cu 13,6%, respectiv, cu 14,5% față de anul 2024. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în anul 2025, în termeni nominali, de 8.037 lei pe o gospodărie (3.234 lei pe o persoană) și au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024. Veniturile bănești medii lunare au fost în anul 2025, de 8.832 lei lunar pe o gospodărie (3.554 lei pe o persoană) în creștere cu 14,7 % față de anul 2024, iar veniturile în natură de 566 lei lunar pe o gospodărie (228 lei pe o persoană), în scădere cu 6 lei față de anul 2024. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.438 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.879 lei lunar pe o gospodărie (20,0% în anul 2025, respectiv, 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,0% în anul 2025, respectiv, 6,9% în anul 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,2% în anul 2025, respectiv, 1,5% în anul 2024) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv, 5,4% în anul 2024) în ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2025, a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4.489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare față de cea din mediul urban. Cheltuielile bănești medii lunare au fost, în anul 2025, de 7.582 lei pe o gospodărie (3.051 lei pe o persoană) mai mari cu 15,4% față de anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în anul 2025, a fost, în medie, de 456 lei lunar pe o gospodărie (183 lei pe o persoană), în creștere cu 2,1% față de anul 2024. Mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. în mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9123 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3816 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,7% în cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban. *** în 2025, UE a exportat bunuri în valoare de 345,3 miliarde euro către Regatul Unit și a importat 158,7 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de 186,6 miliarde euro. între 2015 și 2020, ponderea Regatului Unit în comerțul total al UE a scăzut constant. Comerțul dintre Regatul Unit și UE a reprezentat 11,2% din totalul importurilor UE și 16,9% din totalul exporturilor UE în 2015. Până în 2020, aceste ponderi scăzuseră la 9,9% din importuri și 14,4% din exporturi. După ce Regatul Unit a părăsit piața unică a UE în 2021, exporturile UE către Regatul Unit au rămas stabile la același nivel, oscilând în jurul a 13% din totalul exporturilor UE (13,0% în 2021 și 13,1% în 2025). Importurile UE din Regatul Unit au scăzut ușor, de la 7,0% din totalul importurilor UE în 2021 la 6,3% în 2025, arată datele publicate la 22 iunie 2026. *** Prețul construcției clădirilor rezidențiale a crescut cu 48% din 2015, potrivit datelor Eurostat publicate la 25 iunie 2026. Ediția din 2026 a publicației 'Cifre cheie privind afacerile europene' (Key figures on European business) reunește date selectate privind activitățile economice și structura acestora, investițiile, productivitatea, globalizarea, tehnologia și turismul. în privința indicelui prețurilor de producție pentru construcția de clădiri rezidențiale noi (cu excepția locuințelor pentru comunități), acesta reflectă prețurile activităților de construcții din punctul de vedere al constructorului de clădiri și se bazează pe prețurile pe care clienții le plătesc antreprenorilor. între 2015 și 2025, prețurile construcțiilor pentru acest tip de lucrări de construcții au crescut cu 48,2% în întreaga UE. O mare parte din această creștere a fost destul de recentă, deoarece creșterile anuale din 2021 (+5,8%), 2022 (+12,2%) și 2023 (+6,9%) au fost mai mari decât în ceilalți ani din această perioadă. Rata de creștere a fost de +2,3% în 2024 și +1,3% în 2025. La nivel de țară, prețurile au crescut cel mai rapid în ultimul deceniu în Bulgaria (+166,1%), Ungaria (+155,4%) și România (+130,7%). Cele mai lente creșteri au fost înregistrate în Italia (+17,0%), Grecia (+17,3%) și Finlanda (+22,1%). AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
1 iulie - Ziua internațională a muzicii reggae
Ziua internațională a muzicii reggae este o celebrare globală a muzicii reggae și a culturii jamaicane, marcată în fiecare an pe 1 iulie. A fost lansată în 1994, la Kingston, Jamaica, de antreprenoarea media Andrea Davis și a devenit un eveniment mondial care unește fanii reggae, artiștii, DJ-ii, posturile de radio și organizațiile culturale, arată pagina evenimentului https://www.ireggaeday.com/. Totodată, Ziua internațională a muzicii reggae (International Reggae Day - IRD) celebrează influența globală a acestui gen de muzică și mesajele sale de unitate, pace, justiție socială, mândrie culturală și onorează contribuția statului Jamaica la muzica și cultura mondială. Printre artiștii legendari asociați cu muzica reggae se numără: Bob Marley, Jimmy Cliff, Toots Hibbert, Dennis Brown, Ziggy Marley. între cele mai influente albume ale genului se numără: 'Catch a Fire' - Bob Marley & The Wailers (1973), 'Exodus' - Bob Marley & The Wailers (1977), 'Legalize It' - Peter Tosh (1976), 'The Harder They Come' - Jimmy Cliff (1972, coloana sonoră a filmului cu același nume), 'Funky Kingston' - Toots and the Maytals (1973), 'Marcus Garvey' - Burning Spear (1975), 'Heart of the Congos' - The Congos (1977), 'Blackheart Man' - Bunny Wailer (1976), 'True Democracy' - Steel Pulse (1982), 'As the World Turns' - Black Uhuru (1983). 'Este adevăr. Este iubire. Este vocea oamenilor. Este coloana sonoră a rezistenței. Lumea are nevoie de acea voce și de acel mesaj chiar acum. Ziua internațională a muzicii reggae 2026 este un apel global pentru a recunoaște, realinia, reconecta și recupera frecvența.'' este mesajul transmis la aniversarea din acest an, pe pagina www.ireggaeday.com. '...în 2026 facem mai mult decât să sărbătorim, Ne Revenim. Acest an este un strigăt de mobilizare global pentru a reaprinde mesajul, a amplifica sunetul și a înălța vocile care contează. Fie că ești un artist în Kingston, un căutător de talente în Soweto, un post de radio în Nassau, o trupă în Bogota, un fan în Tokyo, un sistem de sunet în Berlin, un DJ în Bahia, o platformă sau o comunitate online de Reggae - IRD 2026 te invită să acționezi anul acesta pe 1 iulie.'', mai transmite platforma amintită. Ziua internațională a muzicii reggae a fost inspirată de discursul adresat de Winnie Mandela femeilor din Jamaica, în timpul vizitei sale oficiale în această țară, împreună cu soțul ei, Nelson Mandela, în 1991. Nelson Mandela fusese eliberat din închisoare pe 11 februarie 1990, după 27 de ani petrecuți în detenție pentru opoziția sa față de regimul de apartheid din Africa de Sud. Atât Nelson Mandela, cât și Winnie Madikizela-Mandela au reprezentat surse de inspirație pentru numeroși artiști reggae. Reggae-ul, în special rădăcinile sale 'roots reggae', este strâns legat de teme precum libertatea, dreptatea socială și lupta împotriva opresiunii, iar lupta împotriva apartheidului din Africa de Sud a fost un subiect important pentru mulți muzicieni. IRD a fost lansată la 1 iulie 1994, în Kingston, casa muzicii jamaicane, și proclamată de Guvernatorul general al Jamaicii, Sir Howard Cooke, în anul 2000, amintește www.ireggaeday.com. IRD este marcă înregistrată și a fost promovată ca eveniment anual încă de la înființare. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Bob Marley/Facebook
1 iulie - Ziua muzicilor militare
Ziua muzicilor militare este sărbătorită în fiecare an la 1 iulie, amintind de înființarea primei fanfare militare românești prin Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831. Acesta stipula funcționarea, la Iași, în cadrul Strajei Pământești, a unei fanfare militare. Astfel, intrau și își începeau slujba sub drapel ''ostașii muzicanți'', o fanfară fiind formată, conform prevederilor vremii, din '1 tambur, 24 muzicanți și 8 toboșari', potrivit www.mapn.ro. Prima muzică militară din Țara Românească a fost înființată la Craiova, de marele spătar Alexandru Ghica. Din primăvara anului 1831, au apărut și primele regulamente militare privind numărul ''ostașilor muzicanți'' care intrau în componența celor trei regimente înființate în 1830 în Țara Românească și în Moldova, potrivit ''Calendarului Tradițiilor Militare'' (2010). Muzicile militare au avut un rol foarte important în diferite momente care au marcat istoria țării noastre, de la sărbători naționale, manifestări social-politice sau culturale până la prezența pe front alături de trupele românești. în 1858, muzicile militare treceau de la străjile pământene la regimente. în 1859-1867, toate regimentele au fost dotate cu muzici militare, iar în 1864 a fost creat un departament special în cadrul Ministerului de Război, care avea în subordine toate muzicile militare. în Războiul de Independență, trupele au fost dotate cu fanfare și gorniști. La 10 octombrie 1936, a luat ființă ''Școala elevilor muzicanți'', prima formă de învățământ muzical preuniversitar din țara noastră, arată www.armataromaniei.ro. La 10 decembrie 1941, Inspectoratul Muzicilor Militare a fost restructurat, funcționând, în continuare, pe lângă Direcția Superioară a Infanteriei, sub denumirea Serviciul Muzicilor Militare. La 25 martie 1949, acesta s-a transformat în Secția Muzicilor Armatei, iar în 1965, în Inspectoratul General al Muzicilor Militare, ulterior - în Inspectoratul Muzicilor Militare (din 1 martie 1990). La 15 octombrie 2001, a devenit Serviciul Muzicilor Militare. Cu ocazia Zilei muzicilor militare, în 2019, a fost inaugurat Monumentul artiștilor muzicii românești, ''dedicat marilor compozitori, dirijori, interpreți, instrumentiști, textieri, libretiști, aranjori, editori, prezentatori, realizatori de radio și televiziune, care, de-a lungul timpului, au construit fundamentul bogat, valoros și etern al muzicii românești, în toată diversitatea sa'', așa cum este consemnat în hrisovul așezat la temelia monumentului, potrivit site-ului presamil.ro. Monumentul a fost așezat în fața unității care găzduiește trei structuri importante ale muzicii militare, respectiv Centrul de Instruire, Inspectoratul acestei arme și Muzica Reprezentativă a MApN, situată pe Bulevardul Iuliu Maniu din Capitală. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
Irlanda preia președinția rotativă a Uniunii Europene (1 iulie)
Irlanda preia de la Cipru, la 1 iulie 2026, președinția Consiliului Uniunii Europene, urmând să asigure conducerea în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2026. Irlanda face parte din trio-ul pe 18 luni al Uniunii format din Irlanda, Lituania, Grecia, conform https://www.consilium.europa.eu/. Sloganul președinției irlandeze a UE este 'Ní neart go cur le chéile' / 'Strength with unity'. Sloganul este prezentat atât în limba irlandeză, cât și în limba engleză. Președinția din 2026 este, astfel, prima în care se va folosi limba irlandeză de când aceasta a devenit limbă de lucru pe deplin funcțională a Uniunii Europene în ianuarie 2022. Logo-ul președinției prezintă structura spiralată a nebuloasei, identificată pentru prima dată în Irlanda în anii 1840 cu ajutorul Marelui Telescop de la Castelul Birr. Modelul este, de asemenea, inspirat de lucrările sculpturale irlandeze, reflectând o legătură cu simbolurile irlandeze antice, reinterpretate printr-o lentilă modernă. Fiecare braț individual al spiralei prezintă 27 de discuri care simbolizează cele 27 de state membre ale UE. Spațiul rezultat din centru formează o stea cu cinci colțuri, un simbol de pe steagul UE. Albastrul, verdele și portocaliul simbolizează atât statul irlandez, cât și Uniunea Europeană (sursa: https://irish-presidency.consilium.europa.eu/en/presidency/visual-identity-and-logo/). Este a opta oară când Irlanda deține președinția rotativă. Irlanda a deținut ultima dată acest rol în 2013, iar anterior în anii 1975, 1979, 1984, 1990, 1996 și 2004, informează https://www.ireland.ie/en/eu/eu_presidency/. Prioritățile președinției irlandeze a Uniunii Europene (iulie-decembrie 2026) Prioritățile președinției irlandeze a Uniunii Europene includ cinci elemente principale: * simplificarea regulilor; * o piață unică mai integrată; * un comerț mai puternic; * tranziția energetică; * digital / inteligență artificială. Cu privire la simplificarea regulilor, președinția irlandeză își propune să reducă sarcinile administrative inutile prin prioritizarea pachetelor de simplificare Omnibus, conform https://www.ireland.ie/en/eu/eu_presidency/. în vederea obiectivului de piață unică mai integrată, președinția irlandeză va acționa pentru a elimina barierele, a stimula comerțul pe piața internă, a impulsiona transformarea digitală și a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care operează în întreaga UE. Va facilita totodată pornirea și extinderea fără probleme a întreprinderilor în întreaga Uniune, inclusiv prin propunerea 'EU Inc.' sau 'al 28-lea regim'. în privința unui comerț mai puternic, Irlanda are în vedere o agendă ambițioasă de politică comercială, care să consolideze relațiile comerciale ale UE cu parteneri globali de încredere, precum și diversificarea piețele europene. Președinția irlandeză va sprijini eforturile UE de consolidare a rezilienței economice. Ghidați de principiile 'promovare-protejare-parteneri' care susțin securitatea noastră economică, Irlanda va lucra pentru a consolida reziliența lanțului de aprovizionare. De asemenea, toate eforturile de răspuns la criza energetică excepțională cu care se confruntă Europa vor fi și ele în atenția Irlandei. Prioritare vor fi și rețelele energetice europene, viitorul Pachet privind securitatea energetică, consolidarea securității aprovizionării Europei, măsurile care asigură protecția și reziliența infrastructurii energetice, precum și accelerarea tranziției către energia curată și eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili. Cu privire la IA, președinția Irlandei va încerca să consolideze capacitățile UE în domeniul cloud computing-ului și al inteligenței artificiale și să promoveze pozițiile Uniunii privind guvernanța digitală responsabilă. Alte măsuri legate de IA vor fi legate de lucrările privind conectivitatea digitală și rețelele digitale, de investițiile în conectivitatea telecomunicațiilor submarine, de promovarea mobilității educaționale prin Erasmus+, de promovarea legislației privind biotehnologia și dispozitivele medicale pentru a stimula inovația, reziliența și competitivitatea acestui sector cheie. Programul trio-ului Irlanda-Lituania-Grecia (iulie 2026 - decembrie 2027) Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este deținută de grupuri prestabilite formate din trei state membre, numite 'trio-uri', pentru o perioadă de 18 luni. Aceste trei state membre colaborează pentru a stabili obiectivele și agenda care urmează să fie abordate de Consiliu pentru perioada comună de 18 luni, lucru ce permite continuitatea activității Consiliului, informează https://irish-presidency.consilium.europa.eu/. Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2026 constituie prima parte a trio-ului, care va mai include și mandatele de președinție ale Lituaniei (ianuarie-iunie 2027) și Greciei (iulie-decembrie 2027). Astfel, de la țărmurile atlantice ale Irlandei, de-a lungul regiunii baltice a Lituaniei, până la poarta de acces mediteraneană a Greciei, acest trio de președinții reflectă forța și esența proiectului european: istorii, experiențe și puncte de vedere diferite, unite în diversitate și aliniate în jurul unei responsabilități comune și a unui scop comun, conform sursei citate. Trioul se angajează să conducă activitatea Consiliului Uniunii Europene în fața provocărilor și presiunilor geopolitice fără precedent: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ca o provocare existențială pentru Uniunea Europeană; situația din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul israeliano-palestinian; erodarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Programul celor trei state are în centru ideea de 'Europă liberă și democratică', de 'Europă puternică și sigură' și de 'Europă prosperă și competitivă'. Cu privire la ideea de 'Europă liberă și democratică, trio-ul va sprijini implementarea Scutului European al Democrației, acordând o atenție deosebită activității Centrului European pentru Reziliență Democratică. Va menține, de asemenea, acțiuni ferme împotriva diviziunii, radicalizării, terorismului, extremismului violent, rasismului, antisemitismului, urii anti-musulmane și xenofobiei (sursa: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10392-2026-INIT/en/pdf). Referindu-se la 'o Europă puternică și sigură', cele trei țări vor asigura un tratament echitabil tuturor candidaților și potențialilor candidați, menținând în același timp o abordare eficientă, credibilă, previzibilă și bazată pe merit. în acest context, va sprijini ferm calea către aderarea la UE a Ucrainei, a Republicii Moldova și a candidaților și potențialilor candidați din Balcanii de Vest. în vederea implementării ideii de 'Europă prosperă și competitivă', trio-ul va finaliza lucrările la un cadru financiar multianual care să răspundă nevoilor Uniunii pentru perioada 2028-2034. Noul buget pe termen lung va fi conceput pentru a dota UE cu resursele necesare pentru a-și îndeplini ambițiile și prioritățile strategice pe termen lung și pentru a răspunde eficient provocărilor emergente din următorii ani. Trioul va continua totodată implementarea Strategiei pentru piața unică într-un mod ambițios și în toate dimensiunile sale, în conformitate cu agenda 'O singură Europă, o singură piață'. AGERPRES / (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)
30 iunie - Ziua internațională a parlamentarismului (ONU)
Ziua internațională a parlamentarismului este marcată anual, la 30 iunie, în această zi fiind fondată, în 1989, Uniunea Interparlamentară (UIP). Tema zilei în acest an este 'Bring human rights into focus', potrivit https://www.ipu.org/. Tema din 2026 dorește să sublinieze că drepturile omului și libertățile democratice nu sunt doar idealuri abstracte, ci sunt fundamente ale democrației liberale pe care parlamentele trebuie să le protejeze. Cu toate acestea, în întreaga lume, acestea sunt puse în plan secund. Campania UIP pentru Drepturile Omului 2026 'Să aducem drepturile omului în prim-plan' / 'Bring human rights into focus' reprezintă un apel pentru repoziționarea acestor drepturi ca prioritare și pentru a le menține acolo. Uniunea Interparlamentară argumentează alegerea temei, arătând că parlamentarii din întreaga lume sunt reduși la tăcere, amenințați și persecutați doar pentru că își fac treaba. Mai mult, angajamentele internaționale privind drepturile omului se materializează doar atunci când parlamentele le transpun în legislație. Parlamentele au puterea - și responsabilitatea - de a concentra mai mult atenția asupra drepturilor omului în tot ceea ce fac. Cu cât legile sunt mai clare, cu atât protecția este mai puternică, mai susțin organizatorii. Marcarea unei astfel de zile a fost decisă considerându-se că dimensiunea parlamentară a democrației trebuie consolidată, mai ales în contextul în care democrațiile deja se confruntă cu numeroase provocări precum mișcările populiste sau cele radicale, conform https://www.ipu.org/ și https://www.un.org/. în acest context, ONU consideră că, pentru ca democrația să prospere, parlamentele, ca piatră de temelie a democrațiilor moderne, trebuie să fie puternice, transparente, responsabile și reprezentative. Aniversarea acestei zile a fost stabilită în 2018 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin A/RES/72/278, care a recunoscut rolul parlamentelor în planurile și strategiile naționale și în asigurarea unei mai mari transparențe și responsabilitate la nivel național și global. ONU promovează și conceptul de diplomație parlamentară, ca modalitate de a construi relații și de a promova cooperarea între parlamentele naționale. Multe parlamente își încurajează membrii să participe la organizații interparlamentare, schimburi bilaterale și alte inițiative de diplomație parlamentară, scrie https://www.un.org/. Tema din 2025 a zilei a fost 'Achieving gender equality, action by action'/ 'Realizarea egalității de gen, acțiune cu acțiune', marcând un an crucial, în care Declarația de la Beijing și Platforma de Acțiune Beijing, planul global pentru egalitatea de gen, a sarbatorit cea de-a 30-a aniversare, potrivit https://www.ipu.org/. Temele edițiilor anterioare au fost: 'Parliaments for the planet' (2023), 'Citizen engagement and public participation in the work of parliaments around the world (2022)', 'I Say Yes to Youth in Parliament!' (2021), 'Member events for 2020 (2020)', 'IPU's 130th anniversary!' (2019), conform https://www.ipu.org. Regimurile parlamentare sunt acele regimuri caracterizate de un guvern responsabil în fața parlamentului, noțiunea de democrație parlamentară fiind produsul secolului al XX-lea, ce a urmat apariției și extinderii sufragiului universal. Criteriul minim al democrației este considerat votul universal. în majoritatea țărilor cu un regim de monarhie constituțională, precum Marea Britanie, statele din Scandinavia sau Benelux, democrația a fost introdusă mai târziu decât regimul parlamentar. Doar în unele monarhii autoritare a fost introdus sau păstrat votul universal, fără a avea însă și un regim parlamentar cu guvern responsabil în fața parlamentelor (ex: Franța - 1851 sau Germania - 1871), se arată pe site-ul https://www.sciencedirect.com/. în cercetările recente, conceptul de parlamentarism este definit prin prisma discuțiilor despre deliberare (parlamentară), reprezentare, responsabilitate și suveranitate, sau prin prisma libertăților parlamentare (libertatea de exprimare, mandatul liber, alegerile libere etc). De asemenea, dezbaterile conceptuale recente din jurul parlamentarismului includ deficitul în creștere a legitimității parlamentelor naționale, conform articolului 'Parliamentarism: A Concept and its Practice' (Kari Palonen și Zoltan Gabor Szucs), publicat pe site-ul https://ecpr.eu/. în prezent, aproape fiecare țară din lume are o formă de parlament, sistemele politice parlamentare clasificându-se în două categorii: bicameral și unicameral. Din 188 de parlamente naționale din lume, 81 sunt bicamerale (162 de camere) și 107 sunt unicamerale, ceea ce înseamnă aproximativ 44.000 de membri în întreaga lume, conform https://www.ipu.org/. Uniunea Interparlamentară Uniunea Interparlamentară (UIP) a fost creată la 30 iunie 1889, într-o perioadă în care nu existau mijloace prin care guvernele și parlamentele să coopereze la nivel internațional. Ideea reunirii parlamentarilor din diferite țări câștigase teren în rândul pacifiștilor în anii 1870 și 1880, dar până în 1889 nimeni nu transformase ideea în realitate. Bazele Uniunii au fost puse de către englezii William Randal Cremer și Frenchman Frederic Passy, laureați ai Nobelului pentru Pace. La 30 iunie 1889, Passy a fost ales președinte și Cremer vicepreședinte. în 1892, grupul și-a înființat sediul, Biroul Interparlamentar, la Berna, în Elveția, Albert Gobat fiind secretar general voluntar până în 1909. Eforturile acestor personalități au condus la crearea primei organizații politice internaționale, oferind cadrul cooperării multilaterale între națiuni de astăzi. Uniunea Interparlamentară a jucat un rol esențial în înființarea Curții Permanente de Arbitraj de la Haga în 1899, precum și în în crearea Ligii Națiunilor în 1919 și a Națiunilor Unite în 1945. Actuala denumire de Uniunea Interparlamentară datează din 1899, scrie https://www.ipu.org/. în prezent, Uniunea Interparlamentară reunește 183 de parlamente naționale. UIP își propune să ajute parlamentele să devină mai reprezentative, mai echilibrate în funcție de gen, mai tinere, mai transparente, accesibile, responsabile și eficiente. Idealurile democratice ale UIP au fost consacrate în două declarații importante: Declarația privind criteriile pentru alegeri libere și corecte (1994) și Declarația Universală asupra Democrației (1997). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
PERSONALITATEA ZILEI: Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Czeslaw Milosz a fost un poet, romancier, traducător, critic și diplomat polonez - american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. (sursă: www.britannica.com) S-a născut pe 30 iunie 1911, în Seteiniai, Imperiul Rus (acum Lituania). A fost considerat un scriitor 'care, cu o clarviziune fără compromisuri, exprimă condiția expusă a omului într-o lume a conflictelor severe', potrivit sursei menționate. Scrierile lui Milosz examinează impactul regimurilor și sistemelor represive, precum național-socialismul și comunismul, asupra spiritului uman. A fost în primul rând un poet, dar cea mai cunoscută lucrare a sa este o colecție de eseuri 'The Captive Mind' (1953). Fiul lui Aleksander Milosz, inginer constructor, și al Weronikai, născută Kunat, Milosz și-a terminat studiile universitare la Vilna (acum Vilnius, Lituania), oraș care a aparținut Poloniei între cele două războaie mondiale. Cofondator al grupului literar 'Zagary', și-a făcut debutul literar în 1930, publicând în anii 1930 două volume de poezie și a lucrat pentru Radiodifuziunea Poloneză. Cea mai mare parte a timpului războiului a petrecut-o la Varșovia, lucrând acolo pentru editurile clandestine. (sursa: https://www.nobelprize.org) în 1945, Czeslaw Milosz s-a alăturat serviciului diplomatic polonez și a fost trimis în 1946 în SUA, ca atașat cultural, iar apoi la Paris, ca prim-secretar pentru afaceri culturale. Acolo a cerut azil politic în 1951. Nouă ani mai târziu, a imigrat în Statele Unite, unde s-a alăturat corpului didactic al Universității din California, Berkeley, și a predat limbi și literaturi slave până la pensionarea sa în 1980. Milosz a devenit cetățean naturalizat al Statelor Unite în 1970. în 2001, Milosz a publicat 'To Begin Where I Am', o colecție de eseuri autobiografice, și 'New and Collected Poems: 1931-2001'. Premiat pentru traduceri de poezie de către Clubul P.E.N. Polonez din Varșovia în 1974; bursier Guggenheim pentru poezie în 1976; a primit o diplomă onorifică de doctor în litere de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor, în 1977; a câștigat Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură în 1978; a primit 'Citația Berkeley' (echivalentul unui doctorat onorific) în 1978; nominalizat de Senatul Academic 'Lector de Cercetare' în perioada 1979/1980. A decedat pe 14 august 2004, la Cracovia, Polonia. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Suzana Cristache Drăgan,editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.britannica.com
29 iunie - Ziua internațională a Dunării
în fiecare an, pe 29 iunie, cele 14 țări din bazinul fluviului Dunărea - Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, România, R. Moldova și Ucraina - sărbătoresc împreună Ziua internațională a Dunării, o tradiție anuală lansată de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) în 2004, potrivit https://www.icpdr.org/. Sărbătorită de-a lungul întregului curs al Dunării, această zi specială evidențiază fluviul ca o linie vitală care leagă oameni, culturi și ecosisteme dincolo de granițe. Motto-ul acestui an, 'United by Danube', reflectă spiritul de conectare și subliniază modul în care valorile comune și un fluviu, care unește, pot aduce împreună oamenii din diferite țări și culturi. înființată pentru a marca semnarea Convenției privind Protecția Bazinului Fluvial Dunărea, Ziua internațională a Dunării are, de asemenea, o puternică semnificație instituțională. De-a lungul anilor, s-a dezvoltat într-o platformă cheie pentru cooperarea între 14 țări, consolidând responsabilitatea comună a celor 79 de milioane de locuitori ai bazinului de a proteja Dunărea ca un bun natural și cultural vital. Prin activități specifice și acțiuni de informare, inițiativa promovează gestionarea mediului necesară pentru a susține rolul esențial al fluviului în infrastructura naturală a Europei. O gamă largă de evenimente vor avea loc în întreg bazinul, cu un accent deosebit pe implicarea copiilor și tinerilor. Prin activități practice, programe educaționale și inițiative creative, oferind tuturor oportunitatea de a explora râurile, zonele inundabile și ecosistemele acvatice și de a înțelege mai bine rolul lor în protejarea acestora. De la sărbători locale la inițiative naționale, Ziua internațională a Dunării oferă o platformă pentru cetățeni, școli, organizații și instituții pentru a se conecta și a participa la un efort comun de a contribui la misiunea ICPDR către o Dunăre mai curată, mai sănătoasă și mai sigură, unul dintre cele mai importante sisteme fluviale ale Europei. Pe 26 iunie, un workshop dedicat evenimentului 'Uniți pentru Dunăre' a fost organizat de Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), care a reunit reprezentanți din cadrul MMAP, ANAR, INHGA, Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), precum și specialiști și reprezentanți ai instituțiilor implicate în monitorizarea, protecția și gestionarea resurselor de apă, conform https://www.facebook.com/rowater.ro/. Workshop-ul a fost dedicat proiectelor, studiilor și activităților desfășurate pentru monitorizarea cantitativă și calitativă a fluviului Dunărea pe sectorul românesc, precum și rolului instituțiilor în consolidarea colaborării la nivel național și transfrontalier în bazinul hidrografic al Dunării. Printre temele abordate s-au aflat: cooperarea transfrontalieră pentru un curs al Dunării durabil, politici, monitorizare și implementare; rolul Dunării în regândirea politicilor și a managementului apelor din perspectivă transfrontalieră; contribuția ANM la monitorizarea și analiza fenomenelor meteorologice cu impact asupra bazinului hidrografic al Dunării. Printre alte evenimentele organizate cu acest prilej la noi în țară se află 'Ziua Dunării - Descoperă Rowmania', organizat de Primăria Municipiului Călărași, în parteneriat cu Asociația 'Ivan Patzaichin - Mila 23' (27 iunie, în Parcul Central - Zona Debarcader), precum și unul dintre cele mai spectaculoase evenimente transfrontaliere - 'Parada Dunării - Două steaguri, un fluviu' (27 iunie), organizat de Asociația Arpatia Giurgiu și Primăria Orașului Ruse, în regiunea de frontieră româno-bulgară, potrivit https://primariacalarasi.ro/ și https://danubeparade.com/. *** Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea a fost semnată pe 29 iunie 1994, la Sofia, în capitala Bulgariei, de către Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Documentul oferă cadrul de cooperare pentru guverne, organizații neguvernamentale, instituții de cercetare și industrie, această dată fiind marcată la nivel internațional la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea. Semnatarii documentului, oficiali ai statelor situate în bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia și Ucraina) și din partea Comisiei Europene au adus, cu această ocazie, în atenția opiniei publice necesitatea protejării Dunării. Ulterior, Convenția a fost semnată de Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru. România este depozitarul Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. România a devenit stat membru al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea în 1995, odată cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. De asemenea, Austria, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Republica Serbia, Ucraina, Muntenegru și Comisia Europeană sunt membre ale comisiei, conform https://primariacalarasi.ro/. *** Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei, după Volga, și singurul din Europa care curge de la vest la est, având izvorul în Munții Pădurea Neagră din Germania. Parcurge 2.858 de kilometri, trecând prin 10 state europene - Germania, Austria, Slovacia, Republica Serbia, Croația, Ungaria, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina și traversând patru capitale - Viena, Bratislava, Belgrad și Budapesta. Călătoria Dunării se încheie pe teritoriul țării noastre, vărsându-se în Marea Neagră, prin intermediul a trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - creând, însă, una dintre cele mai mari și mai bine conservate zone umede din Europa: Delta Dunării, cu peste 5.000 de plante și animale, conform datelor Administrației Naționale 'Apele Române'. Principalul fluviu al Europei, Dunărea aduce numeroase beneficii economice țărilor riverane și împreună cu afluenții săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Bazinul hidrografic al Dunării joacă un rol important în contextul politic, social, economic și cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Sud-Est. Fluviul reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu apă potabilă, apă pentru irigații și industrie pentru cei peste 115 milioane de locuitori ai acestei regiuni. Comunitățile riverane Dunării se implică în acțiuni ecologice, educative, socio-culturale, sportive și de recreere pentru protejarea acestui fluviu unic în Europa. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Lăzăroiu)
29 iunie - Ziua internațională a tropicelor (ONU)
Ziua internațională a tropicelor celebrează diversitatea extraordinară a regiunii tropicale, evidențiind în același timp provocările și oportunitățile unice cu care se confruntă națiunile din regiunea tropicală. Aceasta oferă o oportunitate de a evalua progresele înregistrate în zonele tropicale, de a împărtăși povești și expertiză tropicală și de a recunoaște diversitatea și potențialul regiunii, conform www.un.org. Raportul inaugural privind starea tropicelor a fost lansat pe 29 iunie 2014, ca punct culminant al unei colaborări între douăsprezece instituții de cercetare tropicală de top. Cu ocazia aniversării lansării raportului, în 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția A/RES/70/267, care stabilea data de 29 iunie a fiecărui pentru marcarea Zilei internaționale a tropicelor. Data marchează lansarea primului Raport privind Starea Tropicelor, care a oferit o evaluare cuprinzătoare a condițiilor de mediu, sociale și economice din zonele tropicale. Deși raportul în sine nu mai este actualizat periodic, moștenirea sa continuă prin recunoașterea pe care a generat-o. Ziua internațională a tropicelor a fost desemnată pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările specifice cu care se confruntă zonele tropicale, implicațiile de anvergură ale problemelor care afectează zona tropicală a lumii și necesitatea, la toate nivelurile, de a crește gradul de conștientizare și de a sublinia rolul important pe care țările din zonele tropicale îl vor juca în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, potrivit sursei citate. Tropicele sunt o regiune a Pământului, definită aproximativ ca zona dintre tropicul Racului și tropicul Capricornului. Deși topografia și alți factori contribuie la variațiile climatice, locațiile tropicale sunt de obicei calde și prezintă mici schimbări sezoniere ale temperaturii zilnice. O caracteristică importantă a tropicelor este prevalența ploii în regiunile interioare umede din apropierea ecuatorului și faptul că sezonalitatea precipitațiilor crește odată cu distanța față de ecuator. Regiunea tropicală se confruntă cu mai multe provocări, cum ar fi schimbările climatice, defrișările, exploatarea forestieră, urbanizarea și schimbările demografice, arată www.un.org. Națiunile tropicale au făcut progrese semnificative, dar se confruntă cu o varietate de provocări care necesită o atenție concentrată asupra unei serii de indicatori și date de dezvoltare pentru a realiza o dezvoltare durabilă, menționează sursa citată. Până în 2050, regiunea va găzdui majoritatea populației lumii și două treimi din copii, informează www.un.org, care arată totodată, că în concordanță cu nivelurile mai ridicate de sărăcie, mai mulți oameni suferă de subnutriție la tropice decât în restul lumii, proporția populației urbane care trăiește în cartiere sărace fiind mai mare. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: un.org
29 iunie - Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România
Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România este marcată anual, pe 29 iunie, de Administrația Națională a Penitenciarelor, aflată sub patronajul spiritual al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii sistemului penitenciar, conform https://anp.gov.ro/. Conform prevederilor celor două protocoale din 1993 (art.15) și 1997 (art.10) semnate între Patriarhia Română și Ministerul Justiției, privind desfășurarea activității religioase în sistemul penitenciar românesc, 'Sfinții Apostoli Petru și Pavel vor fi considerați ocrotitori ai sistemului penitenciar din România', notează https://anp.gov.ro/. Cu acest prilej vor avea loc slujbe religioase, dar și evenimente precum 'Ziua Porților Deschise', în vederea promovării tradițiilor organizaționale ale instituțiilor penitenciare dar și pentru îmbunătățirea percepției opiniei publice cu privire la rolul lucrătorilor de penitenciar în societate. Activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, Declarației Universale a Drepturilor Omului, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale, cu recomandările Consiliului Europei cu privire la tratamentul deținuților, cu dispozițiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare, Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiție, se arată pe site-ul https://anp.gov.ro/. Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) sunt reglementate, în prezent, prin Hotărârea Guvernului nr. 756 din 12 octombrie 2016 publicată în Monitorul Oficial din nr. 849 din 26 octombrie 2016. Potrivit acesteia, ANP este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției. De asemenea, ANP și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului și constituie sistemul administrației penitenciare. Personalul din sistemul administrației penitenciare este constituit din funcționari publici cu statut special, funcționari publici și din personal contractual. Administrația Națională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă și în secțiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar, desfășurate potrivit legii, conform https://anp.gov.ro/. *** Prima atestare documentară a unui așezământ de detenție în țara noastră datează din secolul al XIV-lea, la Ocna Trotușului. în secolul al XVII-lea au apărut primele legiuiri care vizau aplicarea pedepselor, respectiv Pravila Mică de la Govora (1640) și 'Cartea Românească de învățătură de la pravilele împărătești (...)', tipărită în timpul domniei lui Vasile Lupu. Primele închisori construite au apărut în Transilvania, între 1700-1800. Sistemul penitenciar a cunoscut, în perioada 1828-1834, o serie de transformări și de modernizări. în Țara Românească a apărut Regulamentul organic (1832-1833), prin care au fost organizate temnițele, iar în 1851 - Regulamentul pentru închisoarea capitalei (Iași), prin care s-a oprit insulta și bătaia arestaților, potrivit broșurii de prezentare a ANP publicată pe https://anp.gov.ro/. în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat ca administrația temnițelor să se desființeze, sistemul penitenciar din Moldova să se aplice și în Muntenia și a aprobat Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare și cele de binefacere din România. între anii 1874-1930 a fost aplicat Regulamentul general pentru penitenciarele centrale, care a instituit regimul de izolare celulară noaptea și lucrul în comun ziua. Legea din 1929 pentru organizarea penitenciarelor și institutelor de prevenție a instituit sistemul progresiv englez. Regulamentul asupra regimului de executare a pedepselor (1938) a fost una din cele mai evoluate reglementări europene în materie din acea perioadă. în 1969 au fost elaborate proiectele Legii nr. 23/1969 și a Regulamentului de aplicare a acesteia, în urma adoptării de către ONU în 1955 a 'Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deținuților', rămas în vigoare până în anul 2003. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara sau misiunile în afara țării pentru 2027 (29 iunie)
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 29 iunie 2026, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni, conform unui anunț al Administrației prezidențială din 26 iunie. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: * obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie); * forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; * analiza implicațiilor pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. în cadrul ședinței Consiliului, vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, conform sursei citate. *** Anterioara ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut loc la 29 mai 2026 și a avut ca subiect de discuție implicațiile de securitate generate de incidentul cu dronă din municipiul Galați din aceeași zi, precum și măsurile de consolidare a apărării spațiului aerian al României. După ședință, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că 'responsabilitatea integrală pentru acest incident aparține Federației Ruse', potrivit https://csat.presidency.ro/. 'Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni.', a declarat președintele Dan. Președintele Nicușor Dan a anunțat, de asemenea, că în CSAT s-au decis trei măsuri principale: * 'Informarea aliaților - toți aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană au fost informați despre incident. Comunicarea cu structurile militare Aliate este în desfășurare în timp real; * Capabilități antidrone Aliate suplimentare - România a solicitat formal ca Aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR; * Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU - România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.' Ședințele CSAT convocate de actualul președinte (2025-2026) De când a devenit președinte, Nicușor Dan a mai convocat CSAT la: 30 iunie, 25 septembrie și 24 noiembrie 2025, 11 martie 2026, 29 mai 2026. La ședința din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/. Un alt subiect discutat în ședința din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Ședința CSAT convocată de Nicușor Dan pentru 25 septembrie 2025 a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spațiul aerian românesc. Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spațiul național aparține comandantului militar al operațiunii. în cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparține ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian național este o decizie luată ''în ultimă instanță'', a afirmat ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu. ''Este și spiritul legii, suntem o țară pe timp de pace, spiritul legii este să folosești armamentul în ultimă instanță, când orice altceva nu funcționează'', a mai subliniat acesta. Ședința din 24 noiembrie 2025 a CSAT a avut ca principal punct pe ordinea de zi Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Conceptul central al Strategiei, propuse și ulterior adoptate în parlament, a fost acela de ''independență solidară'', ca rezultat al câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat. De asemenea, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2025, au mai fost aprobate: * cererea României în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE; * raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor 'CMX-25'; * evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026; * Analiza Strategică a Apărării. Subiectele principale de dezbatere din ședința CSAT din 11 martie 2026 au fost situația din Orientul Mijociu, ca urmare a războiului din Iran, declanșat la 28 februarie, precum și dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. Cu privire la războiul din Golf, președintele Nicușor Dan a vorbit, după reuniune, despre eforturile României de a opri acest război. 'România, împreună cu țările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și are consecințe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie', a precizat Dan. Cu privire la dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România, Nicușor Dan a subliniat faptul că aceste echipamente sunt defensive. 'Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. în termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi - în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi - ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac'. *** Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională. Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională. CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bud Spencer
Actorul Bud Spencer este faimos atât pentru rolul inspectorului Rizzo, supranumit Piedone, cât și pentru filmele de acțiune, western spaghetti și comedie în care a jucat alături de Terence Hill. Bud Spencer, pe numele real Carlo Pedersoli, s-a născut la 31 octombrie 1929, în Napoli, Italia, potrivit https://en.budspencerofficial.com/. în tinerețe a fost un înotător profesionist de succes. A fost primul italian care a parcurs înot 100 m în timpul record de 59,5 secunde, stilul liber, performanță înregistrată la 19 septembrie 1950. Bud Spencer în filmul "Par şi impar" (1978) La Jocurile Mediteraneene din 1951, desfășurate în Alexandria, Egipt, a câștigat medalia de argint la 100 m, stil liber. A participat și la Olimpiada din Helsinki, în 1952, unde a ajuns în semifinale, performanță repetată patru ani mai târziu, la Melbourne. A făcut parte din echipa de polo a clubului S.S. Lazio, cu care a câștigat campionatul intern în 1954. Pentru rezultatele sale sportive, a fost medaliat, la 17 ianuarie 2005, cu Caimano d'oro de Federația Italiană de înot. Cariera sa actoricească a început în 1949, în comedia de scurtmetraj ''Quel fantasma di mio marito''. în 1959, după numeroase roluri secundare, avea să-l întâlnească, pe platourile de filmare pentru ''Hannibal'', pe actorul italian Terence Hill (pe numele de naștere Mario Girotti), alături de care va filma 18 filme. Bud Spencer şi Terence Hill în filmul "Par şi impar" (1978) în 1967, Carlo Pedersoli și-a schimbat numele de scenă, devenind Bud Spencer, o combinație dintre numele berii sale favorite (Budweiser) și actorul său preferat, Spencer Tracy. Tot în 1967 apare primul film care i-a avut pe afiș pe Bud Spencer și pe Terence Hill, intitulat ''God Forgives... I Don't''. Au urmat, printre altele, ''Ace High'' (1968), ''Boot Hill'' (1969), ''Trinity is Still My Name'' (1971), ''Watch Out, We're Mad'' (1974), ''Odds and Evens'' (1978), ''Go For It!'' (1983), ''Troublemakers'' (1994). Cele patru filme ale seriei Piedone au fost regizate de Stefano Vanzina și îl au în centru pe inspectorul de poliție Rizzo, poreclit 'Piedone' datorită staturii sale masive. Primul film, 'Piedone lo sbirro' ('Piedone, comisarul fără armă') a apărut în 1973. Este pelicula care definește personajul interpretat de Bud Spencer: un polițist cu metode neortodoxe, iubit de comunitate, care colaborează subtil cu vechii interlopi din Napoli pentru a opri noile clanuri extrem de violente. Au urmat: 'Piedone a Hong Kong' ('Piedone la Hong Kong', 1975), 'Piedone l'africano' (Piedone în Africa, 1978), 'Piedone d'Egitto' ('Piedone în Egipt', 1980). Printre producțiile în care Bud Spencer a jucat fără a-l interpreta pe Piedone și fără Terence Hill, se numără: ''The Five Man Army'' (1969), ''Banana Joe'' (1982), ''Superfantagenio'' (1986). Pentru unele din ele, Bud Spencer a scris scenariul. între 1991 și 1993, a interpretat rolul detectivului Jack Costello, în serialul de televiziune ''Extralarge'', punctează www.budspencerofficial.com. A fost căsătorit, din 1960, cu Maria Amato, cu care a avut trei copii. A fost pilot profesionist de avion și elicopter. Actorul Bud Spencer a încetat din viață la vârsta de 86 de ani, în ziua de 27 iunie 2016. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto:www.imdb.com
27 iunie - Ziua întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ONU)
La 27 iunie 2026, Organizația Națiunilor Unite celebrează a zecea ediție a Zilei internaționale a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Instituită în 2017, conform Rezoluției 71/279 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie, această zi recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea dezvoltării economice incluzive la nivel global. Tema ediției din 2026 este 'Generația viitoare de IMM-uri'. A fost propusă de Consiliul Internațional pentru Afaceri Mici (International Council for Small Business sau ICSB), care este cea mai veche și mai mare organizație non-profit la nivel mondial dedicată exclusiv promovării și dezvoltării antreprenoriatului și IMM-urilor. Inteligența artificială, digitalizarea accelerată și provocările climatice remodelează complet mediul de afaceri. Forumul principal, organizat de ICSB la sediul ONU din New York în ziua de 26 iunie 2026, promovează antreprenoriatul centrat pe om. Este subliniată nevoia unei abordări care plasează tehnologia în slujba oamenilor, nu invers. Totodată, sunt programate discuții despre modalitățile în care tinerii antreprenori și microîntreprinderile pot accesa oportunități în era AI, cum pot fi IMM-urile susținute prin politici publice și cum pot contribui la o creștere economică sustenabilă. IMM-urile rămân motorul economiilor naționale, punctează un.org. Ele sunt mai agile, mai creative și mai apropiate de comunități decât marile corporații. Totuși, se confruntă cu obstacole majore: acces limitat la finanțare, birocrație excesivă, impactul schimbărilor climatice și concurența neloială din partea companiilor-gigant. Tema din 2026 subliniază necesitatea de a pregăti generația viitoare de antreprenori prin educație, mentorat, acces la tehnologie și piețe internaționale. Tema ediției din 2025 a fost 'Consolidarea rolului microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) ca motor al creșterii durabile și al inovării'. Ediția a avut loc chiar înainte de a patra Conferință Internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare (FfD4) de la Sevilla și de al doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială de la Doha. 'Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii sunt surse cheie de locuri de muncă, venituri și creștere locală - în special pentru femei, tineri și grupuri vulnerabile. Dimensiunea și flexibilitatea lor contribuie la realizarea unor comunități puternice, echitabile și sustenabile. Cu toate acestea, multe dintre aceste afaceri se confruntă cu provocări serioase. Adesea se luptă să obțină împrumuturi, se confruntă cu o infrastructură precară și lucrează în condiții dificile. Multe operează informal, ceea ce le limitează accesul la finanțare, drepturi legale și sprijin guvernamental', menționa anul trecut site-ul oficial al ONU - www.un.org. Provocările din zilele noastre, precum tensiunile politice, schimbările climatice și cele digitale sunt tot atâtea obstacole în calea supraviețuirii IMM-urilor. Problemele cu lanțurile de aprovizionare, costurile crescute și incertitudinea piețelor au pus sub semnul întrebării activitatea multor IMM-uri. în ciuda oportunităților oferite de IMM-uri, deficitul de finanțare al acestora se păstrează la nivel global. De aceea, pentru a ajuta aceste firme să devină de succes, se impun politici mai favorabile și o finanțare mai accesibilă. Sprijinul pentru formarea profesională, inovare și regulile mai echitabile sunt, de asemenea, măsuri necesare. Potrivit datelor citate de ONU, IMM-urile reprezintă 90% din totalitatea afacerilor private, absorb peste 70% din forța de muncă și contribuie cu 50% la Produsul Intern Brut, fiind o componentă economică esențială pentru majoritatea societăților. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier, participarea președintelui Dan la Summitul Flancului estic de la Gdansk, declararea persona non grata de Rusia a gerantului interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 22-26 iunie 2026. Guvernul Adrian Veștea a fost respins în parlament * Guvernul Adrian Veștea a fost respins, la 22 iunie, de Parlament, cu 189 de voturi 'pentru' și 23 de voturi împotrivă, din 212 voturi exprimate. Audierile miniștrilor au avut loc în aceeași zi. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, la 22 iunie, după ce Guvernul propus de el a fost respins de parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă. După votul de respingere a Guvernului Veștea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este evident 'că ne aflăm cu un pas mai aproape de anticipate'. Totodată, el a subliniat că PSD nu va vota un guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. 'Eu vă spun un lucru. La cum știu eu PSD, fiindcă îl știu bine, PSD nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, să fie clar. Dacă, în urma consultărilor de la Cotroceni, președintele va acorda PSD acest mandat, o să vedem în ce formulă venim în fața Parlamentului', a mai declarat Sorin Grindeanu. Președintele USR, Dominic Fritz, a transmis, la rândul său, că este nevoie urgent de consultări 'transparente', după ce Guvernul Veștea nu a întrunit votul majorității parlamentare. El a reafirmat că USR este gata să facă parte dintr-un guvern minoritar. Premierul demis și președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, la 23 iunie, că România 'are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline', 'un Guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice'. Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte al PNL, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan la 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în aceeași zi, fără să mai meargă la vot în parlament. Președintele Nicușor Dan îl desemnase pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier la data de 4 iunie, în contextul în care Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, votată de PSD, AUR și PACE - întâi România, la 5 mai. Guvernul Ilie Bolojan a fost instalat în iunie 2025, sub forma unei coaliții de guvernare ce a inclus PSD, PNL, USR, UDMR. Președintele Nicușor Dan a chemat partidele la consultări pentru desemnarea premierului, după respingerea Guvernului Veștea * La 23 iunie, președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări pentru desemnarea premierului, după ce Guvernul Adrian Veștea a fost respins în parlament la 22 iunie. La ieșirea de la consultări, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că PSD este gata să își asume guvernarea. 'PSD l-a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea. Acest lucru l-am spus și la întâlnirile anterioare. Așteptăm finalul acestor consultări. PSD este gata să formeze un Guvern, un Guvern pe care, urmare a acestor discuții pe care președintele le va avea, ne-am dori să intre cât mai rapid în funcție', a spus Sorin Grindeanu. Președintele AUR, George Simion, a declarat, după consultările de la Cotroceni, că fără formațiunea sa politică nu se poate forma un guvern. 'AUR a venit în fața lui Nicușor Dan cu o propunere de ieșire din criză și cu o propunere de premier', a spus el. Simion a susținut că AUR este singurul partid care a respectat voința românilor și că perioada scursă după demiterea guvernului Bolojan a reprezentat 'o lună pierdută'. Liderul AUR a spus că este luată în considerare inclusiv demiterea președintelui țării. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, după consultări, că un Pact pentru România reprezintă 'o formulă realistă', prin care se poate avea 'în termen scurt' un guvern învestit. 'Am prezentat președintelui României poziția PNL în această situație dificilă în care suntem. Având în vedere modul în care s-au derulat lucrurile, PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea într-un termen scurt un guvern învestit este o formulă care să se bazeze într-o condiție de bază pe un acord politic, pe un pact pentru România care să fie valabil în perioada următoare până la sfârșitul anului în care forțele politice care într-adevăr înțeleg situația dificilă a țării noastre l-ar semna', a afirmat Bolojan. El a adăugat că pactul trebuie să cuprindă angajamentul partidelor de a nu depune moțiuni de cenzură până la sfârșitul anului pe 'subiectele care sunt cuprinse în pact'. Bolojan a spus că PNL este deschis să voteze un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. Președintele Dan, după consultări: se conturează un guvern minoritar * Președintele Nicușor Dan a scris pe Facebook, la 23 iunie, după consultările cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului, că se conturează un guvern minoritar. Varianta care pare să se contureze după consultările de la Cotroceni este cea a unui guvern minoritar, iar procesul de formare a unui nou executiv trebuie să fie 'accelerat', a transmis Nicușor Dan. El a invitat partidele parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord parlamentar și, ulterior, să facă propuneri pentru formula de guvern minoritar, susținut în concordanță cu acest acord. PSD a decis să își asume guvernarea cu Sorin Grindeanu premier * Biroul Permanent Național al PSD a decis, la 24 iunie, în unanimitate, ca partidul să își asume guvernarea, iar președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier, conform declarațiilor liderului PSD. Președintele PSD a mai spus că e nevoie 'de soluții concrete care să pună mai presus pe oameni, pe români'. 'Avem nevoie rapid de un Guvern funcțional și nu de un nou sezon de conflicte politice. încrederea oamenilor, a românilor în clasa politică în acest moment este zero. Și toți, inclusiv noi, avem partea noastră de responsabilitate pentru că s-a ajuns în acest punct. Cred că a venit vremea să nu mai arătăm cu degetul unii către alții, ci să venim cu soluții concrete care să pună mai presus pe oameni, pe români, decât calculele politice care ne-au ghidat în ultimele săptămâni. Din acest motiv, PSD a decis astăzi, în Biroul Politic Național, în unanimitate, să-și asume responsabilitatea, răspunderea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier', a mai spus Grindeanu. USR, PNL și UDMR au decis să îl susțină pe Siegfried Mureșan (PNL) pentru funcția de prim-ministru * PNL, USR și UDMR au transmis, la 26 iunie, că îl susțin pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României, se arată într-un comunicat transmis de USR și PNL. 'PNL, USR și UDMR înaintează o propunere comună pentru funcția de prim-ministru al României în persoana europarlamentarului Siegfried Mureșan. România are nevoie de un guvern care să gestioneze în mod responsabil urgențele și prioritățile țării (PNRR, Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare, aderarea la OCDE), să continue reformele și să valorifice fiecare oportunitate de dezvoltare în interesul cetățenilor', precizează sursa citată. Vicepreședintele PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a declarat, la 26 iunie, după ce a fost propus pentru funcția de premier, că obiectivul este formarea unui guvern competent, coerent și 'realmente pro-european prin acțiune, nu doar prin declarații'. El a subliniat că desemnarea premierului aparține președintelui României. Președintele Nicușor Dan: următorul summit al Flancului estic va avea loc în România * Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 25 iunie, în cadrul unei declarații de presă comune cu liderii care au participat la summitul Formatului Flancului estic, la Gdansk, că următorul summit al Flancului estic avea loc în România. 'Am fost de acord că următoarea reuniune în acest format va avea loc în România la începutul anului 2027, dacă până atunci nu vor avea loc evenimente excepționale', a declarat președintele. în intervenția sa, Nicușor Dan a abordat situația de securitate din regiune și rolul României. Președintele a spus că este important ca această unitate să fie de la nordul la sudul Flancului estic, pentru zona Mării Negre. Formatul Helsinki, ce reunește țări precum Suedia, Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, România și Bulgaria, a avut primul summit în 2025, la Helsinki. MAE: Gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg, declarat persona non grata de Rusia * Gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg a fost declarat persona non grata și partea rusă a decis retragerea consimțământului pentru înființarea postului consular respectiv, a anunțat, la 25 iunie, Ministerul Afacerilor Externe. MAE a precizat că decizia a fost comunicată ambasadorului României în Federația Rusă, care a fost convocat, la această dată, la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. Potrivit MAE, reacția părții ruse era previzibilă, după ce la 29 mai (data prăbușirii dronei rusești la Galați), partea română a decis declararea persona non grata a consulului general al Federației Ruse la Constanța și a dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din orașul respectiv. A patra plată din PNRR, în valoare de 2,25 mld. euro, virată către România * Comisia Europeană a plătit, la 23 iunie, României granturi în valoare de 2,25 miliarde de euro, marcând a patra plată în cadrul PNRR, elementul central al NextGenerationEU, programul post-pandemic al Comisiei menit să sprijine redresarea, creșterea economică și competitivitatea statelor membre. Plata urmează celei de-a patra cereri de plată a României, depusă la 19 decembrie 2025. Această cerere include 38 de jaloane și 24 de ținte, care corespund unor etape importante în realizarea reformelor și a investițiilor, care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România. Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Actuala formă a PNRR este varianta renegociată de România în noiembrie 2025. Alegeri la Academia Română - profesorul Corin Braga, printre noii membri corespondenți * Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită la 24 iunie, a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenți, printre aceștia regăsindu-se profesorul de literatură comparată, romancierul și criticul literar Corin Braga. Noii membrii aleși sunt: * Corin Braga - Secția de filologie și literatură; * Daniel-Costin Beltiță - Secția de științe matematice; * Sergiu Coșeri - Secția de științe chimice; * Alida Timar-Gabor - Secția de științe geonomice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu) ***Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES.
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum și propunerea privind o misiune civilă a UE în Liban reprezintă o parte dintre evenimentele de la nivelul instituțiilor europene din intervalul 22-26 iunie. Consiliul UE/ Consiliul a adoptat două regulamente care pun în aplicare angajamentele tarifare prevăzute în Declarația comună UE-SUA * La 25 iunie, Consiliul a adoptat două regulamente care pun în aplicare angajamentele tarifare prevăzute în Declarația comună UE-SUA din 21 august 2025. Adoptarea finalizează procesul legislativ și confirmă angajamentul UE față de o relație comercială transatlantică stabilă, previzibilă și reciproc avantajoasă, menținând în același timp mecanismele de protecție necesare pentru a apăra interesele economice europene, conform https://www.consilium.europa.eu/. Cele două regulamente elimină restul de taxe vamale ale UE pentru mărfurile industriale din SUA, introduc accesul preferențial pentru anumite fructe de mare și produse agricole nesensibile din SUA prin contingente tarifare și tarife reduse și prelungesc suspendarea taxelor la importurile de homar, inclusiv de homar prelucrat (din toate țările, pe baza criteriului națiunii celei mai favorizate). Cele două regulamente urmează să fie semnate și publicate în Jurnalul Oficial, intrând în vigoare în ziua următoare datei publicării. Regulamentul principal va înceta să se aplice la sfârșitul anului 2029. Regulamentul privind importurile de homar se va aplica retroactiv de la 1 august 2025 și va expira la 31 iulie 2030, cu excepția cazului în care se iau măsuri suplimentare. Consiliul European/ Summitul UE-Republica Moldova * Republica Moldova a finalizat până acum 93% din reformele prevăzute în Planul de creștere, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după încheierea Summitului UE-Republica Moldova, desfășurat la Bruxelles, la 22 iunie, conform AFP. La acest summit, Uniunea Europeană a fost reprezentată de președinții Antonio Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu. Declarația comună de la finalul reuniunii la nivel înalt a condamnat cu fermitate încă o dată ''războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei contra Ucrainei''. Declarația salută, de asemenea, evoluțiile înregistrate de Republica Moldova pentru a se alinia la acquis-ul comunitar, în ciuda unor presiuni externe fără precedent. ''Ne reiterăm angajamentul față de avansarea procesului de aderare a Moldovei la UE rapid și pe baza reformelor credibile și a principiului meritelor proprii, în concordanță cu criteriile de la Copenhaga'', se mai arată în același document. Republica Moldova a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024. UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic. La 15 iunie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis, la Luxemburg, primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale. Comisia Europeană/ O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată * O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro în cadrul împrumutului european de 90 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată la 24 iunie, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de AFP și DPA. Această primă plată, destinată să ajute guvernul ucrainean să-și echilibreze bugetul, va fi urmată, 'în zilele următoare', de o sumă de 6 miliarde de euro pentru finanțarea achiziției de drone, a precizat șefa executivului european într-un discurs la Gdansk, în Polonia, cu ocazia unei conferințe a donatorilor pentru reconstrucția Ucrainei. Țările membre ale UE au acordat, în decembrie 2025, un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru perioada 2026-2027, din care 60 de miliarde pentru sprijin militar și 30 de miliarde pentru zona bugetară. Industriile de apărare din țările UE, precum și din Ucraina sau Norvegia, au prioritate în achiziționarea de materiale militare în cadrul acestui împrumut, dar sunt posibile și derogări pentru țări terțe. Brexit/ Două treimi dintre alegătorii britanici consideră că decizia privind Brexitul din 2016 a avut un impact negativ asupra țării * Până la două treimi dintre alegătorii britanici, din toate taberele politice, consideră că decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană în 2016 a avut un impact negativ asupra țării, conform unui sondaj publicat la 21 iunie, de European Council on Foreign Relations (ECFR), citat de Reuters. Sondajul realizat think-tankul ECFR, între 7 și 14 mai 2026, pe un eșantion de peste 2.000 de respondenți, la 10 ani de la Brexit, a arătat că două treimi consideră că părăsirea Uniunii a crescut costul vieții și a avut un impact negativ asupra economiei. Dintre cei chestionați, 56% au considerat că părăsirea UE a fost un lucru rău pentru combaterea migrației ilegale, pentru comerț și formalitățile administrative, 57% au considerat că a redus șansele pentru tineri, iar 57% au considerat că a fost 'greșit' ca Regatul Unit să părăsească UE. Trei sferturi își doresc acum legături mai strânse cu UE, a precizat ECFR. Brexit/ Discuții în Regatul Unit privind un 'Rejoin' (posibilitate de revenire) * Dezbaterea privind o posibilă revenire a Regatului Unit în Uniunea Europeană (UE), cunoscută sub numele de 'Rejoin' (Reintegrare), a fost deschisă de o facțiune a Partidului Laburist, dar această posibilitate ridică semne de întrebare considerabile în rândul experților, care ar dori să afle ce condiții ar fi stabilite pentru reintegrare și dacă clubul european ar fi dispus să o accepte, informează EFE la 22 iunie. Referendumul privind Brexitul din 23 iunie 2016 a lăsat Regatul Unit profund polarizat, a testat sistemul tradițional bipartit dintre laburiști și conservatori și a deschis calea pentru ascensiunea partidelor populiste, atât de dreapta, cât și de stânga. Primii s-au pronunțat pentru rămânerea în afara UE, iar ceilalți pentru reintegrare. La dreapta, și în creștere, se află partidul Reform UK al lui Nigel Farage, politicianul care nu a încetat niciodată să critice UE în timp ce a fost membru al Parlamentului European - în 1990 și 2020 - și care își menține în continuare opoziția față de orice încercare de reîntoarcere în UE, mai arată sursa citată, Consiliul UE/ Consiliul și-a stabilit poziția privind creșterea atractivității produsului paneuropean de pensii personale (PEPP) Consiliul a convenit la 24 iunie poziția sa de negociere cu privire la o revizuire a produsului paneuropean de pensii personale (PEPP), se indică pe https://www.consilium.europa.eu/. Revizuirea urmărește să facă din PEPP o opțiune mai atractivă, mai accesibilă și mai simplă pentru deponenți. Aceasta va elimina unele cerințe și caracteristici de proiectare existente care au frânat adoptarea PEPP, continuând, în același timp, să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. La fel ca în propunerea inițială a Comisiei de actualizare a Regulamentului privind PEPP, poziția Consiliului elimină obligația actuală a furnizorilor și distribuitorilor de pensii de a oferi consiliere obligatorie în materie de investiții pentru PEPP de bază. în astfel de cazuri, ar trebui furnizată consiliere numai la cererea clienților. PEPP este un produs de pensii personale cu caracter voluntar la nivelul UE, instituit în 2019, care poate veni în completarea sistemelor de pensii publice și ocupaționale existente, precum și a sistemelor naționale de pensii private. Consolidarea PEPP este un rezultat esențial atât al agendei privind uniunea economiilor și a investițiilor (UEI), cât și al foii de parcurs a UE 'O Europă, o piață'. Poziția parțială de negociere aprobată, la această dată, reprezintă mandatul Consiliului pentru a începe negocierile cu Parlamentul European în legătură cu modificările aduse Regulamentului PEPP. Urmează ca și PE să își stabilească separat poziția. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE): propunere privind o misiune civilă a UE în Liban * Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a propus, la 24 iunie, o misiune civilă și militară de trei ani menită să consilieze și să antreneze forțele libaneze, conform unui document consultat de Reuters la această dată. Diplomații Uniunii Europene discută în prezent despre o posibilă misiune care să ajute la sprijinirea Forțelor armate libaneze (LAF) și a Forțelor de securitate internă libaneze (ISF). Misiunea va avea nevoie de aprobare din partea celor 27 de state membre ale UE. într-un document datat cu 17 iunie și care a circulat între statele membre, SEAE arată că o potențială misiune ar ''avea o durată a mandatului inițial de trei ani și va sprijini autoritățile libaneze pentru îmbunătățirea controlului asupra teritoriului și pentru securitatea frontierelor prin consolidarea capacităților LAF (Lebanese Air Force) și ale ISF (International Stabilization Force)''. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Adrian Dădârlat)
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost nominalizat la premiile GRAMMY, a susținut concerte cu casa închisă în întreaga lume alături de trupa sa, Silvertone. Printre proiectele sale muzicale și cinematografice se numără treisprezece albume de studio apreciate de critici, douăsprezece single-uri care au ajuns în topuri, precum și mai multe filme între care 'Silence of the Lambs' și 'That Thing You Do!', potrivit https://chrisisaak-com. S-a născut pe 26 iunie 1956, în orașul californian Stockton și a început să cânte după absolvirea liceului, când a înființat primul său grup muzical rock, pe care l-a numit Silvertone. Chris era solist și chitarist, alături de chitaristul James Calvin Wilsey, basistul Rowland Salley și bateristul Kenney Dale Johnson. în anul 1985, casa de discuri Warner Brothers a lansat primul album al grupului, intitulat 'Silvertone', care s-a bucurat de o bună primire din partea criticii, dar care nu a fost vândut prea bine. Anul următor, Chris Issak a înregistrat primul său album solo și a intrat în Billboard Top 200. Următorul album al muzicianului a apărut în 1989 și s-a intitulat 'Heart Shaped World'. Discul a cunoscut adevăratul succes doar un an mai târziu, când David Lynch a inclus cântecul 'Wicked Game' în coloana sonoră a filmului 'Wild At Heart'. Piesa 'Wicked Game' a devenit hit, iar albumul 'Heart Shaped World' s-a vândut în mai mult de 1 milion de exemplare. Chris Isaak a păstrat aceeași notă melancolică și același stil de interpretare și în următoarele sale albume 'San Francisco ' din 1993 și 'Forever Blue' din 1995. Ambele albume au primit discuri de aur și au lansat o serie de hituri, dintre care cel mai cunoscut a fost 'Blue Hotel'. în 1996, Chris Isaak a lansat albumul 'The Baja Sessions', iar în 1998 a revenit în atenția publicului cu 'Speak Of The Devil', urmate de 'Always Got Tonight' (2001), 'Christmas' (2004), 'Mr. Lucky' (2009), 'Beyond the Sun' (2011). Artistul american este deopotrivă un model pentru cei mai tineri dintre muzicieni, cel mai cunoscut fiind Jack Lukeman. în 2004, piesa sa 'Life Will Go On' a fost inclus pe coloana sonoră a comediei romantice 'Chasing Liberty', în care au jucat Mandy Moore și Matthew Goode. Isaak a colaborat cu John Shanks pentru realizarea albumului său 'Mr. Lucky', lansat în 2009. Cariera de actor de cinema și-a început-o cu un rol în filmul 'Married to The Mob', regizat de Jonathan Demme. Au urmat noi roluri în pelicule precum 'The Silence Of The Lambs' sau 'Little Buddha'. A avut o strânsă colaborare cu David Lynch, interpretând rolul unui agent FBI în 'Twin Peaks: Fire Walk with Me'. Munca sa l-a purtat și în culisele scenei, creând muzică pentru mai multe coloane sonore de film, inclusiv 'Eyes Wide Shut', 'True Romance', 'Wild at Heart' și 'Blue Velvet'. Isaak a jucat în propriul său serial de televiziune, apreciat de critici, 'The Chris Isaak Show', difuzat pe SHOWTIME, a fost anterior membru al juriului la The X Factor Australia și a găzduit emisiunea muzicală 'The Chris Isaak Hour', difuzată pe BIO. Anul 2019 a marcat cea de-a 30-a aniversare a îndrăgitului album al lui Isaak, 'Heart-Shaped World', care include și albumul său clasic de succes 'Wicked Game', potrivit https://chrisisaak-com. Chris Isaak a fost onorat cu premiul pentru întreaga carieră pentru interpretare din partea Americana Honors and Awards, în septembrie 2022. în acest an, artistul se află în plin turneu internațional alături de trupa sa Silvertone, concertul din România a fost programat pe 23 iunie 2026, la Sala Palatului din București. AGERPRES/ (Documentare - Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea , editor online: Andreea Preda) Sursa fotografiilor: Chris Isaak/Facebook
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sânpetru', va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități organizate de-a lungul celor patru zile ale târgului. FotoŞ (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO Cei care vor vizita muzeul în această perioadă vor afla că, pe lângă prăznuirea celor mai cunoscuți apostoli ai lui Iisus, morți în timpul prigoanei împotriva creștinilor a împăratului roman Nero, data de 29 iunie este legată și de multe obiceiuri și credințe agrare. Această sărbătoare creștină marchează și jumătatea verii agrare și a secerișului, Sfântul Petru fiind patronul agriculturii și stăpânitor al grindinii, dar și al lupilor și păzitor al porților Raiului, unde hrănește animalele sălbatice, fapt pentru care sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub numele de Sărbătoarea lupilor. Cei doi Sfinți Apostoli sunt și ocrotitorii celor lipsiți de libertate, protectori ai închisorilor. Sămbătă, 27 iunie, la Scena Dumitra, de la ora 13:00, vor evolua: Alexandru Lilea și Taraful Rapsozii din Valea Dunării, Florin Ologeanu - rapsod popular (Teleorman), Ștefania Șirin Narenji (Constanța), Doina Lavric. De la ora 15:30, Raluca Diaconu va lansa volumul de poezii 'Cu glasul sufletului'. Duminică, 28 iunie, de la ora 13:00, la Scena Dumitra, Grupul folcloric bărbătesc Doruri muscelene (Argeș) va interpreta 'Cântec, joc și voie bună'. De asemenea, vor performa Taraful lui Enache de la Morunglav, Gabriel Dumitru - Pitești (Argeș), Maria Băndoiu - Scoarța (Gorj) și Ansamblul folcloric 'Izvoarele Borcutului' din Neamț. * Athenaeum Summer Festival 2026 (13-28 iunie) se încheie cu două concerte care celebrează 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA, cu muzica legendarului său compozitor John Williams, pe 27 și 28 iunie. Concertele de final sunt dedicate sfertului de mileniu al Statelor Unite ale Americii, prin muzica inegalabilului John Williams - artistul în viață cu cele mai multe nominalizări la Premiile Oscar (54), scrie site-ul https://filarmonicaenescu.ro/. Sursa foto: filarmonicaenescu.ro Vor putea fi ascultate live, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii George Enescu, pe scena Ateneului, unele dintre cele mai cunoscute coloane sonore din istoria cinematografiei, într-un program care include trei dintre cele cinci coloane sonore cu care John Williams a câștigat Premiul Oscar: Star Wars, E.T. the Extra-Terrestrial și Schindler's List. Coloane sonore cunoscute și iubite de mai multe generații, din filmele 'Războiul Stelelor', 'Superman', 'Lista lui Schindler', 'E.T.', 'Harry Potter' etc se vor auzi pe scena Ateneului sub bagheta dirijorului Stefan Geiger și a violonistului Rafael Butaru. * Un eveniment în premieră, intitulat Fusion Sessions, are loc pe 27 și 28 iunie, în curtea Muzeului Național de Artă al României (MNAR) din Palatul Regal, pe Calea Victoriei, conform unui comunicat al Asociației Antrepriza Culturală. Este pentru prima dată când Weekend Sessions organizează un eveniment în curtea exterioară a MNAR - un spațiu de excepție, în inima orașului, care va găzdui două după-amiezi cu muzică live, tururi ghidate, ateliere pentru copii și tineri, expoziție efemeră de artă contemporană și o selecție de parteneri de socializare. Sursa foto: Muzeul Național de Artă al României/Facebook Accesul în curte este posibil începând cu ora 15:30, pe baza biletului de muzeu, iar muzeul poate fi vizitat până la ora 18:30. Weekend Sessions este o inițiativa culturală independentă care din 2021 împrietenește publicul cu muzeele și grădinile Bucureștiului și care marchează finalul sezonului de vară cu un eveniment în premieră. Fusion Sessions aduce în același loc muzică clasică, jazz, folclor și un performance de șah suprarealist - o formulă care reflectă spiritul Weekend Sessions: loc de întâlnire între patrimoniu și publicul care îl (re)descoperă, fără bariere și fără formalism, conform sursei citate. Sâmbătă, 27 iunie, Karpov not Kasparov prezintă Pop Suprarealist (Musical Chess), un performance care combină muzica și jocul de șah într-un mod neașteptat, urmat de o sesiune de jazz, semnată de Trio Sorina Rotaru Band. Tot sâmbătă, Asociația Șah în Școală organizează un concurs pentru cei mici și o introducere în joc, cu 8 mese de exercițiu disponibile între orele 16:00 și 19:00. Duminică, 28 iunie, Eastern String Quartet, în parteneriat cu UCIMR, aduce muzica clasică pe scena din curte, iar seara se închide cu Raluca Radu & ALAI, într-un concert de folclor crud și copt. în ambele zile, Delia Popa susține tururi ghidate dedicate Galeriei Orientale din MNAR, la orele 16:00 și 17:00. Rezervările se fac la contact@weekendsessions.ro, cu menționarea zilei preferate. Weekend Sessions este o inițiativă culturală independentă dezvoltată de Asociația Antrepriza Culturală. * Vineri, 26 iunie 2026, de la ora 11:00, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu va avea loc, în cadrul expoziției 'Landscapes of the Soul', conferința Povești cu Stradivarius, proiect ce face parte din Turneul Stradivarius 'Muzele' - ediție dedicată lui Brâncuși la 150 de ani de la naștere, parte din proiectul național Brâncuși 150, anunță un comunicat al Muzeului Național Brukenthal Sibiu. Sursa foto: Muzeului Național Brukenthal Sibiu/Facebook La eveniment vor lua parte violonistul Alexandru Tomescu, chitaristul Dragoș Ilie - invitat special, lutierul Silvian Rusu, care îngrijește Vioara Stradivarius Elder-Voicu, obiect de patrimoniu național. Conferința va fi moderată de dr. Alexandru Chituță, curator și expert în bunuri de patrimoniu. în cadrul conferinței vor fi abordate teme precum: procesul de construcție al unei viori, ce secrete avea Stradivari când construia o vioară, povestea viorii Stradivarius a României spusă de Alexandru Tomescu și Silvian Rusu. Astăzi, viorile Stradivarius sunt considerate adevărate capodopere ale luteriei, fiind cele mai apreciate și căutate instrumente muzicale din lume. Fiecare exemplar este unic, iar sunetul lor rămâne, după secole, de neegalat. Intrarea la eveniment este liberă. * Muzeul de Artă Brașov invită publicul să descopere orașul prin artă în cadrul proiectului 'Re:Imagine Brașov', aflat la prima ediție, începând cu 26 iunie 2026, între orele 17:00 și 20:00, potrivit unui comunicat al Muzeului. Sursa foto: Muzeul de Artă Brașov/Facebook Noua serie de evenimente, deschise de Muzeul de Artă Brașov la 26 iunie, este dedicată dialogului dintre artă, oraș și comunitate. Prima ediție din acest an transformă spațiile muzeului într-un atelier deschis, unde procesul creativ va putea fi urmărit în timp real de către vizitatori, arată organizatorii. Pe parcursul verii, în cadrul a două întâlniri organizate la muzeu, artiști din Brașov și din alte orașe ale țării vor crea lucrări noi inspirate de identitatea și dinamica urbană a Brașovului. Publicul nu va avea doar rolul de spectator, ci va fi invitat să participe la schimbul de idei și la dialogul care însoțește actul artistic. La acest prim eveniment de creație live al anului 2026 participă artiștii: Nora Cupcencu, Homeboy, Raluca Morariu, Cătălina Nour, Gabi Toma. Conceptul 'Re:Imagine Brașov - micro/MACRO' propune o explorare a orașului din perspective complementare, de la detaliile discrete care îi definesc personalitatea, precum texturi, sunete, obiecte, gesturi și povești cotidiene, până la imaginea sa amplă de spațiu urban, comunitate și reper cultural. Proiectul pune în dialog apropierea și distanța, fragmentul și întregul, invitând la o redescoperire a orașului prin ochii artiștilor contemporani. Participarea la eveniment este gratuită. Mai multe detalii despre eveniment pot fi consultate la: https://www.facebook.com/events/2219176322162907/. * Zeci de meșteri olari din România, Republica Moldova și Ucraina se vor afla, în perioada 26-28 iunie, în Parcul Copou din Iași, pentru a lua parte la o nouă ediție a Târgului național de ceramică 'Cucuteni 5000'. Potrivit organizatorilor, ediția cu numărul 56 a Târgului 'Cucuteni 5000' reunește meșteri din toate zonele etno-folclorice ale ținuturilor românești, inclusiv a celor aflate în afara granițelor naționale, care vor prezenta obiecte ceramice și nu numai, dar și diferențele specifice și elementele comune artei populare din fiecare zonă. 'Ediția aniversară din acest an reunește peste 60 de meșteri olari din Iași, Vâlcea, Olt, Harghita, Suceava, Botoșani, Satu Mare, Sălaj, Dâmbovița, Bihor, Teleorman, Bistrița-Năsăud, Galați, Ucraina și Republica Moldova', se menționează pe https://traditii-iasi.ro/. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Iași, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda) * Explicaţie foto din deschidere: Zeci de meșteri olari din România, Republica Moldova și Ucraina se vor afla, în perioada 26-28 iunie, în Parcul Copou din Iași, pentru a lua parte la o nouă ediție a Târgului național de ceramică 'Cucuteni 5000'.
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa cu moartea, tortura și alte pedepse sau tratamente crude sau degradante. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 12 decembrie 1997, prin Rezoluția 52/149, organizația condamnând de la bun început tortura ca fiind unul dintre cele mai malefice acte comise de ființele umane asupra semenilor, potrivit www.un.org. Tortura este o infracțiune, în temeiul dreptului internațional, absolut interzisă, neputând fi justificată în vreun fel. Ea anihilează personalitatea victimei și neagă demnitatea inerentă a ființei umane, iar practica sistematică sau răspândită a acesteia constituie o crimă împotriva umanității, potrivit sursei amintite. Deși a fost interzisă, în întreaga lume, în fiecare an, sunt comise crime prin tortură împotriva femeilor, a bărbaților, dar și a copiilor, iar cele mai multe dintre victime sunt nevoite să facă față singure traumelor. Singurul mecanism care vizează finanțarea victimelor torturii și a familiilor acestora este Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii, administrat de Oficiul pentru Drepturile Omului al ONU de la Geneva. Convenția ONU împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, a fost aprobată de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1984, prin Rezoluția 39/46 și a intrat în vigoare la 26 iunie 1987. Articolul 2 al Convenției prevede că ''fiecare stat parte va lua măsuri legislative, administrative, judiciare sau alte măsuri eficiente, pentru a împiedica comiterea unor acte de tortură pe teritoriul de sub jurisdicția sa. Nicio împrejurare excepțională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starea de război sau de amenințare cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepție, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura''. Punerea în aplicare a Convenției de către statele părți este monitorizată de Comitetul împotriva Torturii format din experți independenți. România a semnat adeziunea la această Convenție la 10 august 1990. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.ro.faluninfo.eu
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), https://www.unodc.org/. Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția 42/112 din 7 decembrie 1987, ca la data de 26 iunie să fie marcată Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri, ca expresie a deciziei ONU de a consolida acțiunile și cooperarea pentru a putea crea o societate fără consum de droguri, se amintește pe site-ul www.un.org. Campania din 2025 subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate pe termen lung pentru a rupe ciclul criminalității organizate și al traficului de droguri - prin abordarea cauzelor profunde, investiții în prevenire și construirea unor sisteme de sănătate, educație și sociale mai puternice, conform https://www.unodc.org/. Crima organizată stimulează comerțul ilicit cu droguri, cu consecințe devastatoare pentru oameni și comunități din întreaga lume. în regiunile marcate de instabilitate, rețelele criminale organizate extind producția și traficul de droguri la o scară fără precedent. Creșterea numărului de droguri sintetice, inclusiv opioide extrem de puternice, reprezintă o provocare nouă și mortală. Aceste substanțe cauzează decese prin supradoze și pun presiune asupra sistemelor de sănătate deja fragile. Comerțul ilicit cu droguri este strâns legat de alte infracțiuni, inclusiv traficul de persoane și distrugerea mediului. împreună, aceste infracțiuni interconectate fac parte dintr-un cerc vicios care agravează sărăcia, exploatarea, slăbirea instituțiilor și dependența. Stoparea traficului de droguri necesită acțiuni coordonate pe termen lung pentru a aborda cererea și oferta și a împiedica grupările criminale organizate să exploateze vulnerabilitățile, se mai precizează pe https://www.unodc.org/. România a ratificat și a aderat la toate convențiile internaționale importante, al căror scop este acela de a controla și de a limita consumul de substanțe ilegale, începând cu Convenția și Protocolul cu privire la Opiu, încheiată la Geneva, la 19 februarie 1925, și promulgată de țara noastră prin Decretul nr. 1.578/1928. între actele internaționale pe care România le-a semnat în acest domeniu se regăsește și Convenția asupra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena, la 20 decembrie 1988 și la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992. în domeniul legislației în România amintim Legea nr. 143 din 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto; (c) www.unodc.org
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Constituția României. Același articol stabilește că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu', potrivit https://www.presidency.ro/. Camera Deputaților și Senatul au adoptat la 10 martie, respectiv 23 aprilie 1998, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Național, inițiată de mai mulți parlamentari, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituția României. Data de 26 iunie a fost aleasă în memoria momentului din 1848 când Guvernul revoluționar a decretat tricolorul ca drapel al Țării Românești. A fost promulgată de președintele României, prin Decretul nr. 165/1998, și a devenit Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/. Ziua Drapelului Național va fi marcată, conform prevederilor legii, de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Totodată, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994. în Capitală și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de înălțare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană, potrivit https://www.cdep.ro/. în 2026, Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită în București de la ora 10:00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, zona Palatului Cercului Militar Național, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale transmis AGERPRES. Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național, în cadrul evenimentului organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București. Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară. Ziua Drapelului Național va fi marcată și de militarii răniți din echipa Invictus România, care vor urca pe Vârful Parângul Mare și vor desfășura un drapel național, de aproximativ 100 m. La acțiune vor lua parte militari, voluntari Invictus și civili. *** Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, nu ca simbol vexilologic al principatului Țării Românești, ci al unităților miliției pământene și al navelor comerciale, datează din 1834, în timpul primului domn regulamentar al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842; caimacam 1856-1858), se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/. Dispuse pe orizontală, benzile aveau fâșia roșie la partea superioară și pe cea albastră la partea inferioară. Acvila cruciată, încoronată, ținând în gheare un buzdugan și o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar și laur, era pictată pe banda galbenă; în colțuri erau pictate acvile. Având ca punct de plecare Hatișeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepții 'Partidei Naționale' au văzut în acest tricolor simbolul național al tuturor românilor. Această opțiune, cu siguranță, a fost puternic influențată de mișcarea națională pe care noile forțe politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul urmat fiind cel francez: albastru, alb, roșu. Belgia a adoptat, după acest model, la proclamarea independenței sale, steagul negru, galben, roșu, fiind urmată de revoluționarii italieni - și apoi de statul italian - verde, alb, roșu etc. în contextul revoluționar al anului 1848, când au fost arborate noile drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, au arborat drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la București, deși, inițial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, așa cum fuseseră ele arborate de revoluționarii români din Ardeal la Adunarea Națională de la Blaj din 26 aprilie. Inițial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roșu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu 'VIRTUS ROMANA REDIVIVA' ('Virtutea romană reînviată'). în decursul revoluției, însă, treptat, toate drapelele românilor au înlocuit albul cu galben, mai notează site-ul amintit. Ca drapel național, tricolorul s-a impus în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), benzile de culoare fiind dispuse orizontal. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâșia roșie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul țării, cât și drapelele și stindardele unităților militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore, care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea 'rece', lângă hampă. Steagul național și drapelele unităților militare sunt două simboluri diferite. Drapelele militare românești au avut stema țării pe centru și în colțuri sigla suveranului, pe când steagurile naționale, începând din 1872, când aceste aspecte au fost legiferate, nu. în 1948, regimul comunist a înlocuit nu numai stema țării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice tradiționale, dar a și imprimat o nouă stemă pe tricolorul național. în decembrie 1989, stema comunistă a fost ruptă și s-a revenit la ceea ce fusese drapelul României din 1872 până în 1947. *** Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică și se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 și ale Art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: în locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului național asistența va intona imnul sau va păstra tăcerea. Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, conform https://www.jandarmeriaromana.ro/. Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Drapelul României se arborează, sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit acelorași uzanțe. Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul Zilei Naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare. Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă. Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994. Atunci când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va așeza în stânga, privind drapelele din față; când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine și numărul drapelelor este impar, drapelul României se va așeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi așezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din față. Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale și vor fi amplasate la același nivel. Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. în locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO, notează https://legislatie.just.ro/. în cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare, se mai amintește pe site-ul https://www.jandarmeriaromana.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare a Uniunii și a industriei europene de apărare, informează site-ul Administrației prezidențiale, https://www.presidency.ro/. Summitul este găzduit de prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, iar la acesta vor participa președinții României și Lituaniei, precum și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei. începând cu ora 13:30 are loc summitul propriu-zis, urmând ca la ora 15:00 să aibă loc declarații de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Flancului Estic. Președintele României, Nicușor Dan, va prezenta liderilor europeni de pe flancul estic eforturile depuse la nivel național pentru întărirea capabilităților de apărare și descurajare, inclusiv prin participarea României la programul SAFE și la proiectele de interes comun din domeniul apărării europene. Totodată, președintele român va informa cu privire la stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră și includerea, la propunerea României, a unui nou pilon în proiectul Eastern Flank Watch privind conștientizarea situației în domeniul maritim (Maritime Domain Awareness). Astfel, conform sursei citate, președintele Dan va propune o coordonare strânsă în cadrul negocierilor privind viitorul Cadrul Financiar Multianual al UE, în vederea alocării unor resurse sporite domeniului apărării și securității, inclusiv infrastructurii cu dublă utilizare (dual-use) care va contribui la aplicarea viitorului Regulament privind mobilitatea militară. *** Primul summit al Formatului Helsinki a avut loc în Finlanda, la 16 decembrie 2025. Summitul a avut în centru ideea de complementaritate între NATO și UE, care, conform participanților, nu este opțională, ci reprezintă un imperativ strategic, conform https://www.government.se/. Summitul s-a încheiat cu o declarație comună a liderilor Suediei, Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României și Bulgariei, semnată de prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson. 'Prin unirea la cel mai înalt nivel politic, transmitem un mesaj clar și neechivoc: Flancul Estic al Europei este o responsabilitate comună și trebuie apărat de urgență și cu hotărâre. Pentru a realiza acest lucru, țările de pe Flancul Estic se angajează să promoveze în comun, prin intermediul ministerelor Apărării, supravegherea Flancului Estic, inclusiv apărarea europeană împotriva dronelor în cadrul Strategiei de Pregătire de Apărare a UE 2030, bazându-se pe activitățile anterioare în coordonare cu și în sprijinul posturii de descurajare și apărare a NATO. Mediul de securitate s-a schimbat ireversibil și trebuie să ne adaptăm cu determinare și rapiditate.', se arată în declarația comună. Declarația a mai subliniat că Rusia reprezintă cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității, păcii și stabilității în spațiul euro-atlantic și că obiectivele strategice ale Rusiei de a crea o zonă tampon care să se întindă de la regiunea arctică, prin Marea Baltică și Marea Neagră, până la Marea Mediterană rămân neschimbate. în acest context, Flancul Estic al Uniunii Europene și al NATO se află în prim-planul acestei amenințări, se mai arată în declarație. De asemenea, liderii semnatari au reiterat sprijinul pentru Ucraina în eforturile sale de a realiza o pace justă și durabilă și s-au pronunțat pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei. Liderii din Flancul Estic s-au angajat să pună în aplicare în mod activ deciziile istorice adoptate în cadrul reuniunilor Consiliului European din martie, iunie și octombrie 2025, precum și la Summitul NATO de la Haga (25 iunie 2025), vizând consolidarea descurajării și apărarea euro-atlantică, inclusiv angajamentele de a majora cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, se mai arată în declarația comună. Consolidarea flancului estic într-un mod coerent, de la nord la sud, necesită forțe și capabilități puternice în toate domeniile - terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial. Iar aceste eforturi ar trebui să se alinieze cu activitatea privind apărarea aeriană și spațială, pentru a asigura interoperabilitatea, mai prevede declarația din 15 decembrie 2025. Liderii au mai susținut în declarație că este imperativ să se asigure complementaritatea între Eastern Flank Watch și Centrul de Securitate Maritimă a Mării Negre al UE, operațiunile și activitățile NATO și structura sa integrată de comandă și control. Sistemul de Supraveghere a Flancului Estic ar trebui să fie, de asemenea, complementar cu Activitatea de Vigilență Consolidată a NATO, Sistemul de Supraveghere a Flancului Estic (Eastern Sentry), Sistemul de Supraveghere în zona Mării Baltice (Baltic Sentry Sentry), inclusiv Poliția Aeriană Baltică sporită (Enhanced Air Policing). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Anda Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. în opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Austriac din București, https://www.bmeia.gv.at/. Afirmația sa din romanul 'Malina' - 'Vreau ca războiul să ia sfârșit' - ar putea reprezenta mottoul întregii sale opere. Poemele, piesele de teatru radiofonic, povestirile, romanele și studiile sale literar-teoretice reprezintă un vast corpus de scrieri împotriva războiului, sub cele mai variate genuri și forme stilistice, se arată pe site-ul https://www.editura-art.ro/. Născută pe 25 iunie 1926 la Klagenfurt, în Austria, într-o familie de profesori, Ingeborg Bachmann își manifestă de timpuriu opoziția acerbă față de convingerile politice de extremă-dreapta ale tatălui, adversitate ce devine o constantă a operei sale. După studii de filosofie, psihologie, germanistică și drept la Innsbruck, Graz și Viena, a obținut titlul de doctor cu o teză despre receptarea critică a lui Heidegger. întâlnirea, în 1948, și prietenia cu poetul originar din România, Paul Celan (evreu de limbă germană, născut la Cernăuți, în 1920, ai cărui părinți au murit într-un lagăr de exterminare nazist), au avut o influență hotărâtoare asupra vieții și a operei lui Bachmann, arată https://humanitas.ro/. 'Herzzeit' ('Timp al inimii') este un volum ce cuprinde corespondența dintre Bachmann-Celan, publicat în 2008, și care cartografiază una dintre cele mai dramatice povești de dragoste ale secolului trecut. A fost tradus în șaptesprezece limbi. Volumul de versuri 'Die gestundete Zeit' ('Timp amânat') i-a adus în 1953, premiul uneia dintre cele mai importante grupări literare postbelice din Germania, 'Gruparea 47'. în perioada 1953-1957, Ingeborg Bachmann a locuit la Roma, unde a scris al doilea volum de versuri, 'Die Anrufung des Großen Bären' ('Chemarea Marelui Urs', 1956). Trecerea autoarei de la poezie la proză a fost marcată de volumul de povestiri 'Das dreißigste Jahr' ('Al treizecilea an', 1961). O altă relație care și-a pus o amprentă puternică pe parcursul său literar a fost cea cu renumitul romancier și dramaturg elvețian Max Frisch (1911-1991), alături de care a locuit în perioada 1958-1962. Spre sfârșitul anului 1965, aflată din nou la Roma, a scris, pe lângă librete de operă, romanul 'Malina' (1971; Humanitas Fiction - 2007, 2022) și culegerea de povestiri 'Simultan' (1972), care urmau să alcătuiască, împreună cu alte fragmente de proză, un ciclu epic intitulat 'Todesarten' ('Variațiunile morții'). Ingeborg Bachmann a primit Premiul pentru Literatură al orașului Bremen (1957), Premiul 'Georg Büchner' pentru Literatură (1964) și Marele Premiu de Stat al Austriei (1968). A încetat din viață, la Roma, pe 17 octombrie 1973, în urma unui incendiu izbucnit în locuința sa, vastul ei proiect narativ rămânând nefinalizat. în memoria scriitoarei se acordă anual, din 1977, la Klagenfurt, Premiul 'Ingeborg Bachmann', una dintre cele mai prestigioase distincții literare din spațiul de limbă germană. Editura Humanitas Fiction a publicat, în 2017, antologia 'Voi, cuvinte. 101 poeme antume și postume', în traducerea Anei Mureșan și a Ramonei Trufin. în perioada 18 septembrie - 13 octombrie 2024, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, împreună cu Forumul Cultural Austriac și Muzeul Național al Literaturii Române București au prezentat în premieră, la Iași, expoziția 'Scrieri antirăzboinice - Ingeborg Bachmann 1926-1973' și expoziția literară itinerantă cu un important succes internațional - 'Paul Celan - printre cuvinte/unter den Wörtern', un demers ce a pus în lumină contextul scrierilor celor doi autori și al legăturii lor de suflet, se mai arată pe https://www.bmeia.gv.at/. Cele două expoziții documentare dedicate scriitorilor Ingeborg Bachmann - ce marchează în 2026 centenarul nașterii sale - și Paul Celan au fost organizate la Sfântu Gheorghe, în perioada 21 aprilie - 9 mai, în cadrul unui eveniment prezentat de Muzeul Național al Literaturii Române din București și Forumul Cultural Austriac, conform unui comunicat transmis AGERPRES. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.humanitas.ro
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2025-2026)
Cel puțin 32 de persoane și-au pierdut viața și alte peste 700 au fost rănite în urma a două seisme cu magnitudinea 7,2, respectiv 7,5, care au zguduit țara la 24 iunie 2026, transmit agențiile EFE și Reuters. 'în acest moment, avem rapoarte privind 32 de decese, fără a lua încă în calcul cifrele pe care le-ar putea furniza statul La Guaira, și peste 700 de răniți care au fost aduși la urgențe, atât la spitalele publice, cât și la centrele medicale private', a declarat președintele interimar a Venezuelei, Delcy Rodriguez, într-o transmisiune a postului de televiziune de stat Venezolana de Television (VTV). Conform Serviciului seismologic american USGS, un prim seism, cu magnitudinea 7,2, s-a produs la ora 22:04 GMT, la o adâncime de 21,9 de kilometri, la aproximativ 200 de kilometri vest de Caracas. Al doilea, cu magnitudinea 7,5 și la o adâncime de 10 kilometri, a fost înregistrat 39 de secunde mai târziu la 45 kilometri distanță de primul. *** 2026 17 iunie - O persoană a murit, iar alte 8 au fost rănite în urma unui seism cu magnitudinea 6,3 care a zguduit prefectura autonomă mongolă și tibetană Haixi, din provincia Qinghai, situată în nord-vestul Chinei. Seismul s-a produs la ora locală 17:06, la o adâncime de 10 kilometri. 17 iunie - Un cutremur cu magnitudinea 6,7, care a lovit provincia Central Sulawesi din Indonezia, a provocat moartea unei persoane și a afectat peste 300 de locuitori, potrivit Agenției naționale pentru gestionarea dezastrelor din această țară. 8 iunie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,8, s-a produs în Filipine, la ora 07:37 (duminică, 23:37 GMT), în apropierea coastelor insulei Mindanao, la o adâncime de 55 km și s-a soldat cu cel puțin 68 de morți (conform unui bilanț din 16 iunie) și cu prăbușirea a numeroase clădiri. Seismul a fost urmat de peste zece replici. Centrul de Alertă pentru Tsunami din Pacific (PTWC), cu sediul în Hawaii, a avertizat asupra riscului de valuri de tsunami de-a lungul coastelor din Filipine, Indonezia, Taiwan, până în Japonia. 26 mai - Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a lovit nordul Chile, la aproximativ 30 de kilometri est de orașul Calama, la o adâncime de 101,3 kilometri, în deșertul Atacama. 19 mai - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs în nordul Japoniei, la ora locală 20:22 (11:22 GMT), în largul prefecturii nordice Miyagi. Nu au fost semnalate pagube materiale sau victime omenești imediate. 4 mai - Un cutremur cu magnitudinea 6 a zguduit provincia filipineză Samar, la ora 06:09:46 GMT. Epicentrul a fost situat la o adâncime de 10 kilometri. 20 aprilie - Un seism cu magnitudinea preliminară 7,4 s-a în Japonia, la ora 16:53 (07:53 GMT) în apele Pacificului, în largul nordului prefecturii Iwate. Mișcările telurice au fost atât de violente încât clădirile înalte s-au clătinat până la Tokyo, la câteva sute de kilometri distanță. Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) a anunțat o magnitudine de 7,3, precizând că seismul s-a produs la o adâncime de 13 kilometri. A fost emisă o avertizare de tsunami. în urma seismului puternic, circulația trenului de mare viteză Shinkansen pe ruta Tokyo-Aomori a fost întreruptă. La scurt timp după cutremur, un tsunami de 80 de centimetri a lovit în zona unui port din Kuji, în prefectura Iwate. 24 martie - Un cutremur foarte puternic, de mare adâncime, s-a produs în largul statului insular Tonga, din Pacificul de Sud, la ora locală 17:37 (04:37 GMT). Epicentrul a fost la 166 de kilometri vest de Neiafu, al doilea oraș ca mărime din Tonga, la o adâncime de 229 de kilometri. 3 martie - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în zona insulei indoneziene Simeulue, în apropierea coastei de vest a Sumatrei, fără a rezulta victime sau pagube materiale considerabile, conform rapoartelor preliminare. 23 februarie - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs în apropierea statului american Alaska, la o adâncime de 1 km. Nu a fost emisă nicio alertă în urma seismului. 3 februarie - Un seism de magnitudine 6,0 s-a produs la ora 15:33 GMT, în Myanmar, la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate victime sau pagube imediate. 29 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs la ora 07:30 GMT, în regiunea Insulelor Sandwich de Sud, la o adâncime de 10 kilometri. 28 ianuarie - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la ora 06:47:03 GMT, în zona insulei Mindanao din Filipine, la o adâncime de 10 kilometri. 16 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs la ora 03:25 GMT (15 ian., 19:25), la o adâncime de 10 kilometri, la 295 de kilometri de orașul Bandon, din statul american Oregon. 13 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,4 s-a produs în apropierea arhipelagului Insulele Kurile, la o adâncime de 69 de kilometri și la aproximativ 130 kilometri sud-est de orașul Kurilsk. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale imediate. 10 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs la ora 14:58:25 GMT, în largul arhipelagului Insulele Talaud din Indonezia, la o adâncime de 77 de kilometri. 2 ianuarie - Un seism cu magnitudinea de 6,5 pe scara Richter s-a produs în Mexic. Cutremurul a avut epicentrul în largul coastelor statului Guerrero din sudul țării, în Oceanul Pacific, însă efectele sale au fost resimțite în mai multe orașe, inclusiv în capitala Mexicului, obligând-o pe președinta țării, Claudia Sheinbaum, să suspende conferința de presă zilnică. Nu au fost raportate pagube materiale sau pierderi de vieți omenești. 2025 27 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 7.0 s-a produs în mare, la aproximativ 32 de kilometri orașul taiwanez de coastă Yilan (nord-est), la o adâncime de 73 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit puternic și în capitala Taipei. 24 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în comitatul Taitung din sud-estul Taiwanului, la o adâncime de 11,9 km, zguduind clădirile din capitala Taipei. Nu au fost raportate victime și nici pagube materiale. 8 decembrie - Un seism cu magnitudinea preliminară 7,6 s-a produs în Japonia, la ora locală 23:15 (14:15 GMT), la o adâncime de 50 de kilometri și la 80 de kilometri în largul coastelor prefecturii Aomori. Cutremurul a avut magnitudinea 6 pe scara seismică niponă cu 7 niveluri în zonele cele mai afectate, cum ar fi prefectura Aomori. Tsunami de 20 până la 50 de centimetri au fost înregistrate în zonele situate de-a lungul coastelor Pacificului. Nu au fost raportate probleme la centralele nucleare din regiune, administrate de Tohoku Electric Power și Hokkaido Electric Power. Cel puțin 52 de persoane au fost rănite. 4 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la ora locală 15:44 (07:44 GMT) în China, în regiunea Xinjiang din nord-vestul țării învecinată cu Kârgâzstanul, la o adâncime de 10 km. 3 noiembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,3 s-a produs în Afganistan, puțin înainte de ora 20:30 GMT, în localitatea Kholm, din provincia Samangan, în apropiere de orașul Mazar-e-Sharif, la o adâncime de 28 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit până în capitala Kabul, aflată la sute de kilometri distanță. Cel puțin 20 de persoane au murit și circa 320 au fost răniți în provinciile Samangan și Balkh. 28 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,6 s-a produs în Marea Banda, în largul Indoneziei, la o adâncime de 137 de kilometri. 27 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,5, potrivit Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS), a fost resimțit în mai multe insule din Antile. Epicentrul seismului a fost localizat la aproximativ 162 de kilometri est de insula La Désirade, la o adâncime de circa zece kilometri. Cutremurul s-a produs la ora locală 08:38 (12:38 GMT). 27 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,1 a fost înregistrat în orașul Sindirgi, din vestul Turciei, a anunțat Agenția turcă pentru gestionarea dezastrelor (AFAD). Cutremurul, produs la ora 22:48 (19:48 GMT), a fost resimțit și în numeroase alte orașe din această parte a țării, inclusiv la Istanbul și Izmir. 10 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea 7,4 s-a produs, la ora 01:43 GMT, în sudul Filipinelor, la circa 20 de kilometri în largul orașului Manay, de pe insula Mindanao. A fost emisă alertă de tsunami pentru Filipine, Palau și Indonezia, dar la câteva ore aceasta a fost ridicată. 7 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs în Papua Noua Guinee. Epicentrul seismului s-a aflat la 26 de kilometri de orașul Lae, localizat în provincia Morobe și la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate pagube materiale imediate și nici nu a fost emisă alertă de tsunami. 30 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,9 a lovit coasta centrală a Filipinelor, distrugând drumuri și clădiri și provocând pene de curent. Au murit 74 de oameni, potrivit unui bilanț actualizat la 9 octombrie, după ce au fost recuperate încă două corpuri de sub dărâmături. 19 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 a fost înregistrat în Pacific, în largul peninsulei Kamceatka, din Rusia, declanșând o avertizare de tsunami care ulterior a fost ridicată, a anunțat Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS). Cutremurul a avut loc la 128 de kilometri est de orașul rus Petropavlovsk-Kamceatski, la o adâncime de 10 kilometri, și a avut cel puțin cinci replici. 13 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit în apropierea coastei de est a regiunii Kamceatka din Rusia, însă nu a existat risc de tsunami. Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite a estimat cutremurul la magnitudinea de 7,4, cu o adâncime de 39,5 km, iar Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe a evaluat magnitudinea la 7,1, cu o adâncime de 10 km. 31 august - Cel puțin 600 de oameni au murit și aproximativ 2.000 au fost răniți după ce un cutremur puternic cu magnitudinea de 6 și mai multe replici au zguduit estul Afganistanului (districtele Nurgal, Sawkay, Watapur, Dara Pech și Chapi Dara). Epicentrul cutremurului s-a produs la o adâncime de 8 kilometri. 25 august - Un cutremur cu magnitudinea 6,3 s-a produs în apele din largul Insulelor Kurile din Rusia, a anunțat Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ). Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri. 10 august - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în jurul orei 19:53, în provincia Balikesir, din vestul Turciei, la o adâncime de 11 kilometri, iar mișcările seismice au fost resimțite până la Istanbul și Izmir, la peste 200 de kilometri distanță, a declarat Agenția turcă pentru gestionarea dezastrelor (AFAD). O persoană a murit, 29 de persoane au fost rănite, iar 16 clădiri s-au prăbușit. 7 august - Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs la ora locală 15:45 (07:45 GMT), la 128 de kilometri depărtare de coastele nord-estice ale Taiwanului, la o adâncime de 88,1 kilometri. 29 iulie - Un cutremur cu magnitudinea de 8,8, cel mai puternic din regiune în aproape 73 de ani, s-a produs în largul coastei rusești a Peninsulei Kamceatka, declanșând tsunamiuri în Rusia și Japonia și generând alerte în aproape fiecare țară de pe coasta Pacificului. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul a avut loc în jurul orei locale 11:24 (23:24 GMT), la o adâncime de 20,7 km, la 126 km de coasta orașului Petropavlovsk-Kamceatski, capitala acestei regiuni din Extremul Orient rus. Cutremurul a fost cel mai puternic înregistrat în Kamceatka din 5 noiembrie 1952, cel mai puternic la nivel global după dezastrul de la Fukushima din Japonia (martie 2011) și totodată unul dintre cele mai puternice șase cutremure măsurate vreodată. în portul Severo-Kurilsk, în nordul Insulelor Kurile din Rusia, mai multe tsunamiuri succesive au inundat străzile, iar unii dintre cei 2.000 de locuitori au fost evacuați, potrivit Ministerului Situațiilor de Urgență. în district a fost declarată stare de urgență. în Japonia, oamenii s-au deplasat către zonele mai înalte, în special pe insula nordică Hokkaido. Angajații centralei nucleare Fukushima (nord), distrusă de un cutremur puternic și un tsunami în martie 2011, au fost evacuați. Seismul a fost urmat de replici cu magnitudini de 6 și 5,6 înregistrate în Oceanul Pacific la distanțe de 164 de kilometri, respectiv 241 de kilometri sud-est de orașul Severo-Kurilsk, pe insula Paramushir. 16 iulie - Un puternic cutremur cu magnitudinea 7,3 s-a produs în largul coastelor peninsulei Alaska, autoritățile activând alerta de tsunami, potrivit United States Geological Survey (USGS). Epicentrul seismului a fost localizat la o distanță de 87 de kilometri sud de Sand Point, mic oraș din arhipelagul insulelor Shumagin, la o adâncime de 20,1 kilometri. 14 iulie - Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs, la ora 05:49 GMT, în regiunea Insulelor Tanimbar din Indonezia, la o adâncime de 10 kilometri. 8 iunie - Un cutremur cu magnitudinea 6,5 a zguduit timp de mai multe secunde Bogota și alte orașe din Columbia. Epicentrul seismului, care s-a produs la ora locală 08:08 (13:08 GMT), a fost localizat în Paratebueno, o localitate din centrul țării, situată la aproximativ 187 de kilometri de capitala columbiană. 6 iunie - Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 a fost înregistrat în regiunea Atacama, din nordul Chile, fără a provoca victime, dar lăsând peste 20.000 de oameni fără curent electric. Seismul s-a produs la ora locală 13:15 (17:15 GMT), la 54 de kilometri sud de orașul Diego de Almagro. 22 mai - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs în largul coastei insulei Creta, în Grecia, la o adâncime de 77 km (47,85 mile). 20 mai - Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs în largul coastelor din Papua Noua Guinee, la adâncimea de 52,7 kilometri, la o distanță de aproximativ 117 kilometri de orașul Angoram. 11 mai - Un seism cu magnitudinea 6 s-a produs în nordul insulei Sumatra din Indonezia, la o adâncime de 89 de kilometri. 26 aprilie - Cel puțin 20 de oameni au fost răniți și peste 100 de locuințe au fost distruse după un seism cu magnitudinea 6,3, produs în provincia Esmeraldas, din nord-vestul Ecuadorului, la o adâncime de 35 de kilometri, în jurul orei locale 06:45 (11:45 GMT). 23 aprilie - Un puternic seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia, cu epicentrul în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri. Acesta a fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în ultimii ani în orașul cu 16 milioane de locuitori. Nu au fost raportate pagube imediate, însă mulți locuitori au ieșit pe străzi. Seismul a fost urmat de peste 185 de replici, cu magnitudini de la 4 la 5. 5 aprilie - Un seism cu magnitudinea 6,9 s-a produs în largul insulei New Britain, în Papua Noua Guinee, la ora locală 06:04 (20:04 GMT), la aproximativ 194 de kilometri sud-est de cel mai apropiat oraș, Kimbe. Cutremurul, de mică adâncime, a declanșat o alertă de tsunami, care a fost ulterior ridicată. 30 martie - Un seism de magnitudine 7 s-a produs în Oceanul Pacific, la est de Insulele Tonga, la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate victime și, inițial, nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami. Ulterior, sistemul de avertizare de tsunami din Pacific a emis o alertă cu privire la pericolul producerii unor valuri de tsunami până la 300 de kilometri distanță față de epicentrul seismului, de-a lungul coastelor Insulelor Tonga. 28 martie - Un seism cu magnitudinea de 7,7 s-a produs în Myanmar, fiind resimțit până în China și producând panică și la Bangkok, capitala Thailandei vecine. Cutremurul a avut epicentrul în apropierea orașului Mandalay, la o adâncime de 10 km, și s-a produs la ora locală 14:20 (06:20 GMT). în capitala Myanmarului, Naypyidaw, străzile au fost sparte de zguduituri și bucăți de tavan au căzut în clădiri. Zguduituri puternice au fost resimțite și în Thailanda, provocând panică la Bangkok, unde birourile și magazinele au fost evacuate, iar circulația trenurilor pe unele linii de metrou a fost oprită. Seismul a fost resimțit și în provincia chineză Yunnan (sud-vest), potrivit agenției chineze de fizică a pământului, care a înregistrat o magnitudine de 7,9. Bilanțul cutremurului ajunsese, la 7 aprilie, la cel puțin 3.514 morți, peste 4.589 de răniți și 210 persoane date dispărute. 21 martie - Un cutremur cu magnitudinea 6,2 s-a produs în Oceanul Pacific, la sud de Panama, în apropierea insulei Coiba, la o adâncime de doar 10 kilometri, fiind resimțit puternic în unele zone din Panama și din Costa Rica vecină, deși autoritățile locale nu au raportat imediat pagube. 6 martie - Un seism cu magnitudinea 6,3 a avut loc în zona orașului Antofagasta, din nordul statului Chile, la o adâncime de 93 de kilometri. 25 februarie - Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs în nordul Indoneziei, la ora 22:55 GMT, în largul coastelor insulei Sulawesi. 8 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 7,6 s-a produs în Marea Caraibilor, fiind emisă o alertă de tsunami pentru Cuba, Honduras și Insulele Cayman, care a fost ridicată ulterior. 7 februarie - Un seism cu magnitudinea 6 a zguduit sudul Insulelor Fiji, la ora locală 22:27, la o adâncime de 59,2 km. Pe moment nu au fost raportate victime sau pagube. 20 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,4 s-a produs în sudul Taiwanului, în apropiere de orașul Chiayi, la o adâncime de 9,4 kilometri. 12 ianuarie - Un cutremur cu magnitudinea 6,2 a lovit o regiune din sud-vestul Mexicului, la 8 kilometri de Coalcoman de Vazquez Pallares, la o adâncime de 86,2 kilometri, fără a fi raportate victime sau pagube imediate. 7 ianuarie - Un cutremur puternic produs în regiunea himalayană Tibet, în sud-vestul Chinei, s-a soldat cu cel puțin 126 de morți și a provocat prăbușirea a numeroase clădiri, seismul fiind simțit până în Nepalul vecin. Cutremurul, cu magnitudinea 6,8 grade, s-a produs în cantonul Tingri, situat nu departe de granița chino-nepaleză, potrivit agenției naționale de resort din China (CENC). Serviciul geologic al Statelor Unite (USGS) a raportat o magnitudine de 7,1. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, Suzana Cristache Drăgan; editor: Ionela Gavril, editor online: Anda Badea)
25 iunie - Ziua internațională a navigatorului
Ziua internațională a navigatorului este marcată la 25 iunie, în fiecare an, cu scopul de a recunoaște contribuția marinarilor din întreaga lume la comerțul internațional pe mare, la economia mondială și la societatea civilă în ansamblu și își propune să atragă atenția globală asupra problemelor care le afectează munca și viața marinarilor. Decizia de instituire a acestei zile a fost luată la conferința Organizației Maritime Internaționale (IMO) de la Manila, Filipine, din 2010, unde au fost adoptate revizuiri la Convenția internațională privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart (Convenția STCW) și a Codului de asociat, potrivit www.imo.org. Organizația Maritimă Internațională este agenția specializată a Organizație Națiunilor Unite responsabilă de siguranța și securitatea transportului maritim și de prevenirea poluării marine și atmosferice de către nave. Ca parte a familiei ONU, OMI lucrează activ la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a transporturilor care să sprijine comerțul mondial și să faciliteze economia globală, arată www.imo.org. Conform estimărilor IMO, navele transportă aproape 90% din comerțul mondial de mărfuri, menționează www.wmu.se. Navigatorii nu sunt doar responsabili pentru operațiunile unor astfel de nave, ci sunt și responsabili pentru livrarea în siguranță și fără probleme a mărfurilor. Navigatorii petrec mult timp pe mare și reprezintă o mare parte a soluției atunci când vine vorba de protejarea mediului marin. IMO cere navigatorilor să transmită, prin postarea pe rețelele sociale, a unor fotografii a mediului marin, în timp ce sunt pe mare, subliniind faptul că mediul marin merită protejat. Navigatorii văd mările în călătoriile lor, iar aceasta le oferă multe oportunități de a fotografia mediul marin, astfel că sunt rugați să transmită o imagine a mediului marin folosind #OceansWorthProtecting, menționează https://seafarersrights.org. Ziua internațională a navigatorului este marcată, în fiecare an, și în România. Organizația profesională reprezentativă la nivel național a navigatorilor maritimi din România este Sindicatul Liber al Navigatorilor din Flota Maritimă Comercială (SLN), care a luat ființă la 26 decembrie 1989. SLN are peste 6.000 membri înregistrați din companiile de navigație românești și cele mai mari companii de navigație din străinătate, și este membru fondator al Federației Europene a Transportatorilor, potrivit www.sln.org.ro. Din anul 2020, SLN a solicitat Guvernului desemnarea marinarilor ca 'lucrători cheie', conform Circularei OMI 4204 și Ghidului Comisiei Europene pentru măsurile de gestionare a frontierelor statelor membre. în anul 2026, campania oficială coordonată de IMO pentru pentru marcarea Zilei internaționale a navigatorului se desfășoară sub tema: 'Carrying world trade. Carrying the risks'/'Menținerea comerțului mondial. Asumarea riscurilor'. Această temă pune accentul pe sacrificiile și riscurile crescute cu care se confruntă echipajele maritime care își desfășoară activitatea în zone de conflict sau în regiuni cu grad ridicat de risc, menținând în același comerțul global în mișcare. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea , editor online: Andreea Preda)
SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Sânzienele sau Drăgaica (24 iunie)
Sărbători solstițiale, Sânzienele (Drăgaica) și Sânpetru sunt celebrate în tradiția popular de ziua nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (24 iunie) și la praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). în tradiția populară, ziua de Sânziene este respectată cu strictețe. Legat de acest moment există diverse obiceiuri, care pun în valoare muncile agricole specifice acestui timp. Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi binecuvântate iar apoi erau păstrate pentru tratarea bolilor și alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, odată cu venirea verii, se culeg și plantele de leac. Sânziana este o plantă erbacee din familia Rubiaceae. în flora României, cele două varietăți de plante, sânziana galbenă (Galium verum L.) și sânziana albă (Galium mollugo L.) cresc prin fânețe și livezi, pe marginea drumurilor, prin păduri și pe lângă garduri. Planta are două denumiri zonale: sânziana (Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureș, nordul Moldovei) și drăgaica (Dobrogea, Moldova de sud și central, Muntenia). Prin calitatea sa de a înflori în cea mai lungă zi a anului și cu insolația cea mai puternică, sânziana a devenit reper calendaristic pentru aprecierea stadiului de dezvoltare al culturilor; dacă înflorește înainte de ziua care îi este dedicată, 24 iunie, stadiul vegetal al plantelor este avansat și invers. în nordul României și în zonele de munte la înfloritul sânzienii se începea cositul pajiștilor. Pentru farmacopeea și cosmetica populară florile sunt culese, după un anumit ritual, în zorii zilei de Drăgaică (Sânziană) iar tulpinile, semințele și rădăcinile toamna. Planta sau anumite părți ale plantei au diverse întrebuințări: pusă în scaldă întărește copiii debili, zeama obținută din zdrobirea frunzelor vindecă frigurile, plămădită în rachiu vindecă loviturile și vătămările, cu rouă căzută în noaptea de Sânziene și recoltată în zorii acestei zile se tratau diferite boli de ochi și de piele. Așadar, locul aparte al Sânzienelor în Calendarul popular este subliniat de culegerea rituală a plantelor de leac (sânziana, usturoiul, cicoarea, cimbrișorul, trifoiul alb, spânzul, sulfina și altele) și de indicarea celei mai mari zile din an, a solstițiului de vară. Marcând perioada de coacere a recoltelor de grâu, orz, secară, Sânzienele prezentau o valoare general, notează prof. univ. dr. Ion Ghinoiu în lucrarea 'Sărbători și obiceiuri românești'. Floarea de sânziene se purta de către fete în păr, în buzunare, în sân, se încingea peste mijloc, se punea sub căpătâi pentru a visa peste noapte ursitul. Din întreaga floră spontană a României, sânziana este, fără îndoială, cea mai îndrăgită, menționează Ion Ghinoiu în lucrarea citată. Locul aparte deținut de floarea de sânziene, în obiceiurile populare românești, nu se datorează mirosului și frumuseții sale, ci valorii de simbol calendaristic, în Maramureș înfloritul sânzienelor indică momentul favorabil pentru începutul cositului fânului, precum și începutul unor activități agricole de vară, iar în zona Tecuciului funcționa ca un adevărat barometru pentru aprecierea stadiului de dezvoltare a culturilor. Există, de asemenea, credința că în noaptea de Sânziene cerurile se deschid, florile capătă puteri deosebite, iar anumite practici pot ajuta la aflarea ursitului sau la descoperirea viitorului. Tradiția populară vorbește și despre existența unor ființe fantastice numite sânziene, prezentate ca zâne binevoitoare, ocrotitoare ale naturii și oamenilor. Toate aceste elemente alcătuiesc un patrimoniu cultural bogat, ce reflectă sensibilitatea și imaginația poporului român, arată doxologia.ro. însă, pentru creștinul ortodox, orice tradiție trebuie privită în lumina Evangheliei și a învățăturii Bisericii. Nu vechimea unui obicei îi conferă valoare spirituală, ci compatibilitatea lui cu adevărul revelat de Dumnezeu. Biserica privește cu respect tradițiile populare care exprimă bucuria omului în fața frumuseții creației, deoarece florile, holdele, pădurile, izvoarele reprezintă daruri ale lui Dumnezeu, iar admirația față de ele rămâne firească, legitimă. în spiritualitatea ortodoxă, lumea întreagă este văzută ca o operă a Creatorului. Problema apare atunci când anumitor plante, obiecte ori practici li se atribuie puteri supranaturale independente de Dumnezeu. în acel moment se produce o deplasare a centrului credinței: omul nu mai caută binecuvântarea divină, ci începe să își pună nădejdea în obiecte, ritualuri sau semne considerate miraculoase, face cunoscut doxologia.ro. Tradițiile populare pot fi păstrate atunci când exprimă frumusețea sufletului românesc și respectul față de creație. însă ele trebuie îndepărtate de orice element superstițios și așezate sub lumina Evangheliei, deoarece adevărata binecuvântare nu vine de la cununi, flori sau ritualuri, ci de la Dumnezeu, 'de la care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit'. (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; 'Sărbători și obiceiuri românești', Ion Ghinoiu, Ed. Elion, 2003) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)