Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
24 iunie - Ziua Universală a Iei
La 24 iunie, în fiecare an, începând din 2013, este sărbătorită Ziua Universală a Iei. Comunitatea online 'La Blouse Roumaine', fondată de Andreea Tănăsescu, propunea în 2012, ca ziua de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și cea străveche a Sânzienelor și Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei și să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. în 24 iunie 2013, a avut loc prima ediție cu tema 'Sânzienele îmbracă Planeta în IE', care a declanșat o adevărată mișcare culturală și a readus în actualitate cămașa și portul tradițional românesc, potrivit paginii sale de Facebook, https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO Ziua Universală a Iei a fost recunoscută pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamația emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la inițiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizației Romanians of D.C, cu sprijinul comunității românești și al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii. Din 2016, manifestarea este susținută de către Asociația 'La blouse roumaine - IA', fondată pentru a sprijini eforturile comunității de a promova și proteja ia și valorile culturale românești și universale. în 2021, un proiect de Lege privind declararea zilei de 24 iunie 'Ziua Iei' a fost depus la Parlament, de către mai mulți senatori și deputați. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021 iar plenul Camerei Deputaților la 31 mai 2022. La 21 iunie 2022, președintele României a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca 'Ziua Iei', care a devenit Legea nr. 184/2022, conform site-ului https://www.cdep.ro/. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO Tot în 2022, la 1 decembrie, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a elementelor 'Artei cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova', menționează site-ul https://www.mae.ro/. *** 'Aripi. Vocația Zborului' este tema propusă de Comunitatea 'La blouse roumaine' pentru 2026-2027 și face o invitație la reflecție asupra a ceea ce alegem să transmitem copiilor și tinerilor. Pe lângă obiecte, costume sau povești, noi avem datoria de a transmite și curajul de a crea, de a visa și de a construi lumi noi fără a uita cine suntem. Tot noi suntem responsabili de a oferi generațiilor viitoare rădăcini puternice și aripi suficient de largi pentru a zbura, se arată pe pagina de Facebook 'La blouse roumaine', https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/. Tema zilei omagiază, în același timp, cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși, ale cărui opere exprimă esența zborului, și cei 50 de ani de la performanța excepțională a româncei Nadia Comăneci de la Jocurile Olimpice de la Montreal, fiind prima sportivă din lume care a obținut nota 10 din istoria competițiilor olimpice de gimnastică. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO Sărbătoare simbolică a identității naționale și a frumuseții portului tradițional, Ziua Universală a Iei reunește o multitudine de manifestări culturale, artistice, sociale menite să promoveze una dintre cele mai importante piese din cadrul costumului tradițional românesc. Ziua Universală a Iei este celebrată în România și în comunitățile românești din întreaga lume. între evenimentele organizate în țară amintim: expoziția 'Urme care rămân', dedicată costumului purtat în comunitățile tradiționale la începutul secolului al XX-lea în zona de sud a țării, la Muzeul Național al Țăranului Român; manifestarea 'Șezătoarea vasluiană - Cămăși noi, cusute după modele vechi', organizată la Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui și lansarea catalogului 'Cămăși noi, cusute după modelul cămășilor vechi', publicație ce reunește imagini ale pieselor originale din patrimoniul muzeal, diagrame ale motivelor decorative și fotografii ale cămășilor realizate în cadrul șezătorii; expoziția 'O Românie pe farfurie', realizată de Carmen Brâncoveanu, vernisată la sediul din strada N. Crețulescu 8 al Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR); instalația de artă 'O ie cât un sat - Cămașă arhetip a lumii rurale', o lucrare construită la scară amplificată, dedicată feminității arhaice, memoriei și patrimoniului imaterial românesc, prezentată de către Asociația Docuart, în Parcul Coloanei fără Sfârșit din municipiul Târgu Jiu. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO în străinătate, de exemplu, pe 24 iunie este organizată la Consulatul General al României la Edinburgh, o șezătoare pentru a celebra cămașă cu altiță și pentru a descoperi tehnici de realizare a motivelor decorative românești pe pânză sub îndrumarea dr. Alina Andras, membră a comunității românești din Edinburgh pasionată de și broderii tradiționale. Ia sau cămașa cu altiță a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradițional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției, punea în evidență statutul social, economic și civil, dar și personalitatea purtătoarei, notează site-ul www.muzeul-etnografic.ro. Cămașa cu altiță este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraș (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămașă zoroclie (Telorman), mânecar (Loviște, Vâlcea), cămașă răsucită (Vrancea), cămeșă cu lăncez (Neamț, Suceava), precizează site-ul https://patrimoniu.ro/. Vechea formă a cămășii femeiești tradiționale era cămașa lungă, cămașa 'pe de-a întregul'. în timp, partea de sus a cămășii s-a desprins de poale, separându-se cămașa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul 'ie', derivat din latinescul 'tunicae lineae' - tunică subțire purtată pe piele) de poalele care se încrețeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămășii. Se remarcă păstrarea cămășii lungi în spațiul dunărean și predilecția pentru separarea ei în două părți (ie și poale) în Transilvania, Banat și Moldova. Denumirea de cămașă cu altiță apare ca urmare a diferențierii pe criterii tehnice și de ornamentare a cămășilor. Altița este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămășii, ce unește stanul din față (pieptul cămășii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămășii. Cămașa femeiască era adaptată perfect mișcării corpului, iar altița a apărut ca răspuns la necesitatea mișcării în voie a brațului. Inițial altița era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încrețire și era mai largă. O dată cu trecerea timpului altița a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încrețită. Altița, la cămășile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează site-ul https://patrimoniu.ro/.
24 iunie - Ziua Sătmarului
La 24 iunie, începând din acest an, este marcată Ziua Sătmarului, instituită prin Legea nr.59/2026. în 2025, deputații PNL Adrian Cozma și Gabriel Andronache au inițiat propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 24 iunie ca 'Ziua Sătmarului'. 'în t
24 iunie - Ziua internațională a femeilor în diplomație (ONU)
Ziua Internațională a femeilor în diplomație, celebrată la 24 iunie, reprezintă o ocazie de a evidenția rolul esențial al femeilor în construirea dialogului, a cooperării internaționale și a păcii. Prin promovarea participării egale a femeilor în diplomație, comunitatea internațională contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la consolidarea unei guvernanțe globale mai incluzive. Potrivit ONU, între 1992 și 2019, femeile au reprezentat doar 13% dintre negociatorii, 6% dintre mediatorii și 6% dintre semnatarii acordurilor de pace la nivel mondial. în 2024, femeile reprezentau aproximativ 21% dintre reprezentanții permanenți ai statelor la ONU, iar numeroase țări nu au avut niciodată o femeie în această funcție. în ianuarie 2025, doar 25 de state aveau o femeie în funcția de șef al statului sau al guvernului. în guverne, femeile reprezintă 21% dintre miniștri, iar în legislative 26% dintre parlamentari la nivel mondial. ONU menționează și că, în ritmul actual, egalitatea de reprezentare în parlamente nu va fi atinsă înainte de 2062. Raportul 'Women in Diplomacy Index' prezintă procentul de femei ambasador și reprezentante permanente pe lângă Organizația Națiunilor Unite la nivel global. Rezultatele Women in Diplomacy Index 2025 arată că ponderea femeilor ambasador și reprezentante permanente la nivel global a crescut cu 1,5 puncte procentuale, ajungând la 22,5% în cele 164 de state observate, potrivit https://www.agda.ac.ae/. Deși acest lucru indică un progres constant față de 2023 și 2024, când media globală a femeilor ambasador a fost de 21%, rezultatul din 2025 arată că femeile rămân subreprezentate în posturile diplomatice de top la nivel mondial. în 2025, datele analizate de An+war Gargash Diplomatic Academy pentru realizarea Women in Diplomacy Index au indicat o creștere a numărului de femei ambasador în toate regiunile, cu excepția Asiei. La nivel regional, America și Europa au cea mai mare medie a numărului de ambasadori și reprezentanți permanenți de sex feminin, de 29%, o creștere de la 28% pentru America și de la 27% pentru Europa în 2024. Ponderea femeilor ambasadori în Africa a crescut la 22% în 2025, de la 20% în 2024. Ponderea femeilor ambasadori în Asia a scăzut la 13% în 2025 - era de 14% în 2024, în timp ce în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, procentul femeilor ambasador a crescut la 11% în 2025, de la 10% în 2023 și 2024, determinat de creșterile înregistrate în Tunisia, Maroc, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Irak. Rezultatele specifice fiecărei țări indică faptul că Belize, Liechtenstein și Noua Zeelandă au atins egalitatea de gen în funcțiile lor diplomatice de top, 50% dintre ambasadori fiind femei în 2025. Alte țări care au reușit să își mărească sau să mențină un procent crescut de ambasadori femei în 2025 sunt Olanda și Norvegia (cu o pondere de 49% a ambasadorilor femei), Canada (48,5% - în scădere de la 53% în 2024), Costa Rica și Irlanda (48%), Letonia (47%), Finlanda (46%), Suedia (45%), Jamaica și Samoa (44%), Australia (43%), Africa de Sud și Surinam (42%), Liberia (41%), România și Statele Unite (40%), potrivit sursei citate. Pentru statele din G20, o creștere de 0,3 puncte procentuale a avut loc în 2025 față de 2024, 21,3% dintre ambasadorii statelor G20 fiind femei în 2025. Ponderea ambasadorilor femei în țările din regiunea Uniunii Europene (UE) a scăzut la 29% în 2025, în scădere de la 30% în 2024. Țările care alcătuiesc grupul BRICS extins au înregistrat un procent de 14% femei ambasador în 2025, un rezultat pe care l-au menținut din 2024. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (cronologie și procedură)
Președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări la 23 iunie 2026, începând cu ora 13:00, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, conform presidency.ro/. Noua rundă de consultări formale are loc după ce guvernul premierului desemnat Adrian Veștea a fost respins de Parlament la 22 iunie. Consultările vor avea loc după următorul program: * ora 13:00 - Partidul Social Democrat (PSD); * ora 13:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); * ora 14:00 - Partidul Național Liberal (PNL); * ora 14:30 - Uniunea Salvați România (USR); * ora 15:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); * ora 15:30 - Grupul parlamentar al minorităților naționale; * ora 16:00 - Partidul S.O.S. România (SOS); * ora 16:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT); * ora 17:00 - Grupul parlamentar Uniți pentru România; * ora 17:30 - Grupul parlamentar PACE - întâi România; * ora 18:00 - parlamentarii neafiliați. Conform art. 103, alin. 1 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. ***Respingerea în parlament a Guvernului Veștea Guvernul Adrian Veștea a fost respins, la 22 iunie, de Parlament, cu 189 de voturi 'pentru' și 23 de voturi împotrivă, din 212 voturi exprimate. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, la 22 iunie, după ce Guvernul propus de el a fost respins de parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă. După votul de respingere a Guvernului Veștea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este evident 'că ne aflăm cu un pas mai aproape de anticipate'. Totodată, el a subliniat că PSD nu va vota un guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. 'Eu vă spun un lucru. La cum știu eu PSD, fiindcă îl știu bine, PSD nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, să fie clar. Dacă, în urma consultărilor de la Cotroceni, președintele va acorda PSD acest mandat, o să vedem în ce formulă venim în fața Parlamentului', a mai declarat Sorin Grindeanu. Președintele USR, Dominic Fritz, a transmis, la rândul său, că este nevoie urgent de consultări 'transparente', după ce Guvernul Veștea nu a întrunit votul majorității parlamentare. El a reafirmat că USR este gata să facă parte dintr-un guvern minoritar. 'După haosul iresponsabil și înjositor al acestor zile, acum avem nevoie urgent de consultări transparente, fără surprize și fără înțelegeri sub masă. USR este gata să facă echipă pentru români într-un guvern minoritar care să livreze în continuare reforme, curățenie și o viață mai bună', a scris liderul USR, la 22 iunie, pe Facebook. Premierul demis și președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, la 23 iunie, că România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline. ''România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline. Un Guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice. Jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele. Ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista'', a scris el pe Facebook. Anterior, după Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie, Ilie Bolojan, care a fost reconfirmat lider al partidului, a anunțat că PNL propune două ipoteze de guvern minoritar: unul format de PSD cu partidele care vor dori, în mod transparent, să facă parte din acest guvern sau unul format din PNL, USR, UDMR. 'în condițiile în care președintele României ar opta pentru a încredința un guvern de centru-stânga, atunci cei din centru dreapta s-ar angaja să voteze la învestire și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul acestui an sau să susțină o moțiune de cenzură (...) Dacă președintele ar opta pentru o altă formulă, de centru-dreapta, atunci PSD ar trebui să acorde acest vot de învestire', a mai precizat Bolojan. Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte al PNL, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan la 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în aceeași zi, fără să mai meargă la vot în parlament. Președintele Nicușor Dan îl desemnase pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier la data de 4 iunie, în contextul în care Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, votată de PSD, AUR și PACE - întâi România, la 5 mai. Guvernul Ilie Bolojan a fost instalat în iunie 2026, sub forma coaliție de guvernare ce a inclus PSD, PNL, USR, UDMR. *** Consultările anterioare cu partidele ale președintelui Nicușor Dan - 18 și 21 mai 2026 Președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări formale în vederea desemnării primului-ministru la 18 mai și la 21 mai 2026. Au fost primele consultări formale, după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. La 18 mai, au avut loc consultări cu reprezentanți ai PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, minorităților naționale, S.O.S. România și POT. Conform declarațiilor liderilor de la finalul consultărilor, PSD a respins un nou Guvern condus de Ilie Bolojan, iar AUR a anunțat că își asumă guvernarea, dar a vorbit și despre posibilitatea alegerilor anticipate. PNL a anunțat că nu își mai dorește o guvernare alături de PSD, iar USR a spus că va intra în opoziție, în cazul în care PSD va găsi o majoritate parlamentară pentru a forma noul Guvern. UDMR a spus că varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă. Președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă, a susținut că șeful statului a organizat în mod neconstituțional consultările cu partidele parlamentare, iar președinta POT, Anamaria Gavrilă, a spus că formațiunea pe care o conduce va sprijini orice formulă pro-occidentală de guvernare. La finalul consultărilor avute cu parlamentari din grupurile parlamentare 'Uniți pentru România' și 'PACE - întâi România', precum și cu cei neafiliați din 21 mai, președintele Nicușor Dan a transmis că a apreciat deschiderea spre dialog a acestora, subliniind necesitatea unei bune colaborări interinstituționale, mai ales într-un context 'complicat' pentru țară. *** Consultările din 19 iunie 2025 în mandatul său, președintele Nicușor Dan a mai chemat partidele parlamentare la consultări formale, în vederea desemnării premierului, la 19 iunie 2025. Au participat delegații ale PSD, PNL, USR, UDMR, minorități și POT. AUR și SOS România nu au participat. La finalul consultărilor, președintele interimar al PSD la acea vreme, Sorin Grindeanu, a declarat că, în ceea ce privește măsurile economice și acordul politic, lucrurile par să intre într-o direcție corectă, constructivă și a precizat că social-democrații vor avea, la 20 iunie 2025, o ședință extinsă privind intrarea la guvernare. La rândul său, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat, în context, că Uniunea Salvați România este pregătită să 'lupte' pentru reformarea țării într-un guvern condus de Ilie Bolojan. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la rândul său, că reprezentanții Uniunii vor lua ulterior o decizie în forurile statutare referitoare la guvernare. La 20 iunie 2025, liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
PERSONALITATEA ZILEI: Prima femeie egiptolog, franțuzoaica Christiane Desroches-Noblecourt
Christiane Desroches Noblecourt a fost unul dintre cei mai influenți specialiști în conservarea monumentelor antice, în special a celor din Egipt. A fost prima femeie care a condus o excavare arheologică în 1938 și a jucat un rol esențial în salvarea templelor din Abu Simbel în anii 1960. Contribuțiile aduse egiptologiei și conservării patrimoniului cultural i-au adus o moștenire de durată, fiind una dintre puține cercetătoare care a depășit provocările într-un domeniu dominat de bărbați, notează https://worldhistoryedu.com. S-a născut pe 17 noiembrie 1913, la Paris. încă de la o vârstă fragedă, a manifestat o profundă fascinație pentru istorie și arheologie, arătând un interes deosebit pentru Egiptul antic. Desroches și-a continuat studiile în arheologie, studiind la école du Luvru și mai târziu la Sorbona, unde a obținut diplome în egiptologie. La începutul secolului al XX-lea, domeniul egiptologiei era în mare parte dominat de bărbați și era neobișnuit ca femeile să ocupe poziții importante în mediul academic. Desroches nu s-a descurajat și și-a început cariera ca cercetător la Muzeul Luvru, unde a lucrat în cadrul Departamentului de Antichități Egiptene, devenind prima femeie care a deținut o astfel de poziție. în anii 1930, munca sa a inclus călătorii de cercetare în Egipt, unde a participat la săpături și studii ale mormintelor și templelor antice. Ca femeie, pe teren, s-a confruntat adesea cu scepticismul colegilor ei de sex masculin, dar expertiza, cunoștințele și determinarea i-au câștigat respectul în timp. în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Desroches a rămas la Muzeul Luvru din Paris, unde a jucat un rol esențial în protejarea antichităților egiptene de jafurile naziste. Sub conducerea lui Jacques Jaujard, directorul muzeelor naționale ale Franței, Desroches a contribuit la organizarea evacuării unor artefacte neprețuite din Luvru, inclusiv comorile lui Tutankhamon, pentru a le proteja de un posibil furt sau distrugere de către forțele germane de ocupație. Lucrând în secret, Desroches și colegii ei au mutat aceste artefacte în locații îndepărtate din Franța, ascunzându-le în castele și alte locuri sigure. Ascensiunea sa în domeniul egiptologiei a fost absolut remarcabilă. A devenit una dintre principalele experte în arta și cultura egipteană antică, contribuind la descoperiri și studii semnificative de-a lungul carierei sale. A jucat un rol esențial în organizarea de expoziții, scrierea de cărți și susținerea de prelegeri care au adus minunile Egiptului antic publicului din întreaga lume. Publicațiile sale, care au inclus studii detaliate despre figuri egiptene proeminente precum Ramses al II-lea și regina Nefertiti, au fost considerate pe scară largă lucrări de autoritate în domeniu. în 1954, Desroches a publicat un studiu inovator despre mormântul lui Tutankhamon, intitulat 'La Grande Nécropole de Thebes'. Această lucrare a oferit o analiză aprofundată a conținutului mormântului și a evidențiat semnificația comorilor găsite în el. Nu s-a mulțumit să fie doar o deschizătoare de drumuri; ea a încurajat și sprijinit activ alte femei din domeniu, contribuind la dărâmarea barierelor care le-au ținut mult timp la marginea arheologiei și egiptologiei. Poate cel mai definitoriu moment al carierei lui Christiane Desroches Noblecourt a avut loc în anii 1960, când a condus un efort internațional pentru a salva unele dintre cele mai prețioase monumente ale Egiptului de la distrugere. Construcția Barajului de la Aswan, un proiect masiv de infrastructură generator de electricitate și de irigații, a reprezentat, totodată, o amenințare semnificativă pentru templele și monumentele antice din regiunea nubiană, deoarece apele în creștere ale lacului Nasser ar fi acoperit multe dintre aceste situri istorice. Printre siturile amenințate s-au aflat templele de la Abu Simbel, un complex masiv de temple săpate în stâncă, construit de faraonul Ramses al II-lea, și Templul Philae, dedicat zeiței Isis. în 1960, UNESCO a lansat Campania Nubiană, o inițiativă internațională pentru salvarea monumentelor aflate în pericol. Christiane Desroches Noblecourt s-a aflat în fruntea acestei campanii, lucrând neobosit pentru a obține sprijin din partea țărilor din întreaga lume. Ea a făcut lobby pe lângă guverne, a strâns fonduri și a ajutat la coordonarea logisticii complexe necesare pentru mutarea templelor pe terenuri mai înalte. Efortul a fost fără precedent prin amploarea sa, implicând arheologi, ingineri și muncitori din peste 50 de țări, mai notează același site. Relocarea templelor, în special a celor de la Abu Simbel, a fost o realizare inginerească monumentală. întregul complex a trebuit să fie demontat cu grijă, bloc cu bloc, și reasamblat într-un nou amplasament situat la 200 de metri în interior și cu 65 de metri mai sus față de locația inițială. Sarcina a fost și mai dificilă din cauza dimensiunii statuilor și caracteristicilor templului, unele dintre ele cântărind peste 30 de tone. Campania Nubiană a durat aproape două decenii pentru a fi finalizată, dar a fost în cele din urmă un succes. Pentru rolul său în acest efort, Christiane Desroches Noblecourt a fost recunoscută și onorată pe scară largă. Munca sa în cadrul Campaniei Nubiene i-a consolidat reputația de lider în domeniul conservării culturale și de susținătoare neobosit a protejării monumentelor istorice. Cercetătoarea franceză a adus contribuții importante egiptologiei și conservării patrimoniului cultural. Cercetările sale asupra artei, religiei și istoriei egiptene antice au contribuit la conturarea înțelegerii moderne a civilizației, iar lucrările sale continuă să fie menționate de cercetătorii din domeniu. Una dintre cele mai semnificative contribuții a fost studiul asupra reginei Nefertiti, una dintre cele mai enigmatice figuri ale Egiptului, publicat în 1986, sub titlul 'Nefertiti: L'Image du Pharaon'. A jucat, de asemenea, un rol major în organizarea de expoziții care au adus comorile Egiptului antic în atenția publicului din întreaga lume. în 1967, expoziția de la Muzeul Luvru din Paris, în care au fost prezentate comorile lui Tutankhamon, a fost un succes imens, atrăgând milioane de vizitatori și stârnind un interes global reînnoit pentru Egiptul antic. De asemenea, a contribuit la creșterea gradului de conștientizare a importanței conservării patrimoniului cultural al Egiptului, care fusese amenințat de jafuri și comerț ilegal cu antichități. A fost o susținătoare vocală a eforturilor internaționale de protejare a siturilor de patrimoniu cultural din întreaga lume. Ea credea că pierderea monumentelor și artefactelor antice era o tragedie nu doar pentru țările în care se aflau, ci pentru întreaga umanitate. Drept urmare, a colaborat îndeaproape cu organizații precum UNESCO pentru a promova conservarea siturilor culturale pe cale de dispariție la nivel global. în 2007, Noblecourt a fost decorată cu Marele Guler al Nilului, cea mai înaltă distincție de stat a Egiptului, ca recunoaștere a eforturilor sale de a conserva patrimoniul antic al țării. A încetat din viață pe 23 iunie 2011, la vârsta de 97 de ani. Monumentele salvate, cercetările pe care le-a efectuat și barierele pe care le-a depășit continuă să inspire cercetători, arheologi și conservatori din întreaga lume. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.worldhistoryedu.com
DOCUMENTAR: 20 de ani de la moartea producătorului de televiziune Aaron Spelling (23 iunie)
Producătorul de televiziune Aaron Spelling s-a născut la 22 aprilie 1923, în Dallas, Texas. Tatăl său, care a servit ca pilot în Forțele Aeriene Americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a lucrat ca croitor și abia putea întreține o familie de șase persoane. Aaron a urmat o școală simplă lângă o fabrică de textile, unde se adunau adesea huligani. Când a împlinit 8 ani, a suferit o cădere nervoasă din cauza agresiunii constante din partea 'găștii fabricii', așa cum era cunoscută în cartier, ceea ce l-a lăsat incapabil să meargă. Aaron a petrecut un an întreg la pat, dar nu și-a pierdut timpul, citind opere de O. Henry și Mark Twain și perfecționându-și abilitățile de povestitor. în ciuda veniturilor modeste ale familiei, părinții săi nu l-au privat de singura plăcere - mersul la cinema. Spelling nu a ratat niciodată o proiecție și, pe măsură ce a crescut, și-a dat seama ce voia să devină. (de la stg.la dr.) Aaron Spelling, Carolyn Jones şi Mickey Rooney (2012) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Spelling a servit în Corpul Aerian al Armatei în Europa. A fost rănit, câștigând o medalie Purple Heart. S-a întors la viața civilă și s-a înscris la Universitatea Metodistă de Sud, iar până la absolvire, în 1950, punea deja în scenă piese într-un act în orașul său natal, arată arată www.notablebiographies.com. O distribuție formată numai din persoane de culoare într-o singură producție a stârnit o mică controversă în conservatorul Dallas; cu toate acestea, tatăl lui Spelling și-a pierdut slujba de croitor la un magazin universal Sears din această cauză. Conducerea magazinului a fost de acord să-l reangajeze dacă Spelling ar pleca din oraș, iar el s-a conformat. Mergând mai întâi la New York, dar neputând găsi de lucru, s-a mutat la Los Angeles. A lucrat ca agent de rezervări aeriene și căutător de talente, încercând în același timp să intre în lumea spectacolului ca interpret. I-au venit roluri secundare în filme și televiziune, dar a început să scrie scenarii de televiziune și a avut un succes mult mai mare. A găsit un loc de muncă stabil scriind pentru un serial popular al rețelei CBS, 'Dick Powell's Zane Grey Theatre', și s-a dovedit atât de priceput la acest gen încât, în 1960, Powell, un fost actor, l-a angajat pe Spelling ca producător. (de la stg.la dr.) Aaron Spelling, Elliott Reid, Jean Peters şi Max Showalter în filmul "Vicki" (1953) Primul succes autentic al lui Spelling ca producător a venit într-un serial ABC, 'Burke's Law', care a rulat între 1963 și 1966. Personajul principal era un detectiv de poliție din Los Angeles, bogat și independent, care sosea adesea la locurile crimei în Rolls-Royce-ul său. Până la sfârșitul deceniului, Spelling intrase într-un parteneriat de afaceri cu actorul Danny Thomas, iar compania lor de producție a obținut un alt succes de rating pentru ABC, 'The Mod Squad', o dramă polițistă cu un trio de detectivi hipioți. Acest lucru a dus la un contract exclusiv pentru a produce emisiuni pentru rețeaua de televiziune, iar Spelling a continuat să realizeze alte câteva drame, care au avut succes spectaculos la public, dacă nu chiar la critici. Printre acestea s-au numărat dramele polițiste 'S.W. A.T.' și 'Starsky and Hutch', filme de televiziune care au inclus un rol debut timpuriu pentru John Travolta, intitulat 'The Boy in the Plastic Bubble', și, în final, singurul serial din cariera lui Spelling care a obținut aprecieri autentice din partea criticilor, precum și câteva premii Emmy, 'Family', o dramă, bine scrisă, despre un clan californian din clasa de mijloc. 'Family' a debutat în același an ca și cel mai cunoscut și probabil cel mai criticat serial al lui Spelling, 'Charlie's Angels'. Ultimul serial a prezentat un trio de detectivi particulari atrăgători, a rulat între 1976 și 1981. Spelling a continuat să domine programul ABC în următorii ani, compania sa de producție înregistrând succese cu 'The Love Boat', 'Fantasy Island' și, în final, 'Dynasty', o dramă siropoasă despre un clan petrolier bogat din Denver, care a devenit unul dintre cele mai de succes seriale de prime time din anii 1980. Când serialul 'Dynasty' a fost anulat în 1989, a fost prima dată în 20 de ani când Spelling nu a avut un serial pe ABC, iar mai târziu a numit acest lucru punctul cel mai de jos al carierei sale, arată www.notablebiographies.com. în 1990, un alt serial de succes al lui Spelling, 'Beverly Hills 90210' (1990-2000), a avut premiera la televizor, avându-o pe fiica sa, Tori, într-unul dintre rolurile principale. Acest proiect a câștigat o popularitate imensă în rândul tinerilor și a devenit o piatră de hotar semnificativă în cariera producătorului, arată https://biographs.org/ După finalul serialului de două ore, difuzat în 2000, Aaron nu și-a putut stăpâni emoțiile. El a declarat că nu a fost niciodată atât de apropiat de actori. Pe lângă popularizarea serialelor tv, Spelling a 'lansat carierele' multor actori. A fost chiar numit 'creatorul de vedete', deoarece majoritatea tinerilor actori care au lucrat cu el au obținut ulterior o popularitate imensă în industria cinematografică. Printre aceștia se numără John Travolta, Nick Nolte, Alyssa Milano și Kristin Davis. De asemenea, a format generații întregi de scenariști. De exemplu, Darren Star, creatorul serialului tv 'Sex and the City', a fost constant în orbita lui Spelling. în anii 1990, Spelling apărea rar în public, preferând să locuiască în conacul său din Los Angeles. Vestea morții lui Aaron Spelling, la 23 iunie 2006, a șocat întreaga comunitate de la Hollywood. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
23 iunie - Ziua funcționarului public
în 23 iunie, anual, este marcată Ziua funcționarului public, instituită prin Legea 145/2016. Senatul României a votat, la 21 martie 2016, propunerea legislativă privind instituirea acestei zile. Potrivit inițiatorilor proiectului legislativ, instituirea unei zile a funcționarului public român are rolul de a contribui la îmbunătățirea imaginii autorităților și instituțiilor publice, în general, și a funcționarilor publici în particular. 'Prin organizarea de evenimente specifice care să recunoască importanța activității acestei categorii profesionale și acordarea de premii, distincții, medalii, titluri onorifice cu valoare simbolică, funcționarii publici vor fi motivați să ofere servicii de calitate cetățenilor, care își vor recăpăta astfel încrederea în profesionalismul, integritatea și eficiența serviciilor publice', se arată în expunerea de motive, potrivit https://www.cdep.ro/. Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcționarului public a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților, la 8 iunie 2016. Legea prin care data de 23 iunie devine Ziua funcționarului public a fost promulgată de președintele României la 11 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial la 14 iulie 2016. La nivel global, Organizația Națiunilor Unite a declarat, în 20 decembrie 2002, prin rezoluția 57/277, ziua de 23 iunie drept Ziua Națiunilor Unite pentru administrație publică, potrivit https://www.un.org/. Scopul instituirii acestei zile a fost acela de a marca importanța și eficiența serviciului public pentru comunitate, de a scoate în evidență contribuția serviciului public în procesul de dezvoltare, de a exprima recunoștință pentru munca angajaților în serviciul public și de a încuraja tinerii să vină în acest sector. în țara noastră, potrivit prevederilor Legii 145/2016, autoritățile și instituțiile publice pot marca această zi, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, conform https://legislatie.just.ro/. Agenția Națională a Funcționarilor Publici, autoritățile și instituțiile cu același specific din România pot acorda premii, distincții, medalii și titluri onorifice funcționarilor publici, pentru merite deosebite. Guvernul, prin intermediul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, sindicatele și asociațiile profesionale, precum și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru organizarea în bune condiții a unor manifestări cu caracter simbolic, cu ocazia acestui eveniment. Totodată, autoritățile administrației publice centrale și locale pot susține material sau logistic organizarea și desfășurarea acestor manifestări. La rândul lor, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se arată în textul de lege. Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) este instituția publică a administrației publice centrale care asigură evidența și managementul funcției publice și ale funcționarilor publici, elaborând cadrele de competență, politicile și strategiile, precum și proiectele de acte normative în domeniu. ANFP are o permanentă colaborare cu instituțiile și autoritățile publice din România prin acordarea de asistență de specialitate compartimentelor de resurse umane în aplicarea legislației specifice, dar și prin monitorizarea și controlarea modului de aplicare a acesteia. Agenția funcționează în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), fiind condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat și un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat. Atribuțiile principale ale instituției se regăsesc în art. 401 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
23 iunie - Ziua Națiunilor Unite pentru Serviciul Public
La 23 iunie este marcată Ziua Națiunilor Unite pentru Serviciul Public. Marcată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua a fost instituită prin Rezoluția 57/277, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, la 20 decembrie 2002. Este celebrată pentru recunoașterea valorii și virtuții serviciului administrației publice față de comunitate, a contribuției serviciilor de administrație publică în procesul de dezvoltare al societății, precum și încurajarea celor interesați în alegerea unei cariere în domeniu, conform www.un.org. Pentru marcarea acestei zile, la 23-25 iunie 2026, are loc, la Tbilisi, în Georgia, Forumul Națiunilor Unite pentru Serviciul Public, cu tema ''Transformarea Instituțiilor Publice: îmbunătățirea Inovației, Participării și Incluziunii''. Forumul, desfășurat în cadrul a trei paneluri de discuții, este organizat în comun cu Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA) prin intermediul Diviziei pentru Instituții Publice și Guvernare Digitală din cadrul ONU (DPIDG) și Ministerul Justiției din Georgia, https://unpsf2026.org/en. începând cu 2003, pentru marcarea acestei zile, este organizată ceremonia Premiilor ONU pentru Serviciul Public (United Nations Public Service Awards - UNSPA), în semn de recunoaștere a excelenței în exercitarea atribuțiilor în serviciul public. Prin acest demers sunt recompensate realizările și contribuțiile instituțiilor care furnizează servicii publice. Pentru competiția privind stabilirea celor mai eficiente servicii de administrație publică oferite la nivelul unei comunități sunt depuse candidaturi la Divizia pentru Administrație Publică și Dezvoltarea Managementului din cadrul Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale, potrivit www.publicadministration.www.un.org. în vederea desemnării laureaților, UNSPA pentru acest an au fost luate în calcul patru categorii: Furnizarea de servicii echitabile și inclusive; servicii publice care să răspundă chestiunilor legate de gen; instituții publice responsabile și transparente pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă; implicare publică pentru sistem decizional incluziv, potrivit https://publicadministration.desa.un.org/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.vecteezy.com
23 iunie - Ziua internațională a văduvelor (ONU)
Ziua internațională a văduvelor este marcată la 23 iunie, în fiecare an, pentru a evidenția nedreptățile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume și pentru a sensibiliza populația în vederea sprijinirii acestora și a copiilor lor. Pentru multe societăți, identitatea unei femei este atașată de partenerul ei, iar după moartea acestuia, problemele cu care se confruntă aceasta sunt ignorate, arată https://guidely.in/blog/international-widows-day. Adoptată de Organizația Națiunilor Unite cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale din 21 decembrie 2010, această zi fusese lansată, în anul 2005, de Fundația Loomba din Marea Britanie, conform http://calendar.city-star.org/ro. Data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundației, a rămas văduvă. Prin marcare acestei zile se urmărește o recunoaștere specială a situației văduvelor de toate vârstele și din diferite regiuni și culturi ale planetei. Problemele cu care se confruntă femeile văduve, în țările aflate în curs de dezvoltare, sunt influențate de sărăcie, analfabetism, HIV/SIDA, conflicte și nedreptate socială, abuz și violență, în timp ce în țările dezvoltate problemele acestora sunt legate de faptul că sunt expuse izolării sociale și trăiesc adesea în nesiguranță și sărăcie, fără îngrijire medicală sau condiții de lucru adecvate, potrivit portalurilor theloombafoundation.org și existaviatadupadoliu.ro. Pentru a descrie situația văduvelor din întreaga lume, Fundația Loomba a înaintat, în iunie 2010, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, un studiu conform căruia se estima că existau 245 de milioane de văduve în întreaga lume, dintre care 115 milioane trăiau în sărăcie și sufereau de stigmatizare socială și de privare economică. în prezent, se estimează că există peste 250 de milioane de văduve în întreaga lume, potrivit www.un.org/en. Văduvele pot suferi din cauza lipsei de informații și a discriminării din partea funcționarilor judiciari, ceea ce le poate amenința statutul și mijloacele de trai. Statele membre s-au angajat să investească în consolidarea politicilor și programelor orientate spre familie la cea de-a 63-a Comisie pentru Statutul Femeii din martie 2019. în țara noastră, Ziua internațională a văduvelor a fost marcată pentru prima dată în anul 2015, printr-un flashmob în Parcul Tineretului din Capitală, organizat de Asociația 'Există viață după doliu!'. Aceasta este o asociație caritabilă înființată în 2011, ce oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare și terapie pentru adulți și copii și reunește peste 400 de persoane care au rămas fără partener de viață. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.un.org
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul scoțian Jimmy Somerville
Jimmy Somerville a ajuns cunoscut în vara anului 1984 ca solist al grupului pop Bronski Beat, al cărui single 'Smalltown Boy' a ajuns pe locul trei în topul single-urilor din Marea Britanie, potrivit https://www.imdb.com/. Melodia era neobișnuită la acea vreme, deoarece versurile și videoclipul abordau direct problema vieții homosexuale și a violenței homofobe. Somerville a devenit rapid faimos pentru deschiderea sa în ceea ce privește sexualitatea sa și pentru disponibilitatea de a discuta despre probleme precum SIDA. Vocea lui Jimmy Somerville a devenit o marcă pentru genul synth-pop al anilor '80, reprezentând două dintre cele mai importante trupe dance ale vremii, Bronski Beat și The Communards, înainte ca artistul să aleagă o carieră solo, remarca https://www.allmusic.com/. Născut în Glasgow, Scoția, pe 22 iunie 1961, Jimmy Somerville a co-fondat Bronski Beat în 1984. De la single-ul de debut al trupei, 'Smalltown Boy', cântecele lui Somerville au tratat deschis propria homosexualitate, o temă recurentă care s-a confruntat cu o rezistență comercială surprinzător de mică, potrivit sursei citate anterior. Mult-aclamatul album 'Age of Consent' a precedat cover-ul din 1985 al imnului disco al Donnei Summer, 'I Feel Love', dar la scurt timp după aceea, Somerville a părăsit grupul pentru a forma The Communards, un duo care a ajuns în fruntea topurilor britanice în 1986, cu o interpretare a unui alt hit clasic disco, 'Don't Leave Me This Way' de Thelma Houston. în 1988, The Communards s-a remarcat cu piesa 'For a Friend', scrisă despre un prieten de-al lui Somerville care murise de SIDA. în același an, Somerville a ales să se lanseze solo, apărând în anul următor cu un cover al piesei 'Comment Te Dire Adieu' de Francoise Hardy. Piesa 'You Make Me Feel (Mighty Real)' (1989) a urcat vertiginos în topuri. A urmat o interpretare cu influențe reggae a piesei 'To Love Somebody' (1990) a trupei Bee Gees, dar după 'Run from Love' (1991), Somerville a lipsit de la înregistrări timp de câțiva ani, revenind în cele din urmă în 1995 cu LP-ul 'Dare to Love'. Au urmat 'Manage the Damage' în 1999 și 'Root Beer' un an mai târziu, iar albumul 'Home Again', cu influențe dance, a fost lansat în 2004 la casa de discuri Jinx, potrivit www.allmusic.com/. în 2009, a lansat al cincilea său album solo, 'Suddenly Last Summer', ce conținea cover-uri acustice. Un an mai târziu, Somerville a lansat primul EP dintr-o trilogie formată din: 'Bright Thing', 'Momentum' (2011) și 'Solent' (2012). Doi ani mai târziu, a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare a lansării clasicului Bronski Beat 'Small Town Boy', cu lansarea unei versiuni reînregistrate a piesei. în 2015, Somerville a lansat al șaselea album, 'Homage', inspirat din genul disco vintage. O versiune remixată, realizată împreună cu legendarul DJ disco Tom Moultona, a urmat un an mai târziu. 'Dacă dispari pentru câțiva ani, pierzi avântul. Mi-am asumat riscuri dispărând. Acum trebuie să înțeleg că succesul comercial nu este singurul tip de succes pe care îl poți avea. Atât de mulți oameni trebuie să se lupte ani de zile, foarte puține trupe obțin succes cu primul lor album, dar eu am avut succes instantaneu și am devenit faimos la scară foarte largă, ceea ce a fost înfricoșător. Acum îmi trăiesc cariera invers', declara Jimmy Somerville într-un interviu publicat pe www.independent.co.uk/, în 1997. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
Al doilea summit UE - Republica Moldova (22 iunie)
Cel de-al doilea summit UE-Republica Moldova se desfășoară la 22 iunie, la Bruxelles, pe agenda discuțiilor aflându-se aderarea țării la UE, integrarea treptată, războiul din Ucraina, comerțul, securitate și apărare, reziliența etc. Se preconizează că liderii celor două părți vor adopta o declarație comună la finalul summitului, informează www.consilium.europa.eu. De asemenea, în timpul summitului va fi semnat un nou acord-cadru de cercetare cu Republica Moldova. Acordul nu are caracter obligatoriu pentru instituirea cooperării într-o serie de domenii de cercetare legate de strategiile de specializare inteligentă și de politicile de inovare. Summitul va fi condus de președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Reuniunea sub formă de summit reprezintă o ocazie esențială de a evidenția importanța strategică a viitorului Moldovei în cadrul UE și de a consolida parteneriatul dintre cele două părți. * Aderarea Republicii Moldova la UE Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. La 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua conferințe de aderare UE-Moldova, UE și Moldova au deschis negocierile privind grupul tematic 1, al elementelor fundamentale. Acest grup tematic cuprinde valorile și principiile fundamentale pe care este construită UE: acquis-ul UE legat de statul de drept și drepturile fundamentale, justiție, libertate și securitate, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, funcționarea economiei de piață etc. Decizia din 15 iunie 2026 a UE se înscrie în logica angajamentului Uniunii de a avansa rapid în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei. * Integrarea treptată Cu privire la integrarea treptată, UE va continua să sprijine integrarea treptată a Republicii Moldova pe piața internă a UE în sectoare-cheie. Acest lucru va stimula creșterea economică și va aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor, sporind în același timp gradul de pregătire al Republicii Moldova pentru aderarea la UE. Pentru a contribui la sprijinirea reformelor Republicii Moldova și a integrării sale în UE, în perioada 2025-2027, UE îi pune la dispoziție acesteia până la 1,9 miliarde de euro, prin intermediul noului plan de creștere pentru Republica Moldova. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei * Liderii UE își vor reitera angajamentul ferm față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în contextul atacurilor hibride continue ale Rusiei împotriva acestui stat și al consecințelor războiului din Ucraina. De la începutul războiului, UE a sprijinit Republica Moldova într-o serie de domenii, printre care: asistența umanitară, gestionarea frontierelor, măsuri temporare de liberalizare a comerțului, sincronizarea rețelelor electrice, protecția civilă. * Comerț Se preconizează, totodată, că liderii vor vorbi despre beneficiile aduse de Acordul de asociere UE-Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016. UE este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, comerțul cu UE reprezentând peste jumătate din comerțul total cu bunuri al țării în 2025, ceea ce a generat o cifră de afaceri de peste 7 miliarde de euro. * Securitate și apărare Liderii vor discuta și despre aprofundarea cooperării în materie de securitate și apărare dintre UE și Republica Moldova, susținută de Parteneriatul pentru securitate și apărare UE-Republica Moldova. între 2021 și 2025, UE a alocat 197 de milioane de euro Republicii Moldova prin intermediul Instrumentului european pentru pace, pentru a sprijini modernizarea forțelor sale armate. * Reziliență Summitul va oferi UE ocazia de a-și reafirma angajamentul față de securitatea, pregătirea și reziliența Republicii Moldova, inclusiv față de securitatea cibernetică. Prin intermediul misiunii de parteneriat a Uniunii Europene și a setului de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride, UE sprijină reziliența democratică a Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor, al amenințărilor hibride și al combaterii acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. *** Primul summit dintre UE și Republica Moldova a avut loc la 4 iulie 2025, la Chișinău. Liderii UE și-au reafirmat angajamentul față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în special având în vedere consecințele războiului din Ucraina și ale atacurilor hibride ale Rusiei. Cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE, Uniunea a salutat eforturile acestei țări de a urmări cu fermitate o agendă de reforme, pentru a consolida statul de drept și drepturile fundamentale, precum și lupta împotriva criminalității organizate. De asemenea, pentru a contribui la sprijinirea integrării Republicii Moldova și a reformelor acesteia, UE a anunțat, în context, că pune la dispoziție până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, prin intermediul Planului de creștere pentru Republica Moldova. Nu în ultimul rând, liderii au solicitat retragerea întregului personal militar și a muniției Federației Ruse din regiunea Transnistria a Republicii Moldova. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dădârlat)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la crearea Comisiei ONU pentru Drepturile Omului (21 iunie)
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului este un organism interguvernamental din cadrul sistemului Națiunilor Unite, format din 47 de state responsabile pentru promovarea și protejarea drepturilor omului la nivel global. Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la înființarea, la 21 iunie 1946, a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, care ulterior a devenit Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, potrivit ohchr.org/. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului discută toate problemele și situațiile tematice legate de drepturile omului care necesită atenția sa pe tot parcursul anului. Se întrunește la Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva. Denumirea actuală de Consiliu al ONU pentru Drepturile Omului a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în 2006. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a înlocuit, în 2006, Comisia ONU pentru Drepturile Omului, înființată la 21 iunie 1946 (sursa: https://research.un.org/en/undhr/ecosoc/2). Principalele atribuții ale Consiliului: - forum internațional pentru dialogul privind problemele drepturilor omului cu oficiali ONU și experți mandatați, state, societatea civilă și alți participanți; - adoptă rezoluții sau decizii în timpul sesiunilor comune cu privire la anumite probleme sau situații legate de drepturile omului; - organizează reuniuni de criză, cunoscute sub numele de sesiuni speciale, pentru a răspunde situațiilor urgente legate de drepturile omului, dintre care 36 au fost organizate până în prezent; - revizuiește situația drepturilor omului din toate statele membre ale Națiunilor Unite prin intermediul evaluării periodice; - autorizează comisiile de anchetă și misiunile de constatare a faptelor, care produc dovezi convingătoare privind crimele de război și crimele împotriva umanității etc. Consiliul pentru Drepturile Omului este format din 47 de state membre alese direct și individual de majoritatea celor 193 de state ale Adunării Generale a ONU. Locurile sunt distribuite echitabil între cele 47 de state, în funcție de cele cinci grupuri regionale ale ONU; o treime din membrii Consiliului este reînnoită în fiecare an. Fiecare membru are un mandat de trei ani. Calitatea de membru este limitată la două mandate consecutive. începând cu decembrie 2022, 123 din cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au fost membri ai Consiliului. Calitatea de membru prin rotație a Consiliului reflectă diversitatea ONU și îi conferă legitimitate atunci când se exprimă cu privire la încălcările drepturilor omului în toate țările. Din 2006 până în 2023, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a avut 54 de sesiuni comune, 26 de sesiuni speciale, 9 dezbateri urgente, 1481 de rezoluții adoptate, 60 de proceduri speciale, 38 de comisii de anchetă și misiuni de constatare a faptelor înființate. *** Comisia Națiunilor Unite pentru drepturile omului a fost înființată la 21 iunie 1946 pentru a contura structura juridică internațională care protejează drepturile și libertățile noastre fundamentale. (sursa: https://docs.un.org/en/E/56/REV.2) Procedurile și mecanismele Comisiei pentru Drepturile Omului au fost mandatate să examineze, să monitorizeze și să raporteze public situațiile drepturilor omului în anumite țări sau teritorii (cunoscute sub numele de mecanisme sau mandate pe țări), fie cu privire la fenomenele majore de încălcare a drepturilor omului la nivel mondial (cunoscute sub numele de mecanisme sau mandate tematice). Aceste proceduri și mecanisme au fost denumite colectiv Proceduri Speciale ale Comisiei pentru Drepturile Omului. Principalele teme abordate de Comisie de-a lungul timpului au fost: dreptul la autodeterminare; rasismul; dreptul la dezvoltare; problema încălcării drepturilor omului în teritoriile arabe ocupate, inclusiv Palestina; problema încălcării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în orice parte a lumii; drepturile economice, sociale și culturale; drepturile civile și politice, inclusiv chestiunile legate de tortură și detenție, dispariții și execuții sumare, libertatea de exprimare, independența sistemului judiciar, impunitatea și intoleranța religioasă; drepturile omului ale femeilor, copiilor, lucrătorilor migranți, minorităților și persoanelor strămutate; problemele indigene; promovarea și protejarea drepturilor omului, inclusiv activitatea Subcomisiei, a organismelor create prin tratate și a instituțiilor naționale; serviciile de consiliere și cooperarea tehnică în domeniul drepturilor omului etc. Compusă din 53 de state membre, mandatul său a fost extins, în timp, pentru a-i permite să răspundă la întreaga gamă de probleme legate de drepturile omului și a stabilit standarde care să guverneze conduita statelor. De asemenea, a acționat ca un forum unde țări mari și mici, grupuri neguvernamentale și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și-au exprimat preocupările. în timpul sesiunii sale anuale ordinare de la Geneva, la care au participat pe durata funcționării sale (1946-2006) peste 3.000 de delegați din statele membre și observatoare și din organizațiile neguvernamentale, Comisia a adoptat aproximativ 100 de rezoluții, decizii și declarații ale președintelui pe teme relevante pentru persoane din toate regiunile și circumstanțele. în această activitate, a fost asistată de Subcomisia pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului, de o serie de grupuri de lucru și de o rețea de experți individuali, reprezentanți și raportori însărcinați să îi raporteze cu privire la probleme specifice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.research.un.org
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Manu Chao
Cântărețul și compozitorul Manu Chao este considerat unul dintre cei mai versatili și proeminenți muzicieni ai secolului XXI. Chiar și după ce a atins faima globală, Chao se bucură să susțină concerte stradale improvizate, uneori în sate îndepărtate sau la adunări ale comunității locale. A fost descris ca un artist care găsește confort în lumea modestă, crudă și inegală, folosindu-și platforma pentru a evidenția nedreptățile sociale și a pleda pentru schimbare. Manu Chao este cunoscut pentru abilitatea sa de interpreta în mai multe limbi, inclusiv spaniolă, franceză, engleză, portugheză, arabă, catalană, galiciană și chiar italiană, fapt ce a făcut ca muzica sa să rezoneze cu publicul din întreaga lume. Spre deosebire de mulți artiști care se stabilesc într-un singur loc, Chao a adoptat un stil de viață nomad, călătorind frecvent pe continente. A petrecut mult timp în America Latină, Africa și Europa de Sud, cufundându-se în diverse culturi. Chao este renumit pentru abordarea sa independentă în ceea ce privește muzica. Evită marile case de discuri, înregistrând adesea în studiouri sau în timp ce se află în mișcare. Muzica sa unică a influențat o varietate de artiști, de la muzicieni reggae la trupe de rock alternativ. Abilitatea sa de a amesteca punk, latin și ska cu teme politice a lăsat un impact de durată asupra muzicii mondiale. Manu Chao (José Manuel Arturo Tomás Chao Ortega) s-a născut la 21 iunie 1961. A crescut într-o suburbie a Parisului, într-un mediu cultural foarte divers, ceea ce a determinat mai târziu combinația de sounduri din muzica sa. Este fiul jurnalistului Ramon Chao și al fizicienei Felisa Ortega, un cuplu care a emigrat din Spania în Franța în timpul dictaturii lui Franco, potrivit history-biography.com. Chao și-a petrecut copilăria în Boulogne-Billancourt, apoi s-a mutat la Sevres, unde și-a finalizat studiile și a început să se intereseze de muzică și de contextul politic, foarte influențat de tatăl său. în copilărie și adolescență, a interacționat cu diferiți artiști și intelectuali, printre aceștia fiind scriitorul Alejo Carpentier, pictorul Antonio Saura și politicianul Felipe Gonzalez. Atunci a început să cânte la primul său instrument de percuție, care i-a fost dăruit de Carpentier. La vârsta de 14 ani a început să lucreze, făcând fotografii în interviurile realizate de tatăl său, și ulterior a început să se amestece cu mediul contracultural parizian. Influențat de punkul anilor '70, a început să cânte cu niște prieteni pe străzi, în baruri și în fabrici abandonate din Paris. La începutul anilor '80, a creat trupa alternativă Hot Pants (1984), împreună cu vărul său Santiago și cu prietenii săi Pascal Borgne și Jean-Marc. în 1985, au înregistrat single-ul de debut 'Hot pants', care a inclus piesele: 'So Many Times' și 'Lover Alone'. Apoi au lansat LP-ul 'Loco Mosquito' (1986), sub eticheta 'All or Nothing'. La sfârșitul anilor '80, a făcut parte din formația Los Carayos (1986), alături de Francois Hadji-Lazaro, Alain Wampas, Robert Fritsch și fratele său Antoine. între 1986 și 1994 au lansat albumele 'Hot Girls' (1986), 'Ils Ont Ose! Live' (1986), 'Persistent et Signent' (1987) și 'Au Prix ou sont les courges' (1994). Au cântat câțiva ani fără să aibă prea mare impact asupra scenei pariziene. Tot la finalul anilor '80, a înființat trupa Mano Negra împreună cu fratele său Antoine și cu vărul său Santiago Casiriego. Și-au început aventura cântând în metroul din Paris și, în scurt timp, au atras atenția publicului prin fuziunea lor caracteristică de stiluri muzicale, cu sunete rock, rumba, hip-hop și salsa. Versurile lui Chao, interpretate în diferite limbi (franceză, spaniolă, engleză și arabă), se adresau direct generației rebele, tinerilor cu conștiință politică, aparținând mișcărilor sociale și activi pe străzi. în iunie 1988, au lansat primul lor album, 'Patchanka' (1988), o fuziune de sunete africane, latine și native care a revoluționat istoria rockului hispanic. Acest album de succes a inclus piese precum: 'Mala Vida', 'Indios de Barcelona', 'Takin 'It Up', 'Lonesome Bop', 'Rock Island Line' și 'Salga la Luna'. în scurt timp, trupa a fost considerată drept unul dintre cele mai proeminente grupuri ale scenei rock de la sfârșitul anilor '80. Cu acest album, au apărut la diverse festivaluri și au făcut turnee în mai multe țări din Europa și America Latină. Succesul albumului de debut a fost depășit de 'Puta's fever' (1989), un album care a ajuns în top și le-a deschis porțile pieței internaționale cu single-ul 'King Kong five'. La începutul anilor 1990, au lansat 'King of Bongo' (1991), album cu un stil rock pronunțat, care a fost prezentat în timpul turneului Iggy Pop din Statele Unite. După turneu, au decis să-și concentreze interesele muzicale în America Latină, așa că, în 1992, au întreprins un turneu ciudat și nebunesc de-a lungul coastelor Braziliei, Venezuelei, Mexicului și Santo Domingo, la bordul unei nave. De asemenea, au vizitat Columbia și alte țări. Această lungă călătorie a fost prezentată de Ramon Chao în cartea 'Train of Fire and Ice' (1994). Aventura obositoare prin diferite țări a exacerbat tensiunile deja existente în trupă, care în acel moment avea aproximativ 12 membri. După lansarea albumului 'Casa Babylon' (1994), trupa s-a dizolvat în mijlocul mai multor dispute juridice. în anii următori, Chao a lucrat cu câțiva membri ai formației sub numele de Radio Bemba și mai târziu a colaborat cu alți artiști care își croiau drum ca solist. La sfârșitul anilor '90, a debutat ca solist cu albumul 'Clandestino' (1998), o lucrare discografică care a inclus hiturile: 'Disappeared', 'Je ne t'aime plus', 'Luna y Sol', 'Minha Galera' și 'La Despedida'. După câțiva ani, a lansat 'Next station: Esperanza' (2001), un album care a devenit un succes, datorită single-ului 'I Like You', una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Chao. în același an, și-a început turneul cu Radio Bemba Sound System și, ulterior, a lansat prima sa lucrare cu aceștia, intitulată 'Radio Bemba Sound System' (2002). în ultimii ani a lansat albumele: 'Siberie m'etait contee' (2004), 'La Radiolina' (2007), 'Estacion Mexico' (2008) și 'Baionarena' (2009). în 2008 a fost prezent alături de mulți alți artiști și în țara noastră, la Festivalul B'ESTFEST. în același an a fost nominalizat la premiile Grammy Latino. Piese ca 'Bongo Bong', 'Mentira' sau 'Mama Call' au ajuns în topuri. Muzicianul a revenit la noi în țară, în 2015, când a concertat la Festivalul Blaj aLive (5-6 iunie). în 2016, Manu Chao s-a aflat pe lista artiștilor ce au cântat la Festivalul de la Sziget (10-17 august). Un an mai târziu, în 2017 a postat pe site-ul său clipul unei melodii noi, 'Moonlight Avenue', cântată în duet, sub numele de TI.PO.TA, cu artista grecoaică Klelia Renesi. 'Moonlight Avenue' este o baladă pe acorduri de ukulele. Tot în 2017, artistul a cântat la Nîmes, la festivalul Vieilles Charrues din Carhaix și la festivalul Les Fous Caves din Port d'Envaux. în 2019, cântărețul francez a reeditat albumul său de debut, 'Clandestino', la peste 20 de ani după ce a făcut milioane de oameni să cânte și să danseze pe ritmurile și acordurile acelui disc, sub forma unei noi versiuni ce a inclus trei piese inedite, inclusiv o reluare a cântecului care a dat titlul albumului, interpretat în duet cu celebra cântăreață originară din Trinidad-Tobago Calypso Rose, preciza AFP. După o pauză mai mare de la apariția albumelor de studio, Chao a lansat 'Viva Tu' la 20 septembrie 2024. Albumul cuprinde piese noi care rămân fidele stilului său caracteristic, îmbinând diverse influențe muzicale cu versuri conștiente din punct de vedere social. Această lansare reafirmă relevanța durabilă a lui Chao în industria muzicală și angajamentul său de a aborda problemele globale prin arta sa. De-a lungul carierei sale, Chao a primit mai multe premii, inclusiv un premiu Goya pentru cea mai bună melodie originală în 2006 pentru 'Me Llaman Calle' și un premiu Grammy Latin pentru cea mai bună melodie alternativă în 2007. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
21 iunie - Ziua europeană a muzicii
Ziua europeană a muzicii este sărbătorită la 21 iunie. Această zi reprezintă un eveniment popular gratuit, deschis tuturor muzicienilor, amatorilor de toate nivelurile sau profesioniștilor, care celebrează muzica vie și evidențiază amploarea și diversitatea practicilor muzicale, precum și toate genurile muzicale. Se adresează oricărui tip de public și contribuie la familiarizarea tinerilor și bătrânilor din toate mediile sociale cu toate expresiile muzicale. Ziua Muzicii este sărbătorită în sute de orașe și țări din întreaga lume și este purtătoarea noilor tendințe muzicale: renașterea muzicii tradiționale, dezvoltarea corurilor, apariția genului rap, a stilului tehno, a muzicii urbane etc. Muzica stabilește legături și schimburi între oraș și periferiile sale, răsplătește munca unui individ, a unui grup, a unei asociații sau a unei întregi comunități. Celebrată în Franța încă din 1982, ziua muzicii a devenit o sărbătoare europeană începând din anul 1985, pentru ca mai apoi să fie îmbrățișată și de state de pe alte continente. Cu acest prilej, sunt promovate toate genurile muzicale, precum și variatele forme de expresivitate muzicală. în octombrie 1981, compozitorul și jurnalistul Maurice Fleuret a devenit director pentru muzică și dans în cadrul Ministerului Culturii condus de Jack Lang și a aplicat ideile sale în practica muzicală - 'La musique sera partout et le concert nulle part' ('Muzica va fi peste tot și concertul nicăieri'), menționează site-ul oficial fetedelamusique.culture.gouv.fr., dând un impuls apariției acestui festival de muzică. Prima ediție a 'Fete de la Musique' a fost organizată la 21 iunie 1982, ziua simbolică a solstițiului de vară, cea mai lungă zi a anului în emisfera nordică, și a urmărit să reunească în stradă toți muzicienii. în 1985, ziua muzicii a devenit un eveniment care a fost exportat, cu ocazia Anului European al Muzicii, și se dezvoltă în baza unui statut - 'La Fete Européenne de la Musique', semnat la Budapesta, în 1997, și deschis tuturor partenerilor care doresc să se alăture. Principiile acestui statut se aplică acum tuturor țărilor, inclusiv din afara Europei, potrivit site-ului amintit. După ce a avut succes internațional și a devenit un fenomen social, în anul 1998 i-a fost dedicat un timbru poștal. în anul 2017, peste 120 de țări din întreaga lume au participat la Festivalul de muzică. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.fetedelamusique.culture.gouv.fr
21 iunie - Ziua internațională a sărbătorii solstițiului (ONU)
Ziua internațională a sărbătorii solstițiului este marcată anual de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la data de 21 iunie, pentru a evidenția importanța culturală, spirituală și istorică a solstițiului pentru numeroase popoare ale lumii. A fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția A/RES/73/300. ONU a decis celebrarea solstițiului ca întruchipare a unității moștenirii culturale și a tradițiilor de secole. Cultura reprezintă ansamblul caracteristicilor spirituale, materiale, intelectuale și emoționale distinctive ale unei societăți sau ale unui grup social și cuprinde, pe lângă artă și literatură, stiluri de viață, moduri de a trăi, sisteme de valori, tradiții și credințe. Astfel, cultura se află în centrul dezbaterilor contemporane despre identitate, coeziune socială și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, se menționează la www.un.org/en/observances/solstice-day. Denumirea de solstițiu, din latinescul 'solstitium', înseamnă 'soare nemișcat' și se produc două astfel de fenomene anual: în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obișnuit ca 'solstițiul de vară', prima zi de vară și cea mai lungă zi a anului) și 21 decembrie (cunoscut în mod obișnuit ca 'solstițiul de iarnă', prima zi de iarnă și cea mai scurtă zi a anului, iluminată de Soare). Pe de altă parte, un echinocțiu - derivat din latinescul 'aequinoctium', de la aequus (egal) și nox (noaptea) - este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit 'echinocțiul de primăvară', deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) și 23 septembrie (numit 'echinocțiul de toamnă', marcând începutul toamnei). Atât datele solstițiului, cât și cele ale echinocțiului sunt marcate în culturile popoarelor prin diverse manifestări devenite tradiționale, unele de secole. în multe țări europene, solstițiul de vară este sărbătorit prin focuri ritualice, dansuri și cântece populare. în statele nordice, precum Suedia și Finlanda, această perioadă este una dintre cele mai importante sărbători ale anului. De asemenea, populațiile indigene din diferite regiuni ale lumii păstrează ceremonii străvechi care marchează relația dintre om și mediul înconjurător. în societățile noastre din ce în ce mai diverse, este esențial să se asigure o interacțiune armonioasă între oameni și grupuri cu identități culturale variate și dinamice, precum și disponibilitatea acestora de a trăi împreună. în acest sens, diversitatea culturală este moștenirea comună a umanității și ar trebui recunoscută și afirmată în beneficiul generațiilor prezente și viitoare, se notează pe site-ul dedicat zilei. Conștientă de faptul că solstițiile și echinocțiile simbolizează fertilitatea pământului, sistemele agricole și de producție alimentară, moștenirea culturală și tradițiile lor milenare, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a recunoscut că marcarea acestor evenimente este o întruchipare a unității moștenirii culturale și a tradițiilor de secole, jucând în continuare un rol semnificativ în consolidarea legăturilor dintre popoare, pe baza respectului reciproc și a idealurilor de pace și bună vecinătate. Ziua internațională a sărbătorii solstițiului are și un rol educativ. Ea îi încurajează pe oameni să înțeleagă fenomenele astronomice și să aprecieze cunoștințele transmise de generațiile anterioare. în școli, muzee și centre culturale sunt organizate prezentări despre mișcarea Pământului în jurul Soarelui, despre tradițiile asociate solstițiului și despre importanța protejării patrimoniului cultural. în contextul actual, marcat de schimbări climatice și preocupări legate de protecția mediului, Ziua internațională a sărbătorii solstițiului capătă o semnificație suplimentară. Solstițiul amintește oamenilor de dependența lor de natură și de necesitatea folosirii responsabile a resurselor planetei. Respectul pentru ciclurile naturale și pentru echilibrul mediului este esențial pentru dezvoltarea durabilă a societății, punctează un.org. Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstițiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ținea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an. Solstițiile și echinocțiile sunt momente astronomice care delimitează cele patru anotimpuri, care se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziție pe cer. După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite momente ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto:www.www.un.org
FENOMENE ASTRONOMICE: Solstițiul de vară (21 iunie)
La 21 iunie, ora 11 și 24 de minute, are loc solstițiul de vară. Este cea mai lungă zi din an, durata zilei fiind de 15 ore și 32 de minute, iar cea a nopții de 8 ore și 28 de minute, menționează https://astro-urseanu.ro/. Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice. în emisfera sudică, solstițiul este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie, marcând începutul iernii. Denumirea de solstițiu ('Soarele stă') este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor 'nopți albe', potrivit sursei citate. Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Tradiția și superstițiile privind solstițiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului este considerată punct de balanță, de răscruce, de schimbare. Atotputernicia soarelui de la solstițiu se celebrează, în tradițiile românesti, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. încinși cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină. Din vremuri străvechi, solstițiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul a fost mutat la data de 24 iunie - ziua dedicată nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. în timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional, care se desfășoară diferit în funcție de regiune. Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. în tradiția populară, se crede că, dacă plouă de Sfântul Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (2000). După data de 21 iunie, durata zilei va începe sa scadă, iar cea a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. în emisfera sudică a pământului fenomenul se derulează invers. în 2027, solstițiul de vară va avea loc tot la data de 21 iunie, la ora 17 și 11 de minute, menționează https://astro-urseanu.ro/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)
21 iunie - Ziua internațională Yoga (ONU)
Ziua internațională Yoga este sărbătorită, în fiecare an, pe 21 iunie, ziua Solstițiului de vară. în 2026, a 12-a ediție a Zilei Internaționale Yoga este marcată de tema 'Yoga for Healthy Ageing', care subliniază importanța yoga pentru toate vârstele. Yoga poate fi o practică valoroasă pentru o îmbătrânire sănătoasă, deoarece susține multe dintre abilitățile care ajută oamenii să rămână activi, independenți și implicați pe măsură ce îmbătrânesc, notează site-ul https://www.un.org/. Prin combinarea mișcărilor ușoare, a întinderilor, a exercițiilor de respirație și a mindfulness-ului, yoga poate ajuta la îmbunătățirea echilibrului, flexibilității, forței și mobilității, susținând în același timp bunăstarea mintală și gestionarea stresului. Deoarece yoga poate fi adaptată la diferite niveluri de fitness și condiții de sănătate, ea oferă o modalitate accesibilă pentru mulți adulți în vârstă de a-și menține sănătatea fizică și emoțională. Aceste beneficii susțin mai multe obiective ale Deceniului OMS pentru îmbătrânire Sănătoasă (2021-2030), inclusiv promovarea independenței, reducerea riscului de căderi, îmbunătățirea calității vieții și încurajarea abordărilor centrate pe persoană în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea. Evenimentul organizat anual cu ocazia Zilei internaționale Yoga, de Misiunea Permanentă a Indiei la ONU în colaborare cu Secretariatul ONU, a avut loc pe 18 iunie în zona Peluzei de Nord de la sediul central al ONU din New York. Proiectul de rezoluție care stabilește Ziua internațională a Yoga a fost inițiat de India și aprobat de un număr record de 175 de state membre. Propunerea a fost făcută pentru prima dată de prim-ministrul Narendra Modi în discursul său, din 27 septembrie 2014, cu ocazia deschiderii celei de-a 69-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, în care a spus: 'Yoga este un dar neprețuit din tradiția noastră străveche. Yoga întruchipează unitatea minții și corpului, a gândirii și acțiunii... o abordare holistică [care] este valoroasă pentru sănătatea și bunăstarea noastră. Yoga nu înseamnă doar exerciții fizice; este o modalitate de a descoperi sentimentul de unitate cu tine însuți, cu lumea și cu natura.' La 11 decembrie 2014, Adunarea Generală a ONU a proclamat data de 21 iunie drept Ziua internațională Yoga, în urma adoptării rezoluției 69/131. Rezoluția a fost aprobată de un număr record de 177 din 193 de state membre. Rezoluția subliniază 'importanța ca indivizii și populațiile să facă alegeri mai sănătoase și să urmeze modele de viață care promovează o sănătate bună.' în acest sens, Organizația Mondială a Sănătății a îndemnat, de asemenea, statele sale membre să-și ajute cetățenii să reducă inactivitatea fizică, care se numără printre primele zece cauze de deces la nivel mondial și un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul. Dar yoga este mai mult decât o activitate fizică, după cum amintea unul dintre cei mai faimoși practicanți ai săi, B. K. S. Iyengar, în timpul vieții sale: 'Yoga cultivă modalitățile de a menține o atitudine echilibrată în viața de zi cu zi și conferă abilitate în îndeplinirea propriilor acțiuni.' Ziua internațională Yoga a fost sărbătorită pentru prima dată în 2015, cu tema 'Yoga For Harmony And Peace', când școli de Yoga, atât din India, cât și din întreaga lume au organizat o serie de programe speciale pentru marcarea acestei zile. în 2016, Yoga a fost înscrisă pe Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, notează site-ul https://ich.unesco.org/. Filosofia din spatele practicii antice indiene de yoga a influențat diverse aspecte ale modului în care funcționează societatea din India, fie că este vorba de domenii precum sănătatea și medicina sau educația și artele. Bazate pe unificarea minții cu corpul și sufletul pentru a permite o mai bună bunăstare mentală, spirituală și fizică, valorile yoga formează o parte majoră a etosului comunității. Yoga constă într-o serie de posturi, meditație, respirație controlată, incantații de cuvinte și alte tehnici concepute pentru a ajuta indivizii să-și construiască autorealizarea, să aline orice suferință pe care o pot experimenta și să permită o stare de eliberare. Este practicată de tineri și bătrâni fără a discrimina în funcție de gen, clasă sau religie și a devenit populară și în alte părți ale lumii. în mod tradițional, yoga a fost transmisă folosind modelul Guru-Shishya (maestru-elev), guru-yoga fiind principalii deținători ai cunoștințelor și abilităților asociate. în zilele noastre, ashramurile yoga oferă pasionaților oportunități suplimentare de a învăța despre practica tradițională, precum și școlile, universitățile, centrele comunitare și rețelele sociale. Manuscrisele și scripturile antice sunt, de asemenea, folosite în predarea și practicarea yoga, fiind disponibilă o gamă vastă de literatură modernă pe această temă, se mai arată pe https://ich.unesco.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Congresul extraordinar al PNL (21 iunie)
Duminică, 21 iunie, are loc, la Romexpo, Congresul extraordinar al PNL, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea partidului şi vor fi aprobate o serie de modificări la statut. Actualul preşedinte al partidului, Ilie Bolojan, este singurul candidat la şefia PNL. Organizarea unui congres extraordinar al PNL a fost decisă de Consiliul Naţional extraordinar al partidului, care a avut loc la 19 iunie. Consiliul Naţional a decis depunerea de moţiuni pentru Congresul extraordinar al PNL, cu termen-limită de depunere sâmbătă, 20 iunie, ora 17:00. De asemenea, Consiliul Naţional extraordinar a aprobat o serie de modificări la Statutul Partidului Naţional Liberal şi care urmează să fie aprobate în congres: * crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea BEx, structură dovedită nefuncţională, cu integrarea atribuţiilor BEx în atribuţiile BPN; * revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni; * reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unu. La 20 iunie, preşedintele PNL, Ilie Bolojan, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la preşedinţia formaţiunii, care urmează să fie validat în cadrul Congresului din 21 iunie. Potrivit unui comunicat al PNL, candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moţiunea "Modernizare cu Rădăcini" şi cu echipa de conducere propusă: prim-vicepreşedinte - Dan Motreanu; secretar general - Robert Sighiartău; vicepreşedinţi - Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga. Sursa citată menţionează că aceasta este singura moţiune depusă. Şi premierul desemnat, Adrian Veştea, îşi anunţase, la 19 iunie, intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, cerându-i totodată actualului preşedinte al partidului, Ilie Bolojan, să organizeze Congresul PNL pe 28 iunie, pentru a-şi pregăti candidatura. La 20 iunie însă, premierul desemnat, prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea, a anunţat că nu va mai candida la şefia partidului, pentru că nu vrea să gireze ''acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid''. Totodată, el a spus că ia în considerare toate demersurile de contestare statutară şi legală a Congresului din 21 iunie, după votul de învestitură. Primarul general al Capitalei şi actual prim-vicepreşedinte al PNL, Ciprian Ciucu, a anunţat, la 20 iunie, că nu va candida la funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL la Congresul din 21 iunie, deşi a primit o astfel de propunere din partea colegilor de partid, invocând dosarul deschis pe numele său în cursul acestei săptămâni. Pe de altă parte, 16 parlamentari liberali au formulat, la 19 iunie, o acţiune la Tribunalul Ilfov, în care au solicitat suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Naţional extraordinar (19 iunie) şi Congresul extraordinar (21 iunie). Tribunalul Ilfov a stabilit, însă, pentru data de 3 iulie termenul pentru judecarea cererii. Decizia convocării Consiliului Naţional pentru 19 iunie a fost luată la 17 iunie, în Biroul Politic Naţional al PNL, întrunit de urgenţă după ce premierul desemnat şi prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea, a anunţat că nu va da curs ultimatumului partidului de a-şi depune mandatul de prim-ministru desemnat. *** Discuţii în PNL privind depunerea mandatului de premier desemnat de către prim-vicepreşedintele PNL, Adrian Veştea Adrian Veştea a fost desemnat premier de către preşedintele Nicuşor Dan la 14 iunie 2026, după ce anteriorul premier desemnat, Eugen Tomac, şi-a depus mandatul în aceeaşi zi. După desemnarea ca premier a lui Adrian Veştea, în interiorul PNL au avut loc mai multe discuţii legate de susţinerea acestuia pentru a forma un guvern. La 15 iunie, Biroul Permanent Naţional (BPN) al PNL a decis să nu susţină Guvernul Veştea şi i-a dat premierului desemnat, Adrian Veştea, termen ca până la 16 iunie să îşi depună mandatul. La 16 iunie, PNL a anunţat că Adrian Veştea se situează în afara partidului, având în vedere că nu şi-a depus mandatul de premier desemnat. PNL a anunţat că desemnarea lui Adrian Veştea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului. "PNL consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veştea conduce, în fapt, la formarea unui Guvern condus şi susţinut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Naţional. Potrivit art. 45 alin. (3) şi art. 26 alin. (2) lit. b) din Statutul PNL, deciziile organismelor de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toţi membrii", a transmis PNL la această dată. Mai mulţi contestatari ai preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, au atacat, la 18 iunie, la Tribunalul Ilfov deciziile şedinţei Biroului Politic Naţional al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veştea şi la impunerea de sancţiuni pentru cei care votează şi cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet. Contestatarii au invocat articolul 69 din Constituţie, care prevede că un parlamentar votează după propria conştiinţă, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum şi statutul PNL, care stabileşte că excluderea unor membri aleşi (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Naţional, ci trebuie propusă de Biroul Executiv şi decisă de Consiliul Naţional. De asemenea, în opinia contestatarilor, deciziile BPN i-ar determina pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Parlamentului, care prevăd că aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrări, fiind în contradicţie cu instrucţiunea "să nu participe la vot". Tot la 18 iunie, Tribunalul Ilfov le-a dat câştig de cauză celor care au contestat şi a hotărât suspendarea acestor decizii ale BPN din 15 iunie. La rândul său, PNL a anunţat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov şi că partidul îşi va desfăşura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. în acelaşi context, Adrian Veştea şi-a anunţat intenţia de a candida la Congresul partidului pentru funcţia de preşedinte. *** Anteriorul Congres al PNL din 12 iulie 2025: Ilie Bolojan a fost ales preşedinte al partidului Anteriorul Congres al PNL a avut loc la 12 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 976 de delegaţi. Congresul a fost tot unul extraordinar, convocat la 28 iunie de către Consiliul Naţional al partidului. A participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan. Congresul extraordinar al PNL l-a votat, astfel, pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al partidului. Bolojan a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL şi devenise preşedinte interimar al PNL la 25 noiembrie 2024, în urma demisiei lui Nicolae Ciucă, după rezultatul obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024. De asemenea, în funcţiile de prim-vicepreşedinţi au fost aleşi Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu. Congresul extraordinar al PNL a ratificat şi modificări la Statutului partidului. Modificările principale la Statutul PNL, care au fost votate de Consiliul Naţional pe 28 iunie, au fost prezentate, la Congres, de preşedintele Comisiei de Statut, Gabriel Andronache. Acesta a arătat că modificările vizează descentralizarea partidului, creşterea responsabilităţii şi stimularea performanţei politice. "Noul statut introduce o competiţie deschisă la conducerea PNL pentru alegerea preşedintelui, a celor patru prim-vicepreşedinţi, renunţându-se la sistemul moţiunilor pentru candidatura la preşedinţia partidului, un sistem care s-a dovedit ineficient. Numărul de membri ai Biroului Executiv al PNL va fi redus cu 50%. Biroul Executiv va avea 27 de membri în total - preşedintele PNL, patru prim-vicepreşedinţi, secretarul general care va fi votat ulterior, în prima şedinţă a Biroului Politic Naţional, la propunerea preşedintelui ales, 19 reprezentanţi regionali, inclusiv opt vicepreşedinţi pe care urmează să îi validaţi (...) şi două personalităţi publice, cu derogare de vechime, la propunerea preşedintelui PNL", a punctat Andronache în cadrul Congresului. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul și producătorul de film și televiziune Stephen Frears
Stephen Frears, regizor și producător englez de film și televiziune, este cunoscut îndeosebi pentru 'The Queen'/ 'Regina' (2006), un film nominalizat la Oscar care examinează reacția familiei regale britanice la moartea prințesei Diana și care se dovedește a fi cel mai mare succes al său de până acum în Marea Britanie, potrivit festival-cannes.com/ și britannica.com/. Cunoscut în filmele de lungmetraj încă de la mijlocul anilor '80, Stephen Frears s-a bucurat de o carieră de succes atât în Marea Britanie, cât și la Hollywood, precum și de colaborări fructuoase cu Hanif Kureishi, Alan Bennett și Christopher Hampton. Cele mai notabile filme ale sale tratează persoane marginalizate aflate la marginea societăți, demonstrând perspicacitate și compasiune mai degrabă decât sentimente superficiale. De la filmul 'Legături periculoase' (1988), finanțat de americani, Frears a alternat proiecte personale, de obicei filmate în Marea Britanie, cu proiecte de studio cu bugete mai mari. S-a născut la 20 iunie 1941 și a studiat dreptul la Universitatea Cambridge înainte de a lucra în teatru. în 1964, Frears s-a alăturat Royal Court Theatre , unde a lucrat cu regizorii Lindsay Anderson și Karel Reisz și cu actorul Albert Finney . Și-a început cariera cinematografică în 1966, ca asistent de regie al lui Karel Reisz, iar 1970, regiza primul său lungmetraj, 'Gumshoe', înainte de a lucra pentru BBC. La mijlocul anilor '80, era considerat rebelul cinematografului englez, aplicând cu strictețe criterii precum un scenariu bine scris, teme incitante, regie lipsită de ostentație. ,,Dirty Pretty Things" Un regizor prolific având la activ peste 50 de pelicule, este cunoscut pentru filmele care explorează clasele sociale prin intermediul unor personaje bine conturate. Dintre filmele sale amitim: 'The Burning', 'Gumshoe, Bloody Kids' (film TV), 'The Hit', 'My Beautiful Laundrette', 'Prick Up Yours Ears', 'Sammy and Rosie Get Laid', 'Dangerous Liaisons', 'The Grifters', 'Accidental Hero', 'The Snapper' (film TV), 'Mary Reilly', 'The Van'. Frears și-a atins un succes remarcabil în carieră cu 'My Beautiful Laundrette', o producție Channel Four filmată pe 16 mm pentru 600.000 de lire sterline. Debutul la Hollywood și l-a făcut cu 'Dangerous Liaisons' (SUA, 1988), scenariu de Christopher Hampton, urmat de 'The Grifters' (SUA, 1990), produs de Martin Scorsese. Considerat în general cel mai bun film american al lui Frears, acesta din urmă i-a adus o nominalizare la Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. Nominalizat de două ori la Oscar, în 1991, pentru 'The Grifters' (1990) și în 2007, pentru 'The Queen' (2006), a adunat în palmares 35 premii, printre care: un César, în 1990, pentru 'Dangerous Liaisons' (1988); trei premii BAFTA pentru 'Playhouse' (1974), 'The Deal' (2003, TV) și 'A Very English Scandal' (2018), precum și un premiu pentru excelență artistică în regie, acordat în 2008. în 2006, a câștigat premiul The Empire Inspiration Award la Sony Ericsson Empire Awards 2006, potrivit www.imdb.com. în 2009, a semnat regia pentru 'Chéri', pentru care a obținut o nominalizare la Ursul de Aur, la Festivalul de la Berlin, iar în anul următor, pentru 'Tamara Drewe', film care a obținut mai multe premii la diverse festivaluri. 'Chéri' în 2012, a revenit pe ecrane cu comedia romantică 'Lay the Favorite', ce îi are ca protagoniști pe celebrii actori Rebecca Hall, Bruce Willis, Vince Vaughn, iar în 2013, a regizat două filme, 'Muhammad Ali's Greatest Fight' și 'Philomena', cel din urmă obținând patru nominalizări la Premiul Oscar. Au urmat dramele biografice 'Florence Foster Jenkins', în 2016, care îi are în rolurile principale pe actorii Rebecca Ferguson, Meryl Streep, Simon Helberg și Hugh Grant și 'Victoria & Abdul', în 2017, fiecare primind câte două nominalizări la Oscar. Aceste au fost urmate de contribuția la regia serialelor TV 'A Very English Scandal' (2018), 'Quiz' (2020) și 'State of the Union' (2019-2021). 'Florence Foster Jenkins' Printre cele mai recente proiecte se numără 'The Lost King' (2022), 'The Regime' (2024) sau 'Brian and Maggie' (2025). AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril , editor online: Andreea Preda) Sursa fotografiilor: cinemagia.ro
DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea omului politic, istoricului și scriitorului Mihail Kogălniceanu (20 iunie)
Unul dintre cei mai mari oratori români, om de cultură enciclopedică, precursor al istoriografiei românești (N. Iorga îl considera 'cel dintâi istoric critic pe care l-a născut neamul românesc'), jurnalist de mare talent, reformator politic și social, Mihail Kogălniceanu a fost autorul unor acțiuni concrete în momente cruciale ale istoriei: în 1848 a formulat cel mai consistent și echilibrat program revoluționar; a fost unul dintre artizanii Unirii Principatelor (1859); în timpul domniei lui Cuza a realizat primele reforme profunde ale societății, iar sub Carol, contribuția sa la proclamarea Independenței a fost esențială, se arată în lucrarea 'Dicționar biografic de istorie' (Editura Meronia, 2008). Primii ani; studii S-a născut la Iași, la 6 septembrie 1817, ca fiu al marelui vornic Ilie Kogălniceanu, ce provenea dintr-o veche familie moldovenească de răzeși înstăriți care reușiseră să obțină ranguri și funcții însemnate, se menționează în 'Dicționarul general al literaturii române' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005). După primele învățături primite în casă, Mihail Kogălniceanu a urmat, alături de V. Alecsandri, lecțiile călugărului maramureșean Gherman Vida, adept al Școlii Ardelene. A învățat apoi la pensionul lui Victor Cuénim din Iași și la Institutul Francez din Miroslava, județul Iași. Și-a continuat studiile, fiind trimis împreună cu fiii domnitorului Mihail Sturdza, la Luneville (1834-1835) și Berlin (1835-1838). Aici, pe lângă serioase studii particulare, a audiat, din 1836, cursurile de istorie și drept al Universității, la care s-a înscris în 1837, orientându-și gândirea în sens liberal și democratic, indică dicționarul ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). în perioada petrecută la Berlin a făcut parte din cercul revoluționarilor români, alături de Ion Ghica, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu. Revenit în Moldova, a fost numit aghiotant al domnului Mihail Sturdza. Activitatea cultural-științifică; membru fondator al Societății Academice Române Până în 1848, Mihail Kogălniceanu s-a dedicat mai multor domenii, fiind scriitor, istoric, proprietar al unei tipografii, editor de izvoare, traducător și publicist. A practicat și avocatura. în literatură a abordat proza de inspirație autobiografică, istorică, precum și de observare satirică a moravurilor vremii. Cu însemnate preocupări în domeniul istoriei, a publicat, la Berlin, în 1837, ''Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens'', iar în 1841 a inițiat cea dintâi colecție de documente istorice, ''Arhiva românească'', urmată de ''Letopisețele Țării Moldovii'' (trei volume), în care apăreau pentru prima dată cronicile lui Miron Costin și Ion Neculce. în 1838 a preluat de la Gheorghe Asachi ''Alăuta Românească'' - în care a și debutat literar în același an -, iar în 1840 a scos revista ''Dacia literară'' și ''Foaia Sătească a Prințipatului Moldaviei''. A scris și în alte publicații ale vremii, precum ''Propășirea'', ''Steaua Dunării'' ș.a. Profesor la Academia Mihăileană, a rostit, în 1843, celebrul ''Cuvânt introductiv'' la Cursul de istorie națională. 'Mihail Kogălniceanu nu s-a considerat scriitor; el însuși nu părea a-și prețui scrierile literare. Nu i-a lipsit însă talentul, iar paginile rămase, multe tipărite postum, dezvăluie, dacă nu opere de mare valoare, prețioase contribuții de pionierat' ('Dicționarul general al literaturii române', Editura Univers Enciclopedic, București, 2005). A fost membru fondator (1868) al Societății Academice Române, vicepreședinte (1886-1887) și președinte al Academiei Române (28 martie 1887 - 27 martie 1890), președinte al Secțiunii Istorice a Academiei Române (1891). Revoluția din 1848; militant pentru Unire Adept al ideilor reformiste, nu a putut lua parte la încercarea revoluționară de la Iași (27 mart. 1848). Refugiat în Bucovina, la Cernăuți, a redactat, în august 1848, documentul intitulat 'Dorințele partidei naționale în Moldova' și 'Proiect de Constituție pentru Moldova'. Documentul 'Dorințele partidei naționale din Moldova' a constituit expresia cea mai înaltă a cerințelor programatice formulate în Principate: autonomia deplină a țării, egalitatea în drepturi civile și politice, libertatea cuvântului și a tiparului ș.a., inclusiv Unirea Moldovei cu Țara Românească, 'cheia boltei fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național', după cum arăta Mihail Kogălniceanu. Revenit în Moldova, în 1849, i s-a încredințat de către noul domn, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853; 1854-1856), funcțiile de director la Departamentul Lucrărilor Publice (1849-1850) și la Departamentul Treburilor din Lăuntru (1851-1852). Relațiile cu domnul s-au răcit, însă, devenind unul dintre liderii Mișcării Unioniste. A fondat, în 1855, ziarul 'Steaua Dunării' și s-a aflat printre cei mai activi membri ai Comitetului Central al Unirii (creat la 7 februarie 1857). A militat pentru Unire în cadrul Divanului ad-hoc, în 1857, în care a fost aprobat proiectul său privind organizarea Principatelor Române, și în Adunarea electivă pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn (5 ian. 1859) din Moldova. Mihail Kogălniceanu a fost cel care a prezentat, în octombrie 1857, rezoluția adoptată de adunarea ad-hoc din Moldova, în care se arăta că ''cele dintâi, cele mai mari, mai generale și mai naționale dorințe ale țării'' erau respectarea autonomiei, unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România, prinț străin ereditar ș.a. Unirea Principatelor și activitatea politică în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza în discursul rostit cu prilejul alegerii ca domn, de către Adunarea electivă a Moldovei, la 5 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu aprecia că acesta este ''om nou la legi noi''. A fost inițiator și susținător al marilor reforme din timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866), în urma cărora cele două Principate au devenit un stat unitar modern. Deschizând marea dezbatere privind elaborarea legii rurale, la 25 mai/6 iunie 1862, Kogălniceanu a cerut emanciparea clăcașilor prin împroprietărire, se amintește în lucrarea ''O istorie sinceră a poporului român'' (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002). Perioada 11 octombrie 1863-26 ianuarie 1865, în care a fost președinte al Consiliului de Miniștri, dar și ministru al Internelor, Agriculturii și Lucrărilor Publice, a fost perioada cea mai rodnică în realizări social-economice din timpul domniei lui Cuza. 'Kogălniceanu, care tratase în mai multe rânduri cu domnitorul, a acceptat formarea guvernului cu condiția respectării prevederilor Convenției și pentru a împăca puterea executivă cu Adunarea. Dar, totodată, el era hotărât să realizeze cu orice chip cele două reforme fundamentale: cea agrară și cea electorală', se arată în lucrarea 'Istoria românilor' (Editura Enciclopedică, București, 2003). Au fost realizate marile reforme care au constituit fundamentul României moderne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), scăderea censului și lărgirea bazei electorale prin reforma electorală, reforma agrară, prin care au fost împroprietărite c. 500 000 de familii țărănești, adoptarea sistemului metri de măsuri și greutăți, a Codului penal și Codului civil, adoptarea Legii instrucțiunii publice și a Legii pentru organizarea puterii armate, înființarea Școlii Superioare de Litere, a Școlii de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură, a Școlii de Belle-Arte din București. După abdicarea lui Cuza și venirea pe tron a lui Carol I a fost o vreme izolat, dar a revenit în prim-planul vieții politice, fiind numit ministru al Internelor (1868-1870, 1879-1881) și al Afacerilor Străine (1876, 1877-1878). Liberal moderat, a făcut parte din Comitetul executiv al noului-creat Partid Național Liberal (1875), apoi din disidența acestuia, Partidul Liberal Democrat (1885-1890), condus de Dumitru C. Brătianu; a revenit în PNL în 1890. Ultima sa demnitate importantă a fost aceea de ministru plenipotențiar și trimis extraordinar la Paris (iulie 1880-iunie 1881). Mihail Kogălniceanu a încetat din viață la 20 iunie 1891, la Paris. Independența de Stat împreună cu Ion C. Brătianu a fost artizanul cuceririi Independenței de Stat pe tărâm diplomatic. în timpul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților, pe 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, răspunzând unei interpelări, a declarat: ''în stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine-stătătoare'. Memorabile, cuvintele sale au fost interpretate drept proclamarea oficială a independenței naționale. Camera Deputaților și Senatul au votat ulterior moțiunea de proclamare a independenței României, conform lucrării ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2002). A prezentat alături de același Ion C. Brătianu, punctul de vedere românesc, în cadrul Congresului internațional de pace de la Berlin (1 iunie -1 iulie 1878), cerând, între altele, ca nicio parte din teritoriul țării să nu fie dezlipită, stăpânirea asupra gurilor Dunării și a Insulei Șerpilor, primirea unor despăgubiri de război și independența de stat. în general, Mihail Kogălniceanu era un adept al neutralității în politica externă și al unei politici de colaborare cu statele vecine. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril , editor online: Andreea Preda)
DOCUMENTAR: 120 de ani de la înființarea, prin decret regal, a Institutului Geologic al României (20 iunie)
Institutul Geologic al României (Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției) a fost înființat prin Decret Regal semnat de regele Carol I al României la 20 iunie 1906, cu scopul de a îndeplini atribuțiile unui serviciu geologic național, după ce în anul 1902, geologul Valeriu Popovici-Hațeg a întocmit un raport amănunțit privind necesitatea cercetării și supravegherii structurii geologice pentru eficientizarea gestionării resurselor naturale de pe teritoriul țării noastre, potrivit site-ului http://igr.ro/. în 2005, Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1399, a reafirmat atribuțiile de serviciu geologic național ale Institutului Geologic al României. Statutul de serviciu geologic a fost recunoscut și la nivelul Uniunii Europene, prin admiterea Institutului Geologic al României ca membru al EuroGeoSurveys. Clădirea Institutului Geologic din Bucureşti după bombardamentul german din 23 august 1944. Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres în cadrul Institutului Geologic al României a fost creată, în 2006, Secția Instalații de Interes Național care cuprinde Muzeul Național de Geologie și Observatorul Geomagnetic Surlari. Institutul este una dintre cele mai vechi instituții centrale create de statul român modern. Bazele acestuia au fost puse la începutul secolului trecut și a avut drept sarcină elaborarea hărților geologice unitare la nivel național la diverse scări, în vederea unei cunoașteri adecvate a caracteristicilor solului și subsolului național. Prin cercetările derulate, prin datele și experiența acumulate de-a lungul timpului, Institutul Geologic al României este un punct de referință pentru activitatea geologică din România. Colecţia de roci minerale şi fosile a Muzeului Naţional de Geologie (secţe a Institutului Geologic din Bucureşti), 1966. Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres Are exclusivitate în ceea ce privește elaborarea hărților geologice la nivel național și deține instalații de interes național, între care o importanță specifică o prezintă Fondul geologic național, Observatorul geomagnetic de la Surlari sau Litoteca. în plus, institutul elaborează studii în care sunt prezentate date petrologice, mineralogice, paleontologie, sau modele geologice structurale; execută și prelucrează analize chimico-mineralogice, de petrologie structurală, paleontologie, palinologice; integrează concluzii apărute în urma interpretării datelor rezultate din aplicarea metodelor de investigare geofizice. Astfel, sunt elaborate atlase, monografii și sinteze geologice sau din ramuri conexe ale geoștiințelor. Institutul Geologic efectuează expertize geologice tehnice, precizează site-ul http://igr.ro/. Institutul Geologic al României (actualul Muzeu Naţional de Geologie) din Capitală; animale preistorice descoperite pe teritoriul ţării noastre, 1989. Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres Institutul Geologic al României cuprinde, între altele, Departamentul Geologie Regională, Departamentul Instalații de Interes Național, Observatorul Național Geomagnetic Surlari, Muzeul de Geologie, Arhiva Geologică Națională, Litoteca Națională, Biblioteca Geologică Națională. Facultatea de Geologie și Geofizică este una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București și este expresia tradiției geologice românești la cel mai ridicat și rafinat nivel de abordare științifică și didactică. Promovarea valorilor tradiționale este considerată foarte importantă, pe fondul modernizării și actualizării permanente. Institutul Geologic al României (actualul Muzeu Naţional de Geologie) din Capitală; animale preistorice descoperite pe teritoriul ţării noastre, 1989. Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres în 1864, odată cu înființarea Universității din București, a fost înființat și cursul de Mineralogie, Paleontologie și Geologie, predat de prof. dr. Gregoriu Ștefănescu. în 1866 și-a început activitatea Facultatea de Științe cu două departamente: Științe matematice și fizice și Științe fizice naturale. Cursurile care aparțineau domeniilor geonomice erau incluse în cadrul Departamentului de Științe fizice naturale, notează site-ul https://gg.unibuc.ro. Institutul Geologic al României; interior. Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres Facultatea de Geologie și Geofizică din Universitatea București își are originea din unirea a trei facultăți cu profil geologic, înființate după reforma învățământului din 1948 - Facultatea de Geologie și Geografie din cadrul Universității, Facultatea de Geologie Tehnică din cadrul Institutului de Mine București și Facultatea de Geologie Tehnică din cadrul Institutului de Petrol și Gaze București. S-a creat astfel o secție de Geologie și Geofizică în cadrul Facultății de Geologie și Geografie. în 1990 s-a constituit actuala Facultate de Geologie și Geofizică din Universitatea București care cuprinde secțiile Geologie, Inginerie Geologică și Geofizică. Institutul Geologic al României, masă de sare Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres La dezvoltarea învățământului geologo-geofizic și-au adus contribuția mari profesori și cercetători în geologie, între care: Ludovic Mrazec, care a fost fondator și director al Institutului Geologic al României (1906-1928); Dobre Ionescu-Bujor, Virgil Ianovici, Dan Giușcă, Nicolae Petrulian, Ion C. Popescu, Sabba Ștefănescu, Sava Atanasiu, Ion Dumitrescu, Miltiade Filipescu, Iulian Gavăt, Vasile Lăzărescu, Radu Botezatu, Liviu Constantinescu, Mihai Tatu și mulți alții, precizează site-ul https://gg.unibuc.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel , editor online: Andreea Preda)
20 iunie - Ziua mondială a refugiatului (ONU)
Ziua Mondială a Refugiatului a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. Ziua este aniversată anual, la 20 iunie, conform unhcr.org/. în 2026, Ziua Mondială a Refugiatului pune accentul pe posibilitatea de a căuta siguranță ca o garanție comună pentru toți, argumentându-se că acum 75 de ani, după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost lansată promisiunea ca persoanele forțate să se refugieze să aibă dreptul de a căuta siguranță și protecție. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Mesajul din 2026 insistă și pe faptul că, atunci când oamenii sunt forțați să-și părăsească casele, cu toții avem un rol de jucat, asigurarea protecției refugiaților consolidând comunitățile și promovând stabilitatea și salvarea de vieți, mai arată sursa citată. Ziua Mondială a Refugiatului a fost sărbătorită la nivel global pentru prima dată pe 20 iunie 2001, pentru a comemora cea de-a 50-a aniversare a Convenției din 1951 privind Statutul Refugiaților. Anterior, fusese cunoscută sub numele de Ziua Refugiatului din Africa, înainte ca Adunarea Generală a Națiunilor Unite să o desemneze oficial drept zi internațională, în decembrie 2000. Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO Ziua Mondială a Refugiatului pune accent pe drepturile și nevoile refugiaților, contribuind la mobilizarea voinței politice și a resurselor, astfel încât refugiații nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere. Deși este important să se protejeze și să se îmbunătățească viața refugiaților în fiecare zi, zilele internaționale precum aceasta contribuie la concentrarea atenției globale asupra situației dificile a celor care fug de conflicte sau persecuții, potrivit www.unhcr.org/. Convenția din 1951 este documentul juridic fundamental pentru protecția internațională a refugiaților, aprobată la 28 iulie 1951, menționează www.unhcr.org/ UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, acționează pentru a asigura dreptul tuturor de a solicita azil și de a găsi un refugiu sigur, după ce au fugit de violență, persecuție sau de război în țara lor. Din 1950, UNHCR s-a confruntat cu multiple crize pe mai multe continente și a oferit protecție și asistență vitală refugiaților, solicitanților de azil, persoanelor strămutate în interiorul țării și apatrizilor, mulți dintre aceștia nemaiavând unde să se întoarcă. Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO Potrivit ONU, Oficiul înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) - cunoscut și ca Agenția ONU pentru Refugiați -, înființat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a ONU, este mandatat să conducă și să coordoneze acțiunile internaționale pentru protejarea refugiaților și pentru soluționarea problemelor cu care aceștia se confruntă. Obiectivul central al UNHCR este de a proteja drepturile și bunăstarea refugiaților. UNHCR are în vedere ca toată lumea să își poată exercita dreptul de a solicita azil și de a găsi refugiu în alt stat, cu opțiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o țară terță. De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride. Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO Potrivit mae.ro, România este stat parte la toate instrumentele juridice internaționale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților din 1951 și Protocolul adițional din 1967, Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 și Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961. Relația de parteneriat cu UNHCR a fost consolidată prin încheierea, la 2 martie 2011, a unui Acord-cadru de cooperare bilaterală, care oferă predictibilitate contribuțiilor naționale la bugetul agenției ONU. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea , editor online: Andreea Preda)
Săptămâna europeană 15-19 iunie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 15-19 iunie 2026: Reuniunea Consiliului European de vară, la Bruxelles; Reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE); Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE); Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat modificări ale politicii UE privind gestionarea migrației ilegale; Republica Moldova și Ucraina au deschis primul cluster de negocieri la UE; Comisia Europeană propune limitarea protecției oferite refugiaților ucraineni, pentru a exclude bărbații ce pot fi mobilizați. Consiliul European Liderii UE se află la Bruxelles pentru un summit de două zile (18 și 19 iunie). Pe 18 iunie, li s-a alăturat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Aceștia au adoptat concluzii privind Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. (sursa: https://www.consilium.europa.eu) * La 19 iunie, nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa', potrivit EFE. Scrisoarea, o inițiativă a prim-ministrului danez Mette Frederiksen, este semnată de liderii Austriei, Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Italiei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei, Suediei și Ungariei. 'Decizia privind cine poate intra și rămâne în țările noastre trebuie să fie întotdeauna democratică. Este esențial să continuăm să contestăm statu quo-ul, în care traficanții de persoane se îmbogățesc, iar migrația este exploatată', se arată în scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa. Liderii, între care se numără conservatori precum premierii italian Giorgia Meloni, ungar Peter Magyar și belgian Baart De Wever, precum și progresiști ca premierii olandez Rob Jetten, maltez Robert Abela și chiar Frederiksen, au afirmat că, în ultimii ani, și-au unit forțele 'pentru a găsi soluții la provocările Europei legate de migrație'. De asemenea, semnatarii scrisorii au invitat Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și alte organizații internaționale relevante să participe activ la acest proces. Consiliului Afaceri Generale (CAG) Reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) a avut loc, la 16 iunie, la Luxemburg. Miniștrii responsabili cu afacerile europene au continuat pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din iunie prin discutarea proiectului de concluzii, au desfășurat o dezbatere de orientare privind următorul cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034, axându-se pe un cadru de negociere însoțit de cifre, și au stabilit poziția Consiliului cu privire la trei dintre pilonii principali ai acestuia. în plus, Consiliul a primit informații actualizate cu privire la situația statului de drept în Ungaria, s-a concentrat asupra semestrului european 2026, a aprobat programul său pe 18 luni, pentru perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2027, și a luat act de un raport al președinției privind simplificarea. (sursa: https://www.consilium.europa.eu) Consiliul a ajuns în 16 iunie la o poziție de negociere parțială cu privire la instrumentul 'Europa globală', principalul instrument de finanțare al UE pentru acțiunea externă pentru perioada 2028-2034. Instrumentul 'Europa globală' simplifică arhitectura de finanțare externă a UE prin consolidarea mai multor instrumente anterioare într-un cadru unic, potrivit sursei menționate. Acesta reunește instrumente de dezvoltare, vecinătate, extindere și politică externă, combinând acțiuni programabile și neprogramabile în cadrul unei structuri axate pe șase piloni complementari, cinci piloni geografici și un pilon global consolidat. Scopul său este susținerea valorilor Uniunii, promovarea intereselor sale strategice la nivel mondial, încurajarea dezvoltării durabile, promovarea de parteneriate reciproc avantajoase mai solide, consolidarea unui multilateralism efectiv și sprijinirea țărilor candidate și a potențialilor candidați pe calea integrării în UE. Consiliul Afaceri Externe (CAE) Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene s-a reunit la 15 iunie, la Luxemburg. Consiliul a adoptat un set de măsuri restrictive pentru a combate războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, activitățile hibride ale Rusiei și nerespectarea sistematică de către aceasta a dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului, potrivit unui comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu. Pachetul constă în adăugarea pe listă a unui număr total de 34 de persoane și 47 de entități. Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane responsabile de acțiuni care vizează să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, inclusiv de acțiuni care vizează să submineze procesele sale democratice, conform sursei citate. Consiliul a adoptat concluzii privind strategia Global Gateway, prin care o reafirmă ca strategia de investiții a Uniunii Europene la nivel mondial pentru construirea unor parteneriate reciproc avantajoase și mobilizarea de resurse publice și private în vederea reducerii deficitului de investiții la nivel mondial. într-un mediu geopolitic marcat de o fragmentare tot mai mare, de concurență economică și de presiune asupra guvernanței democratice, Consiliul își reiterează angajamentul de a promova Global Gateway ca un element central al acțiunii externe a UE. Strategia reprezintă oferta pozitivă și cuprinzătoare a UE pentru țări partenere, combinând cooperarea pentru dezvoltare, politica comercială și de investiții, informează https://www.consilium.europa.eu. Parlamentul European Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat, la 16 iunie, acte legislative care pun în aplicare angajamentele tarifare ale UE în temeiul declarației comune UE-SUA din august 2025. Principalul regulament, adoptat cu 440 de voturi pentru, 151 împotrivă și 50 de abțineri, elimină taxele vamale pentru toate produsele industriale din SUA și acordă acces preferențial pe piața europeană pentru o gamă largă de produse agricole și fructe de mare americane. Un al doilea regulament, adoptat cu 444 de voturi pentru, 152 împotrivă și 54 de abțineri, prelungește scutirea de taxe vamale pentru importurile de homar din SUA, măsura fiind extinsă și la homarul prelucrat. Eurodeputații au introdus mai multe garanții suplimentare față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Astfel, regulamentul privind importurile industriale și agroalimentare va expira la 31 decembrie 2029, dacă nu va fi reînnoit. Până la 30 iunie 2029, Comisia Europeană va realiza o evaluare a impactului economic al măsurilor asupra industriei, agriculturii și întreprinderilor mici și mijlocii din UE, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european. După votul Parlamentului European, textele legislative trebuie să fie aprobate formal și de Consiliul UE, urmând să intre în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acordul comercial dintre UE și SUA a fost convenit la 27 iulie 2025, la Turnberry, în Scoția, de președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. * Parlamentarii europeni au aprobat, în 17 iunie, modificări ale politicii UE privind returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în UE, conform unui comunicat al Parlamentului European. Acordul informal la care s-a ajuns pe 1 iunie cu Consiliul a fost aprobat cu 418 voturi pentru, 218 împotrivă și 30 abțineri. Noile norme simplifică și accelerează procedurile, prevenind abuzurile și deplasările neautorizate în interiorul UE. După aprobarea de către Parlamentul European, textul trebuie să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial pentru a putea intra în vigoare. Unele dispoziții, inclusiv cele privind centrele de returnare, evaluarea vârstei minorilor și dimensiunea externă a returnărilor, se vor aplica imediat. Alte dispoziții, care necesită etape pregătitoare, se vor aplica la 12 luni după intrarea în vigoare. Comisia Europeană Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat, la 15 iunie, acordul de principiu convenit de SUA și Iran ce prevede încetarea războiului pe toate fronturile din Orientul Mijlociu, subliniind că înțelegerea ar trebui să conducă la redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz, indică un comunicat al executivului UE. ''Salut acordul convenit între SUA și Iran, urmare a unor eforturi diplomatice susținute din partea mai multor parteneri. Acum prioritatea este implementarea sa deplină și rapidă de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz. Libertatea navigației trebuie să fie restabilită. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală'', a spus șefa executivului UE. * Președinții american, Donald Trump, și iranian, Massoud Pezeshkian, au semnat de la distanță, în seara de 17 iunie, memorandumul de înțelegere prin care Teheranul se angajează să redeschidă imediat Strâmtoarea Ormuz și, ca parte a negocierilor viitoare, să dilueze uraniul îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale, potrivit AFP. Inițial, semnarea memorandumului de înțelegere urma să aibă loc la Geneva. Memorandumul de înțelegere, care prevede încetarea imediată a ostilităților și include frontul libanez, a fost în cele din urmă semnat, de fiecare parte, de Donald Trump, aflat în vizită în Franța, și parafat de partea iraniană de către președintele Massoud Pezeshkian. 'Tocmai l-am semnat', a declarat Trump reporterilor în timp ce părăsea Palatul Versailles. Un oficial al Casei Albe a postat ulterior pe X un videoclip în care președintele republican semna acordul alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, ridicând degetul mare și zâmbind. De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a indicat că textul a fost parafat de președintele Massoud Pezeshkian. * Cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial, la 15 iunie, primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, cel mai mare pas înainte în acest proces, de la începerea oficială a acestuia, în iunie 2024, potrivit EFE. Clusterul 'Valori fundamentale' - primul deschis și ultimul închis, fiind considerat coloana vertebrală a întregului proces - acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca axă centrală a întregului proces de aderare. Deschiderea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru Clusterul 1 - 'Valori fundamentale' reprezintă o recunoaștere oficială a progreselor realizate de Republica Moldova în procesul de reformare, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, după Conferința Interguvernamentală R.Moldova - UE. Oficialul european a calificat momentul drept unul important pentru parcursul european al Republicii Moldova și a subliniat că decizia adoptată reflectă eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău în ultimele luni. Potrivit acesteia, următoarea etapă a procesului de negociere presupune stabilirea unor puncte de referință interimare, care vor permite ulterior închiderea capitolelor de negociere. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a descris totodată deschiderea negocierilor drept 'cel mai mare pas către aderarea Ucrainei din decembrie 2023', când Consiliul European a dat undă verde negocierilor, în ciuda faptului că Ungaria a părăsit sala pentru a evita blocarea oficială a deciziei. Potrivit EFE, comisarul european a descris ziua drept o 'mega-luni pentru procesul de extindere europeană', făcând aluzie și la închiderea a două capitole pentru Muntenegru. * Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a comunicat statelor membre ale UE că va propune prelungirea protecției acordate refugiaților ucraineni în blocul comunitar, dar cu limitări astfel încât bărbații ucraineni care pot fi mobilizați în armată să nu mai poată obține statutul de refugiați în țările UE, potrivit AFP. 'Vom oferi protecție ucrainenilor atât timp cât este necesar, dar în același timp vom sprijini Ucraina în hotărârea sa de a se apăra împotriva agresiunii rusești', a indicat președinta Comisiei Europene într-o scrisoare adresată statelor UE. Această măsură urmărește excluderea bărbaților ucraineni de vârstă militară sau a celor care au părăsit ilegal Ucraina de la obținerea statutului de protecție oferit de țările UE refugiaților de război ucraineni. Conform legii marțiale instituite în Ucraina după invazia rusă, bărbații apți să servească în armată, cu vârste între 22 și 60 de ani, au interdicție de a părăsi țara. Interdicția s-a aplicat până în august anul trecut și celor cu vârste între 18 și 22 de ani, iar ridicarea ei a condus la creșterea numărului tinerilor care au părăsit Ucraina. Bărbații cu vârste de peste 25 de ani pot fi mobilizați. în cazul celor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani nu a fost decretată mobilizarea obligatorie, dar cei voluntari se pot alătura armatei. Primele luni ale războiului intrat în al cincilea an au fost marcate în Ucraina de un elan patriotic, numeroși voluntari venind atunci în rândurile armatei, dar apoi Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, o măsură nepopulară care a condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea responsabililor, la dezertări și la acțiuni de mobilizare forțată în care ofițerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Statele membre ale Uniunii Europene pot solicita verificarea vârstei utilizatorilor de site-uri pentru adulți, chiar și atunci când acestea își au sediul în altă țară, a decis, la 16 iunie, Curtea de Justiție a UE (CJUE), punând capăt mai multor ani de bătălii juridice, potrivit AFP. în hotărârea sa, Curtea a stabilit că astfel de măsuri 'par proporționale', dar a reiterat că, cu excepția cazurilor de urgență, țara în cauză trebuie să solicite mai întâi statului membru în care își are sediul proprietarul site-ului să ia 'măsuri adecvate' pentru a pune în aplicare această cerință. Decizia vine la sfârșitul mai multor ani de proceduri judiciare între asociațiile pentru protecția copilului și statul francez împotriva Webgroup Czech Republic și NKL Associates, editorii site-urilor Xvideos și XNXX. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)
Retrospectiva evenimentelor interne 15-19 iunie 2026
Participarea președintelui României, Nicușor Dan, la Consiliul European de vară, organizarea de către președintele român, Nicușor Dan, și prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a primei reuniuni de coordonare a grupului 'Prietenii Coeziunii', discuțiile pe marginea formării unui nou guvern de către premierul desemnat, Adrian Veștea, deciziile din forurile de conducere ale PNL de a nu-l susține pe Adrian Veștea să formeze un nou guvern, deciziile USR și UDMR de a nu susține un guvern format de Adrian Veștea, convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru 21 iunie, plasarea sub control judiciar a primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, decesul medicului Bogdan Marinescu reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 15-19 iunie 2026. Președintele Nicușor Dan, la Consiliul European de vară * Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 18 iunie, înaintea Consiliului European de vară (18-19) că Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente anti-dronă României, numărul statelor care livrează acest ajutor ajungând la șase, alături de SUA, Franța, Italia și Spania. Președintele român a salutat începerea recentă a primului cluster al negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, ceea ce constituie un nou pas către integrarea celor două țări în structurile europene. Referitor la bugetul multianual al UE pentru 2028-2034, o temă principală a summitului UE (18-19), președintele Dan a spus că sub coordonarea țării noastre încă 16 state, așa-numiții 'Prieteni ai Coeziunii', au o poziție comună în interiorul Consiliului. Nicușor Dan și Giorgia Meloni au organizat prima reuniune de coordonare a grupului 'Prietenii Coeziunii' * Președintele român, Nicușor Dan, și premierul italian, Giorgia Meloni, au organizat, la 18 iunie, prima reuniune de coordonare a grupului 'Prietenii Coeziunii' la nivel de lideri, înaintea discuțiilor privind cadrul financiar multianual (MFF) 2028-2034, a anunțat Nicușor Dan pe Facebook. ''Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană'', a subliniat președintele Dan. Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, care include o reformă amplă a principalelor instrumente de finanțare ale Uniunii. Propunerea prevede o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, măsură contestată de un grup de 17 state membre, printre care și România. în urmă cu o săptămână, președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat o nouă variantă de compromis. Documentul menține în mare parte reducerile pentru agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare și reduce cu aproximativ 2% dimensiunea totală a bugetului propus de Comisia Europeană. Noua propunere prevede, de asemenea, diminuarea fondurilor destinate competitivității economice, apărării și acțiunii externe a Uniunii. Negocierile dintre statele membre și Parlamentul European urmează să se intensifice în perioada următoare, obiectivul fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. Premierul desemnat, Adrian Veștea, spune că va menține programul de guvernare al Guvernului Bolojan (15 iunie) * Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, la 15 iunie, că va păstra în integralitate programul de guvernare al Guvernului Bolojan și doar îl va actualiza în privința unor termene, subliniind că lista de miniștri pe care-i va propune va ține cont de algoritmul politic în baza căruia se va constitui noua majoritate parlamentară și pe ea trebuie să se regăsească persoane bine pregătite, care să nu poată fi contestate. Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan la 14 iunie, în aceeași zi în care Eugen Tomac, anteriorul premier desemnat și-a depus mandatul și a ales să nu mai meargă cu lista de miniștri în parlament. Premierul demis, Ilie Bolojan, a declarat, la 14 iunie, că nu a fost consultat de președintele Dan în vederea nominalizării lui Adrian Veștea, considerând că este vorba despre un 'act ostil' și o 'încercare de rupere a PNL'. BPN al PNL i-a dat ultimatum lui Adrian Veștea să își depună mandatul (15 iunie) * Deputatul PNL, Robert Sighiartău, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că BPN al PNL a decis, la 15 iunie, să nu susțină Guvernul Veștea și i-a dat premierului desemnat termen ca până la 16 iunie să își depună mandatul. 'Vot pentru ca Adrian Vestea să își depună mandatul până mâine la ora 10:00. Pentru 39, 13 împotrivă, 3 abțineri', a scris Sighiartău. Tot Robert Sighiartău a arătat că au fost 41 de voturi împotriva Guvernului Veștea. ''Vot pentru ca grupurile parlamentare să nu susțină Guvernul Adrian Veștea: 41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri'', a spus acesta. Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, în aceeași zi, că Partidul Național Liberal îi solicită președintelui Nicușor Dan să reia consultările cu partidele politice în vederea formării unui guvern susținut 'într-o manieră transparentă'. Adrian Veștea: Nu îmi depun mandatul de premier desemnat (15 iunie) * Premierul desemnat, Adrian Veștea, a anunțat în seara zilei de 15 iunie, după încheierea ședinței BPN al PNL, că nu își va depune mandatul. El a susținut că nu este 'un om conflictual' și nu și-a 'dorit nicio clipă ca această situație să provoace tensiuni sau rupturi în interiorul partidului'. Reacția lui Adrian Veștea a venit ca urmare a anunțului deputatului PNL, Robert Sighiartău, că BPN al PNL a decis, la 15 iunie, să nu susțină Guvernul Veștea și i-a dat premierului desemnat termen ca până la 16 iunie să își depună mandatul. PNL: prim-vicepreședintele Adrian Veștea se situează în afara partidului, conform statutului (16 iunie) * 'în ședința Biroului Politic Național din 15 iunie, Partidul Național Liberal a adoptat, în conformitate cu art. 111 din Statutul PNL, o serie de decizii obligatorii privind poziția partidului în actualul context politic. Desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului', se arată într-un comunicat al PNL din 16 iunie. Liberalii consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veștea conduce, în fapt, la formarea unui guvern condus și susținut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Național. UDMR a decis să nu intre la guvernare într-un viitor Cabinet Veștea (16 iunie) * Uniunea Democrată Maghiară din România a luat decizia, la 16 iunie, să nu intre la guvernare într-un viitor Cabinet Veștea, a anunțat purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond, liderul deputaților Uniunii. Decizia a fost luată într-o ședință maraton a Consiliului unional, votul fiind secret. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a avut întâlniri cu mai multe grupuri politice parlamentare (16 iunie) * în cursul zilei de 16 iunie, premierul desemnat, Adrian Veștea, a avut întâlniri cu mai multe grupuri politice parlamentare, între care grupul Uniți pentru România sau grupul POT. Liderul grupului parlamentar Uniți pentru România, Răzvan Chiriță, a declarat, la 16 iunie, după întâlnirea cu premierul desemnat, că acesta le-a cerut votul în favoarea învestirii Guvernului, dar decizia grupului va fi luată după ce vor primi un program de guvernare coerent și final. Fostul premier Victor Ponta, membru al grupului parlamentar Uniți pentru România, a afirmat că o decizie în privința susținerii premierului desemnat Adrian Veștea va fi luată după ce vor fi prezentate programul de guvernare și lista Cabinetului. Președintele Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, a transmis, în aceeași zi, la discuțiile pe care le-a avut cu premierul desemnat că POT are deschiderea de a sprijini măsuri și proiecte care răspund interesului național și contribuie la stabilitate, inclusiv prin susținerea unui Guvern ''responsabil''. Comitetul Politic al USR a decis să nu susțină Guvernul Veștea (17 iunie) * Comitetul Politic al USR a decis, la 17 iunie, cu unanimitate de voturi, să nu susțină Guvernul Veștea, conform unei postări pe Facebook a președintelui USR, Dominic Fritz. Veștea a anunțat că va depune lista de miniștri în parlament la 17 iunie * Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat, la 16 iunie, că pe 17 iunie va depune la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, subliniind că printre aceștia se vor regăsi reprezentanți ai 'PNL, PSD și din zona tehnocrată'. Lista nu a fost însă depusă până la 19 iunie. AUR anunță că nu va vota Guvernul Veștea (17 iunie) * Parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul Veștea, a reiterat, la 17 iunie, liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu, care a adăugat că ar putea fi posibile și sancțiuni în caz contrar. UDMR anunță că nu va vota Guvernul Veștea; parlamentarii nu vor fi prezenți în sală (17 iunie) * Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat, la 17 iunie, că parlamentarii formațiunii nu vor susține o eventuală învestire a Guvernului Veștea. Congres extraordinar al PNL, convocat pentru 21 iunie * Biroul Politic Național al PNL a decis, la 17 iunie, convocarea Congresului partidului pentru duminică, 21 iunie. ' Este momentul clarificării, al asumării și al stabilirii direcției pentru următorii ani. în momentele importante un partid puternic își decide singur destinul, prin votul și voința membrilor săi', a anunțat, pe Facebook, deputatul Robert Sighiartău, membru al BPN. Deciziile BPN al PNL privind nesusținerea unui Guvern format de Adrian Veștea, contestată de o serie de membri ai PNL (18 iunie) * Mai mulți contestatari ai președintelui PNL, Ilie Bolojan, au atacat, la 18 iunie, la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Contestatarii au invocat articolul 69 din Constituție, care prevede că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum și statutul PNL, care stabilește că excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Național, ci trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. De asemenea, în opinia contestatarilor, deciziile BPN i-ar determina pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și Regulamentul Parlamentului, care prevăd că aceștia sunt obligați să fie prezenți la lucrări, fiind în contradicție cu instrucțiunea 'să nu participe la vot'. Tot la 18 iunie, Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză celor care au contestat și a hotărât suspendarea acestor decizii ale BPN din 15 iunie. La rândul său, PNL a anunțat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov și că partidul își va desfășura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. în același context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congresul partidului pentru funcția de președinte. Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal. * La 18 iunie, premierul desemnat, Adrian Veștea, și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal. Acesta îi cere lui Ilie Bolojan să organizeze Congresul PNL pe 28 iunie, pentru a-și pregăti candidatura. Dosarul '10 August'/ Foști șefi ai jandarmeriei, achitați în instanță; decizia nu e definitivă * Tribunalul Militar București a decis, la 15 iunie, achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în reprimarea violentă a manifestanților la protestul din august 2018. Este vorba de colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu. Conform deciziei instanței, cei trei foști șefi ai Jandarmeriei au fost achitați pentru că ''fapta nu este prevăzută de legea penală''. în aceeași zi, europarlamentarul Vlad Voiculescu a anunțat că a avertizat Comisia Europeană asupra 'eșecului' de a se face dreptate în dosarul '10 August', în care magistrații Tribunalului Militar București i-au achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei Române, potrivit unui comunicat transmis de USR. într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Justiție și statul de drept, Michael McGrath, europarlamentarul solicită ca ambele situații să fie analizate în Raportul privind statul de drept 2026. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, plasat sub control judiciar de DNA * Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat, la 18 iunie, sub control judiciar de procurorii DNA, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită. Conform unui comunicat al DNA, Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Ciprian Ciucu, este acuzat de DNA că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. La ieșirea din sediul DNA, el a declarat că este nevinovat și că dorește să-și ducă mandatul de la Primăria Generală până la capăt. Președinte USR, Dominic Fritz, a pierdut la îCCJ, procesul cu Agenția Națională de Integritate * Primarul municipiului Timișoara, președinte USR, Dominic Fritz, a pierdut definitiv, la înalta Curte de Casație și Justiție (îCCJ), procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. în iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei. Dominic Fritz, a declarat că își va continua activitatea politică și administrativă și că va duce la capăt mandatul de primar al Timișoarei. De asemenea, a anunțat că va contesta la CEDO decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. Elevii români au obținut cinci medalii la Olimpiada Europeană de Fizică * Elevii români au obținut două medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Europeană de Fizică 2026, care s-a desfășurat în Suedia, la Goteborg, în perioada 12-16 iunie. Rezultatele obținute de concurenții români, elevi la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, sunt următoarele: Alexandru Condrea și Vlad Bolohan - medalie de aur, Andrei Vila și Bogdan Ciocârlan - medalie de argint, Teodor Bichir - medalie de bronz. La această ediție a Olimpiadei Europene, lotul României i-a avut ca lideri pe Sebastian Popescu de la Facultatea de Fizică a Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași și Mihai Vasilescu de la Facultatea de Fizică a Universității 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca. La concurs au participat elevi din 41 țări, atât europene, cât și din alte zone geografice ale lumii, în calitate de invitați. Pictorul Ștefan Câlția, decorat de președintele Nicușor Dan * Pictorul Ștefan Câlția a fost decorat de președintele Nicușor Dan cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler. A murit medicul Bogdan Marinescu * Medicul Bogdan Marinescu, personalitate de referință a medicinei românești și unul dintre cei mai apreciați specialiști ai obstetricii și ginecologiei din România, a murit la vârsta de 81 de ani. Anunțul a fost făcut la 18 iunie de către Colegiul Medicilor din Municipiul București, care și-a exprimat profundul regret pentru moartea acestuia. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu) *** Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES
AnulBrâncuși/ Emisiuni filatelice și numismatice dedicate sculptorului
Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) este una dintre cele mai relevante figuri ale artei moderne universale. Sculptorul născut la Hobița, județul Gorj, a revoluționat limbajul plastic prin simplificarea formelor, esențializarea expresiei și dialogul profund cu materialele. Opera sa, de la 'Sărutul' și 'Pasărea în spațiu' la Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, a depășit granițele naționale, devenind simbol al modernității. De-a lungul timpului, sculptorul a fost omagiat și promovat inclusiv prin intermediul emisiunilor filatelice și numismatice, obiecte oficiale care au funcție culturală, identitară, diplomatică și de patrimoniu. Primul omagiu filatelic dedicat lui Constantin Brâncuși a fost lansat în ziua de 27 aprilie 1967, sub titlul generic '10 ani de la moartea lui Constantin Brâncuși'. Această serie de mărci poștale a marcat intrarea oficială a marelui sculptor în panteonul cultural recunoscut de regimul de la București, după o perioadă în care fusese marginalizat de ideologia anilor '50. Seria completă este formată din 7 timbre, fiecare ilustrând o capodoperă realizată de artist. Imaginile au fost alese pentru a acoperi atât lucrările din țară, reprezentate de elemente ale Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, cât și opere celebre aflate în colecții internaționale. Imaginile și textele redate pe timbre au fost: 'Cap de fată', 'Domnișoara Pogany', 'Poarta sărutului', 'Sărutul', 'Cumințenia pământului', 'Coloana fără sfârșit' și 'Muza dormind', conform filatelia.ro. Au fost realizate și plicuri speciale cu ștampila primei zile a emisiunii, ilustrate cu o schiță sau un portret adiacent al artistului. Anul 1976 a reprezentat un moment de maximă importanță pentru memoria lui Constantin Brâncuși, fiind marcat Centenarul nașterii sale. Spre deosebire de emisiunea din 1967, Poșta Română a lansat în 1976 două proiecte filatelice distincte: o serie omagială de bază și un timbru special cu supratipar prilejuit de o expoziție filatelică. Seria 'Centenarul nașterii lui Constantin Brâncuși', alcătuită din trei timbre, a fost concepută pentru a celebra recunoașterea internațională a artistului. Două dintre ele redau opere brâncușiene, mai exact lucrarea 'Rugăciune' și o perspectivă panoramică asupra 'Ansamblului arhitectural de la Tg. Jiu', iar cel de-al treilea îl înfățișează pe artist la vârsta senectuții, arată filatelia.ro. în toamna aceluiași an, între 12 și 19 septembrie 1976, la București a fost organizată o expoziție filatelică omagială de anvergură, dedicată exclusiv Centenarului Constantin Brâncuși. Pentru a marca evenimentul, autoritățile au recurs la practica filatelică a supratipăririi. S-a luat un timbru existent, cel ce reproduce portretul lui Constantin Brâncuși, și s-a aplicat pe el textul: 'EXPOZIȚIA FILATELICã BUCUREȘTI 12-19.IX.1976'. Constantin Brâncuși a fost prima personalitate culturală care a fost reprezentată pe o bancnotă românească postcomunistă, în perioada de tranziție economică a anilor '90. Aversul bancnotei de 500 de lei, lansată de Banca Națională a României (BNR) la 20 aprilie 1991, înfățișează portretul lui Constantin Brâncuși la maturitate, iar în fundal se observă motive geometrice populare românești. Reversul cuprinde o compoziție grafică ce îmbină 'Coloana fără Sfârșit' cu un fragment din 'Masa Tăcerii'. în decembrie 1992, BNR a lansat o nouă bancnotă cu aceeași valoare nominală, dar cu un design refăcut de graficianul Octavian Penda. Aversul prezintă un portret mai tânăr al lui Brâncuși, din semiprofil, alături de celebra sculptură 'Pasărea Măiastră' și un fragment stilizat din Coloana Infinitului. Reversul cuprinde reproduceri ale unor capodopere brâncușiene, printre care 'Poarta Sărutului' și 'Domnișoara Pogany'. Anul 2001 a adus o premieră numismatică de excepție: prima monedă de aur dedicată lui Constantin Brâncuși. Aceasta a fost lansată de Banca Națională a României în ziua de 15 martie. Moneda, prilejuită de aniversarea a 125 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, are valoarea nominală de 5000 de lei. Cu un tiraj extrem de redus, de aproximativ 500 exemplare, piesa este un obiect de colecție prețios. Are diametrul de 35 de milimetri, greutatea de 31,103 grame, iar aurul are o puritate de 999/1000 (24 de karate). Aversul conține o reprezentare grafică a operei 'Coloana fără Sfârșit', care împarte suprafața în două zone. în stânga se află stema României și anul emisiunii, '2001', alături de inscripția circulară 'ROMANIA'. în dreapta este poziționată vertical valoarea nominală '5000 LEI'. Reversul redă bustul sculptorului Constantin Brâncuși. Circular, se află inscripția 'CONSTANTIN BRANCUSI' și anii care marchează evenimentul aniversar: '1876-2001'. Semnătura în facsimil a artistului completează zona din stânga portretului, notează bnr.ro. La 5 noiembrie 2001, Banca Națională a Republicii Moldova a emis moneda comemorativă din argint 'Constantin Brâncuși - 125 de ani de la naștere', într-un tiraj de 1000 de exemplare. Aversul prezintă cifra '2001', valoarea de '50 LEI', stema Republicii Moldova și inscripția 'REPUBLICA MOLDOVA'. Reversul înfățișează efigia lui Constantin Brâncuși, 'Poarta Sărutului', 'Masa tăcerii' și anii '1876', '1957'. în partea de jos, urmând circumferința monedei, este gravată inscripția 'CONSTANTIN BRâNCUȘI', potrivit bnm.md. România și Franța, țara în care Constantin Brâncuși s-a stabilit și a creat cea mai mare parte a operei sale, au emis împreună o serie filatelică, la 25 septembrie 2006, recunoscând astfel dimensiunea internațională a operei sale. Respectivele mărci poștale reflectă dialogul cultural franco-român și poziționează sculptorul ca punte între tradiția populară românească și avangarda pariziană. Emisiunea a fost lansată în contextul Summitului Francofoniei din București (25-29 septembrie 2006) și constituie un important gest diplomatic și cultural. Lansarea emisiunii a avut loc la Muzeul Național de Artă al României, în prezența ambasadorului de atunci al Franței la București, Herve Bolot, care a declarat că 'Brâncuși este în egală măsură român și francez'. Timbrele prezintă lucrările 'Muza Adormită' și 'Somnul'. Operele sunt prezentate pe fond neutru, cu mențiunea 'Constantin Brâncuși' și perioada 1876-1957. Două dintre cele patru piese ale emisiunii comune au fost stilizate de Romfilatelia, iar două, de La Poste. Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 26 ianuarie 2024, o monedă din argint cu tema 'Constantin Brâncuși - Surse românești și perspective universale', pentru a celebra succesul expoziției omonime, organizată la Timișoara în intervalul 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024. Aversul monedei prezintă o parte din clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara, inscripția 'ROMANIA' în arc de cerc, stema României, valoarea nominală '10 LEI' și anul de emisiune '2024'. Reversul monedei redă portretul și numele lui Constantin Brâncuși, precum și anii între care a trăit, conform bnr.ro. Tirajul maxim pentru moneda din argint a fost de 5000 piese. Apogeul omagierii lui Constantin Brâncuși prin intermediul mărcilor poștale a avut loc în 2026, declarat oficial 'Anul Constantin Brâncuși'. La 19 februarie, de ziua nașterii artistului, Romfilatelia și Poșta Română au lansat emisiunea filatelică 'Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere'. Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, o coliță dantelată, un plic 'prima zi', două cărți poștale maxime pentru pasionații de filatelie și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, de 447 de exemplare. Cel mai spectaculos element al emisiunii este colița filatelică, al cărei timbru cu valoarea nominală de 30 lei, poziționat central, redă portretul lui Constantin Brâncuși realizat în tehnica linogravurii de artistul Mircea Cantor. Elementele din jurul portretului de pe coliță cuprind sculpturi și detalii ale atelierului său, alcătuind un tablou de ansamblu al creației brâncușiene. Cele două timbre ale emisiunii au valorile nominale de 5,50 lei și 25 lei. Unul reia portretul lui Constantin Brâncuși, iar celălalt timbru este un desen stilizat ce înglobează elemente din Ansamblul de la Târgu Jiu: 'Masa Tăcerii', 'Poarta sărutului' și 'Coloana fără Sfârșit'. Pe plicul 'prima zi' este redat portretul lui Constantin Brâncuși la vârsta de 28 de ani și textul 'Nu am vrut să sculptez pasărea, am vrut să sculptez zborul'. Emisiunile filatelice și numismatice dedicate lui Constantin Brâncuși reprezintă o formă de recunoaștere oficială a geniului său artistic și un mijloc de transmitere a moștenirii sale culturale către generațiile viitoare. Prin intermediul lor, este marcată importanța pe care Constantin Brâncuși o are pentru arta modernă, iar opere precum 'Coloana fără Sfârșit', 'Poarta Sărutului' sau 'Masa Tăcerii' au devenit cunoscute unui public mai larg. Deoarece Constantin Brâncuși este o personalitate de renume internațional, reprezentarea sa pe emisiuni filatelice și numismatice evidențiază contribuția României la cultura universală. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Larisa Iordache
Multipla medaliată gimnasta Larisa Andreea Iordache s-a născut la 19 iunie 1996, la București, potrivit www.cosr.ro și www.olympics.com/. A început să practice gimnastica într-un cadru organizat profesionist la clubul bucureștean CS Dinamo. Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO Prima competiție majoră internațională la care a participat a fost în 2010, la Campionatele Europene de la Birmingham, unde a obținut argintul cu echipa României și bronzul la individual compus. (Podiumul de premiere al finalei concursului pe aparate la junioare, din cadrul ediţiei 2010 a Campionatelor Europene de gimnastică artistică de la Birmingham, Marea Britanie. 2 octombrie 2010) Larisa Iordache - argint, Victoria Komova - aur şi Tess Moonen - bronz Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/AGERPRES FOTO A devenit campioană națională în 2010, la Reșița, iar în octombrie același an s-a impus în concursul internațional de la Schiltigheim (Franța), unde a câștigat locul întâi în finala la individual compus, locul doi la sărituri și locul întâi la paralele, bârnă și sol. Anul următor, în iunie, s-a impus la Festivalul de Gimnastică de la Trnava (Slovacia), câștigând probele la bârnă, sol și paralele. Cu echipa României a câștigat competiția pe echipe pe tărâm britanic, la Lilleshall, Shropshire. Echipa României a fost foarte puternică, câștigând aproape toate probele competiției, mai puțin în proba la paralele. Cu aproape 5 puncte mai mult decât concurenta britanică, Larisa Iordache a câștigat titlul la individual compus, la campionatele de la Lilleshall. La Festivalul european de tineret de la Trabzon, în Turcia, a ocupat locul secund, în calitate de componentă a echipei României. A câștigat titlul la individual compus, obținând locul întâi la finalele la sol și la paralele. în probele la bârnă și la sărituri a obținut locul doi. în 2012, a trecut la seniori, reușind să se impună în numeroase concursuri internaționale de profil: locul trei la individual compus în Cupa Americii la New York, locul patru la paralele, la Cupa Mondială de gimnastică artistică de la Doha, iar în luna aprilie a contribuit la succesul echipei României în competiția pe echipe la Cholet, în Franța, învingând lotul național al țării gazdă organizatoare. Tot la Cholet, Larisa Iordache a câștigat titlul la individual compus. Larisa Iordache și echipa de gimnastică a României au repetat succesul la concursul internațional desfășurat la Ulm, în Germania. în ciuda unei accidentări la călcâi, iar ulterior și la mână, a participat la Jocurile Olimpice de la Londra, în 2012, ajutând echipa de gimnastică a României să obțină locul trei la general și medalia olimpică de bronz. Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO (Podiumul de premiere al finalei concursului pe echipe, la Jocurile Olimpice de la Londra, Marea Britanie, 31 iulie 2012) Echipa de gimnastică a Rusiei (stg.), medalie de argint, echipa de gimnastică a SUA, medalie de aur, şi echipa de gimnastică a Romaniei (dr.), medalie de bronz. Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO La Campionatele europene de la Bruxelles, din Belgia, în 2012, Larisa Iordache a început practic dominația sa în această competiție de profil, obținând medalia de aur, repetând ulterior această performanță, în 2014, la Sofia, unde a obținut medalia de aur la sol, la egalitate cu italianca Vanessa Ferrari, indică www.eurosport.ro. în cadrul Campionatelor Mondiale de la Antwerpen, din 30 septembrie-6 octombrie 2013, a obținut medalia de bronz în proba la sol. A obținut două medalii de argint la individual compus și la sol, la Campionatele Mondiale de la Nanning (octombrie 2014), iar un an mai târziu, la ediția aceleiași competiții de la Glasgow, a obținut medalia de bronz. La Universiada de la Taipei, din 2017, a obținut două medalii de aur la individual compus și la sol, și medalia de bronz în proba de bârnă. în cadrul Cupei Mondiale de gimnastică, la edițiile desfășurate în perioada 2012-2017, a obținut 12 medalii de aur, 4 de argint și una de bronz. Accidentarea la tendonul lui Ahile în 2017 a ținut-o timp de trei ani departe de competițiile de profil, fiind supusă la trei operații la picior, mai arată www.eurosport.ro. A fost decorată, în septembrie 2017, de președintele Romaniei cu Ordinul Meritul Sportiv, clasa a III-a, potrivit www.cosr.ro. Revenită în activitatea competițională în 2020, a concurat la Campionatele Europene de la Mersin, în Turcia, în cadrul celei de-a 33-a ediții a acestor campionate, reușind prin performanțele sale să devină a doua cea mai medaliată gimnastă din istoria competiției, cu 16 medalii strânse. La Mersin a câștigat două medalii de aur la probele sale favorite, bârnă și sol, și argint la sărituri și cu echipa României. în aprilie 2021, la Campionatele Europene de la Basel, a obținut locul patru la individual compus și a fost medaliată de organizatori cu premiul SmartScoring Shooting Star. Problemele de sănătate au obligat-o să se retragă din activitatea competițională în decembrie 2021, lăsând moștenire sportului românesc o salbă impresionantă de medalii obținute pe plan internațional. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru) ***Explicaţie foto din deschidere: Gimnasta Larisa Iordache (medalie de bronz), la festivitatea de premiere a probei de sol din cadrul Campionatelor Mondiale de gimnastică artistică, Anvers, Belgia, 5 octombrie 2013.
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește de vineri, 19 iunie, până duminică, 21 iunie, de la ora 10:00 până la 18:00, Târgul de Sânziene. 'în tradiția populară, Sânzienele sunt considerate făpturi magice, binefăcătoare, asociate cu fertilitatea, dragostea, vindecarea și protecția naturii. Pornind de la acest imaginar bogat, târgul reunește aproximativ 50 de meșteri populari, anticari și artiști care vor expune și comercializa obiecte tradiționale, creații artizanale și piese vechi din gospodăria țărănească. Veți avea prilejul să admirați și să tocmiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri: icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe altele', face cunoscut MNȚR pe site-ul său (https://www.mntr.ro). în cele trei zile ale evenimentului, meșterii invitați, lemnari, pielari, ceramiști, iconari, țesători, vor face demonstrații și vor povesti despre meșteșugul lor tuturor celor interesați. Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român/Facebook Nu vor lipsi nici produsele gastronomice specifice: miere, prăjituri de casă, ceaiuri, turtă dulce, palincă și țuică, arată sursa citată. Prin organizarea acestui eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român urmărește promovarea valorilor culturale autentice, revitalizarea meșteșugurilor tradiționale și susținerea micilor producători și creatori români. Intrarea este liberă. * Centrul Cultural și Educațional 'Alexandru Marghiloman' (CCAM) va organiza, în perioada 19-21 iunie, Concursul Național de Muzică Populară 'Benone Sinulescu', un eveniment dedicat promovării tradițiilor și muzicii folclorice, cu accent pe descoperirea de noi talente, un omagiu adus marelui artist român. 'Concursul își propune să descopere și să susțină noi voci ale folclorului românesc, păstrând vie moștenirea artistică a regretatului Benone Sinulescu. Publicul este invitat să participe și să se bucure de un program artistic de excepție, într-un cadru dedicat tradiției și valorilor autentice', a trasmis CCAM. Sursa foto: Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman" Buzău/Facebook Concursul este organizat anual cu sprijinul Primăriei Buzău. Născut la 24 mai 1937, Benone Sinulescu a rămas în inimile românilor prin vocea sa inconfundabilă și prin cântece devenite parte din patrimoniul muzical național, precum 'Radu mamii, Radule', 'Un bujor și-o garofiță' sau 'Măi Buzău, râu înspumat'. în semn de recunoaștere a activității sale remarcabile, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, Crucea Națională 'Serviciul Credincios' și alte onoruri, care reflectă contribuția sa neprețuită la promovarea și păstrarea valorilor folclorice românești. * în perioada 19-28 iunie are loc cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS). Festivalul va reuni în acest an peste 5.000 de artiști din 83 de țări și va include 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, a anunțat în conferință de presă, în 28 mai, președintele festivalului, actorul Constantin Chiriac. Sursa foto: FITS/Facebook 'Avem 848 de evenimente, cu 8 mai multe decât anul trecut. în pofida tuturor provocărilor pe care le-am întâmpinat anul acesta, cu creșteri uriașe de prețuri în toate domeniile, cu alte dificultăți economice la nivel mondial, iată că reușim să creștem de la an la an amploarea acestui eveniment', a declarat Constantin Chiriac, care este și directorul general al Teatrului Național 'Radu Stanca' din Sibiu. Programul disponibil pe site-ul oficial al festivalului include, pe lângă spectacole, conferințe speciale, expoziții, lansări de carte, ateliere, masterclassuri, Platforma de Arte Vizuale, Bursa de spectacole și Platforma de Cercetare Doctorală. * La Arad, cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Underground va avea loc în perioada 19-28 iunie și vor participa zeci de companii de teatru din țară și din străinătate, care vor oferi publicului 37 de spectacole, unul organizat în tramvai, au anunțat organizatorii evenimentului. Reprezentanții Hub Cultural 'mARTA' Arad (structură subordonată municipalității) au declarat, într-o conferință de presă, că festivalul a devenit un eveniment de referință dedicat artei neconvenționale și teatrului provocator, iar interesul pentru participare cu spectacole a fost tot mai mare în ultimii ani. Sursa foto: Underground Festival/Facebook Spectacolele vor avea loc în mai multe locuri din oraș, cum ar fi o scenă în Piața Catedralei, la Teatrul Vechi, la Teatrul de Marionete, în Parcul Eminescu, într-un mall, dar și într-un tramvai, cu plecare din Stația Podgoria. Pe lângă teatru, vor fi organizate workshopuri și 19 proiecții de filme la Cinema Arta. Artiștii sunt din România, Franța, Spania, Austria și Ungaria. * Weekend Sessions continuă pe 20 și 21 iunie cu unul dintre cele mai așteptate evenimente din calendarul său: Picnic de Sânziene, organizat în grădina Muzeului Dr. Nicolae Minovici din București (Str. Dr. Nicolae Minovici 1). 'Ajuns la cea de-a șasea ediție, Weekend Sessions transformă din nou muzeul cunoscut de mulți bucureșteni drept 'vila cu clopoței' într-un loc de întâlnire pentru comunitate, muzică, patrimoniu și activități creative. Timp de două zile, începând cu ora 15:30, publicul este invitat să petreacă începutul verii într-una dintre cele mai frumoase grădini ale orașului, la câteva minute de Fântâna Miorița', transmit organizatorii într-un comunicat. Sursa foto: Weekend Sessions în muzee & grădini/Facebook Accesul la toate activitățile este inclus în biletul muzeului (20 lei/adult, gratuit pentru copiii sub 7 ani), iar biletele pot fi achiziționate direct de la muzeu, informează sursa citată. Programul complet este disponibil pe: https://www.weekendsessions.ro/program.html. * O nouă ediție a programului 'Bibliovacanța', dedicat copiilor și adolescenților din Capitală, va avea loc, începând din 20 iunie și până pe 31 august, în toate cele 30 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane București. Sursa foto: Biblioteca Metropolitană București/Facebook Potrivit unui comunicat al Serviciului Comunicare BMB, ediția din acest an propune un program gratuit, divers și atractiv, adaptat diferitelor categorii de vârstă și intereselor copiilor și adolescenților: Ateliere de lectură și povești; Ateliere de scriere creativă; Ateliere creative și de creație artistică; Activități recreative în biblioteci și în aer liber; Tururi ghidate și activități culturale; Cursuri de limbi străine; Activități digitale și de inițiere IT; Educație media și ateliere de film; Teatru de păpuși și activități de dezvoltare personală; Ateliere de știință și tehnologie; Cluburi de lectură, șah, LEGO și activități educative tematice; Spectacole susținute de Teatrul de Păpuși 'Licurici' al Bibliotecii Metropolitane București. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda) Explicaţie foto din deschidere: Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește de vineri, 19 iunie, până duminică, 21 iunie, de la ora 10:00 până la 18:00, Târgul de Sânziene.
19 iunie - Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor (ONU)
La 19 iunie este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor. Ziua este marcată ca urmare a adoptării de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 19 iunie 2015, a textului Rezoluției 69/293. Prin marcarea acestei zile, se atrage atenția la nivel public asupra eliminării violenței sexuale în timpul conflictelor, asupra creșterii gradului de conștientizare la nivelul publicului larg în legătură cu această dramă contemporană, cât și în ceea ce privește omagierea victimelor și supraviețuitorilor acestei forme de violență, dar și a celor care au contribuit prin implicarea lor curajoasă la eradicarea acestor infracțiuni grave, potrivit www.un.org. Alegerea datei de 19 iunie face trimitere la adoptarea de către Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a textului Rezoluției 1820/2008. Documentul condamnă violența sexuală ca un mod de purtare a războiului și un impediment major împotriva păcii. în plus, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluția 2331/2016 care face legătura dintre violența sexuală, terorism, crima organizată transnațională și traficul de ființe umane. în plus, textul admite violența sexuală drept o formă de manifestare a terorismului. Termenul de 'violență sexuală legată de conflict' se referă la viol, sclavie sexuală, prostituție forțată, sarcină forțată, avort forțat, sterilizare forțată, mariaj forțat sau oricare altă formă de violență sexuală de gravitate comparabilă, comisă împotriva femeilor, bărbaților, fetelor sau băieților, care este direct sau indirect legată de un conflict. Termenul include, de asemenea, traficul de ființe umane comis în situații de conflict cu scopul violenței sexuale sau cu scopul exploatării, conform www.un.org. Tema aleasă de ONU în acest an pentru marcarea acestei zile este - ''Violența sexuală legată de conflicte împotriva copiilor. Protejarea viitorului și sprijinirea îngrijitorilor'', arată www.un.org.. La sediul ONU din New York, la 19 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 a.m. - 1:00 p.m., se desfășoară evenimentul dedicat solidarității cu victimele supraviețuitoare ale agresiunilor de acest tip care au avut loc pe durata conflictelor armate. Evenimentul, transmis în direct și în mediul online prin intermediul UN WebTV, este organizat de Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General privind Violența Sexuală în Conflicte și de Misiunea Permanentă a Argentinei la Națiunile Unite, conform www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.euam-ukraine.eu
A murit doctorul Bogdan Marinescu (fișă biografică)
Bogdan Marinescu s-a născut la 29 noiembrie 1944, la București. Doctor în științe medicale din 1996, din 2009 a fost membru titular al Academiei Române de Științe Medicale, potrivit CV-ului postat pe umfcv.ro. A urmat numeroase cursuri de specializare: în ecografie obstetricală și ginecologică (1993), planificare familială (1997), fertilizare in vitro (1998-2002), endoscopie (1998), endocrinologie ginecologică (1999), colposcopie și citodiagnostic (1999), gineco-oncologie (2000
UN SECOL DE FILATELIE: Înființarea Federației Internaționale de Filatelie (18 iunie)
Federația Internațională de Filatelie (FIF) este o organizație mondială ce coordonează și promovează filatelia, respectiv colecționarea și studiul timbrelor și materialelor poștale. A fost înființată la 18 iunie 1926, la Zurich, în Elveția, și reunește peste 90 de federații naționale ale colecționarilor de timbre, inclusiv Federația Filatelică Română. în 1926, un număr mic de federații europene s-au reunit într-o organizație internațională, pentru a promova colectarea de timbre și filatelia, pentru a stabili și menține relații strânse cu comerțul filatelic și administrațiile poștale și pentru a promova expozițiile filatelice. FIF a evoluat de la o structură inițial europeană la o rețea globală care coordonează activitatea filatelică la nivel mondial, patronează anual expoziții și show-uri filatelice de amploare internațională, precum Expoziția Mondială Boston sau Expoziția Filatelică Mondială EFIRO, potrivit www.f-i-p.ch și https://romfilatelia.ro. FIF are sediul la Luxemburg și este condusă de un consiliu director, având un președinte și trei vicepreședinți. Are în componență 11 comisii: aerofilatelie (ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poșta aeriană), astrofilatelie (ramură a filateliei legată de eforturile de a ajunge în spațiu), lupta împotriva falsificării, maximafilie (colecționare de cărți poștale cu o temă care se regăsește în marcaj și în obliterare), literatură filatelică (textul explicativ care însoțește timbrele sau cărțile poștale), hârtie filatelică, postal stationery (categorii de papetărie emise de guverne pentru uzul public: plicuri timbrate, cărți poștale, carduri pentru scrisori etc.), istorie poștală (studiul sistemelor poștale și cum funcționează ele), filatelie tematică (colecționarea timbrelor și a altor materiale poștale legate de un anumit subiect sau tematică), filatelia tradițională, filatelie pentru tineri. De asemenea, are 91 de membri permanenți, sub forma federațiilor filatelice naționale, trei membri asociați (federațiile continentale) și membri promoționali, și se reunește anual, în Congrese. FIF este membră a Asociației Mondiale pentru Dezvoltarea Filateliei, care a luat naștere în 1997, cu scopul de a promova și proteja filatelia, atât ca activitate de colecționare, cât și ca activitate economică. Primii pași spre colaborarea între lumea filatelică și Uniunea Poștală Universală (UPU), s-au făcut în 1990 când două simpozioane despre filatelie s-au desfășurat la sediul central al UPU din Berna, având ca rezultat înființarea Comitetului de contact UPU pentru filatelie, care a fost redenumit, în scop publicitar, Asociația Mondială pentru Dezvoltarea Filateliei (WADP). Cea mai bună formă de promovare a filateliei, începând din secolul al XIX-lea, o reprezintă manifestarea 'Saloanele timbrelor', care se pot extinde și transforma în expoziții întinse pe suprafețe de mai mult de 100.000 de metri pătrați. La începuturi, aceste expoziții erau organizate și finanțate de cluburi ale colecționarilor locali de timbre, fiind extins în lumea afacerilor sub formă de contracte de tip 'joint venture' între administrațiile poștale ale țării gazdă și federațiile naționale de filatelie. în anii 2000, FIF a lansat mai multe competiții noi, printre care și Campionatul mondial de timbre - dedicat colecționarilor de timbre - care a avut loc în 2004 (Singapore), în 2008 (Tel Aviv) în 2012 (Jakarta), în 2016 (Taipei), în 2018 (Ierusalim). De asemenea, sunt adesea organizate seminarii pentru începători și juniori, la nivel național și internațional, sub patronajul diferitelor comisii ale FIF. în România, organismul care reunește organizațiile filatelice din țară este Federația Filatelică Română, având originile în Societatea Română de Timbrologie, înființată în aprilie 1891, la București. La 6 mai 1891 a fost organizată prima expoziție filatelică din România cu caracter privat, în casa lui Dimitrie C. Butculescu, din București. La 26 noiembrie/10 decembrie 1891, societatea și-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română. în noiembrie 1932, la Palatul Academiei Române (sala Dalles) din București, a avut loc expoziția filatelică, EFIRO-1932, iar în 1998, Expoziția EFIRO-1998, de la Palatul Parlamentului, a readus sub privirile publicului marile rarități filatelice românești. De asemenea, în 2008, a fost organizată la București expoziția filatelică mondială, pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la apariția primelor mărci poștale românești, dar și pentru a promova valorile istorice, culturale și morale ale poporului român, arată site-ul federatia-filatelica.ro. în 2026, Federația Internațională de Filatelie împlinește un secol de activitate neîntreruptă în sprijinul dezvoltării filateliei, adesea numită 'regele hobby-urilor', secol de-a lungul căruia FIF a evoluat constant pentru a sprijini colecționarii, cercetătorii și organizatorii de expoziții, adaptându-se noilor realități, inclusiv prin promovarea filateliei prin mijloace digitale și tradiționale. Anul aniversar este marcat de o serie de expoziții de anvergură mondială, între care: Expoziția Mondială Specializată DUBAI 2026 (4-8 februarie); Expoziția Generală Mondială BOSTON 2026 (23-30 mai); Expoziția Mondială Specializată MACAO 2026 (26 iunie-1 iulie); Expoziția Specializată World Stamp Championship (WSC) PHILATAIPEI 2026 (20-25 noiembrie). Și în România pentru a marca aniversarea centenarului FIF, Romfilatelia și Poșta Română au introdus în circulație, în februarie 2026, emisiunea de mărci poștale 'Federația Internațională de Filatelie, 100 de ani'. Emisiunea, are în componență o marcă poștală, o coliță dantelată, un plic 'prima zi', în format liliput (130×90 mm) și o mapă filatelică cu produse speciale, în tiraj limitat, marcând o premieră filatelică mondială - cel mai mic timbru poștal din lume. Mapa filatelică conține două piese de mare interes filatelic, în ediție limitată, numerotate: blocul nedantelat de 4 timbre cu tête-bêche, reproduceri în miniatură ale primului timbru românesc, 'Cap de Bour' - emisiunea I, 27 parale; al doilea bloc este o adaptare a frontispiciului ziarului unionist din 1859, 'Zimbrul și Vulturul' pe care se regăsește un ștraif de 5 timbre miniaturale ale emisiunii aniversare FIF, 100 de ani, replici ale timbrului 'Cap de Bour' - emisiunea I, 27 de parale, respectiv un ștraif de 4 timbre ale emisiunii aniversare, cu aceleași caracteristici. Piesa amintește de cea mai scumpă piesă filatelică adjudecată la o licitație publică, respectiv ziarul mai sus amintit, francat cu 8 timbre de 5 parale 'Porto Gazetei' din 1858, conform https://romfilatelia.ro. Timbrul cu valoarea nominală de 9 lei, concept al designerului George Ursachi, reproduce în miniatură timbrul de 27 parale din emisiunea I - Cap de Bour (1858). Colița emisiunii, având timbrul cu valoarea nominală de 30 Lei, realizată de Tudor Banuș, pictor, gravor, ilustrator de carte, diplomat în arhitectură. Pe colița emisiunii sunt inserate sigla Federației Internaționale de Filatelie și sigla Federației Filatelice Române, mai arată https://romfilatelia.ro. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru ,editor online: Andreea Preda) Sursa foto din deschidere: romfilatelia.ro