Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Consiliul Concurenței a câștigat definitiv procesul cu Albalact pentru amenda de 9,91 milioane de lei
Tribunalul București a confirmat definitiv amenda în valoare de 9,91 milioane lei (aproximativ 2 milioane euro) aplicată de Consiliul Concurenței companiei Albalact, pentru că a refuzat să colaboreze în timpul unei inspecții inopinate, prin acordarea accesului la informații, a anunțat miercuri autoritatea de concurență. Conform sursei citate, inspecția s-a derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piața producției și comercializării untului. 'Reamintim că, în urma inspecției inopinate desfășurate la sfârșitul lunii martie 2023, autoritatea de concurență a sancționat companiile Albalact S.A., Covalact SA și Dorna Lactate SA, pentru că nu au permis inspectorilor de concurență accesul la anumite conturi de e-mail sau corespondențe utilizate de către angajații sau reprezentanții firmelor', se precizează în comunicat. Totodată, pentru a determina companiile să ofere acces la informații, s-au impus acestora amenzi în valoare totală de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere, sumă calculată de la data comunicării sancțiunii până la data la care vor permite accesul reprezentanților instituției la informațiile și documentele solicitate, menționează autoritatea. 'Prin această hotărâre, Consiliul Concurenței a câștigat definitiv toate cele trei procese în care Albalact SA, Covalact SA și Dorna Lactate SA au contestat sancțiunile aplicate pentru obstrucționarea inspecțiilor', se mai arată în document. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate, precizează sursa citată. Potrivit legii concurenței, inspectorii de concurență pot solicita orice fel de informații legate de obiectul investigației, iar companiile care refuză să coopereze cu instituția sau care obstrucționează activitatea acesteia în desfășurarea investigațiilor sunt sancționate cu amendă de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Dăianu: Prima urgență a țării este să avem guvern; predicția mea este că S&P nu se va grăbi cu un downgrade
Prima urgență a României o reprezintă formarea unui guvern, iar agenția de rating S&P nu se va grăbi, cel mai probabil, să retrogradeze ratingul suveran al țării, consideră președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. 'Și acum, care este urgența? Prima urgență a țării este să avem guvern. Și aș mai spune ceva: predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică care va continua această ajustare fiscal-bugetară. Adică de o politică care să arate că în România s-a înțeles cât de gravă era situația în 2025 și că vom continua să mergem în direcția bună', a spus Dăianu, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP', ediția a doua. în opinia sa, faptul că România a intrat în ultima decadă din septembrie și că nu are un guvern reprezintă un eșec. 'Sunt oameni, lideri din încă guvernul interimar, care vorbesc despre faptul că e mai bine să lămurim apele prin alegeri anticipate. Măi oameni, în primul rând alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână. Da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul', a atenționat președintele Consiliului Fiscal. Acesta a făcut referire și la premierul desemnat de către președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, menționând că acesta are nevoie de sprijinul PSD. 'Lăsați-l pe Siegfried Mureșan. El are nevoie de sprijinul PSD-ului și nu prea a avut o retorică menită să invite la un sprijin din partea PSD-ului. Deci, una este să fi politician la Bruxelles, altceva este să fi politician în România', a subliniat Daniel Dăianu. Totodată, președintele Consiliului Fiscal a afirmat că, anul acesta, este posibil ca România să înregistreze o recesiune de 1%, dar anul viitor economia să consemneze o creștere de 2%. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)
ROBOR la trei luni a urcat, miercuri, la 5,85%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,85% pe an, de la 5,84% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 5,94% pe an, de la 5,93% pe an, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,99%, de la 5,98%, în ședința anterioară. în ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,56% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)
Stația electrică Filaret din București, modernizată după o investiție de aproape 79 milioane de lei
Rețele Electrice România a modernizat stația electrică Filaret din București, după investiții de aproape 79 de milioane de lei, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis miercuri AGERPRES. Stația electrică 110/20/10 kV Filaret este situată în Sectorul 4 al Bucureștiului și va crește siguranța și calitatea alimentării cu energie electrică a clienților din zona de sud a Capitalei. Potrivit sursei citate, valoarea investiției a fost de aproape 79 de milioane de lei, din fonduri proprii ale companiei, Filaret fiind ultima stație electrică a companiei din Capitală care mai necesita modernizare, astfel încât, în prezent, toate stațiile Rețele Electrice România beneficiază de tehnologii noi. 'Proiectul de modernizare a stației Filaret a debutat în anul 2019 și a fost realizat etapizat, pentru a menține continuitatea în alimentarea consumatorilor. Stația deservește în prezent peste 25.600 de clienți din zona de sud a Bucureștiului - locuințe, agenți economici și instituții - prin intermediul a 202 posturi de transformare racordate la rețelele de 20 kV și 10 kV. Datorită capacității sale extinse, stația Filaret poate să absoarbă noile tipuri de consum, de la stațiile de încărcare pentru vehicule electrice la pompele de căldură și sistemele smart, pe măsură ce tranziția energetică avansează în Capitală. Lucrările, finanțate integral din surse proprii, au început în august 2019, cu modernizarea cuvelor pentru echipamentele exterioare - transformatoarele de putere, instalația de tratare a neutrului și serviciile interne - și au continuat, din aprilie 2020, cu reorganizarea spațiilor interioare pentru amplasarea echipamentelor de 110 kV în tehnologie GIS (Gas Insulated Switchgear - întrerupătoare cu izolație în gaz), a transformatoarelor de putere de 40 MVA și a unei camere de comandă moderne, la etaj', se menționează în comunicat. Un element de noutate al investiției îl reprezintă instalarea, pe acoperișul stației, a unui sistem de producere a energiei electrice din sursă solară fotovoltaică, împreună cu un sistem de stocare, destinat compensării consumului propriu tehnologic al stației și creșterii eficienței energetice. 'Modernizarea stației Filaret se completează cu modernizarea liniei de înaltă tensiune 110 kV Filaret - Grozăvești, finalizată în cursul anului trecut - un proiect de aproximativ 22 de milioane de lei, finanțat integral din surse proprii, care a crescut capacitatea de transport a liniei la 170 MVA, în beneficiul a aproximativ 70.000 de consumatori din sectoarele 4 și 5. în premieră, pe această linie a fost montat un sistem de monitorizare, care măsoară în timp real temperatura și vibrațiile infrastructurii. Beneficiile majore aduse de modernizarea stației Filaret constau în creșterea siguranței în alimentarea clienților, sporirea flexibilității rețelei de înaltă și medie tensiune și capacitatea de a integra noile categorii de consum generate de electrificarea progresivă a economiei și societății. Cu stația Filaret modernizată, Rețele Electrice România încheie un ciclu de investiții care oferă Bucureștiului o rețea de stații de transformare complet reînnoită și capabilă să facă față cerințelor de consum de mâine', notează compania. Rețele Electrice România operează rețele cu o lungime totală de circa 136.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție. AGERPRES/(AS - redactor. Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
ANIS acordă 21 de granturi de câte 5.000 de euro cadrelor didactice universitare
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) acordă, în cadrul ediției din acest an a programului Bursele ANIS, 21 de granturi în valoare de câte 5.000 de euro pentru proiecte ale cadrelor didactice universitare care aduc tehnologii și metode noi în procesul de predare, înscrierile fiind deschise până la 30 septembrie. 'ANIS anunță prelungirea, până la 30 septembrie 2026 inclusiv, a perioadei de înscriere a proiectelor la cea de-a noua ediție a programului Bursele ANIS. Asistenții universitari, lectorii și doctoranzii de la facultăți din întreaga țară pot aplica la una dintre cele nouă categorii ale programului. în acest an, ANIS și companiile partenere acordă 21 de granturi în valoare de 5.000 de euro fiecare, pentru proiecte care aduc tehnologii și metode noi în procesul de predare', se precizează în comunicat. Câștigătorii vor fi anunțați pe 10 noiembrie, în cadrul Galei Bursele ANIS 2026, care va avea loc la Universitatea Politehnica Timișoara. 'între apariția unei tehnologii și impactul ei în economie există o etapă esențială- construirea competențelor. Universitățile și profesorii au un rol direct în acest proces. Prin Bursele ANIS susținem inițiativele care aduc tehnologiile emergente în sala de curs și creează contexte în care studenții învață să le înțeleagă, să le folosească și să construiască mai departe cu ele', a declarat Corina Vasile, Director Executiv ANIS, citat în comunicat. Conform sursei citate, ediția din acest an include o nouă categorie, AI for All, destinată utilizării inteligenței artificiale în facultățile și programele de studiu din domenii non-IT. 'Ediția din acest an extinde programul prin introducerea categoriei AI for All, dedicată cadrelor didactice care utilizează sau integrează concepte și instrumente bazate pe inteligență artificială în cadrul facultăților și programelor de studiu din domenii non-IT. Noua categorie răspunde impactului tot mai amplu al inteligenței artificiale asupra diferitelor domenii de activitate și subliniază importanța dezvoltării competențelor digitale interdisciplinare', se menționează în comunicat. Astfel, pot aplica lectorii universitari, asistenții și doctoranzii de până în 40 de ani care predau discipline ce includ o serie de tehnologii. 'înscrierile se realizează pe platforma digitală dedicată programului Bursele ANIS, prin intermediul căreia participanții își vor putea crea conturi, încărca documentația necesară și urmări procesul de aplicare. Platforma este utilizată și de membrii juriului pentru evaluarea și punctarea proiectelor. Pot aplica lectorii universitari, asistenții și doctoranzii de până în 40 de ani, care în anul universitar 2025-2026 predau discipline ce includ tehnologii precum Big Data, Cybersecurity, AI/Machine Learning, IoT, Cloud Computing, Quantum Computing, Healthtech sau proiecte din categoria Tech for All și AI for All, destinate să aducă tehnologia în facultăți non-IT', se arată în document. în cele opt ediții desfășurate până în prezent, programul a finanțat peste 100 de proiecte. 'în cele opt ediții de la lansarea programului, 107 de proiecte din 51 de facultăți (21 de centre universitare) au fost susținute prin granturi în valoare totală de 535.000 de euro. Programul a devenit o platformă strategică de colaborare între mediul academic și industria tech', se mai precizează în document. ANIS este asociația reprezentativă a industriei IT din România și are peste 150 de companii membre. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Aproape toți liderii din telecom se așteaptă la creșteri semnificative de productivitate prin AI în următorii cinci ani (studiu)
Aproape toți liderii din telecomunicații (97%) se așteaptă ca inteligența artificială (AI) să genereze creșteri semnificative ale productivității și performanței operaționale în următorii cinci ani, însă deficitul de resurse umane și provocările legate de modelele operaționale ar putea încetini transformarea, relevă un studiu dat publicității miercuri. Potrivit studiului EY-Parthenon, deși liderii se așteaptă ca inteligența artificială să îmbunătățească semnificativ eficiența în următorii cinci ani, deficitul de resurse umane, provocările legate de modelele operaționale și lipsa clarității strategice ar putea încetini progresul. 'Concluziile indică faptul că nu lipsesc oportunitățile de creștere pentru companiile de telecomunicații, însă este posibil ca acestea să nu dispună de nivelul de pregătire organizațională necesar pentru a le valorifica', se menționează în comunicat. Conform cercetării, succesul utilizării inteligenței artificiale va depinde și de modelele operaționale, competențele angajaților și strategia companiilor. 'Companiile de telecomunicații nu duc lipsă de oportunități de creștere. Problema mai mare este dacă dispun de modelele operaționale, competențele și claritatea strategică necesare pentru a le valorifica. Inteligența artificială are potențialul de a transforma modul în care se desfășoară activitatea în telecom, însă simpla implementare a tehnologiei nu va aduce succesul. Organizațiile care vor produce cea mai mare valoare vor fi cele care reușesc să armonizeze strategia de afaceri, dezvoltarea competențelor angajaților și transformarea modelului operațional', a declarat Cedric Foray, lider EY Global Telecommunications Sector. Inteligența artificială este vizată pentru utilizare în mai multe funcții ale companiilor de telecomunicații, notează autorii studiului. 'Inteligența artificială a devenit o prioritate definitorie în materie de transformare pentru sectorul telecom. Potrivit studiului, 97% dintre executivi se așteaptă ca IA să ofere creșteri semnificative ale productivității și performanței operaționale în următorii cinci ani. Liderii acordă prioritate IA într-o serie de funcții ale companiei, cele mai frecvente situații de utilizare identificate fiind: asistența clienților și soluționarea problemelor (92%), optimizarea rețelelor (67%) și augmentarea și personalizarea serviciilor (câte 38%)', se mai precizează în document. în același timp, studiul identifică o serie de obstacole în calea transformării. 'Concretizarea acestor beneficii este departe de a fi o certitudine. Mai bine de jumătate dintre respondenți (54%) identifică constrângerile bugetare ca barieră în calea transformării, în timp ce 43% menționează insuficiența competențelor actuale. Liderii indică, de asemenea, lipsa alinierii dintre tehnologie și strategia de afaceri drept un obstacol semnificativ în calea unei transformări de succes. în mod deosebit, 34% identifică lipsa clarității cu privire la direcția strategică fundamentală a companiei drept o barieră importantă în calea transformării', precizează sursa citată. Transformarea determinată de inteligența artificială va avea un impact semnificativ și asupra forței de muncă. 'Din interviurile cu executivii a reieșit că vor apărea perturbări semnificative în forța de muncă în perioada următoare. Aproape șapte din zece conducători executivi (69%) se așteaptă ca trei sferturi din forța lor de muncă fie să își perfecționeze competențele, fie să fie înlocuită în următorii cinci ani, pe măsură ce organizațiile se adaptează la modele operaționale în care IA joacă un rol tot mai important. Cu toate acestea, atragerea resurselor umane necesare pentru susținerea acestei transformări rămâne o preocupare. Doar 31% dintre lideri consideră că sectorul telecomunicațiilor se va număra printre cele mai atractive sectoare pentru angajați peste cinci ani', mai arată cercetarea. în căutarea unor noi surse de dezvoltare, companiile de telecomunicații se orientează și către servicii din afara activității de bază. 'Jumătate dintre executivi (50%) identifică serviciile din afara activității de bază ca pârghie de dezvoltare, în creștere de la 34% în ediția precedentă, din 2024, a studiului EY-Parthenon Telco of Tomorrow. (...) Printre domeniile prioritare se numără securitatea cibernetică, serviciile de cloud suveran, infrastructura pentru IA și GPU-as-a-service', se mai precizează în comunicat. Peisajul concurențial este, de asemenea, în schimbare, operatorii de sateliți fiind considerați o sursă importantă de perturbare. 'Peisajul concurențial evoluează rapid. Două treimi (66%) dintre executivi consideră operatorii de sateliți drept o sursă majoră de perturbare în următorii cinci ani, ceea ce reflectă temerile că progresele în domeniul serviciilor prin sateliți de orbită joasă (LEO) ar putea face concurență modelelor tradiționale de conectivitate, în special pe piețele rurale și cele insuficient deservite. în același timp, hiperscalerii provoacă o tensiune strategică tot mai mare pentru sector. Deși sunt văzuți tot mai mult drept concurenți pe piețele de servicii pentru companii, se preconizează totodată că aceștia vor deveni unii dintre cei mai importanți parteneri din ecosistem pentru companiile de telecom, în condițiile în care cererea de infrastructură pentru IA determină o aliniere mai strânsă între serviciile de conectivitate, cloud și calcul', susțin autorii analizei. Studiul EY-Parthenon Telco of Tomorrow este realizat la intervale de doi ani și se bazează pe interviuri cu aproape 100 de executivi din companii de telecomunicații din întreaga lume. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
O investiție de 250 de lei pe lună reprezintă 4,3% din salariul mediu net din România (analiză)
O sumă de 250 de lei investită lunar reprezintă aproximativ 4,3% din salariul mediu net de 5.820 de lei, în timp ce o contribuție de 500 de lei echivalează cu 8,6% din acest venit, relevă o analiză de specialitate, dată miercuri publicității. Conform analiștilor Freedom24, salariile românilor sunt în creștere, însă inflația continuă să limiteze puterea de cumpărare și să lase mai puțin loc în buget pentru economisire și investiții. Accesul la investiții nu depinde de un anumit nivel salarial, ci contează mai mult suma pe care fiecare o poate investi constant, în funcție de propriul buget, și perioada pe care își menține investiția, notează autorii cercetării. Potrivit datelor INS, câștigul salarial mediu net a ajuns în iulie 2026 la 5.820 de lei, cu 5,5% peste nivelul din iulie 2025. 'Ajustată cu inflația însă, puterea de cumpărare a scăzut cu 2,5% într-un an. Presiunea inflaționistă se temperează, dar rămâne ridicată. Rata anuală a inflației a coborât în august la 6,2%, de la 8,2% în iulie, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 11,3% față de anul trecut', se arată în document. în acest context, întrebarea practică pentru românii interesați de investiții este ce sumă pot aloca lunar după acoperirea cheltuielilor esențiale și constituirea unei rezerve financiare. 'Cât din venitul românilor poate merge către investiții? Aceeași sumă investită lunar are o pondere diferită în buget, în funcție de nivelul venitului. Pentru un român cu un venit egal cu salariul mediu net, 250 de lei pe lună înseamnă aproximativ 4,3% din venit', se mai precizează în comunicat. Astfel, aceeași sumă reprezintă 6,3% dintr-un venit de 4.000 de lei și 3,1% dintr-unul de 8.000 de lei. La o contribuție de 250 de lei pe lună, totalul sumelor depuse ajunge la 15.000 de lei după cinci ani. în scenariile analizate, valoarea portofoliului ar fi de aproximativ 16.550 de lei la un randament de 4%, 17.800 de lei la 7% și 18.240 de lei la 8%. Pe acest orizont, valoarea finală depinde încă în mare măsură de sumele depuse lunar. Pe măsură ce perioada de investiție se extinde, efectul reinvestirii câștigurilor devine mai vizibil. La 250 de lei pe lună, contribuțiile ajung la 30.000 de lei după zece ani, iar valoarea ipotetică a portofoliului ar fi de aproximativ 36.670 de lei la un randament de 4%, 42.760 de lei la 7% și 45.030 de lei la 8%. Față de scenariul pe cinci ani, contribuțiile se dublează, însă diferența dintre valoarea portofoliului și suma depusă crește de peste patru ori, se mai precizează în comunicat. Calculul presupune contribuții lunare egale, cu reinvestirea câștigurilor, și nu include comisioane, taxe sau efectul variațiilor de curs valutar. Valorile sunt strict ilustrative și nu reprezintă prognoze privind performanțele viitoare. Valoarea investițiilor poate crește sau scădea, iar investitorii pot recupera mai puțin decât au investit, precizează autorii analizei. Freedom24 este o companie specializată în tehnologie financiară și brokeraj bursier, care conectează clienții europeni cu principalele piețe de capital internaționale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Circa 7,5% dintre mașinile verificate în România prezentau semne de modificare a kilometrajului (platformă)
Aproximativ 7,5% dintre vehiculele verificate de utilizatorii carVertical din România, în perioada septembrie 2024 - august 2025, prezentau semne de modificare a kilometrajului, iar în cazurile identificate acesta fusese redus, în medie, cu aproximativ 95.100 de kilometri, relevă un studiu de specialitate, publicat miercuri. Conform datelor centralizate de platforma de raportare a istoricului vehiculelor, carVertical, circa 77% dintre cumpărătorii români de mașini rulate nu știu unde să raporteze o mașină care are kilometrajul dat înapoi. 'Aceștia nu știu cui să o raporteze, nu se așteaptă să își primească banii înapoi, nu sunt siguri cum tratează autoritățile locale frauda privind kilometrajul și nu cunosc legislația care este în vigoare. Din fericire, legea este mai puternică decât realizează majoritatea cumpărătorilor. Reducerea deliberată a kilometrajului constituie infracțiune de tip fraudă în România. în ciuda legislației, problemele sunt aplicarea legii, capacitatea păgubitului de a dovedi că un odometru a fost dat înapoi, precum și gradul scăzut de conștientizare în rândul populației a resurselor disponibile', susțin autorii studiului. Conform sursei citate, aceste minusuri creează un mediu care permite în continuare existența fraudelor. Astfel, mai mult de o treime dintre cumpărătorii români au cumpărat, sau cunosc pe cineva care a cumpărat, o mașină care avea kilometrajul dat înapoi Sondajul carVertical realizat pe mai mult de 7.000 de șoferi din Europa, inclusiv aproximativ 800 de respondenți din România, a constatat că 40,6% dintre cumpărătorii români ori au cumpărat personal o mașină care s-a dovedit că avea kilometrajul dat înapoi, ori cunosc pe cineva care a făcut-o. Alți 22,5% nu sunt siguri dacă au pățit acest lucru, iar 36,8% spun că nu li s-a întâmplat niciodată lor sau cuiva cunoscut. Sondajul surprinde expunerea cumpărătorilor la fraudă pe parcursul întregii vieți, acoperind adesea mai mult de o achiziție și incluzând persoane pe care le cunosc. Datele publicate de carVertical prin Indicele de Transparență 2025 arată valori mai mici, deoarece acestea reflectă vehiculele individuale inspectate direct pe platforma noastră. După analizarea fiecărui raport de istoric al vehiculului achiziționat de utilizatorii carVertical din România între septembrie 2024 și august 2025, s-a constatat că 7,5% din vehiculele verificate prezentau semne de manipulare a odometrului. 'Acest rezultat plasează România pe locul 22 în Indicele de Transparență carVertical. în cazurile în care are loc modificarea kilometrajului, derularea tinde să fie substanțială, în medie, aproximativ 95.100 km fiind șterși de pe odometru. 77% dintre cumpărătorii români de mașini rulate nu sunt încrezători că și-ar recupera banii dacă ar fi victimele unei fraudări a kilometrajului', se menționează în document. în același sondaj, mai mult de trei sferturi dintre cumpărătorii români (77,5%) afirmă că nu știu unde pot să raporteze o mașină care are kilometrajul derulat. încrederea în recuperarea banilor achitați pe un astfel de vehicul este la fel de scăzută: 76,9% nu sunt încrezători că și-ar putea recupera pierderea (39,5% nu sunt foarte încrezători, 37,4% nu sunt deloc încrezători), în timp ce doar 23,1% sunt siguri că și-ar primi banii înapoi. 'Un drept garantat de lege te protejează doar dacă știi că acesta există și în momentul de față majoritatea cumpărătorilor nu știu la cine să apeleze când descoperă că au dat peste o mașină al cărui kilometraj a fost fraudat', explică Matas Buzelis, expert auto din cadrul carVertical, citat în comunicat. Din păcate, în momentul de față, istoricul vehiculelor nu trece integral peste granițele țărilor atunci când mașinile rulate sunt exportate. Tocmai această fragmentare a datelor permite multor vehicule care au kilometrajul modificat să treacă neobservate, se mai arată în document. Pachetul Uniunii Europene privind inspecția tehnică a autovehiculelor, aflat în prezent în procesul legislativ al UE, urmărește să îmbunătățească modul în care datele vehiculelor sunt schimbate între țări. în România, legislația privind frauda kilometrajului, este reprezentată de o lege din 2023 care cataloghează explicit manipularea odometrului ca fiind o practică ilegală, dar care nu stabilește sancțiuni direct pentru acest delict. în practică, infractorii sunt urmăriți penal în temeiul Articolului 244 din Codul Penal, statutul general al României privind înșelăciunea, care prevede o pedeapsă cu închisoarea de la șase luni la trei ani. Totuși, majoritatea cumpărătorilor nu sunt conștienți de acest lucru: 58,8% admit că nu cunosc pedeapsa maximă și alți 12,7% cred că darea kilometrajului înapoi nu este o practică ilegală. Deoarece legea română nu prevede nicio amendă pentru această infracțiune, doar cei 17,1% care au răspuns 'o pedeapsă cu închisoarea' au avut dreptate - cei 11,3% care au răspuns 'o amendă mică' au descris o sancțiune care nu se aplică deloc fraudării odometrului conform legislației române. Acest lucru face ca ponderea celor neinformați să se ridice la 82,8%, notează sursa citată. 'O lege puternică descurajează frauda doar dacă cumpărătorii și vânzătorii știu că este aplicată în realitate. Până când gradul de conștientizare publică nu va ajunge la nivelul legislației, accesarea unui raport de istoric auto înainte de cumpărare rămâne cea mai sigură protecție la îndemâna șoferilor', explică domnul Buzelis. Autorii studiului susțin că, în cadrul sistemelor actuale care sunt axate pe plan intern, odată ce o mașină este exportată, istoricul său este practic șters. 'Până când nu vom avea o rețea europeană unificată de partajare a datelor care să elimine aceste lacune transfrontaliere, consumatorii nu se pot baza doar pe lege pentru a se proteja de riscurile pe care nici nu le pot vedea. Toți cumpărătorii au dreptul de a cunoaște istoricul complet al unei mașini rulate înainte să o cumpere, nu doar să li se spună prețul', se menționează în document. Studiul carVertical a analizat rapoartele de istoric ale vehiculelor achiziționate de clienți între septembrie 2024 și august 2025. Cercetarea se bazează pe un sondaj afișat pe ecranul de încărcare a raportului carVertical, realizat între iulie și august 2026. Sondajul a avut aproximativ 7.800 de respondenți din 18 țări, inclusiv aproximativ 800 din România. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Delgaz Grid: Peste 1.000 de cazuri de furt de energie, identificate în primele 8 luni; prejudiciul depășește 14,5 milioane de lei
Peste 1.000 de cazuri de intervenții ilegale la instalațiile de energie au fost identificate în primele opt luni ale acestui an în cele 20 de județe din aria operațională a Delgaz Grid, prejudiciul rezultat depășind 14,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat al companiei. 'Majoritatea au vizat furtul de energie electrică, numărul total al cazurilor identificate de companie fiind cu circa 16% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut. în județele din Moldova (Bacău, Iași, Neamț, Suceava, Botoșani și Vaslui) au fost depistate peste 550 de persoane care au modificat instalațiile electrice pentru a evita înregistrarea consumului real, iar alte aproape 450 de cazuri, înregistrate cu precădere în județe din Transilvania și Banat, au vizat intervenții neautorizate la instalațiile de gaze naturale', se arată în comunicat. Cantitatea de energie aferentă consumului fraudulos s-a ridicat la circa 15 milioane kWh. 'în total, circa 15 milioane de kWh au fost sustrași pe parcursul primelor opt luni ale acestui an (peste 5,5 milioane kWh gaze naturale și peste 9 milioane kWh energie electrică), iar prejudiciul rezultat depășește 14,5 milioane de lei. Cantitatea de energie sustrasă este echivalentă cu consumul de gaze naturale al unui liceu de dimensiuni medii (250-300 elevi) pentru aproximativ șase ani și jumătate, respectiv consumul de energie electrică al unui liceu mare (500-600 elevi) din mediul urban pentru aproape 20 de ani', precizează sursa citată. Compania avertizează asupra riscurilor generate de intervențiile neautorizate la instalații. 'Dincolo de pierderile financiare, intervențiile neautorizate la branșamente, contoare sau instalații reprezintă un pericol major nu numai pentru autorii acestora dar și pentru comunități. Pot rezulta explozii, intoxicații, incendii și electrocutări, cu consecințe grave asupra sănătății, bunurilor și chiar a vieții oamenilor', se menționează în comunicat. Delgaz Grid atrage atenția că niciun avantaj financiar obținut prin consum fraudulos nu justifică riscurile care pot decurge din acestea, orice intervenție neautorizată afectând totodată și calitatea serviciului de alimentare cu energie. 'Furtul de energie constituie infracțiune și este sancționat conform legislației în vigoare. Pentru identificarea persoanelor responsabile și recuperarea prejudiciilor, Delgaz Grid formulează și transmite plângeri penale către instituțiile abilitate.', se mai arată în document. Delgaz Grid recomandă consumatorilor să evite orice intervenție neautorizată asupra instalațiilor și echipamentelor de măsurare. 'Siguranța trebuie să fie prioritară în utilizarea energiei electrice și a gazelor naturale. Din acest motiv, consumatorii sunt sfătuiți să nu permită intervenții neautorizate asupra contoarelor și echipamentelor de măsurare, să evite orice improvizații la conductele de gaze naturale sau la instalațiile electrice și să apeleze exclusiv la personal autorizat pentru efectuarea lucrărilor la aceste instalații. Combaterea consumului fraudulos și menținerea siguranței rețelelor reprezintă o responsabilitate comună, de aceea e important ca orice astfel de caz să fie semnalat la timp, pentru prevenirea accidentelor și protejarea infrastructurii energetice', notează compania. Suspiciunile de consum fraudulos pot fi raportate companiei prin e-mail sau telefonic, precum și la cea mai apropiată secție de poliție, toate sesizările fiind verificate cu respectarea confidențialității persoanei care le transmite. Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului E.ON, operează o rețea de gaze naturale de peste 26.000 de kilometri în 20 de județe din nordul și vestul României și o rețea de electricitate de aproximativ 63.000 de kilometri în șase județe din Moldova, deservind peste 3,6 milioane de clienți. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,5% în august 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat, în august 2026, cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 688,280 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 8,8% (2,5% în termeni reali), informează miercuri Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat al BNR, depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 67,8% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,7% față de iulie 2026, până la 466,496 miliarde lei. Comparativ cu luna august 2025, acestea s-au majorat cu 8,4% (2,1% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,4% față de luna anterioară, până la 269,618 miliarde lei, și au crescut cu 7% (0,8% în termeni reali) față de aceeași perioadă din 2025. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 2,2% (până la 196,879 miliarde lei) față de luna precedentă, iar comparativ cu august 2025 au înregistrat un plus de 10,4% (4% în termeni reali). De asemenea, depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 32,2% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,3% raportat la iulie 2026, ajungând până la nivelul de 221,784 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,04%, până la 42,175 miliarde euro). Comparativ cu luna august 2025, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 9,7% (5,8% în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,2% față de luna iulie 2026, până la 152,070 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au scăzut cu 0,1%, până la 28,918 miliarde euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 9,1% (5,2%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 0,5% față de luna iulie 2026, până la 69,714 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,3%, până la 13,257 miliarde euro). Comparativ cu august 2025, indicatorul exprimat în lei a consemnat o creștere cu 10,9% (6,9%, în cazul exprimării indicatorului în euro). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Un loc de cazare la 4,5 studenți în principalele centre universitare din România (analiză)
București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara concentrează peste 361.000 de studenți, respectiv 62% din totalul la nivel național, în timp ce oferta publică și privată de locuri de cazare însumează aproximativ 80.000 de locuri, ceea ce înseamnă, în medie, un loc la aproximativ 4,5 studenți, potrivit unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox. 'Din oferta identificată, circa 94% din locuri sunt în căminele publice, iar alte 6% reprezintă capacitatea în cămine construite din fonduri private. Cea mai mare concurență pe un loc în căminele studențești se înregistrează în București, cu 5 studenți/loc de cazare, Capitala fiind urmată de Cluj-Napoca, cu 4,5 studenți/loc. în Timișoara raportul este de 4,3 studenți/loc de cazare, iar în Iași 3,4 studenți 'se bat' pe un loc într-un cămin public sau privat', se arată în analiză. Conform sursei citate, rata de acoperire diferă semnificativ între cele patru centre universitare. Astfel, cele patru centre universitare au o rată medie de acoperire (număr de locuri în cămine raportat la numărul de studenți) prin cămine publice și private de aproximativ 22%, însă diferențele între orașe sunt semnificative. Iași are cea mai ridicată rată de acoperire, de 28,9%, urmat de Timișoara cu 23,5%, Cluj-Napoca cu 21,9% și București cu 19,7%. 'în cifre absolute, capitala are cea mai ridicată ofertă din țară, de aproximativ 32.300 de locuri publice și cel puțin 4.700 de locuri private, dar și cea mai numeroasă populație studențească, de 187.677 de persoane. Iași are aproximativ 16.500 de locuri, predominant publice, pentru 57.004 studenți, Cluj-Napoca 14.800 de locuri publice și circa 700 private pentru 70.617 studenți, iar Timișoara 10.700 de locuri, cea mai mare parte publice, pentru 45.749 de studenți', precizează sursa citată. Reprezentanții companiei atrag atenția asupra diferențelor dintre piețele locale. 'Imaginea de ansamblu evidențiază două caracteristici ale pieței locale. Pe de o parte, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca au o capacitate în cumulată în căminele publice mai mare decât Bucureștiul. Pe de altă parte, capitala concentrează aproape 90% din locurile private cuantificate la nivelul celor 4 orașe. Acest context sugerează faptul că potențialul pentru noi proiecte de cămine private trebuie analizat diferit de la un oraș la altul. O ofertă mai ridicată de locuri publice nu exclude existența unei piețe pentru produse private cu un standard diferit, însă dimensiunea populației studențești și raportul studenți/loc reprezintă doar o parte din indicatorii ce trebuie luați în considerare. Standardul stocului existent, nivelul chiriilor, localizarea, accesul la transport, serviciile și alternativele de locuire disponibile sunt, de asemenea, extrem de relevante pentru evaluarea fiecărei piețe', a declarat Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox, citat în comunicat. Analiza a vizat și principalele centre universitare din Polonia și Cehia. 'în Polonia există în total, în cele 8 orașe analizate, inclusiv Varșovia, un număr de circa 83.000 de locuri în cămine publice și private, puțin peste capacitatea celor 4 orașe din România menționate anterior (80.000 de locuri), populația studențească din centrele poloneze din Polonia fiind însă de 2,5 ori mai mare (~900.000), ilustrând o competiție mai aprigă în Polonia, la un nivel de aproape 10.8 studenți/loc. Diferența dintre infrastructura universitară din România și Polonia este dată de proporția dintre locurile publice și cele private, în Polonia căminele private acoperind 23% din total, în timp ce în România ponderea acestora este de sub 10%', se menționează în document. în Cehia, situația este mai apropiată de cea observată în marile centre universitare din România. Pe de altă parte, Praga are peste 132.000 de studenți și aproximativ 28.400 de locuri totale, dintre care circa 3.800 sunt private, iar Brno, al doilea cel mai mare centru universitar din Cehia, are 68.200 de studenți și aproximativ 13.600 de locuri predominant publice în cămine. în ceea ce privește costurile de cazare, analiza indică tarife mai mici în România. 'în ceea ce privește costul unui loc într-un cămin, studenții români plătesc cele mai mici tarife comparativ cu cei din Polonia și Cehia. Astfel, tarifele în căminele publice din București pornesc de la aproximativ 50 euro/loc/lună și pot ajunge la 80 euro/lună, în timp ce în căminele private costurile pornesc de la mai mult de 100 euro/persoană/lună și pot ajunge spre 300 de euro/persoană/lună. Prin comparație, în Polonia, chiria medie este de aproximativ 190 euro/loc/lună în căminele publice și de circa 550 euro/lună în cele private, pentru toate tipurile de unități. Diferențele de cost reflectă însă și standardele, configurațiile și serviciile diferite oferite de cele două segmente', se mai arată în analiză. Oferta de cămine reprezintă însă numai o parte din opțiunile de cazare disponibile studenților. 'Diferențele dintre România, Polonia și Cehia trebuie privite și prin prisma alternativelor de cazare disponibile. Oferta universitară și proiectele private dedicate studenților reprezintă numai o parte din ecosistemul de locuire, alături de piața generală de închiriere și alte soluții rezidențiale', precizează sursa citată. Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, și are o echipă de peste 80 de profesioniști care oferă servicii de consultanță imobiliară investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Buzoianu: Nu ne încântă să tăiem panglici la proiecte care nu mai produc energia pe care și-au propus-o de la început
Nu ne încântă să tăiem panglici la proiecte care nu mai ajung niciodată să producă energia pe care și-au propus-o de la bun început, a declarat, miercuri, într-o conferință pe teme de energie, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Când am ajuns la Ministerul Mediului, aveam pe masă patru hidrocentrale celebre, care erau cu acordurile de mediu rămase din ultimii zeci de ani de zile încă în discuție. La un an și jumătate, deja am semnat trei dintre acordurile respective și ultimul este pus în transparență și urmează să fie semnat în zilele următoare. Am făcut asta, însă, pornind de la niște discuții mult mai apăsate pe ce condiții se aplică în acordurile respective. îmi place să cred că, după ce am trecut prin aceste discuții foarte tehnice pe acordurile respective, am introdus modalități mult mai clare de monitorizare, care să asigure comunitățile din zonă că resursa respectivă de apă va fi acolo în continuare și pentru ei, chiar dacă există investițiile respective. Oamenii vor, până la urmă, investiții și vor să se simtă în siguranță lângă investițiile respective. Noi știm deja că România, de exemplu, este una dintre statele pe care se va pune cea mai mare presiune din perspectiva de acces la apă și atunci când vorbim despre investiții critice pe zona de energie trebuie să ne uităm la aceste investiții cu ideea de a le face, dar și cu ideea de a fi sustenabile pentru anii următori. Nu ne încântă pe niciunul dintre noi să tăiem panglici la proiecte care, după aceea, să nu mai ajungă niciodată să producă energia pe care și-au propus-o de la bun început. Eu cred că există, din perspectiva Ministrului Mediului, o zonă de echilibru', a subliniat Buzoianu. Șefa de la Mediu a apreciat că termenele pentru acordurile de mediu au fost reduse de la șase luni la maximum 45 de zile în diverse etape de obținere a acestor documente. 'Am făcut asta după ce am avut o discuție serioasă și la nivelul Comisiei Europene, deci obținând și din partea lor un acord ca să nu ne trezim ulterior că suntem în risc de sancțiuni. Deci, se pot face, se pot îmbunătăți legile pe care le avem, se pot gândi inclusiv etape care să fie serioase, dar care să nu dureze ani de zile. Atâta timp cât îți iei ca mandat să faci asta în interesul național, atât timp cât prezinți peste tot ideea că există aceste etape care au fost reduse ca termene, nu înseamnă că nu vei face o analiză de mediu în momentul în care ajung documentele la noi. Unul dintre mandatele noastre a fost fix pe partea aceasta de birocratizare și chiar ne pregătim să lansăm un audit pe toate datele pe care le cer autoritățile de mediu, și știu că asta o să fie de impact inclusiv pe zona de energie (...) Ne dorim cumva să simplificăm, să avem un flux unitar în care cerem o singură dată și autoritățile din subordinea Ministerului Mediului să aibă acces la acele documente și să nu le mai ceară a doua oară sub o altă formă. Mi-ar fi plăcut să avem acest audit, dacă mă întrebați pe mine, pe mai multe ministere în același timp. Nu am ajuns acolo la momentul respectiv când am propus soluția, nu a fost o dorință, nu a fost un consens politic pentru asta', a explicat Diana Buzoianu. Specialiști din decidenți din domeniile Energie și Mediu sunt prezenți, miercuri, la conferința de deschidere a evenimentului Energy Expo 2026, ce va avea loc în perioada 24 - 25 septembrie în incinta Romaero. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București a deschis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de miercuri, cu un rulaj de 4,9 milioane de lei (930.000 euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,17%, iar indicele BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, consemna un declin similar. Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 0,12% din valoare, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK a coborât cu 0,04%. Indicele BET-FI, al SIF-urilor, era pe plus cu 0,30%, iar BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, consemna o creștere cu 0,02%. De asemenea, indicele BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, s-a apreciat cu 0,21%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor erau înregistrate de Rompetrol Well Services (+3,65%), Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră (+1,71%) și Farmaceutica Remedia (+1,62%). Pe de altă parte, în scădere se aflau acțiunile Bermas (-7,41%), Șantierul Naval Orșova (-3,10%) și Oil Terminal (-2,14%). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Frăsineanu: România trebuie să fie competitivă pe piața energiei electrice, în plan economic și industrial
România trebuie să accelereze competitivitatea pe piața energiei electrice, în plan economic și industrial, a declarat, miercuri, consiliera de stat în Cancelaria prim-ministrului, Mihaela Frăsineanu, într-o conferință pe teme de energie. 'Am văzut anul acesta, mai mult ca oricând, suprapunerea dintre schimbările climatice și instabilitatea geopolitică și cred că încă nu suntem foarte conștienți și foarte pregătiți. în ciuda faptului sau în ciuda avertismentelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie în ceea ce privește impactul temperaturilor din ce în ce mai ridicate și a fenomenelor hidrometeorologice din ce în ce mai intense, poate că la nivel de specialist suntem cumva conștienți, dar la nivel național nu suntem pregătiți să adresăm impactul acestor schimbări climatice. Dacă este să vorbim despre un astfel de comitet și despre entitatea numită Guvernul României, cred că Guvernul are rolurile acelea de a pune la dispoziție niște politici publice coerente și de a pune la dispoziție cadrul financiar sau modalitatea cât mai accesibilă prin care pot fi folosite fondurile naționale și fondurile europene. Dacă este să vorbim despre prima parte, respectiv politici publice, consider că adoptarea Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice - PNIESC este extrem de relevantă. Acesta ar trebui să fie farul nostru călăuzitor în ceea ce privește modul în care combatem efectele schimbărilor climatice, mai ales pe domeniul energiei electrice', a apreciat Frăsineanu. Reprezentanta Guvernului a adăugat că pe fiecare lanț de distribuție al energiei, 'trebuie să vedem cum combinăm mixul care să fie cât mai adaptat la nevoile fizico-geografice ale României și cât mai adaptat la nevoile populației și ale operatorilor economici, cu toate tipurile de investiții'. 'După acest PNIESC, care trebuie să fie farul călăuzitor și la modul în care politicile europene, vor trebui transpuse în legislația națională și în strategiile și planurile de acțiune pe care România trebuie să le aibă. Și aici vorbim în primul și în primul rând despre competitivitate. Noi nu suntem încă competitivi pe această piață a energiei electrice, nu suntem încă competitivi pe plan economic, industrial, lucru pe care trebuie să îl accelerăm. Și atunci asta trebuie să fie o a doua direcție de acțiune în care să înțelegem care sunt modalitățile prin care noi putem să devenim competitivi. în primul rând, în România trebuie să fim competitivi la nivel individual, trebuie să fim competitivi la nivel de ramură, la nivel de industrie, la nivel de operator economic și competitivi în relația internațională. Apoi trebuie să fim capabili să ducem nevoile noastre la nivel european, la nivelul Uniunii Europene și la nivel internațional. Aici este rolul diplomației economice, diplomației energetice, diplomației de orice fel', a mai spus Mihaela Frăsineanu. Specialiști din decidenți din domeniile Energie și Mediu sunt prezenți, miercuri, la conferința de deschidere a evenimentului Energy Expo 2026, ce va avea loc în perioada 24 - 25 septembrie în incinta Romaero. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
ANSVSA: Campania de vaccinare a ovinelor și caprinelor este prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie
Campania de vaccinare a ovinelor și caprinelor este prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie, imediat după primirea dozelor de la Banca Europeană de Vaccinuri, iar în paralel vor fi urgentate procedurile administrative pentru achiziția restului de doze necesare, a anunțat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). 'Campania de vaccinare este previzionată să demareze cel târziu la data de 1 octombrie 2026, imediat ce vor fi primite dozele de la Banca Europeană. în paralel, ANSVSA urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze necesare. Se vor vaccina toate animalele, conform prospectului produsului vaccinal, respectiv pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) - se va vaccina exclusiv în județele Constanța și Tulcea (arealul de risc din Dobrogea) și pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) se va vaccina la nivelul întregii țări', potrivit comunicat al ANSVSA transmis AGERPRES. Autoritatea susține că Planul de Acțiune respectă cadrul legal european impus prin Regulamentul (UE) nr. 361/2022 și a fost elaborat în urma consultărilor și recomandărilor experților europeni din cadrul EuVET, astfel că punerea sa în aplicare nu necesită un vot sau o aprobare formală din partea Comisiei Europene. Potrivit ANSVSA, etapele oficiale ale Planului de Acțiune s-au derulat conform calendarului. Astfel, forma finală a planului și solicitarea de doze vaccinale au fost agreate cu Comisia Europeană în perioada 14-17 septembrie, în cadrul reuniunii șefilor serviciilor veterinare din statele membre desfășurate în Irlanda. Pe 17 septembrie, celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF), iar pe 21 septembrie ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de susținere cu un număr cât mai mare de doze vaccinale din cadrul Băncii Europene de Vaccinuri. ANSVSA precizează că implementarea Planului de Acțiune reprezintă o condiție pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale. în același timp, autoritatea subliniază că măsurile nu afectează schimburile comerciale cu carne, carcase, lapte și produse lactate provenite din zonele libere, iar unitățile de abatorizare și procesare își pot desfășura activitatea fără restricții. în ceea ce privește exporturile de animale vii către state terțe, ANSVSA afirmă că a utilizat pârghiile diplomatice pentru a securiza acordurile bilaterale cu șase piețe terțe majore, respectiv cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. 'Deoarece aceste state nu sunt condiționate de normele interne de tranzit terestru ale UE, exporturile de animale vii, după implementarea planului de vaccinare se vor putea relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe', au transmis reprezentanții autorității. Nu în ultimul rând, ANSVSA avertizează că respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depinde de aplicarea măsurilor de biosecuritate și de prevenirea mișcărilor clandestine de animale și a comerțului ilegal. 'Eficiența acestui plan tehnic și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind critic de disciplina operatorilor economici din teritoriu. Singurul factor care poate periclita calendarul îl reprezintă mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal. ANSVSA colaborează permanent cu asociațiile de crescători și corpul medicilor veterinari pentru implementarea riguroasă a măsurilor și va reveni cu noi detalii pe măsura evoluției situației', se mai arată în comunicat.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Buşoi (ME): Situaţia din această vară a fost cu totul neaşteptată pentru România, neprevăzută de cei mai buni specialişti
Ceea ce s-a întâmplat în această vară din punct de vedere hidrometeorologic nu a putut fi prevăzut nici de cele mai bune prognoze europene şi internaţionale şi, în ciuda unor eforturi, n-am reuşit să asigurăm un debit corespunzător al apei la intrarea în ţară pentru redeschiderea în siguranţă a reactoarelor de la Cernavodă, a declarat, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, într-o conferinţă pe teme de energie. "Evenimentele geopolitice din ultimii ani au reprezentat un semnal de alarmă, un "wake-up call" într-o lume europeană şi într-o egală măsură şi pentru România. Ne-am dat seama cât de fragile sunt sistemele noastre energetice şi cât de mult suntem expuşi unor evenimente care sunt total independente de puterea noastră. Iniţial, în 2022, criza preţului la electricitate augmentată începuse deja, dar augmentată de invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia. Apoi, tot ceea ce se întâmplă, astăzi, cu preţul normal la combustibil, preţul ridicat la gaz şi problemele legate de electricitate, care, sigur, sunt generate principal de situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi de continuarea războiului şi intensificarea războiului Rusia - Ucraina. Peste toate acestea s-a aşezat în această vară o situaţie cu totul neaşteptată pentru România, neprevăzută de cei mai buni specialişti din zona Ministerului Mediului. în ciuda unor eforturi care s-au făcut, încă n-am reuşit să compensăm ceea ce natura nu ne-a oferit, şi anume un debit cât de cât corespunzător al apei la intrarea în ţară şi un nivel care să permită redeschiderea în siguranţă a reactoarelor de la Cernavodă", a subliniat Buşoi. în viziunea oficialului, ceea ce s-a întâmplat în această vară nu a putut fi prevăzut nici de cele mai bune prognoze la nivel european şi internaţional. "Această situaţie a pus o presiune şi mai mare pe sistemul energetic. în acelaşi timp, a generat câteva acţiuni importante, acelea de a accelera partea de autorizare, partea de susţinere a unor investiţii noi în capacităţi de producţie şi, în primul rând, în zona de regenerabil. Pe termen mediu sunt trei direcţii importante de acţiune: a continua să avem noi capacităţi de producţie din surse regenerabile şi există un interes mai mare al pieţei, există un interes mai mare al finanţatorilor, pentru că vedem că e important că am putea produce aici (...) Doi - investiţii masive în reţelele de distribuţie şi de transport. Fără modernizarea acestora, nu avem cum să acomodăm noile capacităţi de producţie. Şi aici, cel puţin, pe PNRR, şi mai ales pe Fondul de Modernizare, reţelele de distribuţie se mişcă foarte bine (...) Şi a treia direcţie e capacitatea de stocare: baterii de stocare, principiul, cele "stand-alone", evident, dar şi cele care se ataşează unor capacităţi de producţie, mai ales fotovoltaice, deja existente", a punctat Cristian Buşoi. Potrivit sursei citate, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei poate să accelereze procedurile de avizare de noi capacităţi şi, în acest sens, "deja face două şedinţe pe săptămână". "Transelectrica a alocat echipe suplimentare pentru tot ceea ce înseamnă partea de testare, partea de autorizare. Pentru ATR-uri (Aviz Tehnic de Racordare, n.r.), la acest moment, s-a schimbat filosofia şi se aşteaptă noile proceduri de licitaţii. în acest moment se face ordine printre ATR-urile vechi, pentru că foarte multe proiecte sunt virtuale, sunt pe hârtie, nu au găsit finanţator şi atunci trebuie să lase loc unor proiecte care au şansă. Aici trebuie să găsim un echilibru, pentru că am mers, în opinia mea, într-o extremă, într-o zona în care s-ar putea să descurajăm puţin investiţiile, punând sume foarte mari ca şi garanţie pentru autorizările de înfiinţare. Acestea sunt semnalele care le primim din piaţă şi cel puţin pe zona de stocare e nevoie să găsim o zonă de echilibru. Pe termen mediu trebuie să accelerăm investiţiile acelea mari, extrem de costisitoare, strategice, Cernavodă 3 şi 4, un proiect de 13 miliarde de euro, dar care va oferi securitatea energetică, va oferi energie în bandă şi energie fără emisii de CO2, ceea ce ne ajută şi la atingerea obiectivelor anilor 2040 şi 2050, în care România este extrem de implicată", a afirmat secretarul de stat. Specialişti din decidenţi din domeniile Energie şi Mediu sunt prezenţi, miercuri, la conferinţa de deschidere a evenimentului Energy Expo 2026, ce va avea loc în perioada 24 - 25 septembrie în incinta Romaero. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conferință de deschidere a evenimentului Energy Expo 2026, organizată miercuri
Specialiști din decidenți din domeniile Energie și Mediu vor fi prezenți, miercuri, la conferința de deschidere a evenimentului Energy Expo 2026, ce va avea loc în perioada 24 - 25 septembrie în incinta Romaero. Potrivit organizatorilor, în cadrul dezbaterii vor fi prezenți invitați externi, reprezentanți ai Cancelariei prim-
Forum dedicat transportului și infrastructurii strategice, organizat miercuri la București
Cea de-a noua ediție a forumului regional EECONNECTED, dedicat transportului multimodal, logisticii și infrastructurii strategice, va avea loc miercuri, la București, și va reuni reprezentanți ai companiilor de transport și logistică, operatorilor portuari și feroviari, industriei, infrastructurii, mediului investițional și autorităților publice din mai multe țări eu
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. în acest context, costul deciziilor economice crește, iar prudența și responsabilitatea trebuie să devină criterii esențiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație. Scăderea consumului și output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice', afirmă Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum. în ceea ce privește inflația și finanțele publice, acesta arată că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și în 2027. 'Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august. în continuare, prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027. în planul finanțelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanță bună, obținută în condiții politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susținut și credibil și în 2027', susține Marinescu. Potrivit acestuia, datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creșterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent. 'Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate', a menționat viceguvernatorul BNR. Acesta consideră că actualul model de creștere și-a atins limitele. 'Sunt tot mai evidente, în condițiile actuale, limitele modelului de creștere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forță de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică și stimularea consumului. Acești factori și-au adus aportul, și-au dovedit cândva utilitatea, dar acum nu mai pot susține nevoile de dezvoltare ale economiei noastre. Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Și din acest motiv este necesară trecerea către un model calitativ de creștere economică. Noul model ar trebui să sprijine extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și stimularea investițiilor în tehnologii și în capitalul uman', a subliniat Cosmin Marinescu. în opinia sa, sustenabilitatea finanțelor publice reprezintă prima condiție pentru configurarea noului model de creștere. 'Prima condiție este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea, permit firmelor și mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. în plus, pentru companii, sustenabilitatea finanțelor publice se traduce în predictibilitate. în lipsa ei, orizontul decizional se scurtează', explică acesta. O altă condiție vizează finanțarea și capitalizarea companiilor. 'A doua condiție vizează infrastructura financiară a creșterii economice - capitalizarea, structura finanțării companiilor și disciplina la plată. Este evident că o creștere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată și lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ține, în bună măsură, de identificarea unor soluții adecvate la problema subcapitalizării', a afirmat Marinescu. A treia condiție se referă la schimbarea modului în care România concurează pe piețele internaționale. 'A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare și tehnologie. Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești', a subliniat acesta. Marinescu susține că România trebuie să aleagă între ritmuri modeste de creștere și realizarea reformelor necesare. 'Există o formulare a lui Paul Krugman pe care economiștii obișnuiesc să o citeze: productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Acceptarea unor ritmuri modeste de creștere economică sau realizarea schimbărilor dificile și a reformelor necesare. Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcțiilor și deciziilor de politică economică. întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem crește, ci cum putem construi acum pentru a crește sustenabil în viitor. Sperăm că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze, în perioada următoare, sustenabilitatea financiară și creșterea economică, atât de necesare', a adăugat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care doresc să acceseze aceste linii de finanțare, vor putea încărca cereri de finanțare până pe data de 20 noiembrie 2026, la ora 23:59, moment în care sistemul informatic se va închide în mod automat. Accesarea și depunerea cererilor de finanțare și a documentelor aferente se va realiza online în sistemul informatic al AFIR, iar principiul care va fi aplicat este 'primul venit, primul evaluat, cu respectarea condițiilor din ghid', în condiții de egalitate de șanse pentru toți solicitanții eligibili. Alocarea disponibilă este de 500 de milioane de euro pentru apelul aferent investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, respectiv de 150 milioane de euro pentru apelul aferent investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie. Valoarea ajutorului de stat pentru producerea energiei electrice regenerabile acoperă maximum 100% din cheltuielile eligibile și poate ajunge la cel mult zece milioane de euro pentru fiecare beneficiar. De asemenea, finanțarea va fi de maximum 900.000 de euro/MW și de cel mult 1,1 milioane de euro /MW dacă proiectul include și pompe de căldură. în același timp, pentru apelul destinat stocării energiei regenerabile, finanțarea acoperă până la 100% din cheltuielile eligibile, până la un maxim de zece milioane de euro/beneficiar și nu poate să fie mai mare de 200.000 de euro pentru fiecare MWh de stocare instalat. Toate tipurile de cheltuieli eligibile sunt cuprinse în Ghidul solicitantului specific fiecărui apel, documente disponibile site-ul AFIR. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Generală a Acționarilor a Societății de Transport București STB SA a decis, în ședința de astăzi, 22 septembrie 2026, desemnarea domnului Gheorghe Pecingină în funcția de administrator special al societății. Avocat cu experiență și practician în insolvență, Gheorghe Pecingină are un parcurs profesional și în administrația publică locală și centrală', se menționează în comunicat. în calitate de administrator special, Gheorghe Pecingină va avea atribuții privind administrarea societății, reprezentarea STB SA în justiție și propunerea unui plan de reorganizare care să urmărească redresarea și eficientizarea activității societății. 'STB este o societate importantă pentru București, iar responsabilitatea pe care am preluat-o este una pe măsură. îmi asum acest mandat cu dorința de a contribui la redresarea societății și de a obține rezultate cât mai bune. îmi doresc ca, la finalul acestui mandat, STB să fie o societate stabilă și cu o perspectivă clară de dezvoltare', a afirmat Gheorghe Pecingină, administrator special al STB SA, citat în comunicat. Conform sursei citate, noua structură de administrare a societății va avea în vedere redresarea și eficientizarea activității, cu implicarea administratorului special, Gheorghe Pecingină, și a directorului general al STB SA, Andrei Dinculescu-Bighea, sub supravegherea administratorului judiciar, respectiv consorțiul format din Euro Insol SPRL, Turmac Insolvency SPRL și Ceres Insolv SPRL, reprezentat de Remus Borza, avocat și doctor în management. Procedura de insolvență în care se află STB SA a fost deschisă de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă la data de 8 septembrie 2026. Scopul acestei proceduri este reorganizarea activității societății și achitarea datoriilor potrivit unui plan de reorganizare, în condițiile prevăzute de lege. 'Prin reorganizarea societății, STB SA urmărește să își consolideze activitatea și să asigure în continuare serviciul public de transport în condiții de siguranță, cu o preocupare constantă pentru creșterea calității serviciilor oferite călătorilor', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehiculelor electrice în al doilea trimestru al anului 2026, însă lipsa stațiilor de încărcare, costurile ridicate ale energiei și diferențele regionale pronunțate încetinesc în continuare tranziția', se arată într-un raport realizat de Transport & Mobility Leuven (TML) pentru ACEA (Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile). Potrivit sursei citate, România face pași către electrificare, înregistrând o creștere a capacităților de energie regenerabilă și a numărului de stații de încărcare. 'Progresul general rămâne încă lent de-a lungul anilor, dar creșterea prețurilor combustibililor la pompă în urma războiului din Iran începe să facă vehiculele electrice mai atractive pentru consumatori. Vehiculele electrice cu baterie au devenit mai accesibile pentru șoferii care depind de stațiile publice de încărcare rapidă decât erau în al doilea trimestru al anului 2025. Cu toate acestea, îmbunătățirea a fost determinată în principal de o creștere anuală de 17% a prețurilor la benzină, mai degrabă decât de costuri mai mici ale energiei electrice sau ale încărcării', se arată în document. Accesul la stațiile de încărcare rămâne o problemă-cheie în ceea ce privește accesibilitatea, notează sursa citată. 'încărcarea publică este mai scumpă decât încărcarea la domiciliu în toate țările evaluate în raport, serviciile de încărcare rapidă fiind deosebit de costisitoare. Prin urmare, șoferii care nu dispun de instalații private de încărcare se confruntă cu un dezavantaj financiar evident atunci când trec la un vehicul electric. în ciuda acestui fapt, raportul subliniază că, în al doilea trimestru al anului 2026, încărcarea publică lentă cu curent alternativ (AC) pentru un Volkswagen ID.4 este mai ieftină decât utilizarea unui VW Tiguan pe benzină în toate cele 26 de țări examinate', mai arată analiza. Astfel, chiar și atunci când se bazează exclusiv pe stațiile publice de încărcare rapidă cu curent continuu (DC), vehiculele electrice cu baterie (BEV) sunt acum competitive din punct de vedere al costurilor în 24 dintre cele 26 de țări analizate (Ungaria și Polonia fiind excepțiile), ceea ce reprezintă un progres substanțial față de trimestrul al doilea al anului 2025. Conform sursei citate, România este una dintre țările în care este mai accesibil să încarci un vehicul electric cu baterie decât să alimentezi cu combustibil unul cu motor cu ardere internă. Studiul estimează că în UE capacitatea publică de încărcare a atins 41,6 GW până în luna iunie, în creștere cu 29% față de anul precedent. Numărul stațiilor publice a crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ 195.082 în luna mai, susținând aproximativ 1,2 milioane de puncte publice de încărcare în întreaga Uniune. în ciuda acestui progres, UE rămâne cu mult sub obiectivul Comisiei Europene pentru 2030, de 3,5 milioane de puncte de încărcare. în ansamblu, numărul stațiilor de încărcare din UE-27 depășește acum în mod clar numărul stațiilor de alimentare cu combustibil (113.078). Cu toate acestea, distribuția acestora este extrem de inegală. Italia, Cehia, Polonia, Spania, Grecia și Bulgaria prezintă unele dintre cele mai mari decalaje între disponibilitatea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice și rețelele convenționale de stații de alimentare cu combustibil. România este una dintre țările în care numărul stațiilor de alimentare cu electricitate depășește în prezent numărul benzinăriilor, deși cu o marjă foarte mică. Zece țări, printre care Olanda, Franța și Germania, au deja de peste cinci ori mai multe stații de încărcare pentru vehicule electrice decât stații de alimentare cu combustibil. în iulie 2026, pe piețele europene erau disponibile 25 de modele de mașini electrice cu prețuri de până la 30.000 de euro, cu 13 mai multe decât în iulie 2025. Această creștere rapidă face ca mobilitatea electrică să devină mai accesibilă în întreaga Europă. Dacia Spring este evidențiată ca fiind cea mai accesibilă mașină electrică cu baterie (BEV), urmată de Leapmotor T03, Renault Twingo E-Tech, Citroen e-C3 și BYD Dolphin Surf. Potrivit raportului, percepția că vehiculele electrice sunt inaccesibile rămâne o barieră-cheie în calea adoptării acestora în Europa. Prețurile inițiale ridicate de achiziție îi descurajează pe consumatori. Pentru a remedia această situație, multe țări au introdus sau au extins subvențiile la achiziție și stimulentele fiscale, adesea legate de nivelul veniturilor. Printre exemplele recente se numără scheme noi sau îmbunătățite în Germania, Grecia, Lituania, Malta, Portugalia și Spania. în iulie 2026, România a fost evidențiată în raport ca una dintre foarte puținele țări în care achiziționarea unui vehicul cu emisii zero beneficiază doar de o deducere la impozitul pe proprietate, fără alte subvenții sau beneficii. 'în timp ce costurile combustibililor au crescut din cauza războiului din Iran, costurile energiei electrice sunt, de asemenea, relativ ridicate în UE și subminează competitivitatea industriei auto europene, potrivit studiului TML. Prețurile energiei electrice industriale în UE rămân aproape duble față de cele din China și sunt de aproximativ 2,5 ori mai mari decât în Statele Unite, deși diferența s-a redus comparativ cu prima jumătate a anului 2025. Aceasta reprezintă o provocare deosebită pentru producția de baterii și de vehicule electrice, care este energo-intensivă, întrucât producătorii europeni investesc masiv în tehnologia cu emisii zero, în timp ce se confruntă cu concurenți internaționali cu costuri mai mici', susțin autorii analizei. în ansamblu, concluziile raportului pentru al doilea trimestru sugerează că progresele înregistrate în ceea ce privește extinderea rețelei de stații de încărcare și aspectele economice ale vehiculelor electrice nu au creat încă condițiile necesare pentru electrificarea pe scară largă a pieței. 'Infrastructura rămâne insuficientă și distribuită inegal, în timp ce costurile energiei și diferența dintre încărcarea la domiciliu și cea publică continuă să influențeze aspectele economice ale deținerii unui vehicul electric', se mai arată în document. eToro este o platformă socială de tranzacționare și investiții fondată în 2007, iar în prezent are 40 de milioane de utilizatori înregistrați. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor stagna, față de 8,5% în iunie, iar 4,3% estimează o scădere a acestora, comparativ cu 3,8% în iunie. Ponderea non-răspunsurilor a fost de 1,8%, față de 3,1% în iunie. 'între iunie și septembrie, Indexul Sentimentului Economic al populației (ISE) se modifică foarte puțin. Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate. Datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 ne arată că intrăm într-o etapă de 'normalizare a incertitudinii economice'. Nu în sensul că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile vor persista, exprimând astfel o formă de reziliență', a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, într-un comunicat. ISE urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației, inclusiv evoluția veniturilor, așteptările privind veniturile familiei, evoluția prețurilor, percepția asupra propriei situații economice și disponibilitatea de a realiza anumite achiziții sau investiții. Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%. Rezultatele integrale ale celei de-a doua ediții a ISE vor fi prezentate miercuri, 23 septembrie, la Academia de Studii Economice din București. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu
Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
Companiile au atras finanțări noi în valoare de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut, iar creditele pentru investiții reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de credite, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'în primele șapte luni ale acestui an, soldul creditelor este unul ridicat dar, dacă ne uităm la valoarea creditelor noi acordate strict companiilor, aceasta se cifrează la 55 de miliarde de lei. Numai companiile au atras finanțare nouă de 55 de miliarde de lei, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut. Sistemul bancar continuă să finanțeze atât populația, cât și companiile. Companiile au un apetit ușor mai mare, ceea ce este un lucru îmbucurător. Dacă ne uităm și pe portofoliu, vedem că acele credite de investiții ocupă aproximativ 30% din portofoliul de credite, ceea ce e un lucru bun, pentru că acest procent este în creștere', a afirmat Gabriela Folcuț, la evenimentul 'IMM-urile, oxigen pentru România'. Potrivit acesteia, companiile manifestă un apetit mai mare pentru creditarea în valută, în special în euro, în contextul costurilor asociate inflației și finanțării în moneda națională. 'Există un apetit mai mare pentru creditarea în valută, în special în euro, pentru companii, date fiind și costurile asociate inflației ridicate, dobânzii de politică monetară, care este 6,5% și finanțării în moneda națională', a precizat directorul ARB. Folcuț a arătat, totodată, că mai puțin de 10% dintre companiile din România au credite bancare, acestea utilizând în principal banii de la acționari și creditul comercial. 'Pe partea de ofertă de produse de creditare, aceasta este destul de amplă. Sunt bănci care aleargă efectiv după companii să le finanțeze. Există un portofoliu relativ redus de companii care și doresc să acceseze finanțare bancară, pentru că, la nivel național, mai puțin de 10% din companiile din România au credite bancare, pentru că preferă banii de la acționari și creditul comercial. Sunt principalele resurse pe care le folosesc companiile', a explicat Gabriela Folcuț. Aceasta a prezentat și o serie de indicatori privind situația sistemului bancar, între care solvabilitatea, lichiditatea și gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante. 'Sistemul bancar este solid, are indicatori foarte buni. Ne uităm la indicatorul de solvabilitate: 23,6% la finele lunii iunie 2026. Indicatorul de acoperire a lichidității este 243%, versus o medie europeană de 163%. Avem un grad de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante de 63,6%, versus 41,4% în Uniunea Europeană, o rată de neperformanță de 2,8%, comparativ cu o medie în Uniunea Europeană de 1,8%', a mai spus Folcuț. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Folcuț (ARB): Rata de neperformanță la creditele companiilor a urcat la 5,6%
Rata de neperformanță la creditele companiilor a ajuns la 5,6%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, nivelul fiind mai ridicat în cazul IMM-urilor decât al corporațiilor, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'Dintre toate aceste companii care au credite în momentul de față, există o rată de neperformanță de 5,6%. Această rată de neperformanță este în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025. însă, dacă mergem pe segmente, observăm că în zona IMM-urilor există un grad de neperformanță mai ridicat comparativ cu corporațiile. Este și normal, pentru că probabil fac față mai greu provocărilor din economie, așa cum au fost nuanțate până în prezent. Avem o rată de neperformanță în zona microîntreprinderilor de 7,2%, în zona întreprinderilor mici de 7,1%, iar corporațiile au o rată de neperformanță sub 5%. în ordine, agricultura, construcțiile și industria sunt segmentele care comportă cele mai mari rate de neperformanță', a afirmat Gabriela Folcuț, la evenimentul 'IMM-urile, oxigen pentru România'. Potrivit acesteia, rata de neperformanță este mai ridicată în cazul creditelor accesate de companii cu garanții de stat, ajungând la 11,3%. 'Interesant este că, dacă ne uităm la creditele accesate de companii cu garanții de stat, rata de neperformanță aici este cea mai crescută: 11,3%. Am susținut și susținem întotdeauna ideea de a avea garanții, inclusiv garanții de stat, pentru a ajuta sectorul antreprenorial să acceseze finanțare, dar trebuie tot timpul să ne uităm și la ce rămâne în urmă după accesarea de credite', a precizat directorul ARB. Folcuț a atras atenția și asupra gradului ridicat de subcapitalizare a companiilor, subliniind că această situație limitează accesul acestora la fonduri europene și credite bancare. 'în continuare, ne confruntăm cu un grad mare al companiilor subcapitalizate. Știu că s-au introdus măsuri speciale pentru creșterea capitalizării, pentru a favoriza acest aspect. Știm bine că o companie care nu este capitalizată nu poate accesa fonduri europene, nu poate accesa credite bancare. Creditul comercial are o pondere de doi la unu versus creditul bancar și știm foarte bine că, în cazul unei crize economice, chiar și medie ca intensitate, creditul comercial nu face decât să crească riscul de insolvență. S-a constatat și pe zona aceasta a insolvenței o creștere a numărului companiilor. Sunt aproape 26.000 de companii în insolvență și, dacă ne uităm raportat la neperformanța portofoliului de credite, 30% din creditul neperformant este generat de aceste companii care au credite și care se află în insolvență', a adăugat Folcuț. Reprezentanta ARB a arătat, totodată, că sistemul bancar dispune de capacitatea de a finanța economia, având indicatori de solvabilitate și lichiditate ridicați. 'Sistemul bancar este capabil să finanțeze, are un indicator de solvabilitate foarte bun, lichiditatea foarte bună, important este să menținem stabilitatea financiară la nivel național. (...) Nu mai avem PNRR, mai avem fonduri europene operaționale, dar trebuie să le accesăm cu un grad cât mai mare', a mai spus Folcuț. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare * Taină (Ministerul Economiei): Aproximativ 3.000 de contracte Start-Up Nation vor fi lansate în această săptămână * Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie * Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie * Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
FIDES: 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024
Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). în același timp, aproximativ 94% din populația României locuia într-o locuință aflată în proprietate personală, una dintre cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al organizației. La recensământul populației și locuințelor din 2021, aproximativ 25% dintre locuințele din România erau neocupate. Datele sunt prezentate în contextul în care FIDES și Confederația Patronală Concordia vor organiza pe 5 octombrie, la București, evenimentul Romania Affordable Housing Summit 2026, dedicat finanțării și dezvoltării locuințelor accesibile. 'România are nevoie de o abordare integrată a locuirii și de o strategie coerentă, construită pentru realitățile noastre, care să clarifice ce reprezintă locuirea accesibilă, cum o finanțăm și cum dezvoltăm proiecte care răspund acestor nevoi. Europa deschide acum o fereastră importantă prin noile politici și instrumente de finanțare, iar la nivel național trebuie să fim pregătiți să le folosim. Prin acest summit, vrem să punem bazele unei colaborări pe termen lung între autorități, finanțatori și mediul privat, pentru a face locuirea mai accesibilă și a construi comunități prospere', a declarat Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, în comunicat. Potrivit organizației, diferențele dintre ponderea ridicată a proprietarilor și nivelul supraaglomerării indică o problemă complexă a locuirii în România. Situația diferă, de asemenea, între regiuni, marile centre urbane și zonele metropolitane confruntându-se cu presiuni asupra pieței locuințelor și chiriilor, în timp ce alte localități se confruntă cu declin demografic și un număr ridicat de locuințe neocupate. FIDES arată că politicile europene recente privind locuirea accesibilă includ instrumente de finanțare și ajutoare de stat pentru proiecte de locuințe accesibile. Grupul Băncii Europene de Investiții vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru locuințe accesibile și sustenabile în 2026, la nivelul Uniunii Europene, potrivit comunicatului. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, citate de FIDES, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual, peste cele circa 1,6 milioane construite în fiecare an. Investițiile necesare pentru acoperirea acestui deficit sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de euro anual. La summitul din octombrie pe tema dezvoltării locuințelor accesibile sunt anunțați reprezentanți ai instituțiilor europene, autorităților din România, mediului privat și instituțiilor financiare, iar discuțiile vor viza finanțarea locuirii accesibile, creșterea ofertei de locuințe și parteneriatele public-private. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie
Un program de tip IMM Invest ar trebui reanalizat, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow, iar rata de default a programului este de sub 2%, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un program de tip IMM Invest, pentru că lipsește cash-flow-ul în economie și asta îl resimt cu toții. Să treci de la 10 miliarde puși în economie la zero mi se pare o măsură radicală, în condițiile în care rata de default a acestui program este de sub 2%. Adică și asta a arătat că există seriozitate din partea IMM-urilor românești, a antreprenorilor. Fondul de garantare oferă posibilitatea refinanțării pentru IMM Invest, dar doar pentru ceea ce înseamnă capital de lucru și în condiții de garanții de 80%', a afirmat Florin Jianu, la evenimentul 'IMM-urile, oxigen pentru România'. Jianu a susținut, totodată, necesitatea unui program național prin care antreprenorii să fie sprijiniți să își producă propria energie. 'Un program la care ar trebui să ne uităm cu foarte multă atenție ar trebui să fie un program național, pentru că antreprenorii spun în felul următor: cea mai ieftină energie este cea pe care o produc singur. Și atunci, hai să ajutăm antreprenorii să producă propria energie și, slavă Domnului, dacă iarăși ne întrebăm de unde sunt fondurile, Fondul pentru Modernizare are câteva miliarde de euro care stau acolo. Am vorbit cu specialiști din energie, care au spus că banii care erau acolo erau îndeajuns pentru două sisteme energetice, nu pentru un sistem energetic bine pus la punct și noi, iată, ne uităm că scade Dunărea, că suntem afectați de energie și prețul energiei în România e unul dintre cele mai ridicate în Europa', a adăugat Florin Jianu. Acesta a participat la conferința - 'IMM-urile, oxigen pentru România' - ediția a V-a, organizată de News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media și Agenția de PR și comunicare Plurivox. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare * Taină (Ministerul Economiei): Aproximativ 3.000 de contracte Start-Up Nation vor fi lansate în această săptămână * Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie