Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, schema notificată de MADR a fost aprobată de Comisia Europeană în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu - METSAF, adoptat de Comisia Europeană la 29 aprilie 2026. 'Prin această decizie, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțat la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare', a declarat, în comunicat, viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026. MADR precizează că valoarea sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat, respectiv de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Cuantumul total acordat unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. România se numără printre cei mai mari doi contributori naționali ai fondului, cu un angajament de 50 de milioane de euro, asumat prin BID. Potrivit unui comunicat al băncii, semnarea acordului de mandat aferent fondului concretizează memorandumul de participare la fond încheiat în aprilie 2026 la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik și consolidează rolul BID de investitor instituțional în proiecte strategice cu impact regional. Instituțiile participante din România, Polonia, Lituania, Bulgaria, Croația și Slovenia contribuie împreună cu 180 milioane euro. BID și banca de dezvoltare poloneză, BGK, sunt liderii contributori la fond, cu câte 50 de milioane de euro fiecare. FEI va aloca cel puțin o sumă egală din resursele aflate în administrarea sa, ceea ce oferă platformei o capacitate inițială totală de investiții de 360 milioane euro. Prin investiții în fonduri de infrastructură, mecanismul urmărește să mobilizeze cel puțin 2 miliarde euro pentru energie, infrastructură digitală, mobilitate și infrastructură socială în regiune. 'Rolul BID trebuie să fie acela de a multiplica resursele pe care România le pune la dispoziție pentru investiții și de a atrage alături de ele capital privat. Cele 50 de milioane de euro pe care le angajăm acum nu reprezintă doar o contribuție la un fond regional, ci capital care intră într-un mecanism cu efect de multiplicare și care poate genera investiții de câteva ori mai mari în infrastructură', a declarat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, în comunicat. FEI va selecta și monitoriza mai multe fonduri de infrastructură, cu strategii generale și specializate. Structura va putea include atât administratori internaționali cu experiență, cât și echipe noi sau în dezvoltare din țările participante. Prin acest model, capitalul este distribuit între administratori, sectoare și tipuri de proiecte, reducând concentrarea riscului și extinzând capacitatea de finanțare. Platforma va participa ca investitor ancoră în fondurile selectate, alături de alți investitori, pentru a atrage capital instituțional și privat către infrastructura regională. 'Pentru BID, semnarea acordului de mandat înseamnă trecerea de la intenția de participare anunțată în aprilie la un angajament investițional concret. Modelul de fond de fonduri ne oferă diversificare între mai multe strategii și administratori, iar co-investiția FEI crește capacitatea de intervenție încă de la început. în același timp, contribuim la formarea unei piețe regionale de fonduri de infrastructură capabile să atragă capital pe termen lung și să finanțeze proiecte bine pregătite în România și în regiune', a declarat Raluca Nicolescu, director general al Băncii de Investiții și Dezvoltare. Noul fond de fonduri completează celelalte două vehicule investiționale dezvoltate sub egida Inițiativei celor Trei Mări. BID contribuie, în numele și contul statului român, la Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, printr-un angajament de 20 milioane euro. Potrivit raportului de impact publicat în 2026, acest fond a generat deja investiții de aproximativ 255 milioane euro în economia românească și are un impact potențial estimat la circa 1,24 miliarde euro în România pe durata sa de viață. în noiembrie 2025, BID a intrat, în numele și contul statului român, cu 20 milioane euro și în Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări, instrument administrat de FEI și orientat către companii inovatoare aflate în etapa de creștere. Odată cu noul angajament de 50 milioane euro pentru infrastructură, contribuțiile României prin BID în cele trei vehicule ale Inițiativei ajung la 90 milioane euro. Parteneriatul dintre BID și FEI se dezvoltă și la nivel național. în iunie 2026, cele două instituții au semnat memorandumul pentru crearea RoBOOST, un fond de fonduri destinat companiilor românești, pentru care BID are în vedere o contribuție de 100 milioane euro din fonduri proprii. 'România are nevoie de investiții masive în energie, transport, infrastructură digitală și proiecte care cresc conectivitatea regiunii, iar bugetul public nu poate susține singur acest necesar. Tocmai de aceea construim instrumente prin care fiecare ban public poate atrage resurse suplimentare și expertiză investițională', a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Contribuțiile inițiale sunt: BID România - 50 milioane euro; BGK Polonia - 50 milioane euro; ILTE Lituania - 25 milioane euro; JEREMIE Bulgaria, sub coordonarea Ministerului Inovării și Transformării Digitale din Bulgaria - 25 milioane euro; HBOR Croația - 20 milioane euro; SID Kapital, filială a SID Banka Slovenia - 10 milioane euro. Platforma rămâne deschisă altor participanți. Obiectivul este atingerea unui total de 250 milioane euro în contribuții naționale, pe care FEI le va cel puțin egala prin co-investiții. Banca de Investiții și Dezvoltare este singura bancă de dezvoltare națională, deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, BID sprijină dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea, creșterea economică sustenabilă și tranziția către neutralitate climatică, intervenind acolo unde piața financiară nu răspunde suficient nevoilor de finanțare. Fondul European de Investiții face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. FEI dezvoltă și implementează instrumente de capital, garantare și microfinanțare și acționează ca investitor ancoră pentru mobilizarea capitalului privat și instituțional în sprijinul obiectivelor europene de competitivitate, inovare, digitalizare și sustenabilitate. Inițiativa celor Trei Mări este o platformă de cooperare politică și economică între 13 state membre ale Uniunii Europene situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Inițiativa urmărește dezvoltarea conectivității și a infrastructurii regionale, creșterea coeziunii europene și consolidarea competitivității economice. România este membră activă și primul stat care a organizat Forumul de Afaceri al Inițiativei în 2018, unde s-au pus bazele primului fond de investiții asociat Inițiativei. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a prețurilor la electricitate (112%), gaze (126%) și combustibili (55%), împreună cu taxele împovărătoare (peste 26%), transformă fiecare zi de funcționare într-o luptă pentru supraviețuire', susține președintele AEI, Dumitru Chisaliță. Potrivit 'Planului energetic pentru România 2030', propus de AEI, țara nu se confruntă în primul rând cu o lipsă de resurse, ci cu probleme de sincronizare, execuție și guvernanță. 'Deși dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă, rafinării și un potențial regenerabil important, țara continuă să importe energie în momentele critice și să suporte prețuri ridicate', se arată în analiza AEI. Studiul identifică 40 de riscuri majore care s-ar putea întâmpla până în 2030 în lipsa unor intervenții. închiderea capacităților pe cărbune înaintea finalizării centralelor pe gaze, întârzierile proiectelor nucleare și hidroenergetice și dezvoltarea surselor regenerabile fără rețele, flexibilitate și stocare adecvate ar putea menține dependența de importuri în orele critice. Totodată, prețurile ar putea deveni mai volatile, industria mai puțin competitivă, iar numărul consumatorilor vulnerabili poate crește, potrivit organizației. Investițiile scumpe, fiscalitatea instabilă, guvernanța slabă, digitalizarea întârziată și lipsa unei planificări integrate amplifică riscurile, transmit reprezentanții AEI. Aceștia atrag atenția că România nu va duce lipsă de proiecte, ci de sincronizare a lor, iar costul va fi plătit prin facturi, importuri, oportunități industriale pierdute și printr-o securitate energetică fragilă. 'Principala problemă este ordinea greșită a deciziilor: România închide capacități înainte de construirea înlocuitorilor, dezvoltă regenerabile înaintea rețelelor și a stocării, pregătește producția de gaze fără o strategie industrială și taxează energia ca sursă de venit bugetar, nu ca infrastructură a competitivității', a subliniat președintele AEI. în acest context, planul AEI propune zece decizii prioritare: aplicarea principiului 'închidere numai după înlocuire' și finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor începute; valorificarea gazelor din Marea Neagră și a resurselor interne pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, termoficării și comunităților locale; accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și evaluarea proiectului SMR în funcție de cost, maturitate tehnologică și finanțare. De asemenea, AEI mai propune dezvoltarea unui mix de stocare care să includă baterii, acumulări hidro prin pompaj, stocare termică și consum flexibil; reproiectarea integrată a sistemului energetic și modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare; înlocuirea plafonărilor generalizate cu protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili și contracte predictibile pentru industrie. Printre măsurile propuse se mai află: profesionalizarea conducerii companiilor energetice și stabilirea unui responsabil pentru fiecare proiect strategic, planificarea unitară a consumului și zonarea energetică a localităților, pentru evitarea infrastructurilor concurente și nerecuperabile, dezvoltarea contractelor de energie pe termen mediu și lung și a unor portofolii energetice diversificate precum și adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil și predictibil, care să stimuleze investițiile și să reducă presiunea fiscală asupra facturilor. Potrivit sursei citate, până în 2030, planul urmărește obținerea a 3.500-4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată, a cel puțin 500 MW hidro, 15-20 GWh de stocare și 1.000 MW de consum flexibil. Totodată, AEI propune valorificarea anuală în România a 2-3 miliarde de metri cubi de gaze pentru energie și industrie. Alte obiective sunt atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, contorizarea inteligentă a 80% dintre consumatori, eficientizarea a 500.000 de locuințe vulnerabile, crearea a cel puțin 250 de comunități energetice și contractarea pe termen mediu și lung a 75-80% din consumul de energie. în opinia reprezentanților AEI, succesul planului ar trebui măsurat prin investiții puse efectiv în funcțiune, energie disponibilă în orele critice, importuri evitate, facturi mai stabile și locuri de muncă create în România, nu prin strategii aprobate, finanțări anunțate sau capacități înscrise în autorizații. 'Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România și de la proiectele anunțate la investițiile care funcționează', a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antreprenorii care estimează o scăderea propriilor afaceri, 62,5% anticipează un impact negativ moderat asupra activității în următoarele 12 luni, în timp ce 14,4% se așteaptă la consecințe negative majore. La polul opus, 16,3% dintre respondenți consideră că impactul va fi redus sau neutru, iar 4,8% anticipează un efect pozitiv indirect. în același timp, o pondere marginală (1,9%) declară că nu poate estima încă efectele acestui climat. Printre principalele efecte anticipate ale incertitudinii politice și fiscale asupra pieței de construcții se află întârzierile la plăți și decontări, menționate de către 63,5% dintre respondenți (cel mai frecvent răspuns), apoi reducerea bugetelor de investiții (49%), întârzierea proiectelor publice (44,2%) și amânarea celor private (40,4%). De asemenea, aproape o treime dintre companiile de construcții (31,7%) anticipează presiuni suplimentare asupra prețurilor și marjelor, iar 28,8% se așteaptă la creșterea costurilor de finanțare. în plus, blocajele în licitații și autorizări sunt menționate de către 25% dintre participanți, în timp ce doar 1% (respectiv un singur respondent) consideră că nu vor exista efecte importante. Analiza de specialitate notează că, în ciuda instabilității din piață, mai bine de jumătate dintre firme estimează o creștere a cifrei de afaceri, bazându-se pe proiecte deja contractate, aproximativ 27% estimează, iar două din zece firme se așteaptă la scăderi. Cea mai numeroasă categorie individuală de răspunsuri este cea a companiilor care anticipează menținerea cifrei de afaceri la nivelul anului precedent, reprezentând 26,9% dintre respondenți. Pe de altă parte, o pondere semnificativă se așteaptă la creștere: 20,2% estimează un avans între 10 și 25%, 17,3% anticipează o creștere de până la 10%, iar 13,5% mizează pe o creștere de peste 25%. Cumulate, aceste răspunsuri arată că 51% dintre companiile chestionate se așteaptă la o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri în 2026. în schimb, 13,5% dintre participanți anticipează o scădere între 10 și 25%, alți 5,8% se așteaptă la o diminuare de până la 10%, iar 2,9% estimează o contracție de peste 25%. în total, 22,2% dintre companiile chestionate anticipează o scădere a cifrei de afaceri, în acest an. Studiul IBC Focus a analizat proiectele active ale acestor firme din ultimele 12 luni. Acestea însumau peste 1.200 de lucrări, cu o distribuție geografică complexă: șantierele celor 100 de antreprenori generali sunt puternic concentrate în jurul Capitalei. Astfel, București conduce clasamentul, cu 279 de proiecte (12,77% din întregul portofoliu), de două ori mai mult decât următorul județ, urmat de Bihor - cu 140 de șantiere (6,41%), Cluj (105 proiecte, 4,81%), Ilfov (103 proiecte, 4,72%) și Sibiu (99 de proiecte, 4,53%). Un grup relativ numeros de județe (Timiș, Bistrița-Năsăud, Iași, Suceava, Satu Mare, Prahova, Botoșani și Maramureș) se situează între 70 și 95 de șantiere fiecare, reprezentând între 3,25% și 4,35% din total. Anuarul 'TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții' a ajuns la ediția cu numărul 17 și reprezintă un reper al industriei prin prisma unghiurilor complexe de analiză. Portofoliul companiilor este evaluat prin filtrarea a peste 50.000 de șantiere și proiecte de construcții (private și publice), la care se adaugă un chestionar aplicat marilor constructori, interviuri cu principalii jucători din piață și analiza bazelor de date publice. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după un an de construcție strategică a unui parteneriat puternic. O nouă etapă în dialogul cu DFC - U.S. International Development Finance Corporation. Alături de Președintele României, Nicușor Dan, am avut la New York o nouă discuție cu reprezentanții DFC, instituția prin care Statele Unite mobilizează și finanțează investiții strategice în întreaga lume. Suntem în acest dialog încă de la începutul mandatului noii conduceri a DFC. în octombrie anul trecut, la Washington, l-am întâlnit pe noul CEO al instituției, Ben Black, la doar câteva zile după confirmarea sa în funcție. A fost primul dialog la acest nivel între un oficial român și noua conducere a DFC și un moment important pentru deschiderea discuției privind atragerea capitalului american în proiectele strategice ale României, în special în energie și infrastructură. Am convenit atunci să construim acest dialog în mod consecvent. Și exact asta am făcut. Discuțiile au continuat în marja conferinței Atlantic Council de la Atena, în noiembrie 2025, unde am avut întâlniri atât cu reprezentanții DFC, cât și cu cei ai US EXIM. în această primăvară, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik au avut loc întâlniri cu DFC, atât la nivelul Președintelui Nicușor Dan, cât și la nivel tehnic, între reprezentanții Băncii de Investiții și Dezvoltare și cei ai DFC', a scris joi, pe Facebook, Alexandru Nazare. Acesta a menționat că în luna august DFC a trimis la București o echipă de specialiști pentru a continua identificarea și evaluarea unor proiecte concrete de investiții. 'în paralel, am continuat, în mai multe runde de întâlniri, discuțiile cu Conor Coleman, Directorul de Investiții al DFC, pe teme precum energia nucleară, gazele naturale, infrastructura, tehnologia și alte sectoare strategice. Ulterior, la București, am extins discuția asupra rolului Băncii de Investiții și Dezvoltare și asupra modului în care poate fi utilizat capitalul american și românesc pentru a mobiliza volume mult mai mari de investiții private.DFC este unul dintre principalele instrumente prin care Statele Unite mobilizează capital privat pentru investiții la nivel global. Cu peste 40 de miliarde de dolari investiți la nivel mondial, instituția finanțează proiecte în energie, infrastructură, minerale critice, tehnologie, telecomunicații și alte sectoare strategice. Astăzi intrăm într-o etapă diferită. Nu mai vorbim doar despre domenii de interes și oportunități de colaborare. Discutăm despre proiecte, structuri de finanțare și analiză tehnică. România a propus și se află acum în discuții cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, cu focus pe energie, infrastructură digitală, minerale critice și alte active strategice ale României', a afirmat Alexandru Nazare. Potrivit ministrului de Finanțe, acesta este un pas important în consolidarea componentei economice a Parteneriatului Strategic. 'în ultimul an am construit, consecvent, relația cu noua conducere a DFC. Am trecut de la primele contacte și discuții exploratorii la identificarea unor proiecte și la analiza unor mecanisme concrete de finanțare. Acum, discuția se mută de la acces și contacte la investiții, structuri de finanțare și proiecte concrete. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite are deja o fundație solidă pe componenta politică și de securitate. în ultimul an am lucrat pentru a consolida și dimensiunea sa economică. Obiectivul este clar: mai mult capital american în România, mai multă tehnologie, mai multe investiții și capacități de producție dezvoltate aici', a mai scris Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui seminar internațional dedicat autonomiei financiare locale. 'Provocarea reală nu este alegerea între cele două surse de finanțare - venituri proprii și transferurile de la bugetul de stat - ci identificarea unui echilibru funcțional între solidaritatea financiară națională și responsabilitatea fiscală locală', a transmis Mirela Călugăreanu, președintele Curții de Conturi a României (CCR), citată într-un comunicat al instituției transmis joi AGERPRES. Președintele Curții de Conturi a apreciat că tema seminarului reflectă una dintre cele mai importante provocări ale guvernanței financiare locale, având în vedere, pe de o parte, necesitatea transferurilor de la bugetul de stat pentru susținerea comunităților cu resurse limitate, dar și pericolul care îl reprezintă dependența excesivă de aceste transferuri. Curtea de Conturi a României și Oficiul Național de Audit al Letoniei au organizat, la București, în perioada 23-24 septembrie, seminarul Grupului de lucru EUROSAI pentru Auditul Municipalităților (WGMA), cu tema 'Veniturile proprii ale administrației publice locale (autonomia financiară): între potențialul nevalorificat și dependența de transferurile de la bugetul de stat'. în cadrul seminarului, Oskars Erdmanis, membru al Consiliului Oficiului Național de Audit al Letoniei și președintele Grupului de lucru EUROSAI pentru Auditul Municipalităților, a subliniat că municipalitățile trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate, să facă față noilor provocări și să răspundă nevoilor cetățenilor, iar pentru a realiza acest lucru în mod eficient, acestea au nevoie nu doar de responsabilități, ci și de o capacitate financiară sustenabilă. 'Autonomia financiară nu se rezumă doar la venituri sau la colectarea eficientă a acestora. Ea vizează reziliența, responsabilitatea și capacitatea administrațiilor locale de a genera valoare pe termen lung pentru comunitățile lor. în calitate de auditori, contribuim la furnizarea dovezilor și a perspectivelor necesare pentru luarea unor decizii mai bune și pentru consolidarea încrederii publicului', a afirmat Oskars Erdmanis, citat în comunicat. La rândul său, Jaroslav Ivanco, vicepreședintele Oficiului Suprem de Audit al Slovaciei, a arătat că autoritățile locale puternice, susținute de economii locale solide, au nevoie de venituri proprii suficiente, însă capacitatea acestora de a-și valorifica potențialul este limitată în multe țări. Totodată, Sorin Lazăr, consilier de conturi și șef al Departamentului VI din cadrul Curții de Conturi, a accentuat importanța veniturilor locale pentru consolidarea capacității financiare a autorităților locale, arătând că aceasta reprezintă o temă relevantă pentru toți participanții la seminar, deși țările din care provin auditorii au cadre juridice, sisteme fiscale și administrative diferite. 'Acesta este unul dintre punctele forte ale Grupului nostru de lucru.Prin împărtășirea experiențelor, metodologiilor și constatărilor noastre în audit putem învăța unii de la alții și putem înțelege mai bine modul în care diferite instituții supreme de audit abordează provocări similare', a declarat Sorin Lazăr. în cadrul seminarului, auditorii analizează provocările comune privind relația dintre autonomia financiară a administrațiilor locale și dependența de transferurile de la bugetul central de stat, precum și rolul instituțiilor supreme de audit în evaluarea și îmbunătățirea acestui echilibru. Potrivit organizatorilor, auditurile de performanță și de conformitate pot contribui la identificarea ineficiențelor din sistemele de colectare a veniturilor, evaluarea politicilor și identificarea oportunităților de creștere a veniturilor locale. Totodată, auditurile axate pe veniturile proprii și autonomia financiară pot furniza informații valoroase privind adecvarea cadrelor juridice și instituționale, performanța sistemelor de administrare a veniturilor și echilibrul dintre descentralizarea fiscală și dependența financiară. Potrivit CCR, la deschiderea seminarului au susținut discursuri Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova și președintele Asociației Municipiilor din România, Adrian-Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, precum și Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum de specialitate, vicepreședintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), Doru-Claudian Frunzulică. 'Este foarte important un lucru: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane. Așadar, pentru noi este întotdeauna un privilegiu să privim această hartă și să vedem cât de mare este America de Sud, America Centrală, și unde, cu siguranță, trebuie să avem o prezență. Companiile românești ar trebui să fie mai atente la oportunitățile care există în țările latino-americane. România, Brazilia, Argentina și Peru se află în proces de aderare ca membri cu drepturi depline la OCDE. Foarte important pentru țările noastre, deoarece acest lucru va reprezenta, de asemenea, un impuls pentru relațiile noastre comerciale și economice. Trebuie să folosim toate aceste canale pentru a îmbunătăți și a consolida comerțul nostru, dar și investițiile. România are acum multe domenii în care există bani europeni, iar aceste companii din America Latină ar trebui să profite de oportunitatea de a înființa o firmă în România, pentru că acea firmă devine o companie din Uniunea Europeană care poate accesa miliarde și miliarde din diferitele programe ale Uniunii Europene', a afirmat Frunzulică. Potrivit oficialului, România are numeroase oportunități pentru investiții, iar companiile latino-americane pot obține informații în acest sens din conținutul ghidului investitorului, disponibil pe site-ul ARICE. 'Trebuie să vorbim nu numai despre comerț, deoarece în acest moment relațiile noastre economice cu America Latină se bazează în principal pe comerț. Trebuie să diversificăm acest lucru. Există multe oportunități în prezent de a investi în România. Săptămâna trecută, agenția noastră a organizat reprezentarea economică și comercială a companiilor românești în Ucraina, la Bukovel, unde a avut loc prima întâlnire a acestei noi inițiative, Carpathian 8, cu țările din zona munților Carpați. După cum ne-a informat colegul nostru de la Ukraine Invest, urmează să aibă în prima fază 580 de miliarde (euro, n.r.), ținând cont de investițiile în cooperare cu România, deoarece vom înființa 'joint-venture'-uri în Ucraina pentru reconstrucție, dar și în România, cu companii ucrainene interesate să investească aici. îi invit pe reprezentanții acestor importante țări latino-americane prezente aici să consulte site-ul nostru. Există un ghid al investitorului în România unde veți găsi multe informații utile despre cum se poate investi în România și așa mai departe', a punctat Doru-Claudian Frunzulică. Un alt punct important al relațiilor comerciale ale României are în prim-plan Portul Constanța. 'Portul Constanța este cel mai mare și cel mai important port de la Marea Neagră. Există noi linii de lanțuri de aprovizionare care ajung la Constanța venind din Asia. Multe companii, de exemplu din India recent, din Japonia, chiar și din China, precum și din alte republici din Asia Centrală, și-au stabilit prezența cu firme nu numai în portul Constanța, ci și în nord, aproape de Ucraina. Oamenii privesc spre sfârșitul acestui război și spre începutul construirii unor noi relații economice', a subliniat vicepreședintele ARICE. Acesta a prezentat, în cadrul forumului CCIB, rolul și obiectivele instituției pe care o reprezintă. 'Reprezint Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior în calitate de vicepreședinte, o agenție nou creată, înființată în 2023. Obiectivele ei principale sunt promovarea exporturilor României, atragerea de investiții străine în România, în special investiții străine directe, precum și monitorizarea companiilor românești din străinătate. O să vă spun câteva lucruri despre Invest Romania, care face parte din Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Invest Romania acționează ca un birou unic (one-stop shop). Orice potențial investitor care se adresează ARICE primește toate informațiile necesare, ținând cont de situația economică și comercială și așa mai departe. Și, desigur, posibilitățile de a investi în România într-un mod profitabil. Este o consultanță gratuită. Oamenii noștri de la Invest Romania îl însoțesc pe potențialul investitor și organizează întâlniri cu autoritățile locale sau cu Guvernul. De asemenea, rămân în contact cu investitorul după ce investiția a fost realizată, pentru a sprijini în continuare aceste investiții în România. România a atras în ultimii 10-11 ani peste 120 de miliarde de euro, iar în 2024 am avut cea mai mare creștere a investițiilor străine în comparație cu anul anterior din cadrul Uniunii Europene', a explicat Frunzulică. Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai misiunilor diplomatice din șapte țări latino-americane au participat, joi, la București, la Forumul Doing Business with Latin America, eveniment dedicat oportunităților de afaceri, investițiilor și dezvoltării parteneriatelor dintre companiile românești și cele din America Latină. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa. 'Dorim ca firmele românești să devină mai active pe piețele non-UE. Trebuie să fim prezenți acolo unde există piețe interesante, să înțelegem mai bine mediile de afaceri de acolo și să creăm canale directe de comunicare cu partenerii locali. în acest moment, dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, ținând cont de poziția noastră estică în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, foarte important, prin Marea Neagră și portul Constanța avem o legătură foarte, foarte bună cu toate țările din UE, ținând cont de canalul Dunăre - Main - Rhin, care poate duce până în nordul Europei. America este un spațiu economic divers, cu piețe, sectoare și medii de reglementare diferite. în același timp, oferă oportunități semnificative în domenii precum industria, agricultura, procesarea alimentelor, energia, infrastructura, transporturile, serviciile digitale, tehnologia și inovațiile. Rolul nostru, de Cameră de Comerț, este să sprijinim companiile să navigheze prin această diversitate, să identifice partenerii potriviți și să transforme interesul general în oportunități concrete de afaceri', a afirmat Stocklosa. Potrivit datelor prezentate de către președintele CCIB, Capitala României reprezintă peste 26,4% din comerțul exterior al României. 'Camera de Comerț și Industrie București, cunoscută și sub denumirea de CCIB, este reprezentantul și promotorul intereselor comunității de afaceri din capitala României. Vorbind despre câteva cifre, Bucureștiul este al treilea cel mai mare oraș din regiune, după Istanbul și Atena. Bucureștiul reprezintă mai mult de 26,4% din comerțul exterior al României, 19% din exporturile totale ale țării, 32% din importurile totale ale țării, 44% din companiile cu capital de investiții străine directe din România și, nu în ultimul rând, cea mai importantă cifră: 25,5% din PIB-ul României. Susținem internaționalizarea companiilor românești, iar aceasta este o direcție foarte importantă în activitatea noastră. în acest sens, anul trecut am deschis patru reprezentanțe ale CCIB la Bruxelles, Londra, Chicago și Calgary, iar mai recent am inaugurat noi birouri la Colombo, New Delhi și Tokyo. Privind spre viitor, luăm în considerare și extinderea acestei rețele în America Latină, prin înființarea de reprezentanțe în unele țări din America Latină. Pentru noi, este un pas firesc', a subliniat Iuliu Stocklosa. Oficialul a adus în discuție și acordul comercial UE - Mercosur, pe care l-a catalogat ca fiind foarte important pentru ambele piețe. 'Dacă vorbim despre noul acord comercial UE-Mercosur, acesta este foarte important atât pentru America Latină, cât și pentru piața europeană, ținând cont că în UE avem peste 450 de milioane de cetățeni. Acesta este un loc bun în care ne aflăm acum pentru a juca un rol practic. Acordurile pot crea doar cadre, dar afacerile au nevoie de informații, contacte și parteneri de încredere pentru a valorifica acest cadru al Mercosur și nu numai. Menirea noastră este să consolidăm relațiile dintre oamenii de afaceri din România și cei din țările din America Latină', a precizat Iuliu Stocklosa. Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai misiunilor diplomatice din șapte țări latino-americane participă, joi, la București, la Forumul Doing Business with Latin America, eveniment dedicat oportunităților de afaceri, investițiilor și dezvoltării parteneriatelor dintre companiile românești și cele din America Latină. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026. 'Suma plătită este de 2.131.741,06 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare', se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (-12,2%) și la activitățile hotelurilor și restaurantelor (-11,6%). Potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada menționată au fost înregistrate creșteri în activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (+ 15,9%) și activitățile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană (+0,7%). Pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada ianuarie-iulie 2026, activitatea de servicii de piață prestate populației a scăzut cu 8,4%. în ceea ce privește serviciile de piață prestate populației, serie brută, în luna iulie 2026, față de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o creștere cu 9,9%, datorită creșterilor înregistrate la activitățile hotelurilor și restaurantelor (+14,4%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (+3,5%), activitățile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană (+2,8%) și la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (+1,1%). Pe de altă parte, activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor au scăzut cu 6,3%. Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna iulie 2026, față de luna precedentă, a înregistrat un declin cu 1,3%. Față de iulie 2025, activitatea de servicii de piață prestate populației, serie brută, în luna iulie 2026, a înregistrat o cifră de afaceri cu 8,7% mai mică față de luna iulie 2025, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-20,1%), activitățile hotelurilor și restaurantelor (-10%) și la serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (-2,3%). Creșteri au înregistrat activitățile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană (+12,5%) și activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (+6,8%). Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate activitatea de servicii de piață prestate populației a consemnat o cifră de afaceri în scădere cu 9,3%.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Astfel, cifra de afaceri pe serie brută a fost mai mică cu 2,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-15,7%), activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (-3,6%) și la comerțul cu autovehicule (-3,1%). Pe de lată parte, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a crescut cu 0,2%. în luna iulie 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor a înregistrat o scădere cu 2,8%, pe serie brută, comparativ cu luna precedentă, ca urmare a declinului înregistrat la comerțul cu autovehicule (-9,3%). Creșteri au fost înregistrate în activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (+11,3%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (+11,2%) și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+6,6%). Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, afacerile din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, au scăzut cu 2,5% față de iunie 2026. Comparativ cu luna iulie 2025, volumul total al cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 12,8%, pe serie brută, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu autovehicule (-17,9%), activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (-8,7%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-8,1%) și la comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,8%). Pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna iulie 2026, comerțul auto a înregistrat o cifră de afaceri în scădere cu 10,3% față de luna iulie 2025.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a menținut previziunile privind evoluția economiei românești în 2026 și 2027, în linie cu prognoza din iunie, și avertizează că riscurile de evoluție negativă persistă, potrivit raportului 'Regional Economic Prospects', publicat joi de instituția financiară internațională. După o creștere de 0,7% a economiei României în 2025, BERD se așteaptă la un declin de 0,2% în 2026 și un avans de 1,8% în 2027. 'După un declin sever al economiei în ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru din 2026, în urma unei scăderi de 4,6% a producției industriale, a reculului din servicii și din vânzările cu amănuntul. în contrast, sectorul construcțiilor a crescut, susținut de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Deși dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Inflația a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august 2026, dar rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. Deprecierea leului față de euro, cuplată cu prețurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste', se arată în raportul BERD. După ce s-a atenuat la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar a fost cu 37% mai scăzut în termeni nominali în ianuarie - iulie 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ținta de deficit pe ansamblul acestui an, de 6,2% din PIB, pare realizabilă, previzionează instituția financiară internațională. 'Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor și finalizarea investițiilor finanțate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creștere în semestrul doi. Economia ar urma să se contracteze cu o medie de 0,2% în 2026, apoi să crească cu 1,8% în 2027, în pofida unei probabile scăderi a investițiilor publice. Riscurile de evoluție negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, șocul prețurilor energiei și cererea externă slabă', menționează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Bociu: Exporturile de ovine ar putea fi reluate până la sfârșitul anului
Exporturile de ovine ale României ar putea fi reluate până la sfârșitul anului, în condițiile în care campania națională de vaccinare va debuta în jurul datei de 1 octombrie, a declarat miercuri președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu. 'Dacă ar depinde de mine, mi-aș dori ca de ieri să se reia exporturile. Eu am dat un termen de 1 octombrie, data la care începem să vaccinăm, dar dacă vaccinurile vin pe 27, pe 28 vom începe vaccinarea. (...) Cu cât ne mișcăm mai rapid cu toții la nivel național, cu cât informațiile care sunt transmise către opinia publică sunt cele corecte, credeți-mă că vom reuși să facem pași importanți pentru deblocarea acestor exporturi. în momentul în care vom finaliza vaccinarea la nivel național, vom fi auditați de către reprezentanții Comisiei Europene și sunt convins că se vor debloca exporturile. (...) Consider că până la sfârșitul anului vom putea debloca aceste exporturi', a spus Bociu, într-o conferință de presă. El a estimat că vaccinarea la nivel național împotriva variolei, iar în județele Constanța și Tulcea și împotriva pestei micilor rumegătoare, poate fi finalizată în 30-45 de zile. România are în prezent disponibile aproximativ 1,3 milioane de doze de vaccin gratuit din partea Comisiei Europene, iar necesarul total este estimat la circa 11 milioane de doze, majoritatea fiind pentru vaccinarea împotriva variolei. 'Toată această campanie de vaccinare va fi gratuită din partea statului român. Fermierii nu vor suporta niciun cost pentru această vaccinare. în momentul de față avem un 1,3 milioane de doze de vaccin gratuit. Nu vă ascund faptul că am discutat cu experții de la DG Sante și am rugat să ne dea cât mai mult vaccin gratuit. Poate avem o surpriză să ne trezim cu mai mult vaccin de cât ne-am dori. Colegul meu a discutat astăzi cu reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății și a adresat această solicitare, dacă ne pot pune la dispoziție un vaccin gratuit', a explicat președintele ANSVSA. Totodată, el a transmis că împreună cu ministrul Agriculturii caută cele mai bune variante pentru achiziționarea rapidă a dozelor necesare de vaccin, direct de la guvernele unor țări în care acesta este produs, la cel mai mic preț posibil, și a atras atenția că nu va lăsa 'intermediarii să-și facă de cap'. 'în momentul de față împreună cu domnul ministru căutăm cele mai bune variante, cele mai rapide variante, tocmai de aceea mergem pe varianta de la Guvern la Guvern, pentru a le aduce în România cât mai curând. Să nu creadă cineva că deja se va face un business din asta. Credeți-ne că vom obține cele mai mici prețuri existente la nivel mondial pentru acest vaccin și nu vom lăsa intermediarii să-și facă de cap, deși alții își fac calcule. Nu. Vaccinul va ajunge în România la cel mai mic preț posibil din lume', a explicat Alexandru Bociu. în opinia sa, o doză de vaccin în momentul de față este sub un leu, conform calculelor ANSVSA. Din păcate, acest vaccin nu se poate produce încă în România. Bociu a mai menționat că se discută cu Comisia Europeană și posibilitatea unei susțineri de aproximativ 30% din costurile vaccinării. 'Comisia Europeană, din discuțiile purtate, ne vor susține cu un grant de 30%. Este o altă veste bună pe care o dau în premieră. Sunt discuții să avem un grant de 30% din toate aceste costuri. Credeți-ne că se fac eforturi colective de a găsi cele mai bune soluții pentru România, de a putea ieși cât mai repede din această situație', a explicat el. Potrivit sursei citate, reluarea exporturilor este esențială pentru sectorul ovin, în condițiile în care România și-a extins în ultimii ani piețele externe. 'în ultimii 4 ani de zile am deschis piețe noi, Algeria, care a cumpărat din România anul acesta 630.000 de capete și peste 150.000 de carcase. Marocul, care a cumpărat în ultimii ani din România sute de mii de capete de ovine vii și carcase, Tunisia, este o piață nouă. Toate sunt deschise. în momentul de față nu am identificat nicio țară din Orientul Mijlociu, nicio țară terță care să nu accepte animale vaccinate', a transmis șeful ANSVSA. întrebat dacă vor fi medici veterinari suficienți pentru această campanie de vaccinare, Bociu a menționat că se va lucra împreună cu medicii concesionari, iar dacă va fi nevoie va disloca din sistem, pentru că este o 'stare de urgență pentru noi'. '100% avem medici concesionari și dacă nu sunt suficienți, pentru că este o stare de urgență pentru noi, în toată România, dacă va fi nevoie, voi disloca medicii veterinari din direcțiile sanitare veterinare, din laboratoare, de la ANSVSA, cu mine în frunte, vom merge și vom efectua aceste manopere de vaccinare. Suntem medici veterinari și unii dintre nori au crescut în coteț', a mai spus președintele ANSAVSA. ANSVSA a transmis că implementarea Planului de Acțiune, elaborat în urma consultărilor și recomandărilor experților europeni din cadrul EuVET, reprezintă o condiție pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale. Autoritatea subliniază că măsurile nu afectează schimburile comerciale cu carne, carcase, lapte și produse lactate provenite din zonele libere, iar unitățile de abatorizare și procesare își pot desfășura activitatea fără restricții. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Petrescu (ASF): Reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere, potrivit OCDE
Un raport recent al OCDE descrie o economie mondială care pare să fi intrat într-o perioadă în care excepția riscă să devină regulă, iar reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'Am parcurs cel mai recent raport interimar al OECD, sugestiv intitulat Weathering Successive Shocks. Dincolo de prognozele privind creșterea economică sau inflația, documentul descrie ceva mai profund, o economie mondială care pare să fi intrat într-o perioadă în care excepția riscă să devină regulă, iar reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere. OCDE estimează o creștere a PIB global de 2,9% în 2026 și de 3% în 2027, într-un context dominat de incertitudini geopolitice, costuri energetice ridicate, modificări ale politicilor comerciale și dobânzi pe termen lung care, în multe economii, au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii 15 ani sau chiar mai mult. în același timp, dezvoltarea sectorului inteligenței artificiale continuă să susțină producția, investițiile și comerțul internațional, devenind un factor important de stimulare a activității economice', precizează Petrescu, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Potrivit documentului citat de șeful ASF, piețele financiare continuă să funcționeze într-un mediu relativ favorabil, iar OCDE constată că dinamica creditării și evoluția piețelor de acțiuni susțin încă activitatea economică. în același timp, evaluările ridicate din anumite sectoare, creșterea randamentelor obligațiunilor suverane și așteptările foarte ambițioase privind investițiile în tehnologie obligă investitorii și autoritățile de supraveghere să păstreze o perspectivă lucidă asupra riscului. 'Pentru noi, ca autoritate de supraveghere financiară, una dintre concluziile raportului are o relevanță aparte. OCDE subliniază explicit că protejarea stabilității financiare presupune supraveghere atentă și continuarea dezvoltării unor cadre de reglementare solide pentru intermediarii financiari nebancari și pentru criptoactive, inclusiv prin reducerea deficitului de date existent în aceste zone. Este o observație care confirmă cât de mult s-a schimbat natura supravegherii financiare. Riscurile nu pot fi izolate în interiorul granițelor unui sector, ci se pot transmite rapid între piețe, tehnologii, clase de active și jurisdicții', a precizat Alexandru Petrescu. în context, el explică faptul că raportul OCDE vorbește, în fond, despre necesitatea de a construi instituții și piețe capabile să absoarbă șocurile fără să își piardă funcțiile esențiale iar aceasta este una dintre marile provocări ale acestei perioade. 'Pentru o autoritate precum ASF, această perspectivă înseamnă supraveghere prudentă, reglementare adaptată noilor realități și angajați cu competențe solide, pentru a inspira încredere într-o economie în care incertitudinea a devenit parte a peisajului', a subliniat președintele ASF. AAGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Parlamentul a adoptat modificări și clarificări la schemele de ajutor de stat destinate crescătorilor de suine și de bovine (minister)
Parlamentul României a adoptat modificările aduse legislației privind schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.
ITM București a aplicat sancțiuni de peste două milioane de lei pentru cazuri de muncă nedeclarată
Inspectorii de muncă au aplicat amenzi de peste două milioane de lei unor companii care desfășurau activități fără a avea încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă. Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) București, transmis miercuri AGERPRES, în perioada 14 - 22 septembrie
Codirlașu (CFA Romania): Este posibil ca anumiți investitori străini să fi vândut din obligațiunile deținute în lei
Este posibil ca anumiți investitori străini să fi vândut din obligațiunile deținute în lei pentru a se retrage de pe piața din România, iar aceasta să fi dus la deprecierea cursului, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'Eu m-aș uita la două evenimente care cr
Leonardo Badea (BNR): Sentimentul economic este în același timp cauză și semnal pentru evoluția economiei
Sentimentul economic este în același timp cauză, prin influența asupra deciziilor de consum, economisire și investiții, și semnal pentru evoluția viitoare a economiei, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol dedicat rolului indicatorilor de sentiment. 'Atunci când analizăm me
Vaslui: Provocările din industria HORECA și promovarea turismului regional, discutate la Gala 'Descoperă Nord-Est'
Reprezentanți ai industriei HORECA din România, Republica Moldova, Ucraina, Turcia și Olanda, alături de autorități locale din zona Moldovei, participă, miercuri, la Vaslui la cea de-a 11-a ediție a evenimentului Gala Turismului 'Descoperă Nord-Est'. Evenimentul este organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Centrul Regional de
Jakubowicz (AAFBR): Nu este cazul să discutăm despre o prăbușire a leului, mai degrabă despre o depreciere graduală și controlată
Moneda națională s-a depreciat în raport cu euro, dar recordul de miercuri, care depășește cu un singur ban nivelul maximum din 6 mai, nu indică o prăbușire a leului, ci mai degrabă o depreciere graduală și controlată, consideră președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz. 'Din perspectiva economică, trebuie spus foarte clar ce este și ce nu este recordul de astăzi, care depășește cu un singur ban maximumul din 6 mai. Variația zilnică este de 0,27%, iar deprecierea cumulată față de nivelul din aprilie este de aproximativ 3,7%. Nu este cazul să discutăm despre o prăbușire a leului, mai degrabă despre o depreciere graduală și controlată. BNR a tolerat-o de fiecare dată când șocul a fost intern și mai ales de natură politică. Diagnosticul corect îl dă comparația regională, în condițiile în care, în aceeași zi, randamentul titlurilor românești pe 10 ani a urcat la 7,2%, în timp ce randamentele din Polonia, Cehia și Ungaria au scăzut. Riscul este, prin urmare, idiosincratic, specific României, și nu unul regional sau global. Investitorii evaluează credibilitatea guvernării, nu stocul de ajustare deja realizat. Aici apare paradoxul pe care trebuie să-l explicăm publicului, și anume că deficitul cash este în scădere semnificativă față de anul trecut, iar inflația a coborât la 6,2%. Cu toate acestea, leul se depreciază. Explicația ține de priorități: piața nu mai cumpără rezultatele trecute, acum cumpără predictibilitate. Pentru piață contează trei lucruri: un guvern cu puteri depline, rectificarea bugetară și, mai ales, un buget pe 2027 care să continue consolidarea', a explicat miercuri, pentru AGERPRES, Jakubowicz. El a afirmat că efectele nu trebuie nici minimizate, nici dramatizate. 'O depreciere persistentă se transmite parțial în prețuri, deci reduce spațiul BNR pentru relaxarea dobânzii de politică monetară. Vulnerabilitatea este reală, pentru că economia se află deja în zona de risc stagflaționist semnalată chiar de conducerea BNR. Recomandarea mea pentru companii este gestiunea riscului, nu speculația. Firmele cu costuri sau datorii în euro și venituri în lei ar trebui să își revizuiască clauzele de preț și să ia în calcul instrumente de acoperire a riscului valutar. Persoanelor fizice le recomand să nu cumpere euro în panică', a mai spus Flavius Valentin Jakubowicz. Moneda națională s-a depreciat miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,2788 lei, în urcare cu 1,41 de bani (+0,27%) față de cotația precedentă, de 5,2647 lei. Este cea mai slabă cotație a leului în raport cu euro din acest an. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iași: Patronatul Concordia vrea ca mediul de afaceri să fie la masa deciziilor pentru perioada 2028-2034
Confederația Patronală Concordia face apel la mediul de afaceri să conștientizeze importanța dialogului cu autoritățile și partenerii sociali, într-un moment în care România se află în fața unor decizii care vor influența evoluția economică a țării pentru următoarea decadă. Apelul a fost lansat, miercuri, în cadrul celei de-a doua ediții a Concordia Hub Est - Forum pentru dezvoltare, eveniment la care au participat peste o sută de reprezentanți ai companiilor, autorități publice locale și mediul academic. Pe parcursul evenimentului, discuțiile au abordat infrastructura și conectivitatea, investițiile publice, capitalul uman și oportunitățile legate de reconstrucția Ucrainei și noul cadru financiar european 2028-2034. 'România nu are o strategie economică clară. Iar când totul e strategic, nimic nu mai e de fapt strategic. La fel cum, atunci când totul e prioritar, nimic nu mai e cu adevărat prioritar. Efortul nostru, al mediului de afaceri, este să construim împreună cu decidenții, mediul academic și toți partenerii Concordia care înțeleg că lumea se schimbă noua strategie economică și de competitivitate a României', a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia. Acesta a declarat jurnaliștilor că evenimentul vine la o săptămână după ce Confederația Concordia a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri cere Guvernului, Parlamentului și partidelor politice un angajament ferm pentru competitivitatea economiei românești în perioada 2028 - 2034. El a atras atenția și asupra riscului ca România să repete, în noul exercițiu bugetar european, greșelile din actualul ciclu de finanțare. 'PNRR s-a închis pe 31 august cu peste 4.500 de investiții nerecepționate la nivel național. Riscăm să intrăm în noul cadru european 2028-2034 cu același tipar', a precizat directorul executiv al Confederației Patronale Concordia. Pe parcursul zilei de miercuri, dezbaterile au fost organizate pe trei paneluri. Unul dintre acestea, dedicat mediului de afaceri, a analizat avantajele competitive ale regiunii și principalele obstacole în calea investițiilor și a productivității. Un al doilea panel a fost dedicat autorităților publice, cu președinți de consilii județene și primari din regiune, a discutat rolul administrației în accelerarea dezvoltării Regiunii Est, de la infrastructură și predictibilitate administrativă la integrarea în noul cadru financiar european. Panelul dedicat capitalului uman, cu participarea Universității 'Alexandru Ioan Cuza' și a Universității Tehnice 'Gheorghe Asachi' din Iași, alături de angajatori din regiune, a abordat modul în care mediul academic și companiile pot colabora mai eficient pentru a reduce deficitul de forță de muncă și competențe. AGERPRES / (A, AS - redactor: Daniela Malache, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)
ANSVSA: Un nou transport ilegal de ovine, oprit de Poliție în județul Alba
Echipajele Poliției Române au interceptat, în noaptea de marți spre miercuri (22/23 septembrie), în orașul Alba Iulia, un camion care transporta clandestin aproximativ 200 de ovine, dintre care 50 de capete reprezentau tineret ovin, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat transmis AGERPRES. 'La fața locului au fost chemați de urgență inspectorii din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba, care au preluat imediat cazul pentru evaluarea riscurilor și aplicarea primelor măsuri legale. în urma verificărilor amănunțite, s-a descoperit că transportul se efectua cu încălcarea flagrantă a normelor sanitare veterinare, cea mai gravă abatere fiind lipsa elementelor de identificare (crotalii) în cazul tineretului ovin, fapt ce reprezintă o abatere gravă de la normele de trasabilitate', se precizează în comunicat. Potrivit instituției, principalele abateri de la legislație constatate de către inspectori sunt: lipsa elementelor de identificare (crotalii) pentru cele 50 de capete de tineret ovin; absența certificatelor de sănătate care să ateste starea efectivului; lipsa formularului de mișcare, document obligatoriu pentru orice deplasare de animale. Autoritățile au identificat exploatația de proveniență a animalelor, în localitatea Zlatna, și au dispus returnarea de urgență a întregului transport la punctul de plecare. De asemenea, întrucât statusul de sănătate al ovinelor este complet necunoscut, acestea vor fi izolate și vor fi menținute separat, în condiții stricte de carantină. în acest moment, inspectorii DSVSA Alba, însoțiți de către reprezentanți ai Poliției, se află la exploatația de origine, unde realizează o inspecție tehnică detaliată a întregului efectiv și au demarat o anchetă extinsă. 'Transportul ilegal de animale, fără documente justificative, reprezintă un atac direct la adresa întregului sector zootehnic românesc și pune în pericol siguranța veterinară a țării, mai ales în contextul eforturilor pe care le depunem în prezent, atât la nivel național, cât și european. Un singur transport clandestin poate genera riscuri epidemiologice majore, capabile să declanșeze focare devastatoare de Pesta Micilor Rumegătoare sau Variolă Ovină și Caprină. Nu vom tolera nicio abatere de la lege, motiv pentru care controalele în trafic vor continua cu o intensitate maximă în perioada următoare', a declarat, în comunicat, președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu. Autoritatea avertizează că toleranța este zero în fața unor astfel de fapte care pun în pericol siguranța întregului sector zootehnic național, iar persoanele care vor fi găsite vinovate vor fi sancționate dur la finalizarea anchetei aflate în desfășurare, riscând amenzi extrem de mari. Astfel, pe lângă sancțiunile contravenționale severe, legislația prevede măsuri complementare: vehiculele folosite pentru transportul ilegal pot fi confiscate și animalele provenite din circuite clandestine și fără trasabilitate nu vor beneficia de niciun fel de despăgubiri din partea statului în cazul în care se va impune eutanasierea lor. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Florin Jianu: IMM-urile au înregistrat pentru prima dată în acest an un spor negativ al angajărilor
întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au înregistrat pentru prima dată în acest an un spor negativ al angajărilor, numărul persoanelor care au plecat din companii fiind mai mare decât cel al angajărilor, a declarat, miercuri, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, Florin Jianu, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP', ediția a doua. 'Avem pentru prima oară în acest an un spor negativ în ceea ce înseamnă angajările. Adică mai mulți oameni care au plecat din companie decât angajările făcute și asta, cu siguranță, contribuie la sentimentul prezentat astăzi. Dacă anii anteriori aveam un spor pozitiv în ceea ce înseamnă angajările, în acest an, foarte multe dintre ele s-au stopat. Oameni care pleacă din companie, am văzut și rata șomajului care e în creștere, deja cu un punct procentual. Foarte multe contracte de muncă închise sau puse pe hold. Cam aceasta este situația în ceea ce înseamnă întreprinderile mici și mijlocii', a declarat Florin Jianu. El a făcut o paralelă între evoluția angajărilor din rândul IMM-urilor și sentimentul economic al populației, subliniind că situația de pe piața muncii contribuie la percepția privind evoluția economiei. De asemenea, el a declarat că este nevoie de un guvern valid. 'Aș încheia și eu, sigur, adresând, pentru că avem și mass media aici, adresând public același mesaj pe care-l repetăm de câteva luni de zile, anume necesitatea unui guvern valid, pentru că, dacă vorbim de percepție, de certitudini sau de incertitudini, e cu siguranță nevoie de un guvern cu puteri depline de negociere, care să ia decizii în ceea ce înseamnă mediul economic, în ceea ce înseamnă mediul social care să transmită încredere și fac încă o dată apel să decidem o dată să avem un guvern și să putem să măsurăm în continuare și să vedem că indexul acesta va fi în creștere în perioada următoare', a spus Florin Jianu. Potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP (ISE), un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie. 'între iunie și septembrie, Indexul Sentimentului Economic al populației (ISE) se modifică foarte puțin. Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate. Datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 ne arată că intrăm într-o etapă de 'normalizare a incertitudinii economice'. Nu în sensul că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile vor persista, exprimând astfel o formă de reziliență', a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, într-un comunicat. ISE urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației, inclusiv evoluția veniturilor, așteptările privind veniturile familiei, evoluția prețurilor, percepția asupra propriei situații economice și disponibilitatea de a realiza anumite achiziții sau investiții. Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
ANOFM: Operatorii economici oferă 34.352 de locuri de muncă la nivel național
Angajatorii pun la dispoziție, în această săptămână, 34.352 de locuri de muncă vacante la nivel național, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, cele mai multe posturi sunt oferite pentru: conducător auto transport rutier (3.848); manipulant mărfuri (1.900); curier (1.866); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (1.641); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (1.285); agent de securitate (1.275); lucrător comercial (1.213); muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (693); montator subansamble (675); fierar betonist (541). Totodată, dintre cele 34.352 locuri de muncă vacante, 2.036 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 6.630 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, 7.148 pentru persoanele cu studii profesionale, iar restul de 18.538 pentru persoanele fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. ANOFM precizează baza de date cu posturile vacante la nivel național este dinamică și se actualizează în timp real în funcție informațiile declarate de către angajatori, de valabilitatea ofertelor, precum și de numărul repartițiilor emise în vederea ocupării. Oferta detaliată poate fi accesată pe site-ul www.anofm.ro, la secțiunea Locuri de Muncă Vacante. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
România și Bavaria vor să dezvolte proiecte comune în industria securității și apărării
România și Bavaria urmăresc dezvoltarea cooperării în industria securității și apărării, prin proiecte comune de dezvoltare și producție, transfer tehnologic, investiții și integrarea companiilor în lanțurile europene de aprovizionare, susțin reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, AHK România, împreună cu Camera de Comerț și Industrie pentru Munchen și Bavaria Superioară (IHK Munchen) și Ministerul Economiei, Dezvoltării Regionale și Energiei din Bavaria, au organizat la Munchen o conferință dedicată cooperării dintre România și Bavaria în industria securității și apărării. 'Evenimentul a confirmat faptul că România poate avea un rol mai amplu decât cel de piață de desfacere, și anume poate fi partener de producție, cercetare, mentenanță și inovare pe flancul estic al NATO. Baza industrială, competențele în software, inteligență artificială, inginerie și securitate cibernetică, precum și poziția strategică a țării completează ecosistemul bavarez de universități, companii industriale, IMM-uri specializate și startup-uri tehnologice. 'România nu este doar o simplă piață. Este și un hub de producție competitiv. Avem aici o combinație foarte bună și un potențial excelent pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale', a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România, citat în comunicat. Conform sursei citate, volumul schimburilor comerciale dintre Bavaria și România a crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii, ajungând la aproape 8 miliarde de euro în 2025. 'Peste 1.000 de companii bavareze au relații de afaceri cu România, care se numără astfel printre cei mai importanți 15 parteneri comerciali ai Bavariei la nivel mondial. în Bavaria activează aproximativ 200 de companii din industria securității și apărării, cu circa 50.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de aproximativ 9,5 miliarde de euro. în România, peste 100 de companii sunt deja active în acest sector. Un exemplu concret este livrarea către România, de către compania bavareză Quantum Systems, a 56 de drone de recunoaștere Vector AI, în valoare de aproape 46 de milioane de euro, achiziție finanțată prin programul european SAFE', se menționează în comunicat. Ministrul bavarez al economiei, dezvoltării regionale și energiei, Hubert Aiwanger, a subliniat importanța cooperării cu România în actualul context. 'Bavaria și România sunt legate deja de o poveste economică de succes. Industria securității și apărării capătă în prezent tot mai multă importanță la nivel mondial. Sperăm la instaurarea cât mai curând a păcii în Ucraina; cu toate acestea, trebuie să ne îmbunătățim capacitatea de apărare, inclusiv prin cooperarea cu România', a declarat Hubert Aiwanger. Oficialul bavarez a arătat că cele două părți urmăresc și conectarea lanțurilor valorice. 'Trebuie să fim capabili să ne apărăm, pentru a nu fi nevoiți să ne apărăm. Bavaria și România urmăresc nu doar schimbul de produse, ci și conectarea lanțurilor valorice, prin integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile de aprovizionare bavareze și valorificarea oportunităților oferite de piața românească pentru dezvoltarea unor parteneriate industriale pe termen lung', a adăugat ministrul bavarez. La rândul său, ministrul român al economiei, Irineu Darău, a arătat că parteneriatul trebuie să conducă la investiții și rezultate concrete. 'Semnarea protocolului de cooperare dintre România și Bavaria marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului economic bilateral, cu accent pe investiții, producție locală, transfer tehnologic, digitalizare și integrarea companiilor românești în lanțurile valorice europene. Cooperarea în domeniul apărării este privită nu doar prin prisma achizițiilor, ci și ca motor pentru dezvoltarea capacităților industriale din România, crearea de locuri de muncă specializate și modernizarea bazei tehnologice. Ne dorim mai multă producție în România, mai multă tehnologie transferată în România și un rol mai puternic pentru companiile românești în lanțurile valorice europene', a subliniat reprezentantul român, evidențiind obiectivul unor rezultate economice concrete și durabile. în contextul nevoii Europei de a construi lanțuri de aprovizionare mai reziliente și de a intensifica parteneriatele între state de încredere, România își propune să devină o platformă regională pentru investiții, producție și proiecte comune, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei, se mai precizează în comunicat. în cadrul conferinței au fost analizate și domeniile în care cooperarea industrială ar putea fi aprofundată. 'Participanții în panel au evidențiat necesitatea localizării producției și mentenanței, a integrării furnizorilor români în proiectele marilor companii europene și a accelerării inovării în domenii precum apărarea aeriană, dronele și sistemele anti-dronă, senzoristica, comunicațiile securizate, inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile spațiale. Totodată, aceștia au atras atenția că viteza de dezvoltare trebuie corelată cu standarde stricte de calitate și siguranță, cu proceduri de autorizare mai eficiente și cu soluții de finanțare adaptate ciclurilor lungi de producție', se mai precizează în comunicat. Evenimentul a făcut parte din programul delegației de afaceri la nivel înalt dedicate dezvoltării cooperării industriale în domeniul apărării și securității. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ștefureac (INSCOP Research): Populația internalizează și încearcă, cumva, să se adapteze la situația creată
Populația pare să fi internalizat și încearcă să se adapteze la incertitudinea și criza politică prelungită, iar datele agregate indică mai degrabă o formă de reziliență decât o îmbunătățire semnificativă sau o prăbușire a sentimentului economic, a declarat, miercuri, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP', ediția a doua. 'Datele agregate nu ne arată o îmbunătățire semnificativă, nu ne arată nicio prăbușire, ci mai degrabă o formă de reziliență în care, cumva, incertitudinea e parcă normalizată. Ca să o spun în termeni foarte neaoși începem să ne obișnuim cu această stare și să fim, cumva, rezilienți. Cel puțin asta ne transmit datele pe o multitudine de indicatori și datele agregate. Adică pare că populația, cumva, dincolo de toate veștile nu grozave din mediul politic, dincolo de această stare prelungită de criză politică, internalizează și încearcă, cumva, să se adapteze la situația creată. De aceea nu vedem nicio prăbușire', a explicat Remus Ștefureac. El a menționat că orice măsurătoare sociologică la nivelul populației generale culege diverse tipuri de influență. 'Când măsurăm sentimentul, în acest caz sentimentul economic al populației, nu al managerilor, nu al antreprenorilor, nu al specialiștilor, probabil în cei 1.100 de respondenți am avut poate și 2-3-5 oameni specializați, statistic reprezentați în acest eșantion. Această percepție este influențată de un cumul de factori, inclusiv criză politică, inclusiv, eu știu, alte informații cu care cetățenii interacționează și, evident, elementele foarte concrete care au legătură cu propriul lor comportament, cu interacțiunea, să spunem, cu prețurile, cu așteptările generice. Criza politică, evident, influențează acest tip de percepții', a precizat el. La rândul său, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat faptul că populația se adaptează chiar și în vremuri de război, pentru că trebuie să supraviețuiască. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, a menționat, în context, că există un ecart între statistici și percepții, iar diferența nu trebuie ignorată, ci analizată. Potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP (ISE), un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie. Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor stagna, față de 8,5% în iunie, iar 4,3% estimează o scădere a acestora, comparativ cu 3,8% în iunie. Ponderea non-răspunsurilor a fost de 1,8%, față de 3,1% în iunie. ISE urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației, inclusiv evoluția veniturilor, așteptările privind veniturile familiei, evoluția prețurilor, percepția asupra propriei situații economice și disponibilitatea de a realiza anumite achiziții sau investiții. Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%. Rezultatele integrale ale celei de-a doua ediții a ISE au fost prezentate miercuri, 23 septembrie, la Academia de Studii Economice din București. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Pistol: Peste 1.477 km de drumuri de mare viteză sunt în exploatare; trebuie să dovedim că putem administra ceea ce am construit
Peste 1.477 de kilometri de drumuri de mare viteză sunt în prezent în exploatare în România, iar următoarea etapă nu va mai fi definită doar de extinderea rețelei, ci și de modul în care aceasta este întreținută, monitorizată și adaptată noilor cerințe, a declarat miercuri directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. Declarațiile au fost făcute la cea de-a 43-a ediție a Reuniunii șefilor de secții ai CNAIR, desfășurată la Brașov, discursul directorului general al companiei fiind publicat pe pagina de Facebook a instituției. 'Astăzi vreau să pornim de la o realitate simplă: am construit. Peste 1.477 km de drumuri de mare viteză sunt astăzi în exploatare, iar CNAIR a ajuns la un nivel fără precedent în ultimii 36 de ani în implementarea proiectelor mari de infrastructură. Acum trebuie să dovedim că putem administra ceea ce am construit. Următoarea etapă nu va mai fi definită doar de extinderea rețelei, ci și de modul în care o întreținem, o monitorizăm și o adaptăm noilor cerințe de mobilitate, siguranță și sustenabilitate. Trei piloni vor decide viitorul companiei noastre: digitalizarea, întreținerea și oamenii', a afirmat Pistol. în ceea ce privește digitalizarea, șeful CNAIR susține că sistemele inteligente de monitorizare și soluțiile bazate pe inteligență artificială trebuie să devină 'noua normalitate'. 'Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare, iar drumurile trebuie să țină pasul. Sistemele inteligente de monitorizare, senzorii integrați în poduri și viaducte, bazele de date pentru urmărirea ciclului de viață al infrastructurii și soluțiile bazate pe inteligență artificială pentru planificarea mentenanței trebuie să devină noua normalitate. Și nu doar în teren: digitalizarea proceselor de la CNAIR Central este la fel de urgentă, pentru că pierdem prea mult timp în hârtii și proceduri suprapuse. Parapetele deteriorate, semnalizarea, marcajele, degradările carosabilului nu așteaptă proceduri - așteaptă intervenții prompte, adaptate situației din teren', a precizat directorul general al CNAIR. Referindu-se la întreținerea infrastructurii, Pistol a atras atenția asupra costurilor în creștere generate de extinderea rețelei. 'Astăzi nu mai putem lucra ca acum 20 de ani. O rețea de peste 18.000 km, din care 1.477 km de drumuri de mare viteză (autostradă și drum expres), presupune costuri tot mai mari pentru întreținere, monitorizare, reparații și modernizare. Trebuie să găsim permanent soluții financiare pentru utilaje moderne - echipamente de înaltă precizie, cu tehnologii GPS și sisteme laser - și să integrăm eficient metodele clasice cu cele moderne', a adăugat Pistol. Directorul general al CNAIR a semnalat, totodată, deficitul de personal, în condițiile în care aproape 10% dintre posturile companiei sunt blocate. 'Știu că presiunea de pe umerii dumneavoastră este uriașă, iar deficitul de personal este o realitate tot mai dură, cu care ne confruntăm pe măsură ce dăm în circulație noi kilometri. Am susținut și susțin, în toate instanțele administrative, că o rețea în creștere nu poate fi administrată cu o schemă de personal care este subdimensionată și care are aproape 10% din posturi blocate. Avem nevoie de ingineri și de muncitori care, împreună cu noile tehnologii, să formeze echipe tot mai dinamice și mai performante. Responsabilitatea este uriașă pentru noi toți, decidenți sau personal de execuție', a menționat șeful CNAIR. Totodată, Pistol a solicitat ca structurile companiei să fie pregătite cu utilajele și materialele necesare pentru intervenții în sezonul rece. 'Și pentru că responsabilitatea începe cu ce urmează imediat: se apropie sezonul rece, vreau ca iarna să ne găsească pregătiți. Cu utilajele necesare și cu stocuri suficiente de sare, clorură de calciu și soluție ecologică, astfel încât să intervenim prompt acolo unde situația o va cere. Anul acesta, mai mult ca oricând, trebuie să suplinim constrângerile bugetare prin viziune managerială, profesionalism în teren și capacitate de anticipare. CNAIR trebuie să devină tot mai mult un etalon - nu doar în implementarea proiectelor, ci și în întreținerea infrastructurii. Este un rezultat pe care îl datorăm țării, mai ales în actualul context geopolitic volatil, în care România are nevoie ca economia ei să fie conectată și să funcționeze', a mai afirmat directorul general al CNAIR. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Consiliul Concurenței a câștigat definitiv procesul cu Albalact pentru amenda de 9,91 milioane de lei
Tribunalul București a confirmat definitiv amenda în valoare de 9,91 milioane lei (aproximativ 2 milioane euro) aplicată de Consiliul Concurenței companiei Albalact, pentru că a refuzat să colaboreze în timpul unei inspecții inopinate, prin acordarea accesului la informații, a anunțat miercuri autoritatea de concurență. Conform sursei citate, inspecția s-a derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piața producției și comercializării untului. 'Reamintim că, în urma inspecției inopinate desfășurate la sfârșitul lunii martie 2023, autoritatea de concurență a sancționat companiile Albalact S.A., Covalact SA și Dorna Lactate SA, pentru că nu au permis inspectorilor de concurență accesul la anumite conturi de e-mail sau corespondențe utilizate de către angajații sau reprezentanții firmelor', se precizează în comunicat. Totodată, pentru a determina companiile să ofere acces la informații, s-au impus acestora amenzi în valoare totală de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere, sumă calculată de la data comunicării sancțiunii până la data la care vor permite accesul reprezentanților instituției la informațiile și documentele solicitate, menționează autoritatea. 'Prin această hotărâre, Consiliul Concurenței a câștigat definitiv toate cele trei procese în care Albalact SA, Covalact SA și Dorna Lactate SA au contestat sancțiunile aplicate pentru obstrucționarea inspecțiilor', se mai arată în document. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate, precizează sursa citată. Potrivit legii concurenței, inspectorii de concurență pot solicita orice fel de informații legate de obiectul investigației, iar companiile care refuză să coopereze cu instituția sau care obstrucționează activitatea acesteia în desfășurarea investigațiilor sunt sancționate cu amendă de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Dăianu: Prima urgență a țării este să avem guvern; predicția mea este că S&P nu se va grăbi cu un downgrade
Prima urgență a României o reprezintă formarea unui guvern, iar agenția de rating S&P nu se va grăbi, cel mai probabil, să retrogradeze ratingul suveran al țării, consideră președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. 'Și acum, care este urgența? Prima urgență a țării este să avem guvern. Și aș mai spune ceva: predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică care va continua această ajustare fiscal-bugetară. Adică de o politică care să arate că în România s-a înțeles cât de gravă era situația în 2025 și că vom continua să mergem în direcția bună', a spus Dăianu, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sentimentului Economic NewMoney - INSCOP', ediția a doua. în opinia sa, faptul că România a intrat în ultima decadă din septembrie și că nu are un guvern reprezintă un eșec. 'Sunt oameni, lideri din încă guvernul interimar, care vorbesc despre faptul că e mai bine să lămurim apele prin alegeri anticipate. Măi oameni, în primul rând alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână. Da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul', a atenționat președintele Consiliului Fiscal. Acesta a făcut referire și la premierul desemnat de către președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, menționând că acesta are nevoie de sprijinul PSD. 'Lăsați-l pe Siegfried Mureșan. El are nevoie de sprijinul PSD-ului și nu prea a avut o retorică menită să invite la un sprijin din partea PSD-ului. Deci, una este să fi politician la Bruxelles, altceva este să fi politician în România', a subliniat Daniel Dăianu. Totodată, președintele Consiliului Fiscal a afirmat că, anul acesta, este posibil ca România să înregistreze o recesiune de 1%, dar anul viitor economia să consemneze o creștere de 2%. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)
ROBOR la trei luni a urcat, miercuri, la 5,85%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,85% pe an, de la 5,84% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 5,94% pe an, de la 5,93% pe an, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,99%, de la 5,98%, în ședința anterioară. în ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,56% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)