Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
TollRo devine operațional de la 1 octombrie; rovinieta și tariful de drum, achitate prin noul sistem
Platforma TollRo va deveni operațională de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, iar rovinieta, tichetul de rută și tariful TollRo vor putea fi achitate exclusiv prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică, potrivit unui comunicat de presă al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Etapa de testare a platformei, începută la 15 septembrie, se va încheia pe 29 septembrie. în perioada de testare, aplicația mobilă și portalul au fost utilizate în condiții reale, iar funcționalitățile și fluxurile de plată au fost monitorizate și optimizate pe baza sugestiilor utilizatorilor, susțin reprezentanții CNAIR. TollRo se aplică vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, concepute pentru transportul de marfă, precum și vehiculelor de transport mixt asimilate acestora, care circulă pe rețeaua de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România. Tariful se calculează în funcție de distanța parcursă, masa vehiculului, clasa EURO și tipul de drum. Utilizatorii vor putea achita tariful TollRo fie printr-un tichet de rută, plătit în avans pentru un traseu stabilit înaintea călătoriei, fie prin tarifare în funcție de distanța parcursă. în acest ultim caz, traseul este înregistrat prin aplicația mobilă TollRo, iar plata se face din portofelul electronic. De la 1 octombrie, plata și gestionarea serviciilor se vor putea face prin portalul www.etoll.ro și aplicația mobilă TollRo, disponibilă gratuit pentru iOS și Android. Rovinieta va putea fi cumpărată și de la distribuitorii autorizați, punctele de vânzare CNAIR și punctele de trecere a frontierei, precum și prin SMS. Rovinietele cumpărate până la 30 septembrie prin sistemul actual își păstrează valabilitatea până la data înscrisă pe acestea. Nu este necesară achiziția unei noi roviniete, iar verificarea în trafic se va face automat. Vânzarea prin sistemul actual va fi oprită la 30 septembrie, ora 23:59, iar începând cu 1 octombrie, ora 00:00, toate rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise exclusiv prin platforma TollRo. Plata TollRo prin furnizorii de servicii de taxare electronică (SETRE), interoperabilă cu sistemele de taxare din Uniunea Europeană, va fi disponibilă începând cu 15 ianuarie 2027. Informații despre TollRo, tarife, rețeaua de drumuri și modalitățile de plată sunt disponibile pe portalul oficial etoll.ro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
ANPC a amendat cu peste 4,2 milioane de lei agenți economici din diverse sectoare de activitate
Comisarii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat, în perioada 21-25 septembrie, amenzi totale de peste 4,2 milioane de lei, în urma controalelor efectuate la nivel național, în sectorul alimentar și nealimentar, alimentație publică și la unitățile de învățământ preșcolar cu program prelungit. Astfel, ca urmare a verificărilor, au fost acordate 820 de avertismente (valoarea totală a produselor verificate a depășit 5,3 milioane de lei), s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme (în cuantum de peste 110.000 de lei), oprirea temporară de la comercializare a unor produse de peste 330.000 de lei, precum și oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 27 de operatori economici. în total, au fost aplicate 965 de amenzi contravenționale, ce au depășit valoarea de 4,2 milioane de lei. Potrivit unui comunicat al ANPC, transmis vineri AGERPRES, principalele neconformități constatate în timpul controalelor au fost: produse de origine animală (carne și produse din carne) cu data-limită de consum depășită; produse oferite spre comercializare, depreciate calitativ ca urmare a arsurilor produse în timpul preparării; carne și organe cu acumulări de lichid sangvinolent în ambalaje; carne, produse din carne și pește cu depuneri considerabile de gheață, fenomen asociat cu deteriorarea caracteristicilor de calitate; lipsa autorizațiilor necesare; - prize electrice desprinse din perete, prezentând un risc pentru siguranța utilizatorilor; elemente decorative tip perete vegetal, realizate din material plastic, care nu permit igienizarea corespunzătoare a suprafețelor; elemente decorative care prezentau risc de desprindere. în plus, s-au mai observat lipsa afișării și avizării meniului oferit, precum și lipsa menționării substanțelor cu potențial alergen și a declarației nutriționale, dar și întreținerea necorespunzătoare a blocului alimentar, cu acumulări grosiere de impurități, depuneri de grăsime și reziduuri alimentare. De asemenea, la unii operatori economici erau probleme cu depozitarea apelor minerale în condiții de expunere directă la razele solare și la temperatura mediului ambiant, cu utilizarea echipamentelor/ustensilelor cu grad ridicat de uzură, prezentând acumulări de rugină, resturi alimentare și depuneri grosiere de arsură, precum și cu produse de origine vegetală depreciate calitativ, prezentând depuneri de mucegai, urme de lovire și strivire. în același timp, au fost descoperite: produse alimentare fără elemente de identificare și caracterizare, necesare asigurării trasabilității; deficiențe de informare, precum absența traducerilor în limba română a informațiilor existente pe eticheta textilelor; întreținerea necorespunzătoare a spațiilor de agrement, constatată prin lipsa unor părți componente, existența unor elemente de siguranță insuficiente sau deteriorate, degradarea zonelor de alunecare și prezența unor elemente metalice, care pot prezenta risc de accidentare pentru utilizatori. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Vișan (CCIR): Deficitul de specialiști calificați rămâne o problemă majoră în România
Costurile salariale au crescut mai repede decât productivitatea muncii, iar deficitul de specialiști calificați rămâne o problemă majoră, a susținut secretarul general adjunct al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Bogdan Vișan, în cadrul unui eveniment referitor la economia românească. Potrivit unui comunicat de presă al CCIR, transmis vineri AGERPRES, dezbaterile organizate, pe 23 septembrie, alături de Coface România, s-au concentrat pe provocările majore ale IMM-urilor: profitabilitatea într-un context economic dinamic, accesul la finanțare și construirea unor parteneriate de afaceri durabile. 'Costurile salariale au crescut mai repede decât productivitatea muncii, iar deficitul de specialiști calificați rămâne o problemă majoră. în fața acestor provocări, rolul CCIR nu este doar de a constata, ci de a pune la dispoziția companiilor soluții care să transforme riscurile în oportunități. Certificatul Excellent SME, dezvoltat în parteneriat cu Coface, oferă firmelor un avantaj competitiv major în negocierea unor termene de plată mai bune și în obținerea de linii de finanțare. România nu trebuie să rămână o piață de consum, ci să devină o bază de producție. Prin misiuni economice, participări la târguri internaționale și parteneriate cu organizații similare din întreaga lume, ajutăm companiile să își securizeze canale de export pentru produsele cu valoare adăugată mare și să atragă investiții care aduc tehnologie', a spus Vișan, în deschiderea evenimentului. La rândul său, Ana Crăciun, Business Information & Debt Collection Director la Coface România, a prezentat analiza 'De la consum la investiții. Riscuri, oportunități și impact sectorial', iar concluzia generală este că 'investițiile sunt vedeta anului 2026'. 'Investițiile publice sunt estimate la aproximativ 31 de miliarde de euro, dintre care două treimi finanțate din fonduri europene. însă nu este vorba doar despre absorbție, ci despre ce facem cu aceste fonduri și în ce investim. Investițiile publice trebuie urmate de investiții private, iar pentru asta România trebuie să devină mai competitivă. Economia românească traversează o perioadă de ajustare, dar avem și semnale încurajatoare', a subliniat Crăciun. Specialista în consultanță a adăugat că pentru anul 2027, compania pe care o reprezintă anticipează o revenire a creșterii economice, iar companiile care își gestionează atent riscurile și își aleg cu grijă partenerii de afaceri vor fi primele care vor valorifica această revenire. AGERPRES/(AS - redactor. Daniel Badea, editor. Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
AMOFM București: Peste 8.100 de persoane au fost angajate în primele opt luni ale acestui an
Un număr de 8.124 de persoane, din care 3.960 de sex feminin, au fost încadrate în primele opt luni ale anului prin intermediul Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București, a anunțat vineri instituția. Din totalul persoanelor ocupate în această perioadă, 3.238 au fost peste 45 de ani (peste 55 ani, 1.099), 2.819 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 1.628 au între 30-35 de ani, 175 au între 25 și 30 de ani (din care 104 tineri NEETs), iar 264 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care 163 tineri NEETs). Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe, au studii liceale 3.184, studii profesionale 1.615, în timp ce 2.133 sunt cu studii superioare. Din numărul total de persoane încadrate în perioada menționată, prin intermediul AMOFM București, 2.199 (27,07%) fac parte din categoria celor greu ocupabile. Instituția precizează că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele AMOFM București. Pentru integrarea pe piața muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în baza de date a agenției pentru ocuparea forței de muncă, în a cărei rază au domiciliul sau reședința, beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată ulterior. în perioada 1 ianuarie - 31 august 2026, numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidență ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecției sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 15.673 persoane. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut la 3,26% în august
APIA: Producătorii vitivinicoli mai pot depune cereri pentru investiții până la 19 octombrie
Producătorii vitivinicoli mai pot depune până la 19 octombrie 2026 cereri de finanțare pentru investiții, prin două intervenții pentru care sunt disponibile fonduri totale de 11,044 milioane de euro, a anunțat vineri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). ''APIA reamintește producătorilor vitivinicoli că sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile IS-V-02 - 'Investiții în active corporale și necorporale' și IS-V-07 - 'Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin' se încheie la data de 19 octombrie 2026'', se arată în comunicat. Pentru sesiunea din acest an sunt alocate 9,348 milioane de euro pentru intervenția IS-V-02 - ''Investiții în active corporale și necorporale'' și 1,695 milioane de euro pentru IS-V-07 - ''Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin''. Potrivit APIA, până la 25 septembrie 2026 au fost depuse, în cadrul celor două intervenții, 12 cereri de finanțare, cu o valoare totală de peste 4,166 milioane de euro. Dintre acestea, 10 cereri, în valoare de 3,988 milioane de euro, au fost depuse pentru intervenția IS-V-02, reprezentând 28,44% până la atingerea pragului de 150% din bugetul stabilit. Pentru intervenția IS-V-07 au fost depuse două cereri, în valoare de 178.535,78 euro, reprezentând 7,02% până la atingerea pragului de 150% din buget. APIA îi încurajează pe producătorii vitivinicoli interesați să își pregătească și să depună cererile de finanțare și documentele justificative în timp util, în conformitate cu condițiile prevăzute în ghidurile aferente celor două intervenții. Informațiile privind sesiunea de depunere din 2026, ghidurile aferente, accesul la sistemul informatic și defalcarea bugetului pe proiecte de achiziții complexe și simple sunt disponibile pe site-ul APIA. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Vevera (ICI București): AI este prietenul nostru, dar în același timp și inamicul nostru
Inteligența Artificială (AI) este prietenul nostru, dar în același timp și inamicul nostru, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), Adrian-Victor Vevera. ''în fiecare zi apar dezbateri despre AI, despre om și AI, despre infrastructură, despre tot și despre hibrid, pentru că, știți, AI devine parte a lumii. Este de necrezut și devine parte a industriei auto. Devine o conversație necesară atunci când introducem AI în viața noastră și introducem AI în viața noastră prin dispozitive, prin tot ceea ce facem în spațiul digital. Este prietenul nostru, dar în același timp este și inamicul nostru. Surprinde foarte bine această conversație necesară momentul pe care l-am atins în relația noastră cu AI: un mediu AI condus de om. Este o tehnologie. Nu putem lăsa controlul unei tehnologii, dar deja s-a întâmplat. Am văzut în Ucraina drone care își folosesc 'ochiul' ca să aleagă victima, să aleagă ținta. în același timp, cu AI-ul agentic, toată lumea știe, devine un factor de decizie. Este foarte greu de înțeles cât de greu este pentru un om să trăiască asta. Dar oamenii sunt foarte leneși. Vrem confort și ca cineva să facă pentru noi ceea ce vrem să facem în fiecare zi'', a spus Vevera. în viziunea expertului, stadiul strategic de astăzi pentru o organizație este să integreze AI în fiecare operațiune, într-o viziune pe termen lung axată pe competitivitate și performanță. ''Pentru viitor, folosind AI etic este obligatoriu, este nevoie de competențe, de securitate cibernetică și de guvernanță și, foarte important, de capacitatea de a adopta tehnologia fără a trebui să construim întreaga infrastructură de la zero. Astăzi, a avea acces la o aplicație AI este relativ ușor. Oricine poate cumpăra unelte AI. Construirea unei capacități reale de AI, însă, este mult mai dificilă. Și trebuie să înțelegem această diferență între a construi capacitatea de AI și a folosi AI ca serviciu. Pentru că AI este egal cu energia și, astfel, devine o problemă legată de energie. Doar în cazul Google, 12% din totalul energiei din Statele Unite provenea de la un Data Center al companiei. Aceasta este următoarea generație, pentru că acum construim prima infrastructură în România. Face parte din al treilea val al centrului european de AI și sperăm ca, începând de anul viitor, să devină complet operațional. Suntem parte a Rețelei Europene pentru Centre AI, dar principala problemă pentru noi a fost să avem energia'', a menționat șeful ICI-București. Acesta a adăugat că atunci când discutăm despre AI, vorbim despre seturi de date. ''Avem seturi de date bune sau seturi de date otrăvite. Dacă folosim seturi de date otrăvite, putem schimba cu 180% percepția și răspunsul tuturor acestor aplicații. Putem înțelege când AI are halucinații, dar este greu pentru tinerii care și-au făcut temele cu AI să înțeleagă că AI halucinează. Este foarte greu. Când unii studenți vin la mine cu o lucrare, folosind cuvinte ChatGPT sau altceva, pot simți că folosește AI. Nu este rău pentru un student să folosească AI. Este foarte bine să înțeleagă cum pot folosi AI, dar este mai bine dacă pot face diferența între halucinație și adevăr. Să facă diferența între calea ireală și adevăr'', a punctat Adrian-Victor Vevera. Specialiști în tehnologie au participat, vineri, la conferința cu tema ''Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation'', organizată de Center for Economy & Society (CES) Bucharest. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Expert: AI înlocuiește mai mult de 50% dintre sarcinile pe care le facem astăzi
Câștigul salarial mediu net la nivel național a crescut anul trecut cu 307 lei, la 5.266 lei (statistică)
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, în timp ce câștigul mediu net a ajuns 5.266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri. Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2025, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+94,3%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+72,6%), intermedieri financiare și asigurări (+71,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%), respectiv în administrație publică (+35,0%). Pe de altă parte, cele mai mici valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu media pe economie s-au consemnat în sectoarele: hoteluri și restaurante (-37,3%), alte activități de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-21,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-17,2%), respectiv în tranzacții imobiliare (-15,5%). Potrivit datelor INS, pentru anul 2025, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 246,3% față de anul 1990, mai mic cu 2,6 puncte procentuale față de anul precedent. Datele statistice oficiale arată că salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 4,8% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 8.489 lei (față de 8.921 lei al salariaților bărbați). în expresie netă, salariații femei au câștigat cu 5,2%, respectiv cu 278 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (5120 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 5.398 lei al salariaților bărbați). Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (+40%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+27,1%), industria prelucrătoare (+20,6%), telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+17,2%), comerț cu ridicata și cu amănuntul (+15,0%), respectiv în alte activități de servicii (+10,7%). în profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2025 s-a situat sub media pe economie în 35 județe. Astfel, cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Botoșani (4.059 lei, cu 22,9% sub media pe economie), Teleorman (4.066 lei, cu 22,8% sub media pe economie), Vrancea (4.114 lei, cu 21,9% sub media pe economie), Bistrița-Năsăud (4.130 lei, cu 21,6% sub media pe economie), Vâlcea (4.138 lei, cu 21,4% sub media pe economie), respectiv în Vaslui (4.160 lei, cu 21% sub media pe economie). La polul opus, câștiguri salariale medii nete lunare peste media pe economie s-au înregistrat în Municipiul București (7.150 lei, cu 35,8% peste media pe economie), respectiv în județele Cluj (6.263 lei, cu 18,9% peste media pe economie), Timiș (5.823 lei, cu 10,6% peste media pe economie), Iași (5.355 lei, cu 1,7% peste media pe economie), Ilfov (5.317 lei, cu 1% peste media pe economie), Sibiu (5274 lei, cu 0,2% peste media pe economie) și Brașov (5.272 lei, cu 0,1% peste media pe economie). Potrivit datelor INS, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2025 a fost 9.126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+20,7%), tranzacții imobiliare (+19,4%), comerț cu ridicata și cu amănuntul, respectiv hoteluri și restaurante (+12,2% pentru fiecare în parte), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+11,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (+11,3%), respectiv în intermedieri financiare și asigurări (+11,1%). ''în vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, comerț cu ridicata și cu amănuntul, construcții, hoteluri și restaurante, respectiv agricultură, silvicultură și pescuit'', precizează INS în comunicatul transmis AGERPRES. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+93,9%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+73,0%), intermedieri financiare și asigurări (+72,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+64,6%), respectiv în industria extractivă (+26,7%). Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-38,8%), alte activități de servicii (-34,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-22,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport, respectiv activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,6% pentru fiecare în parte). în anul 2025, numărul mediu al salariaților a fost 5526,4 mii persoane. Ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale, numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2025 cu 73.200 persoane comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,4% din totalul salariaților (respectiv 2898,0 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 37.900 persoane, iar cel al salariaților femei cu 35.300 persoane. Activitățile din construcții și industria extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaților acestor activități economice. Principalele activități economice în care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (79,6%), învățământ (72,7%), intermedieri financiare și asigurări (70,3%), hoteluri și restaurante (60,2%), administrație publică (60,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (59%). Potrivit statisticii, repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (65,1%) (44,9% în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale). în sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 32,5% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) doar 2,4%. Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul (+28.000 persoane), sănătate și asistență socială (+14.300 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+12.100 persoane), construcții (+11.300 persoane), hoteluri și restaurante (+7.800 persoane), tranzacții imobiliare (+5.600 persoane). La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat în industria prelucrătoare (-17.500 persoane), administrația publică (-4.500 persoane), respectiv în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-1.500 persoane). Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2025 a fost 5,761 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 8.500 persoane, din care 7.700 persoane au fost salariați bărbați. în profil teritorial, efectivul salariaților a crescut față de sfârșitul anului precedent în regiunile: București-Ilfov (+8.000 persoane), Nord-Est (+6.400 persoane), Nord-Vest (+5.200 persoane), respectiv Centru (+2.800 persoane). în celelalte regiuni, efectivul salariaților s-a diminuat comparativ cu finalul anului precedent, astfel: cu 6.800 persoane în regiunea Vest, cu 3.100 persoane în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 2.800 persoane în regiunea Sud-Muntenia, respectiv cu 1.200 persoane în regiunea Sud-Est. în regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,8% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia (3,0%), Vest (2,9%), respectiv Centru (2,5%). Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,3%) au fost: Centru (39,0%), Sud-Muntenia (37,5%), Nord-Vest (36,6%), Vest (36,4%), Sud-Vest Oltenia (34,6%), respectiv Sud-Est (32,5%). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (62,0% față de 45,4% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,0% față de 19,9% ponderea la nivel național). La sfârșitul anului 2025, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (77,4%) și a înregistrat o creștere cu 0,5% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80,5% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 0,6% față de anul precedent. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Expert: AI înlocuiește mai mult de 50% dintre sarcinile pe care le facem astăzi
Inteligența Artificială (AI) înlocuiește mai mult de 50% dintre sarcinile pe care le facem astăzi, iar noua tehnologie trebuie să ne amplifice calitățile și să fie o extensie a ceea ce putem face, a valorii și expertizei noastre, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, Mohammed Benzakour, specialist în transformare organizațională și în adopția AI. ''îmi pare rău că o spun așa, dar de fapt AI înlocuiește mai mult de 50% din sarcinile pe care le facem astăzi. Și asta se bazează pe studii de la World Economic Forum, unele de la toate aceste institute de cercetare care afirmă că, în următorii cinci până la zece ani, mai mult de 50% din sarcinile care fac parte din joburile voastre în fiecare zi vor fi automatizate. Așa că iată, chiar dacă nu vă schimbați jobul, jobul va avea o influență asupra voastră, fie că sunteți în marketing, fie că sunteți în vânzări, fie că sunteți în HR, nu aveți de ales. Atunci dacă ia 50% din munca voastră, ce rămâne cu voi? Deci, vorbim despre o criză de identitate. Când merg la universități, mulți studenți se întreabă de ce ar mai trebui să obțină o diplomă, fie că este un master, fie că este un MBA, fie că este chiar o diplomă avansată. în cartea mea dezvolt ideea despre cum să învățăm AI, cum să evaluăm, cum să construim acea cunoaștere și să construim viitorul în regiunile care vor fi conduse de oameni. AI trebuie să ne amplifice calitățile și să fie o extensie a ceea ce putem face, a valorii noastre, a expertizei noastre și a modului în care colaborăm împreună'', a subliniat expertul. Potrivit specialistului, există un entuziasm în legătură cu AI, ''pentru că realizăm pentru prima dată că putem accesa 20 de ani de cunoștințe în trei secunde''. ''Gândirea mea despre modul în care AI transformă societatea noastră, dar și viața personală, a început acum doi ani. Cred că, la fel ca dumneavoastră, am fost uimit. Am fost lovit când ChatGPT mi-a arătat pentru prima dată capacitățile sale în 2022 și cred că m-a determinat să mă întreb pe mine însumi, să regândesc modul în care îmi fac munca și să-mi reconstruiesc cu adevărat rolul și valoarea mea în societate. Am vorbit la multe conferințe la nivel internațional, în Dubai, în Europa. Am avut oportunitatea să întâlnesc mulți lideri, investitori, CEO, studenți. Merg la universități și văd ceva în comun. Am văzut entuziasm, pentru că realizăm pentru prima dată că putem accesa 20 de ani de cunoștințe în trei secunde. Cine nu este entuziasmat de asta? Hai să fim entuziasmați. Putem cu toții să investim ca Warren Buffett și să fim un agent mâine și să începem să devenim mai bogați, nu-i așa? în același timp, am văzut frică... Și asta venea de la toată lumea. Am văzut frica de a fi înlocuiți, frica de a fi provocați în fiecare zi, frica de a nu înțelege unde sunt limitele mele'', a afirmat Bezankour. Mohammed Benzakour face parte din top 0,01% al utilizatorilor de AI la nivel global, cu peste zece ani de experiență în cadrul Microsoft, LinkedIn și Deloitte. Acesta a consiliat guverne, companii și universități în adoptarea inteligenței artificiale și transformarea forței de muncă. Experiența sa se regăsește în lucrarea ''Human-Led, AI-Enabled: A Practical Guide to Thriving in the AI Era'', lansată și în România. Specialiști în tehnologie participă, vineri, la conferința cu tema ''Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation'', organizată de Center for Economy & Society (CES) Bucharest. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Vevera (ICI București): AI este prietenul nostru, dar în același timp și inamicul nostru
Ministerul Economiei lucrează la adaptarea legislației românești la Regulamentul European privind închirierea pe termen scurt
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) lucrează la adaptarea legislației românești pentru armonizare cu regulamentul European 1028/2024, privind închirierea pe termen scurt, a declarat, vineri, Alin Grigore, director general în cadrul ministerului, la un eveniment de specialitate. ''Din perspectiva digitalizării, ce încercăm noi la minister și la ce lucrăm în ultima perioadă, cu FIHR, cu Consiliul Consultativ, cu celelalte patronate reprezentative sau organizații non-guvernamentale, este în primul rând la adaptarea legislației românești pentru a ne pune la punct cu regulamentul European 1028/2024, privind închirierea pe termen scurt. Aici, bineînțeles, este important pentru că, din anumite perspective, aceste unități de cazare de tipul apartamentelor și camerelor de închiriat pot reprezenta poate chiar o concurență neloială pentru industria hotelieră, pentru pensiuni, pentru unitățile mari în general de cazare, iar, pe de altă parte, în anumite situații, pot reprezenta chiar un posibil risc pentru turiști', a spus Alin Grigore, la conferința ''Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact''. El a menționat că este importantă eliminarea structurilor de cazare aflate în clădiri cu risc seismic de pe platformele de rezervare. ''Revenind la regulamentul european, acesta are două componente, bineînțeles. Pe de o parte, el trebuie să ofere un număr unic de înregistrare pentru unitățile de cazare de tip apartamente și camere de închiriat, ceea ce este o provocare, inclusiv pentru noi la minister, în sensul în care, în România, știți foarte bine că toate unitățile care oferă servicii de cazare turistice, ele ar trebui să fie clasificate. Drept urmare, dacă avem unități care nu au un certificat de clasificare, ele sunt în afară a legii. Evident, colegii de la direcția de control, dacă identifică astfel de situații, merg și sancționează. Pe de altă parte, un lucru poate și mai important ar fi acela că, tot prin adaptarea legislației la acest regulament, platformele ar urma să ne comunice, atât nouă cât și la nivel european, informații despre turiști, nu neapărat despre turiști individual, că nu acesta este rolul regulamentului, ci mai degrabă de a avea informații agregate despre cum arată cele mai importante piețe turistice pentru România, despre durata sejurului, iar astfel ne putem adapta și noi politicile publice în funcție de aceste informații'', a afirmat Alin Grigore. De asemenea, acesta a menționat că se lucrează la fișa digitală de cazare, iar MEDAT se află în legătură la alte instituții pentru că este un domeniu care ține inclusiv de siguranța națională. ''Un al treilea punct despre care aș vrea să vă vorbesc astăzi, deși nu are atât de multă legătură poate cu zona de digitalizare, de tehnologie, de inteligență artificială, însă este un mecanism prin care ulterior cred că putem atinge astfel de subiecte, este cel al înființării unei organizații de management al destinației la nivel național. Avem în momentul de față aproape 50 de astfel de organizații, majoritatea sunt instituite la nivel local sau la nivel județean, una singură la nivel regional, însă cred cu tărie că este nevoie de un asemenea instrument, de un OMD național, care practic se pună la aceeași masă, la masa deciziilor, mediul privat pe de o parte și statul pe de altă parte, în încercarea de a promova mai bine destinația România, de a avea campanii poate mult mai bine țintite și acest lucru vă mărturisesc că ne-ar ajuta foarte mult inclusiv pe noi, pentru că știm că de multe ori poate mediul privat este mult mai flexibil, mult mai angrenat în ceea ce înseamnă realitatea de la firul ierbii, așadar cred că un astfel de instrument poate avea doar efecte benefice pentru țara noastră. Aici avem iarăși un grup de lucru la minister. Zic eu că am avansat destul de bine, cel puțin în ultimele luni'', a mai spus Alin Grigore. Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) organizează vineri conferința ''Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact'', eveniment dedicat transformărilor generate de digitalizare și inteligență artificială în industria ospitalității. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Bursa de la București se afla pe creștere, vineri, după o oră de la debutul tranzacțiilor
Bursa de Valori București (BVB) se afla pe creștere, vineri, la o oră de la debutul tranzacțiilor, cu un rulaj de 16,74 milioane de lei (3,17 milioane de euro). Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de 0,99%, iar indicele BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, consemna un avans de 0,94%. Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a crescut cu 0,91%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK, a urcat cu 0,86%. Indicele BET-FI, al SIF-urilor, era în creștere cu 0,45%, iar BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, consemna un avans de 1,10%. De asemenea, indicele BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, s-a apreciat cu 0,27%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale acțiunilor erau înregistrate de Fondul Deschis de Investiții Globinvest Energy&Financials ETF, cu 4,39%, Șantierul Naval Orșova, cu 3,20%, și Prebet, cu 2,86%. Pe de altă parte, în scădere se aflau acțiunile Patria Bank, cu 4,29%, Novere Capital, cu 3,94%, și Christian '76 Tour, cu 3,37%. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
ROBOR la trei luni a crescut, vineri, la 5,97%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 5,97% pe an, de la 5,93% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 6,03% pe an, de la 6,01% pe an, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 6,09%, de la 6,07%, în ședința anterioară. în ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,56% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2026. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut la 3,26% în august
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,01 puncte procentuale în august față de luna precedentă, până la 3,26%, iar numărul total de șomeri a ajuns 260.919 de persoane, a anunțat, vineri, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul șomerilor înregistrați, 61.718 au fost șomeri indemnizați și 199.201 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 3.960 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 2.930 de persoane față de luna precedentă precizează ANOFM. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii august se prezintă astfel: 72.498 de șomeri provin din mediul urban și 188.421 de șomeri provin din mediul rural. Numărul șomerilor femei la 31 august 2026 era de 127.510 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 133.409 de persoane. Cei mai mulți șomeri aveau vârsta de peste 55 ani (65.981), urmați de cei cu vârsta între 40 - 49 de ani (61.052), la polul opus se aflau persoanele între 25 - 29 de ani (14.675). ''Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (28,48%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 33,17% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 5,09%'', se arată în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * AMOFM București: Peste 8.100 de persoane au fost angajate în primele opt luni ale acestui an
Afacerile din comerțul cu ridicata au scăzut cu 0,4% în primele șapte luni din acest an (INS)
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut, în primele șapte luni din acest an, atât ca serie brută (-0,4%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-0,2%), comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, în 2026, până la finele lunii iulie, declinul afacerilor, ca serie brută, a fost cauzat de scăderile înregistrate la comerțul cu ridicata nespecializat (-15%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-11,3%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-7,9%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-4,7%) și la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-4,2%). Creșteri au înregistrat: comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+10,3%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+7,2%) și comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+6,7%). Ca serie ajustată, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut, pe ansamblu, cu 0,2%, în primele șapte luni din acest an față de intervalul similar din 2025. Datele INS relevă faptul că, în iulie 2026 vs iulie 2025, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, ca serie brută, a scăzut cu 6,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-24,7%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-23,5%), comerțul cu ridicata nespecializat (-23,0%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-7,3%) și la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-2,6%). Creșteri au înregistrat: comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+9,4%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+7,6%) și comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+0,5%). Conform INS, cifra de afaceri din același domeniu de activitate, dar ca serie ajustată, a scăzut cu 4,6%,de la un an la altul. Raportat la luna iunie 2026, în iulie anul curent, afacerile rezultate din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) au crescut cu 8,7%, serie brută, datorită creșterilor înregistrate la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (+116,9%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+7,6%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+ 4,4%), comerțul cu ridicata nespecializat (+2,7%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (+0,8%) și la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (+0,6%). Scăderi au înregistrat: comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-3,2%) și activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-0,4%). Totodată, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, ca serie ajustată, s-a diminuat cu 1,3%, în iulie 2026, comparativ cu datele din iunie, același an. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
INS: Veniturile medii lunare au fost de 9.444 lei/gospodărie în trimestrul I 2026; cheltuielile au totalizat 8.015 lei
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul I 2026, de 9.444 lei pe gospodărie, în scădere cu 0,9% față de trimestrul IV 2025, în termeni nominali, potrivit datelor publicate vineri de Institutul National de Statistica (INS). Pe persoană, veniturile totale medii lunare au ajuns la 3.908 lei, în creștere cu 2% față de trimestrul IV 2025. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 3,2%, iar cele pe o persoană cu 6,1%. Pe de altă parte, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul I 2026, în termeni nominali, de 8.015 lei pe o gospodărie (3.316 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,9% din veniturile totale, în scădere cu 346 lei pe o gospodărie față de trimestrul IV 2025. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 4,5%, iar cele pe o persoană au crescut cu 7,5%. Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul I 2026, de 8.996 lei lunar pe o gospodărie (3.722 lei pe o persoană) în creștere cu 0,6% față de trimestrul IV 2025, iar veniturile în natură de 448 lei lunar pe o gospodărie (185 lei pe o persoană), în scădere cu 23,7% față de trimestrul IV 2025. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.682 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (70,8% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2026, respectiv 68,1% în trimestrul IV 2025). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.999 lei lunar pe o gospodărie (21,2% în trimestrul I 2026, respectiv, 20,0% în trimestrul IV 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură de 448 lei lunar pe o gospodărie (4,7% în trimestrul I 2026, respectiv, 6,2% în trimestrul IV 2025), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (0,9% în trimestrul I 2026, respectiv, 1,2% în trimestrul IV 2025) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (3,8% în trimestrul I 2026, respectiv, 5,0% în trimestrul IV 2025). în ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul I 2026 a fost de 10.496 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.676 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul I 2026, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,2%, mai mare cu 9 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 22,4%, mai mare cu 2 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 7,6% în mediul rural, de 2,5 ori mai mare față de cea din mediul urban. Potrivit datelor INS, cheltuielile bănești medii lunare au fost, în trimestrul I 2026, de 7.652 lei pe o gospodărie (3.166 lei pe o persoană), mai mici cu 3% față de trimestrul IV 2025. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în trimestrul I 2026, a fost, în medie, de 363 lei lunar pe o gospodărie (150 lei pe o persoană), în scădere cu 23,2% față de trimestrul IV 2025. în trimestrul I 2026, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.644 lei lunar pe o gospodărie (58,0%) și transferurile către administrația publică și către fondurile publice și private de asigurări sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor de 2.972 lei pe o gospodărie (37,1%). Cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost în trimestrul I 2026 de 99 lei pe o gospodărie (1,2%). INS menționează că mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. în mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 8.839 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 39,1%, cu 5,2 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 7,8%, de 3,3 ori mai mare decât în mediul urban. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.456 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (31,4%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de trimestrul IV 2025). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 943 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 20,3%, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de trimestrul IV 2025 și de cele pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței în valoare de 317 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 6,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2025. Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (311 lei pe o gospodărie) și cele pentru transport (312 lei pe o gospodărie) au deținut fiecare o pondere de 6,7% în cheltuielile totale de consum medii lunare, în scădere cu 1,8 puncte procentuale, respectiv cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul IV 2025. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat la cheltuielile pentru educație de numai 23 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare atât în trimestrul I 2026, cât și în trimestrul IV 2025). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Statistică: Afacerile din serviciile de piață prestate întreprinderilor au scăzut cu 1,9% în primele șapte luni
Serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor au înregistrat o cifră de afaceri în scădere, la nivelul primelor șapte luni din acest an, comparativ cu 2025, atât ca serie brută (-1,9%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-2,6%), conform datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2026, ca serie brută, au fost raportate scăderi în activitățile de transporturi (-3,2%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-2,4%) și în activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-1,7%). La polul opus, au înregistrat creșteri activitățile de comunicații și activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (+3,5%, fiecare). Potrivit sursei citate, în primele șapte luni din acest an, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, ca serie ajustată, s-a diminuat cu 2,6% față de aceeași perioadă din 2025. Datele INS evidențiază că, în luna iulie a acestui an față de intervalul similar din anul precedent, afacerile rezultate din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, ca serie brută, au scăzut pe ansamblu cu 5,1%, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri din activitățile de transporturi (-8,3%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-7,1%) și din activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-2,1%). Creșteri au înregistrat: activitățile de comunicații (+6,5%) și activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (+5,8%). Ca serie ajustată, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a scăzut cu 4,7%, de la un an la altul. Raportat la iunie 2026, în iulie 2026, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, ca serie brută, a scăzut cu 5,1%, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri din activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (-10,7%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-8,4%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-3,0%) și din activitățile de transporturi (-1,7%). Activitățile de comunicații au crescut cu 2,5%. Totodată, afacerile consemnate în același tip de servicii, ca serie ajustată, au scăzut pe ansamblu cu 3,8%, în luna iulie din acest an față de luna precedentă. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Codirlașu (CFA România): Indicatorul de încredere a scăzut în august, pe fondul înrăutățirii anticipațiilor privind economia
Indicatorul de încredere a scăzut în luna august, în contextul înrăutățirii anticipațiilor de evoluție a economiei românești, susține președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. ''Indicatorul de încredere a scăzut în luna august, în contextul înrăutățirii anticipațiilor de evoluție a economiei românești. Consistent cu înrăutățirea încrederii în economie s-au înrăutățit și anticipațiile de evoluție a cursului de schimb și a ratelor de dobândă. De asemenea, participanții anticipează continuarea situației de stagflație (inflație ridicată combinată cu stagnare economică)'', a declarat Adrian Codirlașu, într-un comunicat transmis joi AGERPRES. Astfel, Indicatorul de încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 4,8 puncte în luna august, la valoarea de 39,5 puncte. Indicatorul condițiilor curente a rămas constant, iar cel al anticipațiilor a scăzut cu 7,2 puncte, atingând valoarea de 40,8 de puncte. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2027) s-a redus ușor față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior, ajungând la 6,09%, iar 84% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia. în ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,3122 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,3628 lei pentru un euro. Sondajul CFA anticipează o creștere a economiei românești de numai 0,1% în acest an și un deficit bugetar de 5,8% din PIB. ''Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a scăzut față de exercițiul anterior cu 0,2 puncte procentuale și a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 5,8% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 au rămas în jurul lui 0% (0,1%), fiind înregistrate și opinii de recesiune. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 63% în următoarele 12 luni'', menționează CFA România. Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 47% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, iar restul este împărțit în mod egal (câte 26%) între scădere și creștere. De asemenea, 63% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 32% că sunt corect evaluate. în contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 87 de dolari/baril. ''însă incertitudinea rămâne la un nivel ridicat'', se mai arată în sondajul CFA. Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 15 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente, referitoare la mediul de afaceri și piața muncii, și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie. Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale. Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA). în prezent, Asociația are peste 265 de membri, deținători ai titlului de CFA. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
FIHR organizează vineri conferința ''Ospitalitate Inteligentă 2026''
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) organizează vineri conferința ''Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact'', eveniment dedicat transformărilor generate de digitalizare și inteligență artificială în industria ospitalității. Potrivit organizatorilor, dezbaterile vor aborda utilizarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială pentru eficientizarea operațiunilor și creșterea competitivității hotelurilor, transformarea profesiilor din ospitalitate și adaptarea competențelor, precum și măsurile pentru atragerea, dezvoltarea și retenția angajaților, într-un sector care se confruntă în continuare cu un deficit de personal. La conferință sunt așteptați reprezentanți ai Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Muncii și Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă București, precum și reprezentanți ai unor companii din turism și de pe piața muncii. Ministerul Muncii va prezenta stadiul actualizării Clasificării Ocupațiilor din România (COR) și procesul de actualizare a unui cod COR pentru a reflecta titulaturile căutate de tinerii candidați. O altă temă vizează recrutarea de personal din străinătate, inclusiv pașii și costurile procesului și țările din care hotelurile românești recrutează personal, în timp ce reprezentanții Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului vor aborda calendarul legislativ al digitalizării obligatorii pentru operatorii hotelieri și termenele de conformare. Conferința este organizată în cadrul proiectului ''FIHR: Focus pe Inovare, Harmonizare și Reprezentare - Proiect pentru Viitorul Sectorului'', cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European Plus, în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: FIHR - Federatia Industriei Hoteliere din Romania / Facebook.com ** Citeşte şi: Ministerul Economiei lucrează la adaptarea legislației românești la Regulamentul European privind închirierea pe termen scurt
Specialiști în tehnologie participă vineri la o conferință dedicată adopției AI
Cum se schimbă deciziile din organizații odată cu adopția Inteligenței Artificiale (AI), ce competențe devin necesare și ce oportunități poate crea România în acest domeniu, sunt temele abordate vineri în cadrul conferinței 'Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation', organizată de CES Bucharest. Evenimentul îi va avea ca invitați pe Mohammed Benzakour - specialist în transformare organizațională și adopția AI, cu peste zece ani de experiență în cadrul Microsoft, LinkedIn și Deloitte, și pe Adrian-Victor Vevera - director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București). 'Recunoscut ca făcând parte din top 0,01% al utilizatorilor de AI la nivel global, Mohammed Benzakour are peste 10 ani de experiență în cadrul Microsoft, LinkedIn și Deloitte și a consiliat guverne, companii și universități în adoptarea inteligenței artificiale și transformarea forței de muncă. Experiența sa se regăsește în lucrarea Human-Led, AI-Enabled: A Practical Guide to Thriving in the AI Era, prezentată în premieră exclusivă în România în cadrul evenimentului. Adrian-Victor Vevera va aduce în discuție dezvoltarea ecosistemului românesc de AI și oportunitățile pe care RO AI Factory, prima infrastructură națională de inteligență artificială, construită de ICI București, le generează pentru mediul de business și ecosistemele asociate', se arată în comunicatul de presă al organizatorilor. De asemenea, la conferință vor fi prezenți lideri din mediul de business, reprezentanți ai companiilor din IT, precum și specialiști în tehnologie. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Transportatorii solicită amânarea cu șase luni a aplicării TollRo
Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra și Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum cer amânarea cu șase luni, până la 1 aprilie 2027, a aplicării TollRo, arătând că, pe 1 octombrie, statul începe să sancționeze transportatorii pentru un sistem pe care nici el nu l-a terminat. 'TollRo este încă în teste și nerecepționat. Furnizorii de servicii de taxare prin care camioanele plătesc deja în toată Europa se pot conecta la sistem abia din ianuarie 2027. Cu toate acestea, obligația de plată și sancțiunile pornesc la ora 00:00 (pe 1 octombrie, n.r.)', se arată într-un comunicat al Patronatului Astra. Reprezentanții transporturilor susțin că nu contestă plata în funcție de distanță și nici angajamentele asumate prin PNRR ci numai pornirea obligației de plată și a sancțiunilor înainte ca instrumentul de plată să fie finalizat și recepționat, situație recunoscută chiar de administratorul sistemului, CNAIR, care propune același termen: 1 aprilie 2027. 'Cifrele pe care Guvernul nu le poate ignora: 0 zile cu sistemul recepționat până la 1 octombrie. Pilotarea a început pe 16 septembrie și durează minimum patru săptămâni. 3 termene de aplicare stabilite până acum: 1 ianuarie, 1 iulie, 1 octombrie 2026. Și al treilea vine cu un sistem nerecepționat. 182 de zile până la 1 aprilie 2027, termenul cerut chiar de CNAIR pentru teste, recepție, personal și conectarea furnizorilor de taxare. 2.000 de lei la fiecare 12 ore în care distanța parcursă nu poate fi stabilită, de exemplu când sesiunea TollRo cade. Dacă nu este plătită la termen, urmează amenda, care poate ajunge la 5.000 de lei. 72 de ore pentru plată, de la primirea scrisorii de informare. După acest termen, amenda poate ajunge la 5.000 de lei. 2 aplicații pe același telefon pentru transporturile supuse și RO e-Transport: TollRo și RO e-Transport. Surse: Legea nr. 226/2023 (dispozițiile privind sancțiunile); CNAIR; comunicări publice din septembrie 2026. Calculul pe zi aparține Patronatului ASTRA', se arată într-un comunicat al patronatului din transporturi. Documentul subliniază faptul că amânarea termenului de 1 octombrie a fost cerută și de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a arătat că nu va percepe tarif printr-un sistem aflat în pilotare. Pe de altă parte, însă, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) anunță controale din prima zi, după cum scriu transportatorii în comunicat. 'Legea împotriva legii. Șoferul trebuie să supravegheze aplicația în mers, deși Codul rutier îi interzice să folosească telefonul la volan fără sistem 'mâini libere'. Notificare prea târzie. Neplata este comunicată prin scrisoare de informare, iar plata trebuie făcută în 72 de ore de la primire. Până ajunge scrisoarea, sumele de 2.000 de lei se pot aduna la fiecare 12 ore. Zone fără semnal. Pe multe rute naționale acoperirea mobilă este intermitentă, iar aplicația depinde de conexiune. Costuri impuse peste noapte. Telefon suplimentar și abonament nou pentru fiecare șofer, cheltuieli nebugetate într-un an cu motorina scumpă', atrag atenția membrii Patronatului Astra. în aceste condiții, transportatorii solicită Guvernului și Parlamentului amânarea TollRo până la 1 aprilie 2027 iar dacă totuși termenul rămâne 1 octombrie aceștia cer șase luni fără sancțiuni. De asemenea, ei pledează pentru un termen de plată realist, nu de 72 de ore, ci de minimum 15 zile de la primirea scrisorii de informare, pentru ca firma să poată verifica și corecta. Alte solicitări vizează alerte imediate prin aplicație, e-mail și SMS, nu doar prin scrisoare de informare, după ce sumele s-au adunat și corectarea tichetului de rută și recuperarea banilor pentru sumele plătite în plus sau pentru traseele greșite. Comunicatul subliniază, totodată, că atunci când distanța nu poate fi stabilită din cauza aplicației sau a semnalului, transportatorul nu poate plăti pentru o vină care nu îi aparține. în aceste condiții, transportatorii vor o întâlnire de urgență, înainte de 1 octombrie, cu Ministerul Transporturilor, CNAIR și ISCTR. 'Transportatorii români nu refuză plata. Refuză să plătească pentru erorile unui sistem care nici măcar nu a fost recepționat. Nu poți cere conformare deplină unui sector atunci când statul însuși spune că mai are nevoie de timp. Cerem șase luni ca TollRo să funcționeze corect, nu șase luni în care transportatorii să plătească pentru probleme pe care nu le-au creat. Suntem pregătiți de dialog, cu toate datele din teren. Dacă dialogul nu va exista, toate formele legale de protest rămân deschise', a declarat Denisa-Daniela Oltean, președinte al Patronatului Industriei de Transport și Logistică Astra, în comunicat. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat, recent, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) prorogarea până la 1 aprilie 2027 a termenului de aplicare a sistemului TollRo și a rovinietei, în condițiile în care sistemul se află încă în etapa de pilotare. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, arăta, în urmă cu două zile, că sistemul TollRo un proiect finanțat din bani europeni care nu reinventează apa caldă, ci aduce și în România un principiu echitabil, folosit de ani buni în multe state occidentale, cu rezultate bune pentru stat, pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri. 'De la 1 octombrie, sistemul TollRo gestionat de CNAIR ar trebui să fie funcțional. CNAIR a avut la dispoziție suficient timp pentru a pregăti și testa sistemul contractat și pentru a se asigura că acesta funcționează așa cum trebuie. Cum pot exista și penalități dacă e cazul furnizorilor care nu și-au făcut treaba. Este un proiect finanțat din bani europeni care nu reinventează apa caldă, ci aduce și în România un principiu echitabil, folosit de ani buni în multe state occidentale, cu rezultate bune pentru stat, pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri', a scris Miruță, recent, pe pagina sa de Facebook. Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra reunește peste 400 de companii din sector și este membru al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care reprezintă companii cu peste 250.000 de angajați. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
FinBan: România are cea mai mică marjă la creditele pentru locuințe din regiune
Diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 - iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) și Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federației Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE și BNR. FinBan susține că România are cea mai mică diferență dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen comparativ cu Cehia, Ungaria și Polonia, atât în fiecare lună începând din februarie 2025, respectiv în 18 luni consecutiv. în iulie 2026, diferența era de 1,31 puncte procentuale în România, comparativ cu 1,87 puncte în Cehia, 3,13 puncte în Ungaria și 3,27 puncte în Polonia, conform datelor BCE citate în analiză. Potrivit unui comunicat de presă al FinBan, rezultatele indică o concurență ridicată pe piața de retail banking din România, atât pentru atragerea clienților care se împrumută, cât și pentru cei care economisesc. 'în ultimii zece ani, băncile din România au lucrat cu marje mai mici decât în Polonia și Ungaria, deși România a avut constant cel mai ridicat risc de țară dintre cele trei. Iar acolo unde riscul este mai mare, iar marja mai mică, diferența o face concurența', susține Federația. Analiza arată și că dobânda la creditele noi de consum în lei a scăzut de la 12,76% în februarie 2024, la 10,59% în iulie 2026, în timp ce dobânda la depozitele noi la termen în lei s-a redus de la 5,53% la 5,03%. Diferența dintre cele două dobânzi s-a redus astfel de la 7,23, la 5,56 puncte procentuale. în 2025, dobânda la depozitele noi la termen în lei a crescut de la 4,95% în aprilie la 5,41% în decembrie, în timp ce dobânda la creditele ipotecare noi în lei s-a menținut între 7,44% și 7,68%, potrivit datelor BNR, analizate de FinBan. Totodată, ponderea creditelor noi de consum cu dobândă fixă pe întreaga durată a crescut de la 68% în ianuarie 2024 la 89%, în ianuarie 2026. în cazul creditelor noi pentru locuințe, ponderea celor cu dobândă variabilă a scăzut de la 68% la 32% în aceeași perioadă. FinBan mai arată că băncile au raportat, în trimestrul al doilea din 2026, o relaxare a standardelor pentru creditele destinate achiziției de locuințe, indicele ajungând la 3,3, față de nivelul neutru de 3. Potrivit datelor BNR citate în analiză, printre factorii care au contribuit la această evoluție s-au numărat îmbunătățirea așteptărilor economice și intensificarea concurenței din sectorul bancar. Federația atrage atenția că dobânda plătită de client nu reprezintă în sine câștigul băncii, întrucât costul unui credit include costul finanțării, riscul de credit, costul capitalului și al reglementării și costurile de funcționare, înainte de marja comercială. Analiza folosește statistici publice ale BCE privind dobânzile bancare, date ale BNR privind dobânzile la creditele și depozitele noi în lei și structura creditelor în funcție de perioada de fixare a dobânzii, precum și Sondajul BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
ANSVSA intră în campania europeană #NoBirdFlu, dedicată micilor crescători de păsări
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se alătură campaniei #NoBirdFlu, pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Comisia Europeană o derulează în această toamnă. Potrivit unui comunicat al instituției din România, transmis joi AGERPRES, campania se adresează în primul rând micilor fermieri și crescătorilor de păsări din gospodăriile populației. Mesajul ei este simplu: cinci măsuri de biosecuritate care țin virusul departe de adăposturi. 'Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară crește în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul și se adună în număr mare. în fermele de păsări, majoritatea infecțiilor au avut ca sursă contactul indirect cu păsările sălbatice. România este unul dintre cele zece state asupra căruia se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania. Toate au o producție avicolă importantă și s-au numărat, în ultimii ani, printre țările cele mai afectate de boală. Publicul-țintă nu a fost ales întâmplător. Cercetările pe care se sprijină campania sugerează că micii fermieri și cei care dețin păsări în propria curte cunosc au mai puține informații despre riscurile și măsurile de prevenire. Tot ei întâmpină mai multe dificultăți în a le aplica zi de zi', se arată în comunicat. Campania de conștientizare cuprinde cinci pași esențiali, care se referă la permiterea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar atunci când este necesar, curățarea și dezinfectarea periodică a tuturor spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție, folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise. De asemenea, micii crescători de păsări sunt sfătuiți să țină separat găinile, rațele și curcanii, pentru a evita transmiterea bolii de la o specie la alta, precum și să recunoască semnele de îmbolnăvire a păsărilor (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitatea bruscă și semnele respiratorii). în aceste condiții, păsările bolnave trebuie izolate și imediat anunțat medicul veterinar de liberă practică împuternicit din localitate sau Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a ratingului de țară. Am prezentat împreună cu colegii din echipa tehnică a ministerului evoluția la zi a finanțelor publice, rezultatele consolidării fiscale și perspectivele României pentru perioada următoare. Principalul nostru argument rămâne execuția bugetară. Cifrele arată că ajustarea nu este doar una de deficit, ci una care începe să se vadă în structura bugetului. Am demonstrat că putem reduce deficitul și ține cheltuielile sub control, în timp ce protejăm investițiile finanțate din fonduri europene și orientăm mai mult din resurse către proiectele cu impact economic ridicat. Rezultatele ultimelor luni continuă să confirme ajustarea începută anul trecut și susțin argumentele pe care le-am prezentat astăzi privind realizarea țintelor asumate pentru acest an', a scris Nazare, pe pagina sa de Facebook. Ministrul Finanțelor a punctat și dificultățile perioadei actuale, menționând incertitudinile politice, presiunile externe și cele asupra costurilor de finanțare. Totodată, Nazare a creionat și strategia pentru următoarea etapă arătând că accentul principal rămâne pe disciplina cheltuielilor și prioritizarea investițiilor. 'Am discutat deschis și despre dificultățile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice, presiunile externe și cele asupra costurilor de finanțare, prezentând totodată și strategia Ministerului Finanțelor pentru următoarea etapă. Accentul principal rămâne pe disciplina cheltuielilor, prioritizarea investițiilor și valorificarea fondurilor europene. Mesajul pe care l-am transmis este simplu: România trebuie să continue ceea ce a început. Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale. Credibilitatea externă depinde atât de rezultatele obținute, cât și de capacitatea noastră de a avea continuitate, atât în privința reformelor, cât și în respectarea angajamentelor asumate', a precizat acesta. Ministrul a reafirmat că menținerea ratingului de investiții reprezintă principalul obiectiv al acestei perioade. 'Menținerea ratingului de investiții rămâne principalul obiectiv al acestei perioade. De acest aspect depind condițiile în care România se finanțează, încrederea investitorilor și resursele pe care le putem direcționa către dezvoltare, în loc să le consumăm pe dobânzi. Suntem într-un moment important al acestei evaluări și avem argumente mai solide decât în urmă cu câteva luni. Dar un rating de investiții nu se apără prin declarații, ci prin execuție, predictibilitate și continuitatea deciziilor fiscale. De aceea, câteva elemente sunt esențiale în perioada următoare: continuitatea consolidării fiscale, construcția unui buget credibil și realist pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și valorificarea fondurilor europene pentru susținerea creșterii economice, precum și continuarea măsurilor structurale care reduc deficitul pe termen mediu. Ambiția noastră nu este doar reducerea deficitului, ci și să construim o economie mai competitivă, bazată pe investiții, producție și capital privat, cu finanțe publice solide și costuri de finanțare mai mici pe termen lung', a mai scris ministrul interimar al Finanțelor. Raportul de evaluare al agenției Standard & Poor's cu privire al România este așteptat pe data de 2 octombrie. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: Alexandru Nazare / Facebook
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, schema notificată de MADR a fost aprobată de Comisia Europeană în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu - METSAF, adoptat de Comisia Europeană la 29 aprilie 2026. 'Prin această decizie, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțat la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare', a declarat, în comunicat, viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026. MADR precizează că valoarea sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat, respectiv de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Cuantumul total acordat unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. România se numără printre cei mai mari doi contributori naționali ai fondului, cu un angajament de 50 de milioane de euro, asumat prin BID. Potrivit unui comunicat al băncii, semnarea acordului de mandat aferent fondului concretizează memorandumul de participare la fond încheiat în aprilie 2026 la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik și consolidează rolul BID de investitor instituțional în proiecte strategice cu impact regional. Instituțiile participante din România, Polonia, Lituania, Bulgaria, Croația și Slovenia contribuie împreună cu 180 milioane euro. BID și banca de dezvoltare poloneză, BGK, sunt liderii contributori la fond, cu câte 50 de milioane de euro fiecare. FEI va aloca cel puțin o sumă egală din resursele aflate în administrarea sa, ceea ce oferă platformei o capacitate inițială totală de investiții de 360 milioane euro. Prin investiții în fonduri de infrastructură, mecanismul urmărește să mobilizeze cel puțin 2 miliarde euro pentru energie, infrastructură digitală, mobilitate și infrastructură socială în regiune. 'Rolul BID trebuie să fie acela de a multiplica resursele pe care România le pune la dispoziție pentru investiții și de a atrage alături de ele capital privat. Cele 50 de milioane de euro pe care le angajăm acum nu reprezintă doar o contribuție la un fond regional, ci capital care intră într-un mecanism cu efect de multiplicare și care poate genera investiții de câteva ori mai mari în infrastructură', a declarat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, în comunicat. FEI va selecta și monitoriza mai multe fonduri de infrastructură, cu strategii generale și specializate. Structura va putea include atât administratori internaționali cu experiență, cât și echipe noi sau în dezvoltare din țările participante. Prin acest model, capitalul este distribuit între administratori, sectoare și tipuri de proiecte, reducând concentrarea riscului și extinzând capacitatea de finanțare. Platforma va participa ca investitor ancoră în fondurile selectate, alături de alți investitori, pentru a atrage capital instituțional și privat către infrastructura regională. 'Pentru BID, semnarea acordului de mandat înseamnă trecerea de la intenția de participare anunțată în aprilie la un angajament investițional concret. Modelul de fond de fonduri ne oferă diversificare între mai multe strategii și administratori, iar co-investiția FEI crește capacitatea de intervenție încă de la început. în același timp, contribuim la formarea unei piețe regionale de fonduri de infrastructură capabile să atragă capital pe termen lung și să finanțeze proiecte bine pregătite în România și în regiune', a declarat Raluca Nicolescu, director general al Băncii de Investiții și Dezvoltare. Noul fond de fonduri completează celelalte două vehicule investiționale dezvoltate sub egida Inițiativei celor Trei Mări. BID contribuie, în numele și contul statului român, la Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, printr-un angajament de 20 milioane euro. Potrivit raportului de impact publicat în 2026, acest fond a generat deja investiții de aproximativ 255 milioane euro în economia românească și are un impact potențial estimat la circa 1,24 miliarde euro în România pe durata sa de viață. în noiembrie 2025, BID a intrat, în numele și contul statului român, cu 20 milioane euro și în Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări, instrument administrat de FEI și orientat către companii inovatoare aflate în etapa de creștere. Odată cu noul angajament de 50 milioane euro pentru infrastructură, contribuțiile României prin BID în cele trei vehicule ale Inițiativei ajung la 90 milioane euro. Parteneriatul dintre BID și FEI se dezvoltă și la nivel național. în iunie 2026, cele două instituții au semnat memorandumul pentru crearea RoBOOST, un fond de fonduri destinat companiilor românești, pentru care BID are în vedere o contribuție de 100 milioane euro din fonduri proprii. 'România are nevoie de investiții masive în energie, transport, infrastructură digitală și proiecte care cresc conectivitatea regiunii, iar bugetul public nu poate susține singur acest necesar. Tocmai de aceea construim instrumente prin care fiecare ban public poate atrage resurse suplimentare și expertiză investițională', a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Contribuțiile inițiale sunt: BID România - 50 milioane euro; BGK Polonia - 50 milioane euro; ILTE Lituania - 25 milioane euro; JEREMIE Bulgaria, sub coordonarea Ministerului Inovării și Transformării Digitale din Bulgaria - 25 milioane euro; HBOR Croația - 20 milioane euro; SID Kapital, filială a SID Banka Slovenia - 10 milioane euro. Platforma rămâne deschisă altor participanți. Obiectivul este atingerea unui total de 250 milioane euro în contribuții naționale, pe care FEI le va cel puțin egala prin co-investiții. Banca de Investiții și Dezvoltare este singura bancă de dezvoltare națională, deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, BID sprijină dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea, creșterea economică sustenabilă și tranziția către neutralitate climatică, intervenind acolo unde piața financiară nu răspunde suficient nevoilor de finanțare. Fondul European de Investiții face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. FEI dezvoltă și implementează instrumente de capital, garantare și microfinanțare și acționează ca investitor ancoră pentru mobilizarea capitalului privat și instituțional în sprijinul obiectivelor europene de competitivitate, inovare, digitalizare și sustenabilitate. Inițiativa celor Trei Mări este o platformă de cooperare politică și economică între 13 state membre ale Uniunii Europene situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Inițiativa urmărește dezvoltarea conectivității și a infrastructurii regionale, creșterea coeziunii europene și consolidarea competitivității economice. România este membră activă și primul stat care a organizat Forumul de Afaceri al Inițiativei în 2018, unde s-au pus bazele primului fond de investiții asociat Inițiativei. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a prețurilor la electricitate (112%), gaze (126%) și combustibili (55%), împreună cu taxele împovărătoare (peste 26%), transformă fiecare zi de funcționare într-o luptă pentru supraviețuire', susține președintele AEI, Dumitru Chisaliță. Potrivit 'Planului energetic pentru România 2030', propus de AEI, țara nu se confruntă în primul rând cu o lipsă de resurse, ci cu probleme de sincronizare, execuție și guvernanță. 'Deși dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă, rafinării și un potențial regenerabil important, țara continuă să importe energie în momentele critice și să suporte prețuri ridicate', se arată în analiza AEI. Studiul identifică 40 de riscuri majore care s-ar putea întâmpla până în 2030 în lipsa unor intervenții. închiderea capacităților pe cărbune înaintea finalizării centralelor pe gaze, întârzierile proiectelor nucleare și hidroenergetice și dezvoltarea surselor regenerabile fără rețele, flexibilitate și stocare adecvate ar putea menține dependența de importuri în orele critice. Totodată, prețurile ar putea deveni mai volatile, industria mai puțin competitivă, iar numărul consumatorilor vulnerabili poate crește, potrivit organizației. Investițiile scumpe, fiscalitatea instabilă, guvernanța slabă, digitalizarea întârziată și lipsa unei planificări integrate amplifică riscurile, transmit reprezentanții AEI. Aceștia atrag atenția că România nu va duce lipsă de proiecte, ci de sincronizare a lor, iar costul va fi plătit prin facturi, importuri, oportunități industriale pierdute și printr-o securitate energetică fragilă. 'Principala problemă este ordinea greșită a deciziilor: România închide capacități înainte de construirea înlocuitorilor, dezvoltă regenerabile înaintea rețelelor și a stocării, pregătește producția de gaze fără o strategie industrială și taxează energia ca sursă de venit bugetar, nu ca infrastructură a competitivității', a subliniat președintele AEI. în acest context, planul AEI propune zece decizii prioritare: aplicarea principiului 'închidere numai după înlocuire' și finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor începute; valorificarea gazelor din Marea Neagră și a resurselor interne pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, termoficării și comunităților locale; accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și evaluarea proiectului SMR în funcție de cost, maturitate tehnologică și finanțare. De asemenea, AEI mai propune dezvoltarea unui mix de stocare care să includă baterii, acumulări hidro prin pompaj, stocare termică și consum flexibil; reproiectarea integrată a sistemului energetic și modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare; înlocuirea plafonărilor generalizate cu protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili și contracte predictibile pentru industrie. Printre măsurile propuse se mai află: profesionalizarea conducerii companiilor energetice și stabilirea unui responsabil pentru fiecare proiect strategic, planificarea unitară a consumului și zonarea energetică a localităților, pentru evitarea infrastructurilor concurente și nerecuperabile, dezvoltarea contractelor de energie pe termen mediu și lung și a unor portofolii energetice diversificate precum și adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil și predictibil, care să stimuleze investițiile și să reducă presiunea fiscală asupra facturilor. Potrivit sursei citate, până în 2030, planul urmărește obținerea a 3.500-4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată, a cel puțin 500 MW hidro, 15-20 GWh de stocare și 1.000 MW de consum flexibil. Totodată, AEI propune valorificarea anuală în România a 2-3 miliarde de metri cubi de gaze pentru energie și industrie. Alte obiective sunt atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, contorizarea inteligentă a 80% dintre consumatori, eficientizarea a 500.000 de locuințe vulnerabile, crearea a cel puțin 250 de comunități energetice și contractarea pe termen mediu și lung a 75-80% din consumul de energie. în opinia reprezentanților AEI, succesul planului ar trebui măsurat prin investiții puse efectiv în funcțiune, energie disponibilă în orele critice, importuri evitate, facturi mai stabile și locuri de muncă create în România, nu prin strategii aprobate, finanțări anunțate sau capacități înscrise în autorizații. 'Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România și de la proiectele anunțate la investițiile care funcționează', a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antreprenorii care estimează o scăderea propriilor afaceri, 62,5% anticipează un impact negativ moderat asupra activității în următoarele 12 luni, în timp ce 14,4% se așteaptă la consecințe negative majore. La polul opus, 16,3% dintre respondenți consideră că impactul va fi redus sau neutru, iar 4,8% anticipează un efect pozitiv indirect. în același timp, o pondere marginală (1,9%) declară că nu poate estima încă efectele acestui climat. Printre principalele efecte anticipate ale incertitudinii politice și fiscale asupra pieței de construcții se află întârzierile la plăți și decontări, menționate de către 63,5% dintre respondenți (cel mai frecvent răspuns), apoi reducerea bugetelor de investiții (49%), întârzierea proiectelor publice (44,2%) și amânarea celor private (40,4%). De asemenea, aproape o treime dintre companiile de construcții (31,7%) anticipează presiuni suplimentare asupra prețurilor și marjelor, iar 28,8% se așteaptă la creșterea costurilor de finanțare. în plus, blocajele în licitații și autorizări sunt menționate de către 25% dintre participanți, în timp ce doar 1% (respectiv un singur respondent) consideră că nu vor exista efecte importante. Analiza de specialitate notează că, în ciuda instabilității din piață, mai bine de jumătate dintre firme estimează o creștere a cifrei de afaceri, bazându-se pe proiecte deja contractate, aproximativ 27% estimează, iar două din zece firme se așteaptă la scăderi. Cea mai numeroasă categorie individuală de răspunsuri este cea a companiilor care anticipează menținerea cifrei de afaceri la nivelul anului precedent, reprezentând 26,9% dintre respondenți. Pe de altă parte, o pondere semnificativă se așteaptă la creștere: 20,2% estimează un avans între 10 și 25%, 17,3% anticipează o creștere de până la 10%, iar 13,5% mizează pe o creștere de peste 25%. Cumulate, aceste răspunsuri arată că 51% dintre companiile chestionate se așteaptă la o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri în 2026. în schimb, 13,5% dintre participanți anticipează o scădere între 10 și 25%, alți 5,8% se așteaptă la o diminuare de până la 10%, iar 2,9% estimează o contracție de peste 25%. în total, 22,2% dintre companiile chestionate anticipează o scădere a cifrei de afaceri, în acest an. Studiul IBC Focus a analizat proiectele active ale acestor firme din ultimele 12 luni. Acestea însumau peste 1.200 de lucrări, cu o distribuție geografică complexă: șantierele celor 100 de antreprenori generali sunt puternic concentrate în jurul Capitalei. Astfel, București conduce clasamentul, cu 279 de proiecte (12,77% din întregul portofoliu), de două ori mai mult decât următorul județ, urmat de Bihor - cu 140 de șantiere (6,41%), Cluj (105 proiecte, 4,81%), Ilfov (103 proiecte, 4,72%) și Sibiu (99 de proiecte, 4,53%). Un grup relativ numeros de județe (Timiș, Bistrița-Năsăud, Iași, Suceava, Satu Mare, Prahova, Botoșani și Maramureș) se situează între 70 și 95 de șantiere fiecare, reprezentând între 3,25% și 4,35% din total. Anuarul 'TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții' a ajuns la ediția cu numărul 17 și reprezintă un reper al industriei prin prisma unghiurilor complexe de analiză. Portofoliul companiilor este evaluat prin filtrarea a peste 50.000 de șantiere și proiecte de construcții (private și publice), la care se adaugă un chestionar aplicat marilor constructori, interviuri cu principalii jucători din piață și analiza bazelor de date publice. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după un an de construcție strategică a unui parteneriat puternic. O nouă etapă în dialogul cu DFC - U.S. International Development Finance Corporation. Alături de Președintele României, Nicușor Dan, am avut la New York o nouă discuție cu reprezentanții DFC, instituția prin care Statele Unite mobilizează și finanțează investiții strategice în întreaga lume. Suntem în acest dialog încă de la începutul mandatului noii conduceri a DFC. în octombrie anul trecut, la Washington, l-am întâlnit pe noul CEO al instituției, Ben Black, la doar câteva zile după confirmarea sa în funcție. A fost primul dialog la acest nivel între un oficial român și noua conducere a DFC și un moment important pentru deschiderea discuției privind atragerea capitalului american în proiectele strategice ale României, în special în energie și infrastructură. Am convenit atunci să construim acest dialog în mod consecvent. Și exact asta am făcut. Discuțiile au continuat în marja conferinței Atlantic Council de la Atena, în noiembrie 2025, unde am avut întâlniri atât cu reprezentanții DFC, cât și cu cei ai US EXIM. în această primăvară, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik au avut loc întâlniri cu DFC, atât la nivelul Președintelui Nicușor Dan, cât și la nivel tehnic, între reprezentanții Băncii de Investiții și Dezvoltare și cei ai DFC', a scris joi, pe Facebook, Alexandru Nazare. Acesta a menționat că în luna august DFC a trimis la București o echipă de specialiști pentru a continua identificarea și evaluarea unor proiecte concrete de investiții. 'în paralel, am continuat, în mai multe runde de întâlniri, discuțiile cu Conor Coleman, Directorul de Investiții al DFC, pe teme precum energia nucleară, gazele naturale, infrastructura, tehnologia și alte sectoare strategice. Ulterior, la București, am extins discuția asupra rolului Băncii de Investiții și Dezvoltare și asupra modului în care poate fi utilizat capitalul american și românesc pentru a mobiliza volume mult mai mari de investiții private.DFC este unul dintre principalele instrumente prin care Statele Unite mobilizează capital privat pentru investiții la nivel global. Cu peste 40 de miliarde de dolari investiți la nivel mondial, instituția finanțează proiecte în energie, infrastructură, minerale critice, tehnologie, telecomunicații și alte sectoare strategice. Astăzi intrăm într-o etapă diferită. Nu mai vorbim doar despre domenii de interes și oportunități de colaborare. Discutăm despre proiecte, structuri de finanțare și analiză tehnică. România a propus și se află acum în discuții cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, cu focus pe energie, infrastructură digitală, minerale critice și alte active strategice ale României', a afirmat Alexandru Nazare. Potrivit ministrului de Finanțe, acesta este un pas important în consolidarea componentei economice a Parteneriatului Strategic. 'în ultimul an am construit, consecvent, relația cu noua conducere a DFC. Am trecut de la primele contacte și discuții exploratorii la identificarea unor proiecte și la analiza unor mecanisme concrete de finanțare. Acum, discuția se mută de la acces și contacte la investiții, structuri de finanțare și proiecte concrete. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite are deja o fundație solidă pe componenta politică și de securitate. în ultimul an am lucrat pentru a consolida și dimensiunea sa economică. Obiectivul este clar: mai mult capital american în România, mai multă tehnologie, mai multe investiții și capacități de producție dezvoltate aici', a mai scris Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum de specialitate, vicepreședintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), Doru-Claudian Frunzulică. 'Este foarte important un lucru: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane. Așadar, pentru noi este întotdeauna un privilegiu să privim această hartă și să vedem cât de mare este America de Sud, America Centrală, și unde, cu siguranță, trebuie să avem o prezență. Companiile românești ar trebui să fie mai atente la oportunitățile care există în țările latino-americane. România, Brazilia, Argentina și Peru se află în proces de aderare ca membri cu drepturi depline la OCDE. Foarte important pentru țările noastre, deoarece acest lucru va reprezenta, de asemenea, un impuls pentru relațiile noastre comerciale și economice. Trebuie să folosim toate aceste canale pentru a îmbunătăți și a consolida comerțul nostru, dar și investițiile. România are acum multe domenii în care există bani europeni, iar aceste companii din America Latină ar trebui să profite de oportunitatea de a înființa o firmă în România, pentru că acea firmă devine o companie din Uniunea Europeană care poate accesa miliarde și miliarde din diferitele programe ale Uniunii Europene', a afirmat Frunzulică. Potrivit oficialului, România are numeroase oportunități pentru investiții, iar companiile latino-americane pot obține informații în acest sens din conținutul ghidului investitorului, disponibil pe site-ul ARICE. 'Trebuie să vorbim nu numai despre comerț, deoarece în acest moment relațiile noastre economice cu America Latină se bazează în principal pe comerț. Trebuie să diversificăm acest lucru. Există multe oportunități în prezent de a investi în România. Săptămâna trecută, agenția noastră a organizat reprezentarea economică și comercială a companiilor românești în Ucraina, la Bukovel, unde a avut loc prima întâlnire a acestei noi inițiative, Carpathian 8, cu țările din zona munților Carpați. După cum ne-a informat colegul nostru de la Ukraine Invest, urmează să aibă în prima fază 580 de miliarde (euro, n.r.), ținând cont de investițiile în cooperare cu România, deoarece vom înființa 'joint-venture'-uri în Ucraina pentru reconstrucție, dar și în România, cu companii ucrainene interesate să investească aici. îi invit pe reprezentanții acestor importante țări latino-americane prezente aici să consulte site-ul nostru. Există un ghid al investitorului în România unde veți găsi multe informații utile despre cum se poate investi în România și așa mai departe', a punctat Doru-Claudian Frunzulică. Un alt punct important al relațiilor comerciale ale României are în prim-plan Portul Constanța. 'Portul Constanța este cel mai mare și cel mai important port de la Marea Neagră. Există noi linii de lanțuri de aprovizionare care ajung la Constanța venind din Asia. Multe companii, de exemplu din India recent, din Japonia, chiar și din China, precum și din alte republici din Asia Centrală, și-au stabilit prezența cu firme nu numai în portul Constanța, ci și în nord, aproape de Ucraina. Oamenii privesc spre sfârșitul acestui război și spre începutul construirii unor noi relații economice', a subliniat vicepreședintele ARICE. Acesta a prezentat, în cadrul forumului CCIB, rolul și obiectivele instituției pe care o reprezintă. 'Reprezint Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior în calitate de vicepreședinte, o agenție nou creată, înființată în 2023. Obiectivele ei principale sunt promovarea exporturilor României, atragerea de investiții străine în România, în special investiții străine directe, precum și monitorizarea companiilor românești din străinătate. O să vă spun câteva lucruri despre Invest Romania, care face parte din Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Invest Romania acționează ca un birou unic (one-stop shop). Orice potențial investitor care se adresează ARICE primește toate informațiile necesare, ținând cont de situația economică și comercială și așa mai departe. Și, desigur, posibilitățile de a investi în România într-un mod profitabil. Este o consultanță gratuită. Oamenii noștri de la Invest Romania îl însoțesc pe potențialul investitor și organizează întâlniri cu autoritățile locale sau cu Guvernul. De asemenea, rămân în contact cu investitorul după ce investiția a fost realizată, pentru a sprijini în continuare aceste investiții în România. România a atras în ultimii 10-11 ani peste 120 de miliarde de euro, iar în 2024 am avut cea mai mare creștere a investițiilor străine în comparație cu anul anterior din cadrul Uniunii Europene', a explicat Frunzulică. Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai misiunilor diplomatice din șapte țări latino-americane au participat, joi, la București, la Forumul Doing Business with Latin America, eveniment dedicat oportunităților de afaceri, investițiilor și dezvoltării parteneriatelor dintre companiile românești și cele din America Latină. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa. 'Dorim ca firmele românești să devină mai active pe piețele non-UE. Trebuie să fim prezenți acolo unde există piețe interesante, să înțelegem mai bine mediile de afaceri de acolo și să creăm canale directe de comunicare cu partenerii locali. în acest moment, dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, ținând cont de poziția noastră estică în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, foarte important, prin Marea Neagră și portul Constanța avem o legătură foarte, foarte bună cu toate țările din UE, ținând cont de canalul Dunăre - Main - Rhin, care poate duce până în nordul Europei. America este un spațiu economic divers, cu piețe, sectoare și medii de reglementare diferite. în același timp, oferă oportunități semnificative în domenii precum industria, agricultura, procesarea alimentelor, energia, infrastructura, transporturile, serviciile digitale, tehnologia și inovațiile. Rolul nostru, de Cameră de Comerț, este să sprijinim companiile să navigheze prin această diversitate, să identifice partenerii potriviți și să transforme interesul general în oportunități concrete de afaceri', a afirmat Stocklosa. Potrivit datelor prezentate de către președintele CCIB, Capitala României reprezintă peste 26,4% din comerțul exterior al României. 'Camera de Comerț și Industrie București, cunoscută și sub denumirea de CCIB, este reprezentantul și promotorul intereselor comunității de afaceri din capitala României. Vorbind despre câteva cifre, Bucureștiul este al treilea cel mai mare oraș din regiune, după Istanbul și Atena. Bucureștiul reprezintă mai mult de 26,4% din comerțul exterior al României, 19% din exporturile totale ale țării, 32% din importurile totale ale țării, 44% din companiile cu capital de investiții străine directe din România și, nu în ultimul rând, cea mai importantă cifră: 25,5% din PIB-ul României. Susținem internaționalizarea companiilor românești, iar aceasta este o direcție foarte importantă în activitatea noastră. în acest sens, anul trecut am deschis patru reprezentanțe ale CCIB la Bruxelles, Londra, Chicago și Calgary, iar mai recent am inaugurat noi birouri la Colombo, New Delhi și Tokyo. Privind spre viitor, luăm în considerare și extinderea acestei rețele în America Latină, prin înființarea de reprezentanțe în unele țări din America Latină. Pentru noi, este un pas firesc', a subliniat Iuliu Stocklosa. Oficialul a adus în discuție și acordul comercial UE - Mercosur, pe care l-a catalogat ca fiind foarte important pentru ambele piețe. 'Dacă vorbim despre noul acord comercial UE-Mercosur, acesta este foarte important atât pentru America Latină, cât și pentru piața europeană, ținând cont că în UE avem peste 450 de milioane de cetățeni. Acesta este un loc bun în care ne aflăm acum pentru a juca un rol practic. Acordurile pot crea doar cadre, dar afacerile au nevoie de informații, contacte și parteneri de încredere pentru a valorifica acest cadru al Mercosur și nu numai. Menirea noastră este să consolidăm relațiile dintre oamenii de afaceri din România și cei din țările din America Latină', a precizat Iuliu Stocklosa. Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai misiunilor diplomatice din șapte țări latino-americane participă, joi, la București, la Forumul Doing Business with Latin America, eveniment dedicat oportunităților de afaceri, investițiilor și dezvoltării parteneriatelor dintre companiile românești și cele din America Latină. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)