Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
ANSVSA a oprit activitatea unui depozit din județul Ilfov și a retras peste 15 tone de legume neconforme
Peste 15 tone de legume au fost retrase de la comercializare, dintr-un depozit localizat în județul Ilfov, din cauza substituirii originii mărfii și a lipsei elementelor de identificare, informează Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES. Operatorii economici verificați de către inspectorii din cadrul DSVSA Ilfov a vizat patru societăți comerciale cu profil logistic din județul Ilfov, ce desfășurau activități de recepție, depozitare și livrare către marile platforme comerciale a legumelor promovate ca fiind de origine România. Potrivit sursei citate, în urma abaterilor grave constatate, au fost aplicate două amenzi contravenționale în valoare totală de 24.000 de lei și s-a dispus interzicerea activității pentru o societate comercială care opera un depozit frigorific și o unitate de ambalare. Totodată, au fost prelevate probe de laborator pentru determinarea prezenței reziduurilor de pesticide. în același timp, pentru protejarea sănătății consumatorilor și combaterea fraudelor comerciale, ANSVSA a retras definitiv din circuitul comercial o cantitate totală de 15.364 kg de produse neconforme. Principalele deficiențe care au dus la aplicarea acestor măsuri au fost: substituirea originii produselor - identificarea unui lot de ardei Kapia roșu etichetat în mod fals ca având origine România, deși provenea în realitate din Uzbekistan; absența elementelor de identificare - restul stocurilor de legume nu dețineau niciun element de identificare, fapt ce a făcut imposibilă demonstrarea trasabilității acestora; igiena necorespunzătoare a spațiilor destinate depozitării alimentelor. Legumele retrase de pe piață și dirijate spre distrugere sau confiscare includ următoarele sortimente: ardei Kapia roșu (lotul cu origine substituită), roșii, roșii prunișoară, ardei gras, castraveți cornichon și varză albă. 'Nu tolerăm nicio formă de fraudă alimentară și nicio tentativă de inducere în eroare a consumatorilor prin falsificarea originii produselor. Retragerea acestor cantități mari de legume și oprirea activității depozitului logistic reprezintă un semnal ferm: siguranța alimentară și respectarea trasabilității sunt priorități absolute zero, iar inspectorii noștri vor rămâne intransigenți pe întreg lanțul de distribuție', a declarat, în comunicatul citat, președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu. Reprezentanții ANSVSA precizează că acțiunile stricte de monitorizare la nivel național vor continua pentru a garanta că toate produsele care ajung pe masa consumatorilor respectă integral normele legale în vigoare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Remus Borza: STB are nevoie de o restructurare reală, profundă și radicală; datoriile ar putea depăși 3 miliarde de lei
Societatea de Transport București (STB) are nevoie de o restructurare reală, profundă și radicală, care va viza inclusiv tarifele, gratuitățile, subvențiile, managementul, contractele și cheltuielile, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Remus Borza, managing partner la Euro Insol SPRL, una dintre societățile care fac parte din consorțiul desemnat administrator judiciar provizoriu al STB. 'Ce se va întâmpla? Se va întâmpla ceea ce trebuie să se întâmple. O restructurare reală, profundă și radicală. O reformă practic, că tot e la modă cuvântul ăsta, deși s-a uzat prin excesul de folosire în discursul public. Aplicăm aceeași rețetă ca la Hidroelectrica. Adică vom lua acele măsuri care să conducă la o creștere a veniturilor societății și asta va implica inclusiv pe parte de tarife, de gratuități, de subvenții. Biletul trebuie să exprime costul real al unei călătorii. Vom propune măsuri pentru a diminua mersul cu nașul prin creșterea valorii amenzii care astăzi este de doar 200 lei. în ceea ce privește compania, aici va trebui să analizăm, astăzi o să ajungem la sediul societății. O să stăm de vorbă cu managementul companiei, cu toți directorii, cu liderii de sindicat', a afirmat Borza. El a subliniat importanța STB pentru Capitală și necesitatea unor servicii de transport public de calitate. 'E o companie mare, o companie strategică, o companie emblematică nu doar pentru București, pentru economia românească. Să nu uităm, București înseamnă un PIB per capita comparabil cu orice capitală din Vest, de trei ori mai mare decât media la nivel național, care e de 21.000 de euro. Pe București vorbim de peste 61.000 de euro. Deci, vorbim de un oraș, o capitală cu un mare potențial economic, cu o mobilitate urbană pe măsură. Asta înseamnă că trebuie să asigurăm servicii de calitate, la timp, în siguranță, în confort', a susținut Remus Borza. Potrivit acestuia, administratorul judiciar urmează să analizeze contractele STB și modul în care sunt realizate achizițiile, dar și structura de personal și cheltuielile companiei. 'Pe de altă parte, trebuie văzut pe unde se scurg banii, pentru că putem vorbi ca o regulă generală - dar asta sigur că în momentul în care vom realiza raportul pe cauze și va fi un rechizitoriu practic pe cauzele care au generat insolvența, inclusiv, eventual, persoane responsabile - însă, ca un patent universal în ceea ce privește companiile de stat, e aceeași regulă: prostul management, politizarea excesivă a managementului - și aici sigur că vom interveni', a dat asigurări specialistul în insolvență. Borza a amintit că, în 2013, a inițiat la Hidroelectrica cel mai amplu proces de recrutare de management, unde au fost 67 de poziții. 'Lucrul ăsta o să-l facem și la STB dacă va fi cazul, pentru că urmărim competența, integritatea și loialitatea față de companie. Nu avem nevoie de lipitori de afișe și de purtători de carnete de partid. Avem nevoie de oameni devotați, puși în slujba cetățeanului și onești față de companie. Sigur că se fură. S-a furat și se fură, iarăși, ca regulă generală, la companiile de stat. Vom identifica acele zone gri, acele contracte împovărătoare pentru companie, pentru că pun pariu că sunt zeci de astfel de contracte cu băieții deștepți care au căpușat în timp și STB-ul, cum a fost și la CFR Marfă, cum e la TAROM, cum e în general la toate companiile de stat. Și sigur că vom analiza foarte atent și riguros toate aceste contracte și le vom denunța dacă sunt păguboase, dacă sunt în detrimentul companiei. Deci, vom lua toate acele măsuri de creștere a veniturilor', a transmis acesta. Totodată, se va face o analiză a veniturilor, după care se va urmări reducerea costurilor, inclusiv prin verificarea achizițiilor și a numărului de angajați, în condițiile în care, oficial, STB raportează datorii de 1,5 - 1,6 miliarde de lei, însă acestea se pare că sunt mult mai mari, de peste 3 miliarde de lei. 'Pe costuri, pe cheltuieli, va trebui iarăși să optimizăm cheltuielile, inclusiv pe zona de achiziții (...) Știm cum se fac achizițiile în zona asta publică, semi-publică, la prețuri de 2 - 3 - 4 ori mai mari decât piața. Acum va fi o procedură transparentă, competitivă, orice achiziție se face prin licitație, licitație chiar internațională, pentru că, da, într-adevăr, parcul trebuie reînnoit - și de tramvaie - și a început lucrul ăsta, și de troleibuze. La un oraș capitală de țară trebuie să asiguri servicii de calitate, inclusiv în ceea ce privește parcul auto: mașini noi, nepoluante, cu consum redus de combustibil, ideal hibrid, ideal electrice. Și asta e o preocupare a noastră, o prioritate, dar va trebui să facem etapizat, pentru că în primul rând trebuie stabilizată compania. (...) Vom intra și pe zona asta de optimizare de costuri de cheltuieli inclusiv pe zona de personal. Vom analiza contractul colectiv de muncă, organigramă, stat de funcții', a menționat Remus Borza. Reprezentantul Euro Insol SPRL a precizat că numărul de salariați va fi analizat după evaluarea organigramei și a statului de funcții. 'Vorbim de o companie cu 10.000 de salariați. Eu nu spun astăzi dacă e mult sau e puțin. Dacă e puțin și trebuie, vom mai angaja, dar dacă e mult, sunt încărcări pe anumite paliere, în special TESA, atunci evident că vom interveni. STB nu poate să fie mama tuturor răniților. E o companie care, sigur, își onorează toți salariații, acei salariați loiali, devotați și care generează plusvaloare pentru companie', a arătat el. Borza a prezentat și calendarul primelor demersuri în procedura de insolvență. 'Astăzi ajungem la STB, mâine o să deschidem un cont unic de insolvență, în 20 de zile vom veni cu un raport dacă propunem continuarea perioadei de observație sau intrăm în procedură simplificată. Evident că raportul va fi de continuarea perioadei de observație. în 40 de zile avem obligația să întocmim raportul privind cauzele insolvenței și persoanele responsabile care au determinat această stare de insolvență, de incapacitate de plată. Săptămâna asta vom da drumul la notificări. Așteptăm azi, mâine debitoarea să ne pună la dispoziție lista completă cu toți creditorii. Vom notifica toți creditorii, care, la rândul lor, au un termen pentru a-și înscrie creanța, care e 23 octombrie. Avem un termen scurt de a analiza creanțele și a întocmi tabelul preliminar care este 12 noiembrie. Deci, o fereastră destul de scurtă de vreo două săptămâni doar pentru a analiza toate creanțele. Vom depune tabelul preliminar al creanțelor la grefa instanței și îl vom publica în BPI, după care avem și o adunare a creditorilor pe 17 noiembrie, la 3-4 zile după tabelul preliminar', a spus Remus Borza. Tribunalul București a admis, marți, cererea de intrare în insolvență a Societății de Transport București (STB), fiind desemnat ca administrator judiciar provizoriu un consorțiu format din Euro Insol SPRL, Turmac Insolvency SPRL și Ceres Insolv SPRL, cu o remunerație de 10.000 lei din averea STB. Decizia a fost luată într-un alt dosar față de cel din 18 august, când tribunalul a respins cererea STB de intrare în insolvență, pe motiv că nu au fost depuse toate documentele necesare. Instanța a desemnat administrator judiciar provizoriu la solicitarea creditorilor Ramco, Vidaj Activ Solution, Kynita și Ganzair Compressor Technic. La mijlocul lunii iulie, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, declara că STB are datorii de peste 1,6 miliarde de lei și considera că societatea de transport se află 'într-o stare de insolvență nedeclarată'. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
(P) Steaguri personalizate portabile: cum pot atrage mai multă atenție la evenimente
La un târg expozițional, fiecare brand concurează pentru atenția vizitatorilor. Standurile sunt numeroase, mesajele sunt diverse, iar oamenii trec rapid de la un spațiu la altul. în acest context, elementele vizuale care pot fi observate de la distanță au un rol important în atragerea traficului către stand. Printre soluțiile simple și eficiente se numără steaguri personalizate portabile, care pot fi folosite pentru a crește vizibilitatea unui brand la târguri, conferințe, evenimente sportive, lansări de produse sau activări în spații comerciale. Unul dintre principalele avantaje ale acestor elemente este faptul că pot comunica identitatea brandului înainte ca vizitatorul să ajungă efectiv în dreptul standului. Logo-ul, culorile companiei sau un mesaj scurt pot fi poziționate la o înălțime vizibilă, astfel încât să fie ușor de remarcat chiar și într-un spațiu aglomerat. De ce contează vizibilitatea la un eveniment? într-un pavilion expozițional, oamenii sunt expuși permanent la informații. Standuri, bannere, ecrane, produse și materiale promoționale încearcă să le atragă atenția în același timp. De aceea, primul obiectiv al unei companii nu este întotdeauna să explice imediat ce vinde, ci să obțină suficientă atenție pentru ca vizitatorul să se oprească. Un element vizual amplasat la înălțime poate contribui la acest lucru. Steagurile pot fi văzute peste alte elemente din stand și pot ajuta oamenii să identifice mai ușor un brand într-un spațiu mare. Acest lucru este util în special atunci când compania participă la evenimente cu trafic ridicat și are nevoie să fie identificată rapid. Personalizarea transformă un element simplu într-un instrument de branding Un steag generic poate avea un rol decorativ, însă un steag personalizat poate deveni o extensie a identității vizuale a companiei. Designul poate include logo-ul, culorile brandului, un mesaj comercial sau chiar o campanie specifică. Pentru rezultate bune, este important ca informația să rămână simplă și ușor de citit. La un eveniment, vizitatorul nu va sta câteva minute să analizeze un steag. De aceea, mesajele scurte și elementele grafice puternice funcționează mai bine decât textele lungi. De exemplu, un logo vizibil și un mesaj precum „Discover Our New Collection" pot transmite mai mult decât un paragraf întreg de text. Portabilitatea este un avantaj important Un alt motiv pentru care companiile aleg steaguri personalizate portabile este flexibilitatea. Un astfel de element poate fi utilizat la mai multe tipuri de evenimente și poate fi transportat relativ ușor de la o locație la alta. Nu este necesară o structură permanentă și poate fi montat în funcție de spațiul disponibil. Pentru companiile care participă la mai multe expoziții pe an, acest aspect poate fi important. în loc să investească în materiale diferite pentru fiecare eveniment, pot utiliza aceleași elemente de branding în contexte diferite. Steagurile pot fi amplasate lângă intrarea în stand, în apropierea unei zone de prezentare sau în puncte strategice unde există trafic de vizitatori. Pot fi folosite și în afara târgurilor Un avantaj al acestor soluții este că utilizarea lor nu trebuie să se limiteze la expoziții. Steagurile personalizate pot fi folosite la evenimente corporate, inaugurări, conferințe, festivaluri, competiții sportive, showroom-uri, activări de brand sau evenimente desfășurate în aer liber. Această versatilitate crește valoarea investiției, deoarece același material poate fi utilizat în mai multe contexte. Pentru o companie care organizează sau participă frecvent la evenimente, materialele de branding reutilizabile pot reprezenta o soluție mai eficientă decât producerea unor elemente noi pentru fiecare ocazie. Cum le integrezi într-un stand expozițional? Steagurile nu trebuie privite ca elemente separate de restul standului. Ele pot fi integrate într-un concept vizual mai larg. De exemplu, o companie poate folosi un sistem expozițional modular cu grafică textilă, casete luminoase și steaguri personalizate pentru a crea mai multe niveluri de vizibilitate. Steagul poate atrage atenția de la distanță, grafica standului poate transmite mesajul principal, iar produsele și zona de discuții pot transforma vizitatorul într-un potențial client. Această combinație este importantă deoarece fiecare element are un rol diferit în parcursul vizitatorului. Steagul atrage atenția. Standul transmite informația. Echipa începe conversația. Iar procesul de vânzare și follow-up-ul transformă conversația într-o oportunitate comercială. Cum alegi un design potrivit? Atunci când comanzi steaguri personalizate portabile, designul trebuie să țină cont de distanța de la care vor fi privite. Logo-ul trebuie să fie suficient de mare, culorile trebuie să fie în acord cu identitatea vizuală a companiei, iar mesajul trebuie să poată fi înțeles rapid. De asemenea, trebuie să ții cont de locul în care va fi utilizat steagul. Un design potrivit pentru un eveniment interior poate fi diferit de unul destinat unei activări în aer liber. în final, steagurile personalizate portabile sunt o soluție simplă, dar eficientă pentru companiile care vor să își crească vizibilitatea la evenimente. Sunt ușor de transportat, pot fi reutilizate și oferă brandului un punct vizual care poate fi observat de la distanță. într-un mediu în care atenția vizitatorilor este greu de obținut, un element de branding bine poziționat poate face diferența dintre un vizitator care trece mai departe și unul care decide să se oprească. www.plummedia.ro
SNRB îndeamnă românii să predea spre colectare bateriile uzate în Săptămâna Europeană a Reciclării Bateriilor
Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) se alătură evenimentului Săptămâna Europeană a Reciclării Bateriilor și îndeamnă românii să predea spre colectare bateriile uzate. 'Cu toții avem baterii uzate uitate prin casă: într-un sertar din bucătărie, într-o telecomandă pe care nu o mai folosim sau în dispozitive vechi. însă aceste baterii conțin metale reutilizabile, precum litiul, care pot fi recuperate și folosite inclusiv pentru producerea unor baterii noi. Cu ocazia Săptămânii Europene a Reciclării Bateriilor, Eucobat și organizațiile sale membre desfășoară o campanie comună prin care atrag atenția asupra importanței colectării bateriilor uzate și asupra contribuției sistemelor europene de colectare la economia circulară. în România, SNRB se alătură inițiativei europene și continuă misiunea de a încuraja colectarea separată și reciclarea corectă a bateriilor uzate. Fiecare baterie colectată este sortată și procesată în instalații specializate din Europa, unde materiale reutilizabile precum zincul, fierul, manganul, nichelul, cobaltul și litiul sunt recuperate și reintroduse în economie, putând fi utilizate pentru realizarea unor produse diverse, de la obiecte de zi cu zi până la baterii noi', subliniază reprezentanții asociației de profil, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit experților, regula esențială care protejează atât oamenii, cât și mediul este ca nicio baterie să nu ajungă în coșul de gunoi sau în alte fluxuri de deșeuri. 'Bateriile ajunse în deșeurile menajere se pot deteriora și pot provoca incendii în vehiculele de colectare și în instalațiile de sortare. Atunci când sunt predate prin intermediul sistemelor dedicate, acestea pot fi gestionate în siguranță și tratate corespunzător', notează sursa citată. Regulamentul UE privind bateriile, publicat în iulie 2023, a introdus noi obiective ambițioase de colectare pe care industria trebuie să le atingă până la sfârșitul anului 2030. 'Aproape fiecare gospodărie are un sertar în care s-au adunat baterii uzate. Există însă și bateriile 'ascunse', aflate în laptopuri vechi, telefoane și alte dispozitive ajunse la sfârșitul duratei de viață și rămase nefolosite pe un raft sau într-un dulap. Acolo unde este posibil, acestea ar trebui scoase din dispozitive și predate la punctele de colectare corespunzătoare (...) Fiecare baterie colectată înseamnă o șansă ca materiale valoroase să rămână în circuitul economic și, în același timp, un pas către o economie mai circulară', menționează organizația. în perioada 5 - 13 septembrie 2026, Eucobat și membrii săi marchează cea de-a 12-a ediție a Săptămânii Europene a Reciclării Bateriilor (European Battery Recycling Week) printr-o campanie comună desfășurată sub titulaturile #EveryBatteryCounts și #EBRW26. Săptămâna Europeană a Reciclării Bateriilor s-a dezvoltat pornind de la Ziua Europeană a Reciclării Bateriilor, celebrată pe 9 septembrie, pentru a marca ziua de naștere a omului de știință italian Luigi Galvani (1737), ale cărui cercetări în domeniul electricității animale au deschis calea către dezvoltarea bateriei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Consiliul Concurenței a sancționat Philips România cu aproape un milion de euro
Consiliul Concurenței a sancționat compania Philips România cu o amendă în valoare de 5,181 milioane lei (aproximativ un milion de euro) pentru furnizarea de documente într-o formă incompletă pe parcursul inspecției inopinate desfășurate la sediul companiei, potrivit unui comunicat al instituției. 'Concret, după ce a fost informat cu privire la desfășurarea inspecției autorității de concurență, un angajat al companiei a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un dispozitiv mobil utilizat în scop profesional. în acest fel, a fost restricționat accesul inspectorilor de concurență la informații potențial relevante pentru obiectul investigației, conținute în aplicația respectivă. Reamintim că în perioada 28 - 30.07.2026, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediul Philips România SRL și la sediile a 10 companii (distribuitori sau revânzători Philips) care activează pe piața echipamentelor medicale de ultrasonografie și/sau piața dispozitivelor medicale de monitorizare a pacienților destinate utilizării în spitale și clinici medicale', se arată în comunicat. Conform sursei citate, inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilei practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor 'Potrivit Legii concurenței, inspectorii de concurență pot solicita orice fel de informații legate de obiectul investigației, iar companiile care refuză să coopereze cu instituția sau care obstrucționează activitatea acesteia în desfășurarea inspecțiilor inopinate sunt sancționate cu amendă de la 0,5% la 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii', explică reprezentanții autorității de concurență. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Buzoianu: Romsilva mimează că apără pădurile în instanțe, dar face pe dos în cazul drumului din Pădurea Băneasa
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva mimează că apără pădurile în instanțe, dar Direcția Silvică Ilfov modifică amenajamentul silvic al drumului din Pădurea Băneasa spre Greenfield, cu nerespectarea legii, afirmă ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată, miercuri, pe pagina sa de socializare. 'M-am întrebat ani de zile cum se pierd procese în care e clar că o ilegalitate a avut loc. Răspunsul e simplu: cu complicitatea autorităților. în cazul drumului din Băneasa: cu o Romsilva care mimează că apără pădurile în instanțe, dar face fix pe dos în procese. Am descoperit zilele acestea cum domnul Răduță (Cezar Mihail Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, n.r.) a acționat în instanță împotriva intereselor Romsilva, reprezentând fix Direcția Silvică Ilfov (...) Am zis să analizez și eu Hotărârea de la Tribunalul București cu privire la drumul de acces prin pădurea Băneasa. Ca să văd ce ar fi putut invoca părțile și ce a dus la decizia Curții de Apel București de a obliga Romsilva să deschidă drumul prin pădurea Băneasa până la judecata pe fond. O să zic de la început: consider că locuitorii din Greenfield au nevoie de încă un drum. De drumul promis de dezvoltator (care nu s-ar fi apucat real niciodată de acest drum cât timp știa că poate încălca legea cu drumul prin pădure. acum e în lucru). Aceasta e soluția legală. Direcția Silvică Ilfov, prin domnul Răduță, a ales varianta ilegală. După o modificare magică a amenajamentului silvic care a trecut acel drum, cu nerespectarea legii, ca fiind drum forestier, domnul Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, a semnat rapid un contract și a dat drumul la acces pe un drum unde știa că nu se poate circula legal', susține Buzoianu pe Facebook. în opinia șefei de la Mediu, directorul general al Romsilva, Jean Vișan, 'singurul care poate lua măsuri împotriva directorilor Direcțiilor silvice, nu acționează în niciun fel'. 'Drumul inițial, care era obligația lui de realizat, e blocat pentru ani de zile. în 2025 e trimis Corpul de Control al Ministerului Mediului pentru a vedea ce s-a întâmplat acolo. Scoatem la iveală ilegalități după ilegalități. Romsilva iese și spune că a reziliat contractul. Dezvoltatorul se apucă, brusc, după ani de zile, de drumul promis. Apoi ajungem în instanță. La Tribunalul București se cere suspendarea rezilierii contractului. Judecătorii decid că nu vor suspenda rezilierea contractului. în recurs, însă, Curtea de Apel setează definitiv decizia că drumul va fi redeschis până la momentul în care se judecă pe fond procesul, dar nu mai târziu de septembrie 2028 (...) Descopăr cum, în hârtii oficiale, Direcția Silvică Ilfov, cu Răduță în frunte, zice chiar că ea nu e de acord cu denunțarea contractului. Direcția Silvică Ilfov, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare. Evident, directorul general al Romsilva, singurul care poate lua măsuri împotriva directorilor direcțiilor silvice, nu acționează în niciun fel. Că doar domnul Răduță e un om de-al casei Romsilva de ani buni', a subliniat Diana Buzoianu. La jumătatea lunii iunie 2026, dezvoltatorul Impact Developer & Contractor anunța că va începe lucrările pentru noua cale de acces în cartierul Greenfield Băneasa, după emiterea autorizației de construire de către Primăria Sectorului 1. Noul drum, care conectează Aleea Teișani cu breteaua DNCB, în dreptul Podului Hobanat, traversând calea ferată 301Bb Mogoșoaia - R. Pasărea, avea termen de finalizare șase luni, după o investiție de 2,5 milioane euro. Anterior, pe 14 aprilie, ministra Mediului scria pe Facebook că instituția pe care o conduce a câștigat în primă instanță procesul privind raportul Corpului de control, referitor la drumul din Pădurea Băneasa, document contestat de Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva Ilfov. în martie, anul curent, Asociația Parcul Natural București și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au depus la Academia Română a Studiului de Fundamentare Științifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Băneasa. Conform cercetării, în conformitate cu datele din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% - respectiv 439,7 hectare) și privată (64% - adică 781,8 hectare), iar administrarea, din punct de vedere silvic, este asigurată de Regia Națională a Pădurilor - RNP Romsilva, prin Ocolul Silvic București, din cadrul Direcției Silvice Ilfov. Suprafață totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1.221,5 de hectare și se suprapune din punct de vedere administrativ teritorial cu Bucureștiul, sectorul 1, și cu localitățile Voluntari și Tunari din județul Ilfov. Pădurea Băneasa este cea mai întinsă zonă de natură primară din București, una dintre ultimele rămășițe ale Codrilor Vlăsiei, parte a Centurii Verzi a Capitalei. Sute de specii de animale, păsări, amfibieni și insecte își au casă aici, dintre care 46 sunt protejate sau amenințate cu dispariția - Ciocănitoarea neagră, ciuful de pădure, șarpele de alun, tritonul cu creastă, fluturele-zebră, liliacul de amurg, bursucul, veverița și căprioara. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
FBAR: În România, peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare an
Peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi anual, în condițiile în care peste 27% din populația României se află sub riscul de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate, miercuri, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). 'Luna septembrie este recunoscută la nivel global ca f
AEI: Dacia nu va închide uzina de la Mioveni, dar România ar pierde din producția unor modele, inclusiv Duster
Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză dată miercuri publicității. AEI a realizat
Deficitul comercial a scăzut cu 1,1%, la 19,28 miliarde de euro, în primele șapte luni
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele șapte luni ale anului în curs a fost de 19,276 miliarde euro, mai mic cu 214,7 milioane euro (-1,1%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri. în luna iulie 2026, e
(P) Zgomotul din birou, o problemă de business, nu doar de confort
Zgomotul de fond într-o clădire de birouri goală poate ajunge până la 40 dB, iar în birourile open space ocupate nivelul crește semnificativ odată cu numărul de angajați și conversațiile simultane. Studiile arată că nivelurile ridicate de zgomot pot reduce capacitatea de concentrare cu până la 66%, afectând deopotrivă performanța individuală și colaborarea în echipă. O reducere de doar 10 decibeli este suficientă pentru a înjumătăți nivelul de zgomot perceput de angajați, cu efect direct asupra erorilor și a stresului la locul de muncă. La nivel european, cercetări în domeniul acusticii clădirilor arată că o îmbunătățire a confortului acustic la birou poate genera un plus de performanță de 2–3% per angajat, echivalent cu aproximativ 1.600 de euro pe an per persoană în companiile analizate. Alte studii de specialitate, realizate pe clădiri de birouri, indică o reducere de până la 16% a perturbărilor generale percepute și până la 21% a stresului cognitv atunci când spațiul beneficiază de soluții acustice performante. Concluzia comună a acestor analize: acustica nu mai este un detaliu estetic, ci un parametru de business care influențează direct productivitatea și sănătatea angajaților. De la pereți fixi la pereți modulari: o schimbare de paradigmă Tradițional, compartimentarea unui birou presupunea pereți din gips-carton sau zidărie, montați definitiv și dificil de modificat ulterior. Această abordare rezolvă parțial problema zgomotului, dar generează costuri mari de refacere de fiecare dată când compania își schimbă structura de organizare sau numărul de angajați. Pereții modulari pentru birou schimbă complet situatia: sunt sisteme de compartimentare demontabile, care se instalează rapid, fără intervenții asupra structurii clădirii, și care pot fi reconfigurate sau relocate de câte ori este nevoie. Practic, aceeași investiție se transformă într-un activ reutilizabil, nu într-un cost „pierdut" la fiecare reorganizare a spațiului. Trei nevoi, o singură soluție: flexibilitate, acustică, design Companiile care își amenajează sau reamenajează birourile se confruntă, de regulă, cu trei cerințe simultane, greu de reconciliat cu soluțiile clasice: Flexibilitate operațională – posibilitatea de a reconfigura spațiul rapid, pe măsură ce echipele cresc, se restructurează sau adoptă noi moduri de lucru; Performanță acustică – reducerea zgomotului dintre birouri, săli de ședință și zone de colaborare, esențială pentru concentrare și confidențialitate; Design coerent cu brandul – un aspect vizual modern, care să reflecte identitatea companiei, nu doar o funcție de separare a spațiului. Pereții modulari Wallrite, bazați pe sistemele QbiQ, sunt concepuți exact pentru a răspunde simultan acestor trei cerințe, fără compromisuri majore între ele. Gama Wallrite: soluții modulare pentru fiecare tip de birou Flexibilitate maximă – sistemul iQ Pro iQ Pro este sistemul modular care combină elemente vitrate cu panouri opace din lemn, metal sau gips-carton tapetat, permițând configurarea rapidă a birourilor și adaptarea la schimbările organizaționale, fără intervenții complexe sau costuri ridicate. Grosimea peretelui 77, 100 sau 125 mm – poate fi ajustată în funcție de performanța acustică dorită, iar posibilitatea de demontare și relocare susține direct proiectele orientate spre economie circulară. Izolație fonică superioară – sistemul iQ Structural Pentru birourile în care confidențialitatea conversațiilor este critică: săli de consiliu, departamente HR, zone de negociere, iQ Structural oferă o soluție dublu vitrată, cu panouri unite printr-o bandă transparentă dublu adezivă, pentru un aspect uniform și o performanță fonică ridicată. Sistemul este certificat Cradle to Cradle Silver, confirmând utilizarea unor materiale și procese responsabile, aliniate cerințelor de sustenabilitate din clădirile verzi. Design minimalist și lumină naturală – sistemul iQ Single Companiile care pun accent pe transparență și colaborare vizuală pot opta pentru iQ Single, un sistem complet vitrat, cu profile discrete și module „full height", care maximizează lumina naturală și creează continuitate vizuală între zonele de lucru. Este o soluție potrivită pentru recepții, zone de lucru colaborativ și săli de ședință unde impactul vizual contează la fel de mult ca funcționalitatea. Identitate vizuală distinctă – sistemul iQ Route 66 Pentru birourile care își doresc un caracter aparte, iQ Route 66 reinterpretează estetica industrială a arhitecturii anilor 1930–1940, combinând sticla cu profile de aluminiu și diviziuni geometrice bine definite. Sistemul oferă performanțe acustice ridicate, disponibile inclusiv în variante cu vitrare dublă, fără a compromite aportul de lumină naturală. Compartimentare instantă, cu montaj rapid– sistemul QQ Acolo unde nu este posibilă o compartimentare convențională, sistemul freestanding QQ permite crearea rapidă de săli de conferință, cabine pentru discuții private sau birouri individuale, direct în interiorul unui open space. Varianta QQ2, cu vitrare dublă, oferă un nivel superior de izolare fonică, recomandat pentru birouri executive sau spații care necesită un plus de confidențialitate. Uși integrate: continuitatea design-ului și a acusticii Performanța unui perete modular depinde și de ușile cu care este echipat. Gama de uși integrate Wallrite include variante glisante sau batante, cu una sau două foi, realizate din sticlă, lemn sau metal, compatibile cu toate sistemele de compartimentare din portofoliu. Opțiunile cu sticlă laminată sau vitraj dublu contribuie la creșterea confortului acustic, iar accesoriile premium precum amortizare la închidere, control al accesului, feronerie minimalistă completează o imagine unitară și profesională a spațiului. Investiție unică, beneficii repetate Datele din studiile de acustică a clădirilor arată clar că un mediu de lucru mai silențios generează câștiguri măsurabile de productivitate, de ordinul câtorva procente per angajat, echivalente cu sute sau mii de euro anual per persoană, în funcție de dimensiunea echipei. în același timp, natura demontabilă și relocabilă a pereților modulari elimină costurile repetate de demolare și reconstrucție, transformând compartimentarea biroului dintr-o cheltuială unică într-un activ reutilizabil pe termen lung. Pereții modulari Wallrite imbina aceste avantaje într-o singură soluție: flexibilitate operațională, izolație fonică superioară și un design care poate fi adaptat identității fiecărui brand, indiferent de dimensiunea sau specificul companiei. www.wallrite.ro
Site-ul DNSC a înregistrat temporar dificultăți de accesare; posibil atac DDoS
Site-ul DNSC a înregistrat temporar dificultăți de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple, iar analiza datelor tehnice disponibile indică posibilitatea unui atac de tip DDoS, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică printr-un comunicat. 'Site-ul http://www.dnsc.ro a înregistrat temporar dificultăți de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple. Analiza datelor tehnice disponibile indică posibilitatea unui atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), care a generat o creștere semnificativă a traficului și a afectat temporar disponibilitatea platformei', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, imediat după identificarea situației au fost aplicate măsuri suplimentare de protecție și optimizare, în vederea limitării impactului și restabilirii funcționării normale a site-ului. în urma intervențiilor tehnice, funcționarea site-ului dnsc.ro s-a stabilizat, iar echipele responsabile monitorizează în continuare infrastructura și evoluția traficului pentru a preveni și gestiona eventuale incidente similare, se precizează în comunicat. 'Menținerea disponibilității online reprezintă o prioritate, fiind luate permanent măsurile tehnice necesare pentru asigurarea continuității acestora', transmit reprezentanții DNSC. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Bușoi: Urmărim ce se întâmplă pe piața carburanților, ca să ne asigurăm că nu vorbim despre situații în care se speculează
Prețurile se mențin ridicate, atât în ceea ce privește barilul de petrol, cât și în privința indicelui Platts pentru produsele finale, dar urmărim, alături de ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC, tot ceea ce se întâmplă în piață, ca să ne asigurăm că vorbim de comportamente corecte și nu de situații în care se speculează, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'în ceea ce privește carburanții, sigur că și aici situația se anunță a fi una dificilă și ușor greu de prognozat, pentru că, dacă pe electricitate și pe gaz natural mai avem unele marje, dar depindem de prețurile europene, de piața europeană, în ceea ce privește carburanții, aici marja noastră este cu atât mai mică, pentru că, în ceea ce privește producția de petrol internă, se asigură doar o mică parte din funcționarea rafinăriei OMV Petrom. în rest, Petromidia funcționează cu petrol din import și, în plus, față de ce producem în România, pe partea de motorină avem nevoie de cantități importante de import. Prețurile se mențin ridicate, atât în ceea ce privește barilul, cât și în ceea ce privește indicele Platts al produselor finale (prețul de referință internațional pentru produsele petroliere rafinate - benzină și motorină, n.r.). Urmărim, alături de ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC, tot ceea ce se întâmplă în piață, ca să ne asigurăm că vorbim de comportamente corecte, că vorbim de situații în care nu se speculează aceste prețuri mari și aceste fluctuații care sunt la nivel internațional. Ministerul de Finanțe a implementat acea prevedere legislativă care obligă la o reducere a accizei. Inițial a fost 20%, apoi s-a atins nivelul maxim de 25%', a afirmat Bușoi. Oficialul din Ministerul Energiei a admis că efectul acestor măsuri 'este unul mic, în ceea ce privește prețul final'. 'Efectul este, într-adevăr, unul mic în ceea ce privește prețul final, dar evident generează o anumită scădere a veniturilor, fără să pună în pericol prognozele. în ceea ce privește prognozarea veniturilor ANAF, ele erau făcute la o anumită cotație și atunci de asta s-a și găsit această soluție, fără să punem în pericol veniturile bugetare deja prognozate. Nu știu dacă Ministerul de Finanțe a luat în discuție vreo extindere și la benzină. Sunt unele propuneri în spațiul public legate de un sprijin dedicat către agricultori și transportatori. Oricum, Guvernul României nu poate recurge la Ordonanțe de Urgență. Pot fi inițiative parlamentare în regim de urgență. Nu avem cunoștință despre o astfel de inițiativă în Parlamentul României. Sesiunea parlamentară de toamnă tocmai a reînceput. Dacă vor fi astfel de inițiative, Ministerul Energiei va participa la fundamentarea unui punct de vedere și la unele sugestii pentru Parlamentul României', a susținut Cristian Bușoi. Reprezentanții autorităților din sectorul energiei s-au reunit marți, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Creșterile de tarife la energie vor fi, cel mai probabil, moderate, de până la 10%, în perioada următoare (secretar de stat)
Creșterea tarifelor la energie, pentru perioada următoare, va fi una moderată, de până la 10%, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Sigur că ne uităm la creșterile de tarife, pentru că toate cele legate de facturi depind de consumul fiecăruia. Sunt și creșteri de facturi, pentru că, fiind o vară foarte călduroasă, consumatorii casnici, fiindcă spre ei ne uităm în primul rând, vor avea facturi puțin mai mari, pentru că și consumul a fost mai mare... Probabil din cauza funcționării aparatelor de aer condiționat facturile sunt puțin mai mari. într-adevăr, unul dintre furnizori a anunțat o creștere de tarif pentru perioada următoare, în continuare rămânând cel mai scăzut tarif de pe piață, și mă refer, evident, la Hidroelectrica. Ne așteptăm ca toată această perioadă de secetă, de reducere de producție și mai ales de închidere a reactoarelor, care a însemnat un minus de 900 de MW din contracte bilaterale la preț fix, compensate cu cumpărări de pe Piața Zilei Următoare din România și din regiune, să se regăsească în tarifele din această toamnă', a explicat Bușoi. Potrivit demnitarului, tarifele la energie vor avea creșteri moderate în perioada următoare, de până la 10%. 'Creșterea anunțată astăzi este în jur de 7%. Noi așa am estimat, dar nu avem toate datele așa cum le au furnizorii, care sunt companii private. Statul are o participare în unele dintre aceste companii, dar cele mai multe sunt companii pur private. Ei au toate datele, ei au modele de business, ei știu exact la ce prețuri au cumpărat, câți consumatori au. Creșteri de tarife, cel mai probabil moderate, vor fi de până în 10% pentru perioada următoare. Aici trebuie văzut de la caz la caz și trebuie să așteptăm anunțurile acestor furnizori', a punctat Cristian Bușoi. Hidroelectrica a anunțat, luni, că, începând cu luna octombrie 2026, prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen va crește de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh. 'Ajustarea reprezintă o creștere de aproximativ 13% a prețului energiei active și se situează sub nivelul cumulat al inflației din perioada în care prețul Hidroelectrica a fost menținut neschimbat. în funcție de zona de distribuție, impactul asupra prețului final este de aproximativ 7%', se menționează într-un comunicat de presă al companiei, transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, în această perioadă, activitatea companiei a fost influențată de creșterea generală a costurilor, de evoluția prețurilor carburanților, precum și de condițiile hidrologice nefavorabile, care au afectat disponibilitatea resursei de apă și, implicit, producția de energie hidro. 'Hidraulicitatea anului 2026 a fost una deficitară începând cu luna aprilie, situația devenind mai accentuată din luna iunie, când, pe aproape toate amenajările importante, debitele s-au situat sub jumătate din mediile multianuale. Edificatoare sunt evoluțiile debitelor afluente medii lunare pe Dunăre, având în vedere că Porțile de Fier are o pondere de aproximativ 40% din total energie produsă de Hidroelectrica. Astfel, debitele aferente lunilor iulie și august au ajuns la valori de 39,7%, respectiv 36,1% din mediile multianuale, acestea situându-se în continuare, la data prezentei, la minime istorice, sub nivelul de 1.400 mc/s', au explicat reprezentanții companiei. Totodată, aceștia au adăugat că, în urma modificării mecanismului de contribuții aplicabile costului energiei electrice produse de Hidroelectrica, prețul apei uzinate a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, începând cu luna iunie 2026. în același timp, prețurile energiei tranzacționate pe piața angro au crescut. Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh. Reprezentanții Hidroelectrica au precizat că noul preț se aplică doar clienților noi și contractelor care ajung la termen și nu are caracter retroactiv. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Tanczos Barna: Zootehnia are un rol strategic și are nevoie de finanțare adecvată și transpunerea abordării strategice în legislație
Zootehnia are un rol strategic, iar atingerea obiectivelor din strategia și planul de acțiune lansate de Comisia Europeană necesită o finanțare coerentă și complementară, a afirmat, marți, Tanczos Barna, viceprim-ministru, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tanczos Barna a participat, în perioada 6-8 septembrie, la reuniunea informală a miniștrilor Agriculturii din UE, care s-a desfășurat la Dublin, Republica Irlanda. Alături de ministru s-a aflat Dana Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PS/PNDR, menționează un comunicat al ministerului. 'Zootehnia are un rol strategic, iar UE trebuie să își mențină capacitatea de producție pentru necesitățile proprii și să evite înlocuirea producției prin importuri fără standarde echivalente. în România, creșterea animalelor reprezintă un sector cu tradiție, esențial pentru agricultură și economia rurală, care are nevoie de sprijin adecvat pentru a face față dificultăților cu care se confruntă și pentru a rămâne viabil și atractiv. Atingerea obiectivelor din strategia și planul de acțiune lansate de Comisia Europeană necesită o finanțare coerentă și complementară, întrucât implementarea soluțiilor inovatoare depinde de capacitatea fermierilor, în special a celor mici și mijlocii, de a investi în modernizarea exploatațiilor, digitalizare, procesarea producției primare și sisteme de irigații', a spus Tanczos Barna. în intervenția sa, ministrul a subliniat rolul esențial al cercetării și inovării în consolidarea competitivității sectoarelor zootehnic și proteic, precum și necesitatea reducerii dependenței UE de importurile de proteine vegetale, evidențiind că atingerea obiectivelor europene în aceste domenii necesită o finanțare adecvată. Totodată, oficialul MADR a pledat pentru o tranziție echilibrată către noile cerințe privind bunăstarea animalelor, cu sprijin financiar adecvat, care să protejeze investițiile fermierilor și competitivitatea acestora, precum și pentru reguli proporționale privind transportul animalelor. în cadrul dezbaterilor despre strategia pentru creșterea animalelor, Tanczos Barna a adus în discuție și tema prevenirii și combaterii bolilor, un subiect de actualitate pentru România, în contextul situației din sectorul ovin și porcin. Acesta a salutat abordarea strategică și științifică în privința prevenirii bolilor și a răspunsului la acestea și a solicitat transpunerea rapidă a noilor principii în legislația europeană. 'Legislația actuală este foarte rigidă și poate genera măsuri disproporționate: din cauza unui singur focar pot fi afectați zeci de mii de fermieri cu efective de animale sănătoase, iar câteva focare pot conduce la restricții de export și la pierderea unor piețe internaționale pentru UE. Avem nevoie urgent de o legislație care să preia abordarea științifică prevăzută în strategie și să asigure flexibilizarea regionalizării, compartimentării și vaccinării', a subliniat Tanczos Barna în cadrul schimbului de opinii. Pe tema bolilor care afectează sectorul ovin și a soluțiilor necesare, ministrul a avut, în marja reuniunii, discuții și cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația, țări care se confruntă cu provocări similare celor din România. Aceștia au convenit asupra unei acțiuni comune și a sprijinului reciproc în gestionarea acestor provocări. La reuniunea de la Dublin au luat parte miniștrii Agriculturii din statele membre, reprezentanți ai Comisiei Europene și înalți oficiali europeni. Participanții au avut un schimb de opinii pe tema Strategiei pentru creșterea animalelor și Planului UE privind proteinele (Cercetare și Inovare). Prin lansarea Strategiei și a Planului de acțiune, Comisia are în vedere susținerea dezvoltării sectorului zootehnic și stimularea cultivării culturilor proteice. Programul reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană a inclus și vizite pe teren la obiective agricole care au oferit o perspectivă asupra sectorului zootehnic și a activităților de cercetare și inovare din Irlanda. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Bușoi: Nivelul apei în zona Cernavodă ar putea fi insuficient pentru repornirea centralei nucleare, în septembrie
Debitul Dunării la intrarea în țară va fi scăzut toată luna septembrie, iar nivelul apei în zona Cernavodă va fi insuficient pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Abia în
Erbașu: Trebuie să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles
România trebuie să facă investiții din propriile sale resurse, nu impuse de Uniunea Europeană, care a făcut investiții de bază, necesare, a declarat, marți, Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR). 'Am vorbit 30 de ani numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este necesar să ne pregătim, să lucrăm, să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles. Pentru asta trebuie să știm să ni le planificăm, să fim capabili să ni le finanțăm și pentru că, mai devreme sau mai târziu, fie va trebui să venim cu cofinanțări extrem de mari - n-o să se mai accepte confinanțările acestea foarte mici - sau să facem investiții foarte mari, mai ales acele investiții care completează întreaga structura investițională. Bruxelles-ul a făcut investiții de bază, a făcut anumite investiții necesare, însă, sunt multe investiții pe care noi trebuie să le facem pentru ca cercul să se închidă. Or, acestea trebuie să le facem noi înșine, cu propriile resurse și nu doar cu credite', a spus președintele confederației patronale. Erbașu a participat la sesiunea de deschidere a celui mai mare eveniment dedicat industriei apei din România, ExpoApa 2026, organizat de Asociația Română a Apei (ARA), în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO. în context, președintele CAIR a subliniat importanța resurselor umane și financiare proprii pentru asigurarea progresului țării noastre. 'Noi discutăm de lucruri care sunt impuse la nivel mondial, la nivel european, în mod special. Vorbim de sustenabilitate, de mediu, de reziliență, de tehnologie, însă aceste lucruri nu sunt posibile dacă nu avem resurse și, în primul rând, resursa umană, care nu se poate obține fără resursă financiară. Aceste resurse financiare nu vin întotdeauna numai din fondurile europene, numai din cadouri sau numai din împrumuturi, trebuie să le producem și noi înșine. Nu vom fi în stare să facem acest lucru dacă nu înțelegem că profitabilitatea nu este o rușine. Din păcate, profitabilitatea este o rușine dacă este mai mare de 3%-5%. S-a implementat acest lucru și nu știu de ce ne ținem de acest lucru. încerc să conving pe toată lumea, mai ales pe cei care au un cuvânt de spus în societatea românească, că fără un profit de minimum 10% nu avem cum să progresăm', a explicat Cristian Erbașu. Ediția din acest an a ExpoApa reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și va aduce peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale. Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară va găzdui echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale. Printre invitații ediției se numără Arthur Guischet, secretar general al Asociației Europene a Apei (EWA) și Katerina Schilling, secretar general al Asociației Internaționale a Companiilor de Apă din Bazinul Dunării (IAWD), alături de reprezentanți ai asociațiilor de apă din Danemarca, Polonia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, precum și ai Ambasadei Regatului Danemarcei în România. Din partea autorităților naționale participă reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Administrației Naționale 'Apele Române' și ai Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Platforma Visit Harghita, 1,3 milioane de accesări de la începutul anului; numărul turiștilor din județ, în scădere
Platforma Visit Harghita a înregistrat o creștere semnificativă a interesului din partea turiștilor în 2026, de la începutul anului și până în prezent site-ul având aproape 750.000 de vizitatori unici și aproximativ 1,3 milioane de accesări. Directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harghita), Szabó Károly, a declarat marți, pentru AGERPRES, că până la finalul anului se estimează că platforma va avea 1,5 milioane de accesări, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 60% față de anul trecut. 'De la 1 ianuarie până în momentul de față, am avut aproape 750.000 de vizitatori unici pe site-ul nostru, respectiv 1.300.000 de accesări ale site-ului. Până la sfârșitul anului va mai crește. Nu zic că vom ajunge la 2 milioane, dar sigur 1.500.000 o să ajungem, ceea ce este o creștere de aproape 60% vis-a-vis de anul trecut', a afirmat Szabó Károly. Cele mai accesate informații de pe platformă sunt cele vizând topul atracțiilor și activităților turistice din județ, calendarul evenimentelor, dar și informațiile despre Praid, inclusiv Aqua Beach-ul din localitate. 'Oamenii se uită la 'Top 25 de atracții din județ', 'Ce să faci în Praid?', 'Aqua Beach Praid', pentru că avem un meniu separat, special pentru a diminua situația gravă economică din Praid. Se mai uită la calendarul de evenimente, pe care îl actualizăm aproape zilnic și la 'Top 25 ce să faci în județ'. Acestea sunt top cinci site-uri pe care le-au accesat turiștii', a spus directorul Visit Harghita. Platforma care prezintă atracțiile turistice din județ este accesată atât de turiști din țară cât și din străinătate, dar strategia Visit Harghita se concentrează în primul rând pe turiștii români. 'Dorim să devenim o destinație cunoscută și recunoscută la nivel de România. Și aici punem focusul. Chiar și în perspectiva anului viitor, când o să deținem titlul de Regiune Gastronomică a Europei, tot România este piața pe care o să punem accent mai mare. Pentru că e mult mai ușor să atragi pe cineva din România decât din străinătate și profilul turistului intern este unul bun. Iar operatorii din turism sunt foarte mulțumiți de turiștii pe care îi primesc aici, în Harghita', a declarat Szabó Károly. în ceea ce privește sezonul turistic estival din 2026, datele arată o scădere de aproximativ 10-11% atât la numărul de sosiri, cât și la numărul de înnoptări în Harghita, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Szabó a susținut, însă, că din discuțiile cu operatorii locali, scăderea ar putea fi chiar de aproximativ 15%. Situația nu este însă specifică județului Harghita, ci are legătură cu 'contextul macroeconomic la nivel global'. Acesta a mai menționat că după un început 'mai lent' al sezonului, lunile iulie și august au reprezentat 'o gură de oxigen' pentru turismul din Harghita. Una dintre principalele schimbări observate în acest sezon este reducerea duratei sejururilor. Turiștii care obișnuiau să stea trei zile aleg acum două zile, iar cei care veneau pentru două nopți preferă să rămână o singură noapte. Excepție face Băile Tușnad, unde sejururile sunt în continuare mai lungi. Printre cele mai căutate obiective din județ se numără zona Lacul Sfânta Ana - Tinovul Mohoș și Parcul Mini Transilvania din Odorheiu Secuiesc, a mai arătat Szabó Károly. Eforturile Visit Harghita se concentrează în această perioadă și pe pregătirile pentru anul 2027, când județul va deține titlul de Regiune Gastronomică a Europei, fiind lansate mai multe programe menite să întărească și să promoveze valorile gastronomice locale. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: George Onea, editor online: Adrian Dădârlat)
BNS solicită crearea unei Comisii parlamentare de anchetare a situației din sectoarele de energie electrică și gaze
Blocul Național Sindical (BNS) avertizează asupra situației din sectorul energetic național și la impactul tot mai mare al prețurilor la energie și gaze asupra populației și economiei și, în acest sens, solicită Parlamentului să constituie de urgență o comisie de anchetă. Potrivit unui comunicat al BNS, remis marți AGERPRES, în urmă cu trei săptămâni, pe 18 august, organizația sindicală a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, prin care atrăgea atenția asupra Legii nr. 171/2026, care vizează achiziția de către stat a 49,9 milioane MWh de gaze naturale din proiectul Neptun Deep, în valoare de peste 2,4 miliarde de euro. Potrivit legii, în perioada 2027 - 2034, statul român va cumpăra gaze de la OMV Petrom la un preț de 48,752 euro/MWh. BNS a solicitat atunci o dezbatere privind securitatea energetică a României la nivelul CSAT. 'Apelul nostru a rămas fără răspuns. în urmă cu aproximativ o săptămână, BNS a solicitat public și convocarea de urgență a conducerii ANRE, pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice. Nici acest apel nu a primit un răspuns. între timp, situația se agravează. Prețurile ofertate consumatorilor cresc, iar compania de stat Hidroelectrica a anunțat majorarea, începând din octombrie 2026, a prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele ajunse la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh', se arată în comunicat. Potrivit sindicaliștilor, nivelul de umplere a depozitelor de gaze este mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut, într-o proporție de aproximativ 73% în prezent, față de 92% cât prevede programul. 'Situația crește presiunea asupra prețurilor și ridică semne de întrebare privind securitatea aprovizionării în sezonul rece. La toate acestea se adaugă problemele legate de producția de energie, situația Nuclearelectrica și Hidroelectrica, precum și întârzierile ANRE în verificarea documentelor furnizorilor. în unele cazuri, aceste întârzieri sunt de ordinul anilor. Sumele pe care furnizorii le au de recuperat de la stat depășesc un miliard de euro, iar BNS atrage atenția asupra riscului ca aceste costuri să fie transferate către consumatori prin prețuri mai mari, în condițiile în care furnizorii ar putea încasa ulterior și banii de la stat. De asemenea, există sesizări privind întârzieri de peste șase luni în emiterea unor licențe și autorizații de către ANRE. De asemenea, ca să blocheze în mod nejustificat emiterea acestor acte, ANRE mai solicită și documente care nu sunt prevăzute de reglementările legale', subliniază BNS. Pe acest fond, reprezentanții sindicali consideră că se impune constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă privind situația din sectoarele de energie electrică și gaze naturale. în viziunea acestora, Comisia trebuie să analizeze, printre altele: capacitatea actuală și viitoare de producție a energiei electrice; impactul asupra pieței și asupra consumatorilor; comportamentul furnizorilor și traderilor și modul de formare a prețurilor; protecția consumatorilor vulnerabili, a IMM-urilor, a consumatorilor industriali și a sectorului public; evoluția prețurilor la energie și gaze și impactul asupra economiei și populației; anchetarea conducerii ANRE privind abuzurile în eliberarea licențelor și autorizațiilor în domeniile energiei și gazelor naturale, respectiv în exercitarea atribuțiilor de reglementare și control; analiza modului în care a fost respectată legislația cu privire la dreptul de preempțiune în cazul gazelor din Marea Neagră; securitatea aprovizionării cu gaze naturale în această iarnă. 'România nu își mai permite ca problemele din energie să fie tratate punctual, de la o criză la alta. BNS a avertizat. A solicitat explicații. A cerut intervenția instituțiilor statului. Acum solicităm Parlamentului să își exercite rolul de control și să constituie de urgență o comisie de anchetă. Consumatorii români nu trebuie să plătească prețul incompetenței, al întârzierilor administrative și al deciziilor netransparente din sectorul energetic', atenționează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Scădere de 37% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în august (APIA)
înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere de 37% în România, la nivelul lunii august, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce mașinile 'verzi' au raportat un recul de 31%, conform unei analize realizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și înmatriculări (DGPCI). în ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV a ocupat prima poziție, cu o cotă de 57%, urmat de Clasa C (25%) și Clasa B (11%). în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în luna august a acestui an, față de perioada similară din 2025, motorizările pe benzină consemnează o scădere de 43%, până la o pondere de 30%, iar motorizările pe motorină înregistrează o diminuare de 54%, la 4,7% din total. Potrivit sursei citate, autoturismele echipate cu motoare mild-hybrid au raportat o scădere 43% a înmatriculărilor, de la un an la altul, și au ajuns la o pondere din totalul pieței de 21,5%. Pe de altă parte, autoturismele 'electrificate', respectiv cele electrice (care pot fi încărcate din sursă externă de electricitate - BEV și PHEV), precum și cele mild-hybrid și full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă de electricitate) dețin, în luna august a anului curent, o cotă de piață de 65%, fiind cel mai important segment de pe piața românească, care depășește cota deținută de motorizările pe benzină și motorină. în segmentul autoturismelor full electrice, cota de piață a ajuns la 7%, în intervalul de referință, în timp ce autoturismele plug-in hybrid dețin o cotă de piață de 15.5%, față de august 2025, când reprezentau 6,5%. în anul 2026, primele trei cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt: Tesla Model Y - cu 873 de unități și o creștere de 273% față de anul precedent, Tesla Model 3 - cu 670 de unități, respectiv BYD Dolphin Surf (614 de unități). Totodată, la autoturismele plug-in, primele trei poziții sunt ocupate, în ordine, de BYD Seal U DM-i (cu 977 de unități), Toyota RAV4 - cu 769 de unități și de Chery Tiggo 9 - cu 558 de unități. Datele citate relevă faptul că autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc, în acest an, modelul Toyota Corolla - cu 3.420 de unități și o creștere de 20% față de anul precedent, apoi Toyota Yaris Cross (1.888 de unități) și Dacia Duster (1.540). La categoria autoturismele mild hybrid, Dacia Duster se află pe prima poziție cu 2.010 unități comercializate și o scădere de 56,6%, urmat de Skoda Octavia - cu 1.238 de unități și de Dacia Bigster, cu 1.068 de unități. Vehiculele comerciale ușoare și minibus înregistrează, în august 2026, o creștere ușoară de 5% față de august 2025, din care vehiculele comerciale ușoare fără minibus înregistrează o creștere de 21%. în schimb, înmatriculările de vehicule comerciale ușoare electrice au scăzut, în primele opt luni ale anului 2026, la un volum de 392 de unități, față de 424 de unități în aceeași perioadă a anului trecut. Conform statisticii oficiale, vehiculele comerciale grele și autobuze înregistrează, în august 2026, o majorare a înregistrărilor de 17% față luna similară din anul precedent, din care vehiculele comerciale grele de peste 16 tone plus autotractoarele consemnează o creștere de 14%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nioleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
DNSC și Expertware au dezvoltat o platformă integrată de securitate cibernetică în cadrul proiectului SIEMBIOT
O platformă integrată de securitate cibernetică, ce reunește capabilități de monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, detecție, Cyber Threat Intelligence, management al vulnerabilităților și răspuns la incidente cibernetice a fost dezvoltată în cadrul proiectului european de cercetare și inovare, SIEMBIOT, în valoare de 3,36 milioane de euro. Proiectul a fost implementat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Expertware, coordonatorul proiectului. Foto: DNSC Potrivit unui comunicat de presă al DNSC, platforma SIEMBIOT reunește, într-un cadru modular, cinci categorii de capabilități complementare: monitorizare și detecție a evenimentelor de securitate (Security Monitoring & Detection), informații despre amenințările cibernetice (Cyber Threat Intelligence - CTI), managementul vulnerabilităților (Vulnerability Management), evaluarea maturității în securitate cibernetică (Cybersecurity Maturity Assessment) și cercetare și instruire (Research & Training). 'Arhitectura platformei permite integrarea acestor capabilități și valorificarea informațiilor provenite din surse difete (on-prem și cloud) într-un cadru comun de analiză. Pentru activitățile de cercetare și instruire, datele pot fi anonimizate și agregate. Astfel, în loc ca o alertă de securitate, o vulnerabilitate identificată și o informație despre o amenințare activă să fie analizate separat, SIEMBIOT urmărește corelarea acestor date pentru a oferi organizațiilor o imagine mai coerentă asupra riscului și pentru a sprijini prioritizarea acțiunilor de securitate', se arată în comunicatul transmis, marți, AGERPRES. Finalizarea perioadei de implementare a fost marcată pe data de 27 august 2026, la Clubul Diplomatic din București, prin SIEMBIOT Final Conference, eveniment la care au participat peste 200 de reprezentanți ai autorităților publice, companiilor, industriei de securitate cibernetică, organizațiilor din sectoare esențiale, mediului academic și de cercetare. în cadrul conferinței de specialitate a fost prezent și Luca Tagliaretti, directorul executiv al European Cybersecurity Competence Centre (ECCC), coordonatorul grantului, care a prezentat perspectiva europeană asupra investițiilor în securitate cibernetică, inovării și dezvoltării unor capabilități sustenabile la nivelul Uniunii Europene, precum și oportunitățile oferite de viitoarele apeluri europene în domeniu. De asemenea, Tiberiu Baraboi, CEO Expertware și coordonatorul proiectului SIEMBIOT, a susținut o demonstrație live a platformei, prezentând modul în care capabilitățile dezvoltate pot fi utilizate pentru monitorizarea și analiza evenimentelor de securitate, gestionarea vulnerabilităților și evaluarea maturității cibernetice în contextul NIS2. 'Una dintre concluziile discuției a fost că mai multe date și mai multe alerte nu înseamnă automat mai multă securitate. în condițiile în care atacatorii acționează rapid, organizațiile trebuie să poată identifica informația relevantă, să coreleze date provenite din surse diferite și să transforme informația disponibilă în decizii și acțiuni într-un interval cât mai scurt. Dezbaterile au evidențiat și faptul că tehnologia nu creează singură reziliență. Instrumentele de securitate trebuie configurate, monitorizate și integrate în procese operaționale, iar pentru organizațiile care nu dispun de echipe extinse de cybersecurity, automatizarea și accesul la capabilități externe pot contribui la reducerea timpului dintre identificarea unei amenințări și răspunsul efectiv', precizează DNSC. Dezvoltat în cadrul Digital Europe Programme, SIEMBIOT are un buget total de 3.358.195 de euro, din care 2.384.093,75 de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar aproximativ 974.000 de euro - cofinanțarea asigurată de consorțiul proiectului. Investiția a susținut activități de dezvoltare, integrare a componentelor tehnologice, testare și validare a soluției, precum și dezvoltare a instrumentelor și resurselor de instruire asociate platformei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Comandament Energetic, la ora 15:00
Reprezentanții autorităților din sectorul energiei se reunesc marți, la ora 15:00, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic. La finalul ședinței, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, va susține declarații de presă.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Pistol (CNAIR): Constructorii secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești au început lucrările de asfaltare pe un tronson experimental
Asocierea de constructori italieni și români (Webuild - Tancrad) a început lucrările de asfaltare pe un tronson experimental al secțiunii 3 din Autostrada Sibiu - Pitești (A1), între Cornetu și Tigveni, informează directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa de socializare. 'Asocierea de constructori italieni și români (Webuild - Tancrad) așterne asfalt, în două straturi succesive, între km 71 și km 71+400. Operațiunea este importantă pentru stabilirea rețetei finale de asfalt care va fi așternută pe întreaga secțiune 3 a autostrăzii (37,4 km). La ora actuală, constructorii lucrează pe aproximativ 30% din șantier (în absența Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni), la: tunelul Poiana, 14 structuri (poduri și viaducte), terasamente', a scris Pistol, pe Facebook. Potrivit sursei citate, în ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%. Contractul ce prevede construcția secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu - Pitești (între Cornetu și Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport (PT). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Vlaicu (ARA): România nu are un business mai mare decât sectorul de apă, pe care putem să îl transformăm în motor de dezvoltare
Industria apei este competitivă și poate să aducă dezvoltarea economică, în condițiile în care companiile de apă au în derulare proiecte de șapte miliarde de euro în România, a declarat, marți, președintele Asociației Române a Apei (ARA), Ilie Vlaicu, la ExpoApa 2026. 'Vorbim despre business pentru că știm că sunt probleme mari. Sunt probleme cu seceta, sunt crize hidrologice, sunt crize de energie, crize politice în acest moment, iar noi, segmentul de apă, avem nevoie de decizie. Segmentul de apă este unul important. Este un business adevărat. Avem în desfășurare proiecte de șapte miliarde de euro în România de către companiile de apă. (...) Industria apei este competitivă', a spus președintele ARA. Potrivit acestuia, sectorul apei are nevoie de investiții de peste 30 de miliarde de euro. 'Nevoile de investiții sunt cifrate undeva la vreo 30 de miliarde. După noile directive, înmulțind cu partea de mentenanță, (...) putem vorbi, dacă suntem deștepți, de 60 - 70 de miliarde de euro, iar acești bani trebuie să fie gestionați în cunoștință de cauză, cu companii de apă puternice, constructori puternici, furnizori de tehnologie puternici, universități și cercetare. în acest moment, toate aceste componente sunt risipite fără să fie aduse la un nucleu comun. ARA asta propune. Vrem să facem un business, o industrie de țară care să multiplice acești bani în economia națională', a explicat Vlaicu, la cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Acesta a precizat că organizația așteaptă un guvern cu puteri depline pentru a putea prezenta factorilor de decizie o strategie pentru sectorul apei. 'Așteptăm un guvern valid pentru a-i prezenta o strategie de țară, pentru a nu pierde acest segment așa cum am pierdut energia, așa cum am pierdut industria de apărare prin neglijență, prin lipsă de viziune și prin lipsă de strategie. Așadar, suntem foarte motivați, suntem foarte hotărâți la nivel de asociație ca să generăm un business pentru România. Acesta este mesajul asociației în acest moment. Avem un guvern interimar și este dificil de discutat cu autoritățile care nu au putere de decizie. Așteptăm un guvern valid care să genereze cumva emulație și noi să le prezentăm niște cifre care sunt absolut impresionante. România nu are un business mai mare, mai adevărat decât sectorul de apă, iar industria apei este cea care poate să aducă dezvoltarea economică. Putem să transformăm acest business într-un motor de dezvoltare a economiei naționale', a subliniat președintele ARA. Asociația Română a Apei organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și va aduce peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale. Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară va găzdui echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale. Printre invitații ediției se numără Arthur Guischet, secretar general al Asociației Europene a Apei (EWA) și Katerina Schilling, secretar general al Asociației Internaționale a Companiilor de Apă din Bazinul Dunării (IAWD), alături de reprezentanți ai asociațiilor de apă din Danemarca, Polonia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, precum și ai Ambasadei Regatului Danemarcei în România. Din partea autorităților naționale participă reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Administrației Naționale 'Apele Române' și ai Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu) Foto: RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Buzoianu: Subiectul apei în România trebuie privit ca o misiune națională
Subiectul apei în România trebuie privit ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem susține niciun fel de altă activitate și niciun trai decent pentru români, a transmis ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la ExpoApa 2026. 'Subiectul apei în România ar trebui să fie privit, într-adevăr, ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem să susținem niciun fel de altă activitate în țară și nu putem, de altfel, să susținem niciun fel de trai decent în limite absolut normale pentru români. Trebuie să plecăm cumva de la a ne accepta trecutul, a îmbunătăți și a munci în prezent ca să avem un viitor un pic mai bun', a spus ministra Mediului, Apelor și Pădurilor. Potrivit acesteia, statistica oficială arată că, în România, doar 61% din populația rezidentă este conectată la sistemele de canalizare. 'Asta înseamnă că mai avem mult de mers înainte. Aici este și o oportunitate de business, pentru că trebuie să veniți alături de noi când gândim politici publice, să le conectăm și la ideea de business', a transmis Buzoianu celor prezenți la cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Aceasta a precizat că ministerul a alocat, în ultimul an, aproximativ 900 de milioane de lei, de cinci ori mai mulți bani pentru baraje, diguri și poldere din bugetul național. 'Dacă vorbim de accesul la apă și de sistemele pe care le puneți în practică, ele pot exista doar acolo unde există și o infrastructură critică, care funcționează și care nu cedează la primele fenomene extreme. Acesta este unul dintre lucrurile la care noi trebuie să muncim. Anul acesta au fost alocate sume record pentru a închide cât mai multe șantiere sau pentru a putea să facem pași semnificativi pe cât mai multe dintre șantierele deschise în anii anteriori', a menționat ministra Mediului. Ea a adăugat că finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în sectorul apei a însemnat aproximativ 300 km de sistem de distribuție de apă și peste 900 km de sistem de canalizare. 'Știm cu toții că investițiile nu înseamnă doar că s-a finalizat investiția, s-a tăiat panglica, este totul în regulă de acum încolo, iar comunități întregi vor avea apă. Asta a fost o parte esențială de realizare a acestor investiții. Dar urmează și racordarea. Vorbim prea puțin despre acest aspect. Am tăiat în România panglici la investiții de sute de milioane și miliarde, chiar de sisteme din fonduri europene, care apoi nu au adus niciun litru de apă curată la comunități sau niciun fel de canalizare. Avem o lege cu obligații de racordare în momentul în care se realizează astfel de sisteme, dar nu în toate comunitățile locale autoritățile publice și-au făcut treaba de a încuraja oamenii sau chiar de a-i susține să se racordeze, odată ce sistemul a fost creat. De asta avem sisteme care arătau pe hârtie absolut fantastic acum câțiva ani, iar astăzi au devenit aproape nefolosibile, pentru că ani de zile au stat fără să fie racordați oamenii', a explicat Diana Buzoianu. Ministra a subliniat că autoritățile trebuie să facă pașii următori și să susțină oamenii, comunitățile să se racordeze la sistemele de apă care trebuie să fie funcționale. Diana Buzoianu s-a referit și la procedura de infringement pe apă împotriva României, declanșată în 2024 de Comisia Europeană din cauza neconformării cu Directiva privind epuizarea apelor uzate urbane, pentru lipsa rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în localități cu peste 10.000 de locuitori. 'Avem această procedură de infringement pe ape. Stă deasupra capului nostru de ani de zile. Știm că avem această problemă. în anii aceștia au fost alocate sute de milioane de lei din bugetele naționale pentru sisteme de apă, canalizare, pentru că nu au fost distribuite sumele acolo unde cu adevărat era nevoie. Riscăm în continuare amenzi de sute de milioane de lei, deși am investit în ultimii ani sute de milioane de lei în sisteme de apă și canal, dar nu acolo unde se uită Comisia Europeană și unde știam că avem o posibilă procedură de imfringement', a arătat ministra Mediului. Aceasta a precizat că în 2026 'am reușit să trecem și mecanismul apei, care va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani pentru ANAR'. 'Anul acesta am alocat o sumă record, vom avea un miliard și jumate alocați pe apă-canal. (...) Va fi un sistem de evaluare de dosare și unul dintre criteriile esențiale pe care le vom lua în calcul va fi inclusiv existența acestei proceduri de infringement. Evident, nu vrem să dăm în continuare un miliard jumate de lei pe apă-canal și la finalul anilor în care am implementat acest proiect să nu fi rezolvat nici măcar două sau trei UAT-uri dintre cele care au fost vizate direct de procedura de impringement', a explicat Buzoianu. Asociația Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și a adus peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale. Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară găzduiește echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Cosmin Marinescu (BNR): România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate, atrage atenția viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate. înțelegerea acestui paradox este esențială în evaluarea finanțării companiilor. Dezvoltarea economiei României pe baze solide înseamnă direcții concrete și eficiente de susținere a canalelor de finanțare, ceea ce face imperativă creșterea intermedierii financiare. Fără consolidarea acestui canal, potențialul economiei rămâne insuficient valorificat', notează Cosmin Marinescu. Potrivit acestuia, intermedierea financiară reprezintă capacitatea sistemului financiar de a mobiliza economisirile și de a le drena către consum și investiții. Acest proces este esențial pentru dezvoltarea pe termen lung a unei economii, băncile fiind actorii financiari consacrați care facilitează alocarea resurselor financiare în cadrul economiei. 'Dezvoltarea sistemului financiar este o condiție esențială a dezvoltării economice, dar nu și suficientă. Creșterea sustenabilă a intermedierii financiare înseamnă ca oferta de finanțare să fie cât mai bine adaptată nevoilor economiei, iar cererea să fie eligibilă: firme cu grad adecvat de capitalizare, proiecte viabile, guvernanță corporativă și disciplină financiară. în această privință, educația financiară contribuie substanțial la înțelegerea corectă a beneficiilor, riscurilor și costurilor creditării', se arată în articol. Gradul de intermediere financiară poate fi evaluat prin indicatori care surprind atât amploarea creditării economiei, cât și dimensiunea sectorului bancar. Unul dintre cei mai utilizați indicatori de intermediere financiară este ponderea în PIB a creditului neguvernamental. Nivelul de 40% din PIB înregistrat de România este semnificativ sub media europeană de 106% din PIB, semnalează autorul. 'Intermedierea financiară din România este cea mai scăzută dintre țările UE, la o distanță considerabilă, de peste 10 puncte procentuale din PIB, în raport cu Polonia, următoare țară clasată. însă acest decalaj nu se limitează la performanțele sistemul bancar: dimensiunea sectorului financiar nebancar este, de asemenea, printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. însă nivelul redus al intermedierii financiare contrastează cu gradul ridicat de îndatorare a companiilor. Acest paradox este ilustrat de structura finanțării firmelor. împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă o treime din sursele asimilate finanțării companiilor. Spre deosebire de acestea, împrumuturile de la bănci și IFN-uri autohtone totalizează mai puțin de o zecime și sunt echivalente ca volum cu resursele obținute de firme din creditarea nerezidentă intra-grup', spune Marinescu. Oficialul BNR subliniază că această situație reflectă, pe de o parte, preferința firmelor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost. Pe de altă parte, este vorba de gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficiențe mari de capitalizare. 'Majoritatea companiilor nu apelează la creditare de la bănci sau de la IFN-uri: peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an, ceea ce ar fi putut sprijini proiecte de investiții fără afectarea activității curente. în plus, firmele recurg la amânarea plății facturilor curente față de furnizori, pentru utilizarea fluxului de numerar din activitatea curentă pentru alte nevoi de finanțare (creditul comercial). Această practică de întârziere a plăților expune atât creditorul, cât și debitorul la riscuri de gestionare a lichidității și de neplată în lanț', menționează acesta. în acest context, este esențială înțelegerea corectă a costurilor și riscurilor aferente diferitelor tipuri de finanțări. în cazul firmelor care apelează frecvent la creditul comercial, această formă de finanțare este mai scumpă decât creditul bancar. Viceguvernatorul BNR afirmă că, în perioada post-pandemie, România a fost una dintre cele mai dinamice piețe de credit din Europa, cu o rată de creștere medie de circa 10% în ultimii trei ani atât în cazul populației, cât și al societăților nefinanciare. în ultimii ani se observă o schimbare importantă în structura creditării acordate companiilor, în special IMM-urilor: ponderea finanțărilor investițiilor în echipamente urcă spre o treime din portofoliul corporativ, față un sfert la nivelul anului 2023. 'Dinamica susținută a creditării din ultimii ani trebuie pusă în legătură și cu natura stimulativă a ratelor reale ale dobânzilor la creditele noi, care influențează deciziile de consum și investiții ale gospodăriilor și firmelor. Ratele reale ale dobânzilor au exercitat un caracter relativ stimulativ pentru finanțarea activității economice, dat fiind faptul că, în contextul inflației ridicate, dobânzile nominale nu au fost totuși lipsite de atractivitate pentru obținerea de noi credite (de consum și investiții). Cu toate acestea, este semnificativ diferențialul de dobândă între România și mediul extern, în special zona euro, ceea ce ridică probleme de competitivitate în finanțarea investițiilor pentru firmele care acționează pe piețele externe', se arată în articol. în consecință, vulnerabilitățile structurale ale companiilor nefinanciare reduc capacitatea acestora de a face față șocurilor și îngreunează evaluarea riscului de credit și, astfel, accesul la credit. Față de statele Uniunii Europene, ponderea creditului comercial este cea mai ridicată în România, similar Bulgariei și Croației. 'Problemele de guvernanță corporativă, durata mare de plată a facturilor între firme, costul evaluării debitorilor, în special a celor cu dificultăți financiare, și eficiența scăzută a procedurii de insolvență, cresc costurile creditării. în aceste condiții, doar o pondere redusă a firmelor românești primesc, din partea băncilor și a IFN-urilor, întreaga finanțare solicitată. Conform Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (iunie 2026), în ultimul an acest procent este sub 20% în cazul IMM-urilor și sub 50% în cazul corporațiilor. Băncile preferă să acorde mai puține credite, chiar și în condițiile deținerii de resurse suficiente, dacă anticipează costuri mai mari de recuperare a creditelor respective. în literatura de specialitate, acest fenomen este denumit raționalizarea creditului (...)', explică Marinescu. Conform articolului, în România, în special în acești ani, finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune (crowding out) din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare în ultimii ani, iar atunci când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc și sectorul privat investește mai puțin. De asemenea, cererea crescută de finanțare a sectorului bugetar afectează atât disponibilitatea finanțării pentru sectorul privat, cât mai ales costul acesteia, întrucât 'mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie'. 'Băncile autohtone și-au majorat constant deținerile de titluri de stat, care au atins în primul trimestru al acestui an circa 230 miliarde lei, de trei ori mai mult față de acum 10 ani. Titlurile de stat oferă băncilor modalități mai simple și rapide de plasare a lichidităților, dat fiind raportul mult mai favorabil între randamentul obținut și riscul asumat, comparativ cu alternativa finanțării companiilor nefinanciare și a populației. Acest aspect este evidențiat inclusiv de evoluția raportului credite/depozite în ultimul deceniu, care s-a diminuat de la 86% la finele anului 2015 la 67% în martie 2026', afirmă reprezentantul BNR. Acesta arată în continuare că, în ultimii 15 ani, băncile din România și-au majorat considerabil ponderea în total active a expunerilor guvernamentale, de la 17% în anul 2010, la 28% în anul 2025, acesta fiind cel mai ridicat nivel dintre țările UE. în clasament, următoarele poziții sunt ocupate de sectorul bancar polonez și cel ungar, cu circa 25% și, respectiv, 20% expunere guvernamentală în total active bancare. 'Creșterea gradului de intermediere financiară necesită mai mult decât un simplu avans, prin orice mijloace, al volumului creditării. Pentru ca finanțarea sectorului antreprenorial să genereze beneficii durabile pentru economie, aceasta nu trebuie să forțeze respectarea standardelor prudențiale, pentru a putea fi evitată acumularea de noi vulnerabilități la nivelul companiilor și în sectorul financiar', a subliniat Cosmin Marinescu. în opinia sa, deosebit de important este și rolul pieței de capital, care deține un potențial imens pentru sistemul financiar românesc, în creșterea accesului la finanțare. în ultimii ani, Bursa de Valori a înregistrat creșteri semnificative, reflectând perspectiva pozitivă a investitorilor. Cu toate acestea, România rămâne la o pondere redusă a capitalizării bursiere în PIB, de circa 30%, mult sub nivelul din zona euro, însă comparabil cu statele din regiune. 'Numărul de companii listate, deși în continuă creștere, este încă redus raportat la numărul firmelor active din economie, iar performanțele remarcabile sunt legate mai degrabă de listările unor giganți de stat, precum Hidroelectrica, decât de un aflux consistent de companii private care să fie deschise listării bursiere. în acest context, dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare nu poate avea loc fără îmbunătățirea disciplinei financiare și a guvernanței corporative sau fără un cadru macroeconomic predictibil, capabil să susțină încrederea economică și investițiile', se arată în articol. însă, mai spune viceguvernatorul BNR, materializarea acestui obiectiv esențial nu se poate face prin acțiuni singulare, ci doar prin eforturi și evoluții conjugate. 'Companiile să își consolideze capitalul și capacitatea de a genera proiecte viabile, sectorul bancar să susțină finanțarea investițiilor mediului antreprenorial, iar statul să fie ferm și consecvent cu reducerea dezechilibrelor, care să limiteze presiunea recentă asupra finanțării datoriei publice. Acestea sunt condiții primordiale prin care creșterea intermedierii financiare devine cureaua de transmisie în angrenajul de susținere a finanțării economiei, prin investiții productive care să creeze noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Doar astfel putem reveni, în 2027, în teritoriul unei creșteri economice robuste, atât de necesară', transmite acesta. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
(P) Eco Sud marchează un moment istoric pentru România. 100% din deșeurile generate în regiunea București–Ilfov sunt tratate înainte de eliminare
Ştirile zilei - 9 octombrie 2026 Ştirile zilei - 8 octombrie 2026 Ştirile zilei - 7 octombrie 2026 Cele mai citite Legislatie Conducere Organigrama Declarații de avere și de interese Cariere Contact Transparență decizională Bilanțuri contabile Achiziții publice Solicitare informa
Zece județe din vest, nord-vest și sud-vest se vor afla miercuri sub Cod galben de caniculă
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de ridicate pentru zece județe situate în vestul, nord-vestul și sud-vestul țării. Potrivit meteorologilor, miercuri, în Banat, Crișana, Maramureș și în vestul Transilvaniei vor fi temperaturi deosebit de ridicate și izolat caniculă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 30 și 35 de grade, cu cele mai mari valori în Câmpia de Vest. Județele avertizate sunt: Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Raffel (E.ON): România are cel mai mare preț al electricității din Europa, cu investiții corecte, poate scădea semnificativ
România are, în prezent, cel mai mare preț al electricității din toată Europa, dar, cu investiții corecte, acesta poate scădea semnificativ, a declarat, marți, directorul general al E.ON România, Volker Raffel, într-o conferință de specialitate. 'Când vorbim despre electricitate, România, deși are î
Piața rezidențială încetinește, dar rămâne rezilientă; Capitala recuperează mare parte din începutul slab de an (raport)
Piața rezidențială din România a încetinit în prima jumătate a anului, după câțiva ani de creștere puternică, dar datele nu arată o corecție majoră, indică raportul Colliers pentru primul semestru, dat marți publicității. Bucureștiul a recuperat mare parte din începutul slab de an și a încheiat primele șase luni cu doar aproximativ 2% mai puține tranzacții cu apartamente față de aceeași perioadă din 2025. La nivel național, vânzările au scăzut cu circa 9%, însă piața rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei, arată raportul. 'Inflația ridicată, creditele scumpe și presiunea asupra bugetelor îi fac pe cumpărători mai atenți la preț, la costul total al locuirii și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată', spun experții imobiliari. Diferențele dintre marile orașe sunt tot mai clare. în primele șase luni, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în Cluj-Napoca și cu 11% în Iași, în timp ce Timișoara a înregistrat o creștere de circa 3%. 'Evoluțiile arată că piața se mișcă diferit de la un oraș la altul, iar prețurile, accesibilitatea și oferta disponibilă cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare', relevă raportul. Oferta de locuințe noi rămâne una dintre principalele constrângeri ale pieței. în 2025, la nivel național au fost livrate aproximativ 59.000 de locuințe, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. în București apar, însă, semnale mai bune pentru anii următori: suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. 'Bucureștiul contrastează cu tendința națională, în condițiile în care numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproximativ 9 - 10% în primul semestru și cu circa 15% în iunie față de aceeași lună din 2025. București-Ilfov a fost singura regiune care a mers constant în sens opus. Autorizațiile acordate în prezent nu se transformă imediat în locuințe finalizate, dar oferă o indicație importantă despre cum ar putea evolua oferta în următorii doi până la cinci ani', notează autorii raportului. în paralel, activitatea de pe șantiere rămâne ridicată. Volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu aproximativ 16% în primele cinci luni ale anului, cel mai rapid ritm dintre principalele segmente ale construcțiilor. Această dinamică indică o activitate mai intensă, chiar dacă efectul asupra numărului de locuințe finalizate se vede cu întârziere. Costurile de construcție rămân însă o presiune importantă. Prețurile mai multor materiale au revenit pe creștere în 2026, unele apropiindu-se de niveluri record, iar noile costuri asociate mecanismului european de taxare a carbonului pentru materialele importate pot adăuga presiune suplimentară. în acest context, dezvoltatorii își planifică proiectele pe cicluri mai lungi și își ajustează calendarul în funcție de modul în care estimează că va arăta piața peste doi-trei ani. 'Nu vedem o scădere uniformă a pieței, ci mai degrabă diferențe tot mai mari între proiecte și orașe. Cumpărătorii sunt mai atenți la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii aleg mai prudent unde și ce construiesc. în București, creșterea autorizațiilor este un semnal bun pentru oferta viitoare, dar efectele nu se vor vedea imediat. Vorbim mai degrabă despre proiecte care pot ajunge pe piață în următorii doi până la cinci ani', explică Gabriel Blăniță, Director | Valuation & Advisory Services la Colliers România. Interesul pentru cumpărarea unei locuințe se menține la un nivel bun, iar indicatorul Eurostat privind intenția de cumpărare sau construire este încă mult peste nivelurile de dinaintea pandemiei, chiar dacă a coborât față de maximele ultimilor ani. Cumpărătorii sunt însă mai prudenți: compară prețurile, costul total al locuirii și nivelul de îndatorare și amână mai ușor decizia dacă locuința, zona sau condițiile de cumpărare nu răspund așteptărilor. Dezvoltatorii, în schimb, continuă să caute oportunități. Interesul rămâne ridicat atât din partea jucătorilor existenți, cât și din partea unor companii noi care analizează intrarea pe piața locală, inclusiv prin achiziția de terenuri sau proiecte aflate deja într-un stadiu avansat de autorizare. Potrivit raportului, un element care susține cererea este reziliența pieței muncii. între maximul din martie 2025 și mai 2026, numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 70.000, echivalentul a doar 1,3% din total. Pentru comparație, în perioada 2008 - 2010, economia pierduse peste 700.000 de locuri de muncă. Totodată, în ciuda inflației din ultimii ani, puterea de cumpărare a salariului mediu real este încă aproape dublă față de 2015. 'Luna iulie ar putea apărea în statisticile finale ca o perioadă mai activă, după ce o parte dintre cumpărători s-au grăbit să finalizeze achizițiile încă eligibile pentru cota redusă de TVA. Presiunea de la finalul lunii a fost însă amplificată de indisponibilitatea sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), începând cu 14 iulie, în urma unui atac cibernetic care a afectat derularea unor operațiuni necesare finalizării tranzacțiilor imobiliare. Pentru a evita ca persoanele deja eligibile să suporte costuri suplimentare din motive independente de acestea, termenul până la care locuințele pot fi livrate cu cota redusă de TVA de 9% a fost prelungit de la 31 iulie la 30 septembrie 2026. Un efect similar de accelerare s-a văzut în iulie 2025, înainte de modificarea regimului de TVA, însă extinderea actuală a termenului până la sfârșitul lunii septembrie poate distribui o parte dintre finalizări pe o perioadă mai lungă și poate reduce caracterul excepțional al unui eventual vârf de tranzacții în iulie', precizează experții Colliers. Episodul ANCPI evidențiază și dependența pieței rezidențiale de funcționarea infrastructurii administrative. într-o piață în care autorizarea, cadastrul, intabularea și finalizarea contractelor sunt deja procese cu termene lungi, întreruperile unor sisteme esențiale pot produce efecte directe asupra calendarului tranzacțiilor, chiar și atunci când cererea, finanțarea și locuințele sunt disponibile. Pentru dezvoltatori și cumpărători, predictibilitatea administrativă devine astfel aproape la fel de importantă ca predictibilitatea fiscală, subliniază lucrarea. De asemenea, finanțarea continuă să susțină o parte importantă a pieței. Aproximativ 58% dintre achizițiile de locuințe sunt realizate prin credit ipotecar, o pondere similară cu cea de anul trecut, semn că oamenii s-au adaptat într-o anumită măsură la dobânzile ridicate. Programul garantat de stat sprijină în continuare segmentul mai accesibil, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei în 2026 și o dobândă limitată la IRCC plus două puncte procentuale. Accesibilitatea nu s-a îmbunătățit însă semnificativ. Prețurile locuințelor au crescut, în general, mai lent decât inflația, dar și salariile au avut o evoluție similară. Prin urmare, raportul dintre venituri și costul locuinței nu s-a schimbat suficient pentru a face achiziția semnificativ mai ușoară, dar nici nu s-a deteriorat într-o măsură care să forțeze o corecție amplă, mai ales după un deceniu în care puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat, explică specialiștii. Oferta redusă continuă să susțină prețurile. La mijlocul verii, prețurile cerute în București erau cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut, evoluția fiind similară și la nivel național. Creșterile lunare s-au temperat însă, iar piața este tot mai diferită de la un proiect la altul. în locul unor mișcări uniforme ale prețurilor apar negocieri punctuale, discounturi și pachete comerciale mai generoase acolo unde proiectele nu au o poziționare suficient de clară. Locuințele noi, bine amplasate, cu acces bun la transport și la infrastructură, dezvoltate de companii cu reputație solidă și cu eficiență energetică mai bună, au avut evoluții mai bune. în schimb, locuințele vechi, mai ales cele din blocuri nereabilitate termic, sunt dezavantajate de facturile mai mari la energie și de costurile de întreținere mai ridicate. 'Prețul rămâne important, dar cumpărătorii se uită tot mai atent și la costurile care vin după achiziție, de la energie și întreținere până la timpul petrecut în trafic. De aceea, vedem diferențe tot mai mari între proiecte, nu o scădere generalizată a prețurilor. Locuințele bine conectate, eficiente și dezvoltate de companii cu o reputație solidă vor avea în continuare un avantaj, în timp ce proiectele mai slab poziționate vor avea nevoie de discounturi sau oferte comerciale mai atractive pentru a susține vânzările', adaugă Gabriel Blăniță. Perspectivele pentru o revenire mai puternică a creditării s-au îndepărtat față de începutul anului. Cu inflația încă aproape de două cifre la jumătatea lui 2026, Banca Națională este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% până în 2027. Acest lucru amână reducerea costurilor de finanțare și o revenire mai vizibilă a tranzacțiilor susținute de credit. Și contextul economic indică o revenire lentă. Astfel, Colliers estimează o scădere de aproximativ 0,7% a PIB-ului în 2026, după ce la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%. 'Consolidarea fiscală continuă să pună presiune pe consum, iar ratingul suveran a fost menținut la BBB- la sfârșitul lunii iulie, dar cu perspectivă negativă. în același timp, deficitul bugetar s-a redus la aproximativ 2% din PIB la jumătatea anului, de la 3,6% în perioada similară din 2025, un semnal favorabil, dar procesul de consolidare rămâne lung și dependent inclusiv de stabilitatea politică și de continuarea investițiilor susținute din fonduri europene. Pe termen mediu, cererea rămâne susținută de nevoia reală de locuințe', se mai arată în raport. România are una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare din Uniunea Europeană, iar marile orașe au nevoie de locuințe noi, eficiente și bine conectate. Oferta redusă, dificultățile de autorizare din ultimii ani și cererea acumulată pot continua să susțină prețurile proiectelor bine amplasate. 'în București, infrastructura de transport va conta tot mai mult în alegerea unei locuințe și în deciziile dezvoltatorilor. Extinderea metroului, modernizarea liniilor de tramvai și conexiunile mai bune dintre zonele periferice sau semicentrale și marile centre de birouri pot crește atractivitatea unor cartiere considerate astăzi secundare. Proiectele care combină accesul bun la transport cu servicii, spații verzi, eficiență energetică și o poziționare clară vor avea astfel un avantaj tot mai evident în următorul ciclu de piață', concluzionează Colliers. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București, în scădere ușoară după 40 de minute de la debutul tranzacțiilor
Bursa de Valori București (BVB) era în scădere ușoară, marți, după 40 de minute de la debutul ședinței, iar valoarea schimburilor se cifra la 9,34 milioane de lei (1,78 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu