Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
FBAR: În România, peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare an
Peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi anual, în condițiile în care peste 27% din populația României se află sub riscul de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate, miercuri, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). 'Luna septembrie este recunoscută la nivel global ca fiind dedicată conștientizării și combaterii risipei de hrană, însă, pentru România, toamna aceasta aduce o dublă semnificație. Se împlinesc zece ani de când conceptul de bancă de alimente a fost implementat pentru prima dată în țara noastră prin înființarea Băncii pentru Alimente București. Această bornă istorică reprezintă momentul ideal pentru a analiza o realitate dureroasă, dar și pentru a prezenta singura soluție structurală, logistică și legală care funcționează neîntrerupt de un deceniu. în România, risipa alimentară continuă să fie un fenomen de proporții dramatice. Anual, peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi. în contrast direct cu această risipă masivă de resurse, peste 27% din populația țării noastre se află sub riscul de sărăcie sau excluziune socială, mulți români având dificultăți majore în a-și asigura hrana zilnică', susțin reprezentanții FBAR, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit acestora, în prezent, în baza Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (modificată prin Legea nr. 49/2024), companiile din sectorul agroalimentar care înregistrează stocuri excedentare, produse cu defecte estetice de ambalaj sau mărfuri aproape de data de expirare, dar perfect sigure pentru consum, le pot transfera cu titlu gratuit către rețeaua Băncilor pentru Alimente. Companiile beneficiază, astfel, de deductibilitate fiscală integrală și scutire de TVA. 'Odată preluate, produsele sunt transportate rapid cu ajutorul unei flote naționale de 31 de autoutilitare frigorifice, garantând păstrarea lanțului de frig pentru alimentele sensibile (lactate, carne, legume și fructe proaspete). în cele nouă depozite regionale din țară, care însumează peste 3.831 mp, echipele Băncilor pentru Alimente sortează, verifică trasabilitatea și inventariază fiecare produs conform normelor sanitar-veterinare în vigoare. Alimentele sunt predate în mod organizat și gratuit către ONG-urile partenere înscrise în rețea, care le transformă în mese calde sau pachete de sprijin pentru copii din centre de zi, vârstnici singuri sau familii aflate în momente critice', se menționează în comunicat. Conform datelor oficiale, pe parcursul anului trecut, Rețeaua a salvat de la risipă peste 10.000 de tone de alimente, care s-au transformat în 20 de milioane de porții de hrană, distribuite cu sprijinul a 183 de companii donatoare către 854 de ONG-uri partenere, ceea ce a ajutat 326.364 de persoane vulnerabile. Totodată, în primul semestru al acestui an, Băncile pentru Alimente au redistribuit, deja, 8.555 de tone de hrană, dintre care 7.589 de tone au fost alimente salvate de la risipă. Această activitate a însemnat 17,1 milioane de porții de hrană care au asigurat nutriția lunară pentru o medie de 298.030 de persoane vulnerabile (inclusiv 111.822 de copii sub 18 ani), prin intermediul a 910 ONG-uri partenere. La nivelul primului deceniu de activitate (2016 - iunie 2026), Rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse (mai mult de 44.000 de tone fiind alimente salvate direct de la risipă). Toate aceste resurse s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană oferite gratuit în comunități. FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate și este membră a Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
AEI: Dacia nu va închide uzina de la Mioveni, dar România ar pierde din producția unor modele, inclusiv Duster
Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză dată miercuri publicității. AEI a realizat o analiză asupra eventualei plecări a Dacia din țara noastră și impactul acestei posibile decizii asupra românilor. 'Concluzia principală este echilibrată: Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster. Acesta este pericolul adevărat', spune Chisăliță. Potrivit acestuia, orice companie importantă încearcă să obțină de la statul în care activează condiții cât mai avantajoase: taxe mai mici, energie mai ieftină, infrastructură mai bună, ajutoare de stat, flexibilitate în relațiile de muncă și reguli cât mai predictibile. în acest joc de negociere, una dintre cele mai puternice formule de presiune este amenințarea cu reducerea investițiilor sau chiar cu plecarea din țară, situație care se aplică multor companii din România. 'Declarațiile reprezentanților Dacia-Renault trebuie privite și din această perspectivă. Ele nu reprezintă automat o decizie de retragere, dar nici nu pot fi ignorate. Greșeala statului ar fi fie să intre în panică și să ofere orice i se solicită, fie să considere că Dacia nu poate pleca niciodată. Răspunsul corect este o analiză proprie, independentă și pragmatică: cât este presiune mediatică, cât este nemulțumire economică reală, cât de posibilă este relocarea și care ar fi consecințele pentru România', arată specialistul. în prezent, nu există un anunț oficial privind închiderea uzinei de la Mioveni. Actuala generație Duster a fost lansată industrial la sfârșitul anului 2023, iar Bigster este produs exclusiv la Mioveni din 2025. Investițiile realizate, echipamentele existente, furnizorii locali și succesul comercial al modelelor fac improbabilă o retragere imediată, crede Chisăliță. 'Prin urmare, formula 'Dacia pleacă din România' este, pe termen scurt, mai ales un instrument de presiune. Dar această concluzie nu trebuie confundată cu inexistența riscului. O companie auto nu pleacă neapărat printr-un anunț spectaculos și prin închiderea bruscă a porților. Retragerea poate începe cu reducerea unui schimb, scăderea comenzilor către furnizori, mutarea unor versiuni în altă țară, diminuarea investițiilor, transferarea activităților de inginerie și, în final, nealocarea modelului care trebuie să înlocuiască actualul Duster', menționează președintele AEI. Astfel, întrebarea importantă nu este dacă Dacia pleacă mâine, ci dacă următorul Duster, următoarea platformă și viitoarele tehnologii vor mai fi produse în România. Analiza AEI estimează o probabilitate de aproximativ 55% pentru scenariul în care actuala generație rămâne, iar succesorul este produs cel puțin parțial în România. Scenariul negativ, cu împărțirea producției sau mutarea succesorului, are o probabilitate analitică de aproximativ 35%, iar o retragere accelerată până în 2028 - 2029 este estimată la circa 10%. Aceste valori nu sunt prognoze Renault, ci evaluări orientative ale riscului, precizează autorul analizei. în opinia sa, o parte dintre argumentele Dacia reflectă probleme economice reale și ele se aplică întregii economii. Mioveni se confruntă cu creșterea costului muncii, energie mai scumpă, fiscalitate schimbătoare, infrastructură incompletă și o percepție tot mai ridicată de risc economic. România se află și la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, ceea ce poate afecta costul finanțării și încrederea investitorilor. Comparativ cu uzina Renault de la Bursa, Turcia, Mioveni ar avea un dezavantaj brut estimat la 318 - 378 de euro pentru fiecare automobil, rezultat în principal din diferențele privind costul muncii și electricitatea. Gazele și motorina au o contribuție mult mai redusă. Pentru o mașină livrată în Germania, proximitatea României față de piața europeană reduce diferența netă la aproximativ 200 - 250 de euro pe automobil. Aceste valori sunt estimări standardizate, nu costuri confidențiale ale Renault, se specifică în analiză. Ele arată însă că problema există, fără ca ea să fie suficientă, singură, pentru a justifica plecarea. România păstrează avantaje importante: apartenența la piața unică europeană, proximitatea față de clienți, o rețea matură de furnizori, personal calificat, productivitate, capacități de inginerie și investiții deja amortizate parțial. Așadar, reprezentanții Dacia nu inventează toate problemele, dar le folosesc firesc pentru a întări poziția companiei în negocierea cu statul. Guvernul trebuie să verifice fiecare afirmație, nu să negocieze pe baza declarațiilor publice, recomandă Dumitru Chisăliță. El spune că decizia plecării sau a rămânerii ar putea fi luată în perioada critică 2027 - 2029. Atunci pot fi luate deciziile privind viitoarea platformă, furnizorii și uzina care va produce succesorul actualului Duster. închiderea fizică ar putea veni abia în 2030 - 2031, dar decizia industrială ar fi luată cu doi sau trei ani mai devreme. Semnalele care trebuie urmărite sunt clare, în viziunea AEI: reducerea investițiilor la Mioveni; scăderea volumelor și eliminarea unor schimburi; transferarea matrițelor sau versiunilor către Bursa; nominalizarea furnizorilor turci pentru viitoarea generație; reducerea activităților de cercetare și inginerie din România; absența unui nou model după Bigster; orientarea investițiilor în electrificare exclusiv către alte uzine. Dacă asemenea semnale se acumulează, amenințarea încetează să mai fie doar una de negociere și devine o strategie de retragere graduală, avertizează specialistul. într-un scenariu de retragere completă, România ar putea pierde anual aproximativ 5 - 5,5 miliarde de euro din exporturile brute, iar balanța comercială s-ar putea deteriora cu 2,5 - 3,5 miliarde de euro. Pierderea de valoare adăugată și PIB, directă și indirectă, este estimată la 2,5 - 4 miliarde de euro anual. între 55.000 și 90.000 de locuri de muncă ar deveni vulnerabile, incluzând angajații uzinei, furnizorii, transportatorii și serviciile dependente de industria auto. O retragere până în 2029 ar fi un șoc abrupt. Furnizorii ar avea puțin timp pentru diversificare, mii de salariați ar intra simultan pe piața muncii, iar Argeșul ar risca o recesiune regională severă. între 2029 și 2035, pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17 - 28 de miliarde de euro. O retragere în 2031 nu ar fi mai puțin gravă în final, dar ar oferi României doi ani suplimentari pentru atragerea altor investiții, recalificarea angajaților și reconversia furnizorilor. Această perioadă are valoare numai dacă este folosită înainte de anunțarea închiderii. Pentru o familie din Mioveni în care unul dintre membri lucrează la Dacia sau la un furnizor, plecarea companiei ar putea însemna pierderea imediată a principalului venit, estimată la 70.000 - 100.000 de lei anual, dificultăți la plata ratelor și facturilor, reducerea drastică a consumului și, posibil, nevoia de a pleca din localitate pentru găsirea unui nou loc de muncă. Valoarea locuințelor ar putea scădea, micile afaceri locale ar pierde clienți, iar serviciile publice s-ar deteriora din cauza diminuării veniturilor locale. Pentru o familie din Vaslui în care nimeni nu lucrează în industria auto, efectul nu ar fi imediat și spectaculos, dar s-ar resimți prin deprecierea leului, creșterea prețurilor și a dobânzilor, taxe mai mari, investiții publice amânate și servicii publice mai slabe. într-un scenariu economic nefavorabil, costul indirect ar putea ajunge la aproximativ 800 - 2.500 de lei pe an pentru o asemenea familie. Cu alte cuvinte, la Mioveni plecarea Dacia ar putea deveni o dramă personală și regională, în timp ce la Vaslui ar apărea ca o pierdere mai puțin vizibilă, dar plătită treptat prin scumpirea vieții și reducerea resurselor statului. Potrivit lui Chisăliță, România nu trebuie să răspundă prin subvenții nelimitate și nici printr-o atitudine ostilă față de companie. Guvernul trebuie să solicite un dialog confidențial și documentat cu Renault privind alocările industriale pentru perioada 2027-2031 și să realizeze un audit independent Mioveni - Bursa privind energia, munca, taxele, logistica și productivitatea. Problemele reale trebuie rezolvate prin: predictibilitate fiscală și perioade rezonabile de tranziție; contracte de energie competitive pe termen lung; finalizarea infrastructurii rutiere și feroviare; sprijin condiționat de investiții, volume și locuri de muncă; păstrarea centrului de inginerie în România; dezvoltarea producției de baterii, componente hibride și electronică de putere; diversificarea furnizorilor dependenți excesiv de Dacia; pregătirea unui plan de reconversie pentru Argeș. în concluzie, Dacia nu pleacă mâine, dar nici nu este condamnată să rămână pentru totdeauna. 'Amenințarea conține negociere corporativă, însă în spatele acesteia există probleme reale de competitivitate. Statul trebuie să separe presiunea mediatică de riscul industrial, să corecteze vulnerabilitățile justificate și să refuze privilegiile fără contraprestații. România nu trebuie să plătească oricât pentru păstrarea Dacia. Trebuie să creeze condițiile economice în care Renault să considere că este mai profitabil să investească în continuare la Mioveni decât să mute viitorul Duster în altă parte', conchide președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Deficitul comercial a scăzut cu 1,1%, la 19,28 miliarde de euro, în primele șapte luni
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele șapte luni ale anului în curs a fost de 19,276 miliarde euro, mai mic cu 214,7 milioane euro (-1,1%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri. în luna iulie 2026, exporturile FOB au însumat 9247,4 milioane euro, iar importurile CIF s-au ridicat la 12,069 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,822 miliarde euro. Față de luna iulie 2025, exporturile din iulie 2026 au crescut cu 4,1%, iar importurile cu 4,2%. în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2026, exporturile FOB au însumat 58,269 miliarde euro, iar importurile CIF au fost de 77,546 miliarde euro. Astfel, exporturile au crescut cu 3,1%, iar importurile cu 2,0%, comparativ cu perioada similară din 2025. în perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,2% la export și 36,7% la import) și alte produse manufacturate (26,9% la export și 27,5% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele 7 luni din 2026 a fost de 41,804 miliarde euro la expedieri și de 56,723 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,7% din total exporturi și 73,1% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeași perioadă a fost de 16,464 miliarde euro la exporturi și de 20,822 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,3% din total exporturi și 26,9% din total importuri. 'Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional', precizează INS. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
(P) Zgomotul din birou, o problemă de business, nu doar de confort
Zgomotul de fond într-o clădire de birouri goală poate ajunge până la 40 dB, iar în birourile open space ocupate nivelul crește semnificativ odată cu numărul de angajați și conversațiile simultane. Studiile arată că nivelurile ridicate de zgomot pot reduce capacitatea de concentrare cu până la 66%, afectând deopotrivă performanța individuală și colaborarea în echipă. O reducere de doar 10 decibeli este suficientă pentru a înjumătăți nivelul de zgomot perceput de angajați, cu efect direct asupra erorilor și a stresului la locul de muncă. La nivel european, cercetări în domeniul acusticii clădirilor arată că o îmbunătățire a confortului acustic la birou poate genera un plus de performanță de 2–3% per angajat, echivalent cu aproximativ 1.600 de euro pe an per persoană în companiile analizate. Alte studii de specialitate, realizate pe clădiri de birouri, indică o reducere de până la 16% a perturbărilor generale percepute și până la 21% a stresului cognitv atunci când spațiul beneficiază de soluții acustice performante. Concluzia comună a acestor analize: acustica nu mai este un detaliu estetic, ci un parametru de business care influențează direct productivitatea și sănătatea angajaților. De la pereți fixi la pereți modulari: o schimbare de paradigmă Tradițional, compartimentarea unui birou presupunea pereți din gips-carton sau zidărie, montați definitiv și dificil de modificat ulterior. Această abordare rezolvă parțial problema zgomotului, dar generează costuri mari de refacere de fiecare dată când compania își schimbă structura de organizare sau numărul de angajați. Pereții modulari pentru birou schimbă complet situatia: sunt sisteme de compartimentare demontabile, care se instalează rapid, fără intervenții asupra structurii clădirii, și care pot fi reconfigurate sau relocate de câte ori este nevoie. Practic, aceeași investiție se transformă într-un activ reutilizabil, nu într-un cost „pierdut" la fiecare reorganizare a spațiului. Trei nevoi, o singură soluție: flexibilitate, acustică, design Companiile care își amenajează sau reamenajează birourile se confruntă, de regulă, cu trei cerințe simultane, greu de reconciliat cu soluțiile clasice: Flexibilitate operațională – posibilitatea de a reconfigura spațiul rapid, pe măsură ce echipele cresc, se restructurează sau adoptă noi moduri de lucru; Performanță acustică – reducerea zgomotului dintre birouri, săli de ședință și zone de colaborare, esențială pentru concentrare și confidențialitate; Design coerent cu brandul – un aspect vizual modern, care să reflecte identitatea companiei, nu doar o funcție de separare a spațiului. Pereții modulari Wallrite, bazați pe sistemele QbiQ, sunt concepuți exact pentru a răspunde simultan acestor trei cerințe, fără compromisuri majore între ele. Gama Wallrite: soluții modulare pentru fiecare tip de birou Flexibilitate maximă – sistemul iQ Pro iQ Pro este sistemul modular care combină elemente vitrate cu panouri opace din lemn, metal sau gips-carton tapetat, permițând configurarea rapidă a birourilor și adaptarea la schimbările organizaționale, fără intervenții complexe sau costuri ridicate. Grosimea peretelui 77, 100 sau 125 mm – poate fi ajustată în funcție de performanța acustică dorită, iar posibilitatea de demontare și relocare susține direct proiectele orientate spre economie circulară. Izolație fonică superioară – sistemul iQ Structural Pentru birourile în care confidențialitatea conversațiilor este critică: săli de consiliu, departamente HR, zone de negociere, iQ Structural oferă o soluție dublu vitrată, cu panouri unite printr-o bandă transparentă dublu adezivă, pentru un aspect uniform și o performanță fonică ridicată. Sistemul este certificat Cradle to Cradle Silver, confirmând utilizarea unor materiale și procese responsabile, aliniate cerințelor de sustenabilitate din clădirile verzi. Design minimalist și lumină naturală – sistemul iQ Single Companiile care pun accent pe transparență și colaborare vizuală pot opta pentru iQ Single, un sistem complet vitrat, cu profile discrete și module „full height", care maximizează lumina naturală și creează continuitate vizuală între zonele de lucru. Este o soluție potrivită pentru recepții, zone de lucru colaborativ și săli de ședință unde impactul vizual contează la fel de mult ca funcționalitatea. Identitate vizuală distinctă – sistemul iQ Route 66 Pentru birourile care își doresc un caracter aparte, iQ Route 66 reinterpretează estetica industrială a arhitecturii anilor 1930–1940, combinând sticla cu profile de aluminiu și diviziuni geometrice bine definite. Sistemul oferă performanțe acustice ridicate, disponibile inclusiv în variante cu vitrare dublă, fără a compromite aportul de lumină naturală. Compartimentare instantă, cu montaj rapid– sistemul QQ Acolo unde nu este posibilă o compartimentare convențională, sistemul freestanding QQ permite crearea rapidă de săli de conferință, cabine pentru discuții private sau birouri individuale, direct în interiorul unui open space. Varianta QQ2, cu vitrare dublă, oferă un nivel superior de izolare fonică, recomandat pentru birouri executive sau spații care necesită un plus de confidențialitate. Uși integrate: continuitatea design-ului și a acusticii Performanța unui perete modular depinde și de ușile cu care este echipat. Gama de uși integrate Wallrite include variante glisante sau batante, cu una sau două foi, realizate din sticlă, lemn sau metal, compatibile cu toate sistemele de compartimentare din portofoliu. Opțiunile cu sticlă laminată sau vitraj dublu contribuie la creșterea confortului acustic, iar accesoriile premium precum amortizare la închidere, control al accesului, feronerie minimalistă completează o imagine unitară și profesională a spațiului. Investiție unică, beneficii repetate Datele din studiile de acustică a clădirilor arată clar că un mediu de lucru mai silențios generează câștiguri măsurabile de productivitate, de ordinul câtorva procente per angajat, echivalente cu sute sau mii de euro anual per persoană, în funcție de dimensiunea echipei. în același timp, natura demontabilă și relocabilă a pereților modulari elimină costurile repetate de demolare și reconstrucție, transformând compartimentarea biroului dintr-o cheltuială unică într-un activ reutilizabil pe termen lung. Pereții modulari Wallrite imbina aceste avantaje într-o singură soluție: flexibilitate operațională, izolație fonică superioară și un design care poate fi adaptat identității fiecărui brand, indiferent de dimensiunea sau specificul companiei. www.wallrite.ro
Site-ul DNSC a înregistrat temporar dificultăți de accesare; posibil atac DDoS
Site-ul DNSC a înregistrat temporar dificultăți de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple, iar analiza datelor tehnice disponibile indică posibilitatea unui atac de tip DDoS, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică printr-un comunicat. 'Site-ul http://www.dnsc.ro a înregistrat temporar dificultăți de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple. Analiza datelor tehnice disponibile indică posibilitatea unui atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), care a generat o creștere semnificativă a traficului și a afectat temporar disponibilitatea platformei', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, imediat după identificarea situației au fost aplicate măsuri suplimentare de protecție și optimizare, în vederea limitării impactului și restabilirii funcționării normale a site-ului. în urma intervențiilor tehnice, funcționarea site-ului dnsc.ro s-a stabilizat, iar echipele responsabile monitorizează în continuare infrastructura și evoluția traficului pentru a preveni și gestiona eventuale incidente similare, se precizează în comunicat. 'Menținerea disponibilității online reprezintă o prioritate, fiind luate permanent măsurile tehnice necesare pentru asigurarea continuității acestora', transmit reprezentanții DNSC. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Bușoi: Urmărim ce se întâmplă pe piața carburanților, ca să ne asigurăm că nu vorbim despre situații în care se speculează
Prețurile se mențin ridicate, atât în ceea ce privește barilul de petrol, cât și în privința indicelui Platts pentru produsele finale, dar urmărim, alături de ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC, tot ceea ce se întâmplă în piață, ca să ne asigurăm că vorbim de comportamente corecte și nu de situații în care se speculează, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'în ceea ce privește carburanții, sigur că și aici situația se anunță a fi una dificilă și ușor greu de prognozat, pentru că, dacă pe electricitate și pe gaz natural mai avem unele marje, dar depindem de prețurile europene, de piața europeană, în ceea ce privește carburanții, aici marja noastră este cu atât mai mică, pentru că, în ceea ce privește producția de petrol internă, se asigură doar o mică parte din funcționarea rafinăriei OMV Petrom. în rest, Petromidia funcționează cu petrol din import și, în plus, față de ce producem în România, pe partea de motorină avem nevoie de cantități importante de import. Prețurile se mențin ridicate, atât în ceea ce privește barilul, cât și în ceea ce privește indicele Platts al produselor finale (prețul de referință internațional pentru produsele petroliere rafinate - benzină și motorină, n.r.). Urmărim, alături de ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC, tot ceea ce se întâmplă în piață, ca să ne asigurăm că vorbim de comportamente corecte, că vorbim de situații în care nu se speculează aceste prețuri mari și aceste fluctuații care sunt la nivel internațional. Ministerul de Finanțe a implementat acea prevedere legislativă care obligă la o reducere a accizei. Inițial a fost 20%, apoi s-a atins nivelul maxim de 25%', a afirmat Bușoi. Oficialul din Ministerul Energiei a admis că efectul acestor măsuri 'este unul mic, în ceea ce privește prețul final'. 'Efectul este, într-adevăr, unul mic în ceea ce privește prețul final, dar evident generează o anumită scădere a veniturilor, fără să pună în pericol prognozele. în ceea ce privește prognozarea veniturilor ANAF, ele erau făcute la o anumită cotație și atunci de asta s-a și găsit această soluție, fără să punem în pericol veniturile bugetare deja prognozate. Nu știu dacă Ministerul de Finanțe a luat în discuție vreo extindere și la benzină. Sunt unele propuneri în spațiul public legate de un sprijin dedicat către agricultori și transportatori. Oricum, Guvernul României nu poate recurge la Ordonanțe de Urgență. Pot fi inițiative parlamentare în regim de urgență. Nu avem cunoștință despre o astfel de inițiativă în Parlamentul României. Sesiunea parlamentară de toamnă tocmai a reînceput. Dacă vor fi astfel de inițiative, Ministerul Energiei va participa la fundamentarea unui punct de vedere și la unele sugestii pentru Parlamentul României', a susținut Cristian Bușoi. Reprezentanții autorităților din sectorul energiei s-au reunit marți, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Creșterile de tarife la energie vor fi, cel mai probabil, moderate, de până la 10%, în perioada următoare (secretar de stat)
Creșterea tarifelor la energie, pentru perioada următoare, va fi una moderată, de până la 10%, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Sigur că ne uităm la creșterile de tarife, pentru că toate cele legate de facturi depind de consumul fiecăruia. Sunt și creșteri de facturi, pentru că, fiind o vară foarte călduroasă, consumatorii casnici, fiindcă spre ei ne uităm în primul rând, vor avea facturi puțin mai mari, pentru că și consumul a fost mai mare... Probabil din cauza funcționării aparatelor de aer condiționat facturile sunt puțin mai mari. într-adevăr, unul dintre furnizori a anunțat o creștere de tarif pentru perioada următoare, în continuare rămânând cel mai scăzut tarif de pe piață, și mă refer, evident, la Hidroelectrica. Ne așteptăm ca toată această perioadă de secetă, de reducere de producție și mai ales de închidere a reactoarelor, care a însemnat un minus de 900 de MW din contracte bilaterale la preț fix, compensate cu cumpărări de pe Piața Zilei Următoare din România și din regiune, să se regăsească în tarifele din această toamnă', a explicat Bușoi. Potrivit demnitarului, tarifele la energie vor avea creșteri moderate în perioada următoare, de până la 10%. 'Creșterea anunțată astăzi este în jur de 7%. Noi așa am estimat, dar nu avem toate datele așa cum le au furnizorii, care sunt companii private. Statul are o participare în unele dintre aceste companii, dar cele mai multe sunt companii pur private. Ei au toate datele, ei au modele de business, ei știu exact la ce prețuri au cumpărat, câți consumatori au. Creșteri de tarife, cel mai probabil moderate, vor fi de până în 10% pentru perioada următoare. Aici trebuie văzut de la caz la caz și trebuie să așteptăm anunțurile acestor furnizori', a punctat Cristian Bușoi. Hidroelectrica a anunțat, luni, că, începând cu luna octombrie 2026, prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen va crește de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh. 'Ajustarea reprezintă o creștere de aproximativ 13% a prețului energiei active și se situează sub nivelul cumulat al inflației din perioada în care prețul Hidroelectrica a fost menținut neschimbat. în funcție de zona de distribuție, impactul asupra prețului final este de aproximativ 7%', se menționează într-un comunicat de presă al companiei, transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, în această perioadă, activitatea companiei a fost influențată de creșterea generală a costurilor, de evoluția prețurilor carburanților, precum și de condițiile hidrologice nefavorabile, care au afectat disponibilitatea resursei de apă și, implicit, producția de energie hidro. 'Hidraulicitatea anului 2026 a fost una deficitară începând cu luna aprilie, situația devenind mai accentuată din luna iunie, când, pe aproape toate amenajările importante, debitele s-au situat sub jumătate din mediile multianuale. Edificatoare sunt evoluțiile debitelor afluente medii lunare pe Dunăre, având în vedere că Porțile de Fier are o pondere de aproximativ 40% din total energie produsă de Hidroelectrica. Astfel, debitele aferente lunilor iulie și august au ajuns la valori de 39,7%, respectiv 36,1% din mediile multianuale, acestea situându-se în continuare, la data prezentei, la minime istorice, sub nivelul de 1.400 mc/s', au explicat reprezentanții companiei. Totodată, aceștia au adăugat că, în urma modificării mecanismului de contribuții aplicabile costului energiei electrice produse de Hidroelectrica, prețul apei uzinate a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, începând cu luna iunie 2026. în același timp, prețurile energiei tranzacționate pe piața angro au crescut. Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh. Reprezentanții Hidroelectrica au precizat că noul preț se aplică doar clienților noi și contractelor care ajung la termen și nu are caracter retroactiv. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Tanczos Barna: Zootehnia are un rol strategic și are nevoie de finanțare adecvată și transpunerea abordării strategice în legislație
Zootehnia are un rol strategic, iar atingerea obiectivelor din strategia și planul de acțiune lansate de Comisia Europeană necesită o finanțare coerentă și complementară, a afirmat, marți, Tanczos Barna, viceprim-ministru, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tanczos Barna a participat, în perioada 6-8 septembrie, la reuniunea informală a miniștrilor Agriculturii din UE, care s-a desfășurat la Dublin, Republica Irlanda. Alături de ministru s-a aflat Dana Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PS/PNDR, menționează un comunicat al ministerului. 'Zootehnia are un rol strategic, iar UE trebuie să își mențină capacitatea de producție pentru necesitățile proprii și să evite înlocuirea producției prin importuri fără standarde echivalente. în România, creșterea animalelor reprezintă un sector cu tradiție, esențial pentru agricultură și economia rurală, care are nevoie de sprijin adecvat pentru a face față dificultăților cu care se confruntă și pentru a rămâne viabil și atractiv. Atingerea obiectivelor din strategia și planul de acțiune lansate de Comisia Europeană necesită o finanțare coerentă și complementară, întrucât implementarea soluțiilor inovatoare depinde de capacitatea fermierilor, în special a celor mici și mijlocii, de a investi în modernizarea exploatațiilor, digitalizare, procesarea producției primare și sisteme de irigații', a spus Tanczos Barna. în intervenția sa, ministrul a subliniat rolul esențial al cercetării și inovării în consolidarea competitivității sectoarelor zootehnic și proteic, precum și necesitatea reducerii dependenței UE de importurile de proteine vegetale, evidențiind că atingerea obiectivelor europene în aceste domenii necesită o finanțare adecvată. Totodată, oficialul MADR a pledat pentru o tranziție echilibrată către noile cerințe privind bunăstarea animalelor, cu sprijin financiar adecvat, care să protejeze investițiile fermierilor și competitivitatea acestora, precum și pentru reguli proporționale privind transportul animalelor. în cadrul dezbaterilor despre strategia pentru creșterea animalelor, Tanczos Barna a adus în discuție și tema prevenirii și combaterii bolilor, un subiect de actualitate pentru România, în contextul situației din sectorul ovin și porcin. Acesta a salutat abordarea strategică și științifică în privința prevenirii bolilor și a răspunsului la acestea și a solicitat transpunerea rapidă a noilor principii în legislația europeană. 'Legislația actuală este foarte rigidă și poate genera măsuri disproporționate: din cauza unui singur focar pot fi afectați zeci de mii de fermieri cu efective de animale sănătoase, iar câteva focare pot conduce la restricții de export și la pierderea unor piețe internaționale pentru UE. Avem nevoie urgent de o legislație care să preia abordarea științifică prevăzută în strategie și să asigure flexibilizarea regionalizării, compartimentării și vaccinării', a subliniat Tanczos Barna în cadrul schimbului de opinii. Pe tema bolilor care afectează sectorul ovin și a soluțiilor necesare, ministrul a avut, în marja reuniunii, discuții și cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația, țări care se confruntă cu provocări similare celor din România. Aceștia au convenit asupra unei acțiuni comune și a sprijinului reciproc în gestionarea acestor provocări. La reuniunea de la Dublin au luat parte miniștrii Agriculturii din statele membre, reprezentanți ai Comisiei Europene și înalți oficiali europeni. Participanții au avut un schimb de opinii pe tema Strategiei pentru creșterea animalelor și Planului UE privind proteinele (Cercetare și Inovare). Prin lansarea Strategiei și a Planului de acțiune, Comisia are în vedere susținerea dezvoltării sectorului zootehnic și stimularea cultivării culturilor proteice. Programul reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană a inclus și vizite pe teren la obiective agricole care au oferit o perspectivă asupra sectorului zootehnic și a activităților de cercetare și inovare din Irlanda. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Bușoi: Nivelul apei în zona Cernavodă ar putea fi insuficient pentru repornirea centralei nucleare, în septembrie
Debitul Dunării la intrarea în țară va fi scăzut toată luna septembrie, iar nivelul apei în zona Cernavodă va fi insuficient pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare, a declarat, marți, la finalul ședinței Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Abia în jurul datei de 15 septembrie pare că vom avea o creștere (a debitului Dunării, n.r.), dar și această creștere este mult sub media ultimilor ani. Prin urmare, e posibil ca toată luna septembrie să avem situația în care debitul la intrarea în țară să fie scăzut și nivelul apei în zona Cernavodă, necesar pentru răcirea reactoarelor și pentru funcționarea pompelor și pentru funcționarea siguranță a centralei nucleare, să fie insuficient pentru repornirea centralei. Am trecut, de asemenea, în revistă funcționarea principalelor unități de producție, în care statul român are o participare mai mică sau mai mare, majoritară sau minoritară. Evident că în prognoze Dispecerul Energetic Național a prezentat și partea de fotovoltaic, și de eolian, și de stocare. Acolo, însă, sunt foarte mulți agenți economici și evident nu participă toți la Comandament. Pe partea de cărbune, lucrurile sunt în regulă, atât Complexul Energetic Oltenia, cât și Valea Jiului funcționează în parametrii normali. Rezervele de cărbune sunt îndestulătoare. Pe partea de gaz, atât OMV Brazi, cât și Iernut, vechea centrală, Romgaz și Elcen, vorbim de situații absolut normale, cu cantități aproape de maximul tehnologic, care ajută Sistemul Energetic Național. Hidroelectrica continuă să ajute foarte mult în orele de vârf, folosind mai ales rezervele din lacuri', a subliniat Bușoi. Acesta a adăugat că, în funcție de producția internă de energie, România poate suplini diferența de cantitate din importuri. 'După cum bine știți, Centrala Nucleară de la Paks s-a redeschis în totalitate. Kozlodui nu a fost în pericol și cu atât mai puțin nu mai este în acest moment, așa încât, mai ales seara, în orele de vârf, în funcție de producția internă și mai ales de producția eoliană, asigurăm diferența din importuri. Pentru următoarele trei zile avem un ajutor, să spun așa, din producția de eolian, în așa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf. în concluzie, Sistemul Energetic funcționează în parametrii normali, nu este pusă în discuție sub nicio formă securitatea aprovizionării, dar rămânem în alertă, cu atenție pe tot ceea ce înseamnă funcționarea sistemului, pentru că atâta timp cât centrala nucleară este închisă și avem o lipsă, să spunem, de 1.200-1.300 MW, depinzând de importuri, trebuie să luăm în considerare absolut orice factor care să nu perturbe funcționarea în condiție de siguranță a Sistemului Energetic Național', a menționat oficialul. întrebat când este previzionată repornirea reactoarelor de la Cernavodă, Bușoi nu a precizat o dată clară. 'în acest moment nu putem avansa o dată foarte clară, pentru că, așa cum vă spuneam, prognozele sunt rezervate. Există unele vești bune legate de bazinul superior, de Austria în principal, acolo unde s-au văzut precipitații în ultima perioadă. De asemenea, e și o mică creștere, dar încă nu o putem vedea ca o soluție salvatoare pe râul Sava. Din informațiile pe care le-am schimbat astăzi și din dialogul cu reprezentanții Centralei Nucleare de la Cernavodă, suntem încă rezervați în a face prognoze. După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne așteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârșitul lunii septembrie', a apreciat secretarul de stat. Reprezentanții autorităților din sectorul energiei s-au reunit marți, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Erbașu: Trebuie să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles
România trebuie să facă investiții din propriile sale resurse, nu impuse de Uniunea Europeană, care a făcut investiții de bază, necesare, a declarat, marți, Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR). 'Am vorbit 30 de ani numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este necesar să ne pregătim, să lucrăm, să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles. Pentru asta trebuie să știm să ni le planificăm, să fim capabili să ni le finanțăm și pentru că, mai devreme sau mai târziu, fie va trebui să venim cu cofinanțări extrem de mari - n-o să se mai accepte confinanțările acestea foarte mici - sau să facem investiții foarte mari, mai ales acele investiții care completează întreaga structura investițională. Bruxelles-ul a făcut investiții de bază, a făcut anumite investiții necesare, însă, sunt multe investiții pe care noi trebuie să le facem pentru ca cercul să se închidă. Or, acestea trebuie să le facem noi înșine, cu propriile resurse și nu doar cu credite', a spus președintele confederației patronale. Erbașu a participat la sesiunea de deschidere a celui mai mare eveniment dedicat industriei apei din România, ExpoApa 2026, organizat de Asociația Română a Apei (ARA), în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO. în context, președintele CAIR a subliniat importanța resurselor umane și financiare proprii pentru asigurarea progresului țării noastre. 'Noi discutăm de lucruri care sunt impuse la nivel mondial, la nivel european, în mod special. Vorbim de sustenabilitate, de mediu, de reziliență, de tehnologie, însă aceste lucruri nu sunt posibile dacă nu avem resurse și, în primul rând, resursa umană, care nu se poate obține fără resursă financiară. Aceste resurse financiare nu vin întotdeauna numai din fondurile europene, numai din cadouri sau numai din împrumuturi, trebuie să le producem și noi înșine. Nu vom fi în stare să facem acest lucru dacă nu înțelegem că profitabilitatea nu este o rușine. Din păcate, profitabilitatea este o rușine dacă este mai mare de 3%-5%. S-a implementat acest lucru și nu știu de ce ne ținem de acest lucru. încerc să conving pe toată lumea, mai ales pe cei care au un cuvânt de spus în societatea românească, că fără un profit de minimum 10% nu avem cum să progresăm', a explicat Cristian Erbașu. Ediția din acest an a ExpoApa reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și va aduce peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale. Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară va găzdui echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale. Printre invitații ediției se numără Arthur Guischet, secretar general al Asociației Europene a Apei (EWA) și Katerina Schilling, secretar general al Asociației Internaționale a Companiilor de Apă din Bazinul Dunării (IAWD), alături de reprezentanți ai asociațiilor de apă din Danemarca, Polonia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, precum și ai Ambasadei Regatului Danemarcei în România. Din partea autorităților naționale participă reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Administrației Naționale 'Apele Române' și ai Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Platforma Visit Harghita, 1,3 milioane de accesări de la începutul anului; numărul turiștilor din județ, în scădere
Platforma Visit Harghita a înregistrat o creștere semnificativă a interesului din partea turiștilor în 2026, de la începutul anului și până în prezent site-ul având aproape 750.000 de vizitatori unici și aproximativ 1,3 milioane de accesări. Directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harghita), Szabó Károly, a declarat marți, pentru AGERPRES, că până la finalul anului se estimează că platforma va avea 1,5 milioane de accesări, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 60% față de anul trecut. 'De la 1 ianuarie până în momentul de față, am avut aproape 750.000 de vizitatori unici pe site-ul nostru, respectiv 1.300.000 de accesări ale site-ului. Până la sfârșitul anului va mai crește. Nu zic că vom ajunge la 2 milioane, dar sigur 1.500.000 o să ajungem, ceea ce este o creștere de aproape 60% vis-a-vis de anul trecut', a afirmat Szabó Károly. Cele mai accesate informații de pe platformă sunt cele vizând topul atracțiilor și activităților turistice din județ, calendarul evenimentelor, dar și informațiile despre Praid, inclusiv Aqua Beach-ul din localitate. 'Oamenii se uită la 'Top 25 de atracții din județ', 'Ce să faci în Praid?', 'Aqua Beach Praid', pentru că avem un meniu separat, special pentru a diminua situația gravă economică din Praid. Se mai uită la calendarul de evenimente, pe care îl actualizăm aproape zilnic și la 'Top 25 ce să faci în județ'. Acestea sunt top cinci site-uri pe care le-au accesat turiștii', a spus directorul Visit Harghita. Platforma care prezintă atracțiile turistice din județ este accesată atât de turiști din țară cât și din străinătate, dar strategia Visit Harghita se concentrează în primul rând pe turiștii români. 'Dorim să devenim o destinație cunoscută și recunoscută la nivel de România. Și aici punem focusul. Chiar și în perspectiva anului viitor, când o să deținem titlul de Regiune Gastronomică a Europei, tot România este piața pe care o să punem accent mai mare. Pentru că e mult mai ușor să atragi pe cineva din România decât din străinătate și profilul turistului intern este unul bun. Iar operatorii din turism sunt foarte mulțumiți de turiștii pe care îi primesc aici, în Harghita', a declarat Szabó Károly. în ceea ce privește sezonul turistic estival din 2026, datele arată o scădere de aproximativ 10-11% atât la numărul de sosiri, cât și la numărul de înnoptări în Harghita, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Szabó a susținut, însă, că din discuțiile cu operatorii locali, scăderea ar putea fi chiar de aproximativ 15%. Situația nu este însă specifică județului Harghita, ci are legătură cu 'contextul macroeconomic la nivel global'. Acesta a mai menționat că după un început 'mai lent' al sezonului, lunile iulie și august au reprezentat 'o gură de oxigen' pentru turismul din Harghita. Una dintre principalele schimbări observate în acest sezon este reducerea duratei sejururilor. Turiștii care obișnuiau să stea trei zile aleg acum două zile, iar cei care veneau pentru două nopți preferă să rămână o singură noapte. Excepție face Băile Tușnad, unde sejururile sunt în continuare mai lungi. Printre cele mai căutate obiective din județ se numără zona Lacul Sfânta Ana - Tinovul Mohoș și Parcul Mini Transilvania din Odorheiu Secuiesc, a mai arătat Szabó Károly. Eforturile Visit Harghita se concentrează în această perioadă și pe pregătirile pentru anul 2027, când județul va deține titlul de Regiune Gastronomică a Europei, fiind lansate mai multe programe menite să întărească și să promoveze valorile gastronomice locale. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: George Onea, editor online: Adrian Dădârlat)
BNS solicită crearea unei Comisii parlamentare de anchetare a situației din sectoarele de energie electrică și gaze
Blocul Național Sindical (BNS) avertizează asupra situației din sectorul energetic național și la impactul tot mai mare al prețurilor la energie și gaze asupra populației și economiei și, în acest sens, solicită Parlamentului să constituie de urgență o comisie de anchetă. Potrivit unui comunicat al BNS, remis marți AGERPRES, în urmă cu trei săptămâni, pe 18 august, organizația sindicală a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, prin care atrăgea atenția asupra Legii nr. 171/2026, care vizează achiziția de către stat a 49,9 milioane MWh de gaze naturale din proiectul Neptun Deep, în valoare de peste 2,4 miliarde de euro. Potrivit legii, în perioada 2027 - 2034, statul român va cumpăra gaze de la OMV Petrom la un preț de 48,752 euro/MWh. BNS a solicitat atunci o dezbatere privind securitatea energetică a României la nivelul CSAT. 'Apelul nostru a rămas fără răspuns. în urmă cu aproximativ o săptămână, BNS a solicitat public și convocarea de urgență a conducerii ANRE, pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice. Nici acest apel nu a primit un răspuns. între timp, situația se agravează. Prețurile ofertate consumatorilor cresc, iar compania de stat Hidroelectrica a anunțat majorarea, începând din octombrie 2026, a prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele ajunse la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh', se arată în comunicat. Potrivit sindicaliștilor, nivelul de umplere a depozitelor de gaze este mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut, într-o proporție de aproximativ 73% în prezent, față de 92% cât prevede programul. 'Situația crește presiunea asupra prețurilor și ridică semne de întrebare privind securitatea aprovizionării în sezonul rece. La toate acestea se adaugă problemele legate de producția de energie, situația Nuclearelectrica și Hidroelectrica, precum și întârzierile ANRE în verificarea documentelor furnizorilor. în unele cazuri, aceste întârzieri sunt de ordinul anilor. Sumele pe care furnizorii le au de recuperat de la stat depășesc un miliard de euro, iar BNS atrage atenția asupra riscului ca aceste costuri să fie transferate către consumatori prin prețuri mai mari, în condițiile în care furnizorii ar putea încasa ulterior și banii de la stat. De asemenea, există sesizări privind întârzieri de peste șase luni în emiterea unor licențe și autorizații de către ANRE. De asemenea, ca să blocheze în mod nejustificat emiterea acestor acte, ANRE mai solicită și documente care nu sunt prevăzute de reglementările legale', subliniază BNS. Pe acest fond, reprezentanții sindicali consideră că se impune constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă privind situația din sectoarele de energie electrică și gaze naturale. în viziunea acestora, Comisia trebuie să analizeze, printre altele: capacitatea actuală și viitoare de producție a energiei electrice; impactul asupra pieței și asupra consumatorilor; comportamentul furnizorilor și traderilor și modul de formare a prețurilor; protecția consumatorilor vulnerabili, a IMM-urilor, a consumatorilor industriali și a sectorului public; evoluția prețurilor la energie și gaze și impactul asupra economiei și populației; anchetarea conducerii ANRE privind abuzurile în eliberarea licențelor și autorizațiilor în domeniile energiei și gazelor naturale, respectiv în exercitarea atribuțiilor de reglementare și control; analiza modului în care a fost respectată legislația cu privire la dreptul de preempțiune în cazul gazelor din Marea Neagră; securitatea aprovizionării cu gaze naturale în această iarnă. 'România nu își mai permite ca problemele din energie să fie tratate punctual, de la o criză la alta. BNS a avertizat. A solicitat explicații. A cerut intervenția instituțiilor statului. Acum solicităm Parlamentului să își exercite rolul de control și să constituie de urgență o comisie de anchetă. Consumatorii români nu trebuie să plătească prețul incompetenței, al întârzierilor administrative și al deciziilor netransparente din sectorul energetic', atenționează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Scădere de 37% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în august (APIA)
înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere de 37% în România, la nivelul lunii august, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce mașinile 'verzi' au raportat un recul de 31%, conform unei analize realizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și înmatriculări (DGPCI). în ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV a ocupat prima poziție, cu o cotă de 57%, urmat de Clasa C (25%) și Clasa B (11%). în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în luna august a acestui an, față de perioada similară din 2025, motorizările pe benzină consemnează o scădere de 43%, până la o pondere de 30%, iar motorizările pe motorină înregistrează o diminuare de 54%, la 4,7% din total. Potrivit sursei citate, autoturismele echipate cu motoare mild-hybrid au raportat o scădere 43% a înmatriculărilor, de la un an la altul, și au ajuns la o pondere din totalul pieței de 21,5%. Pe de altă parte, autoturismele 'electrificate', respectiv cele electrice (care pot fi încărcate din sursă externă de electricitate - BEV și PHEV), precum și cele mild-hybrid și full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă de electricitate) dețin, în luna august a anului curent, o cotă de piață de 65%, fiind cel mai important segment de pe piața românească, care depășește cota deținută de motorizările pe benzină și motorină. în segmentul autoturismelor full electrice, cota de piață a ajuns la 7%, în intervalul de referință, în timp ce autoturismele plug-in hybrid dețin o cotă de piață de 15.5%, față de august 2025, când reprezentau 6,5%. în anul 2026, primele trei cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt: Tesla Model Y - cu 873 de unități și o creștere de 273% față de anul precedent, Tesla Model 3 - cu 670 de unități, respectiv BYD Dolphin Surf (614 de unități). Totodată, la autoturismele plug-in, primele trei poziții sunt ocupate, în ordine, de BYD Seal U DM-i (cu 977 de unități), Toyota RAV4 - cu 769 de unități și de Chery Tiggo 9 - cu 558 de unități. Datele citate relevă faptul că autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc, în acest an, modelul Toyota Corolla - cu 3.420 de unități și o creștere de 20% față de anul precedent, apoi Toyota Yaris Cross (1.888 de unități) și Dacia Duster (1.540). La categoria autoturismele mild hybrid, Dacia Duster se află pe prima poziție cu 2.010 unități comercializate și o scădere de 56,6%, urmat de Skoda Octavia - cu 1.238 de unități și de Dacia Bigster, cu 1.068 de unități. Vehiculele comerciale ușoare și minibus înregistrează, în august 2026, o creștere ușoară de 5% față de august 2025, din care vehiculele comerciale ușoare fără minibus înregistrează o creștere de 21%. în schimb, înmatriculările de vehicule comerciale ușoare electrice au scăzut, în primele opt luni ale anului 2026, la un volum de 392 de unități, față de 424 de unități în aceeași perioadă a anului trecut. Conform statisticii oficiale, vehiculele comerciale grele și autobuze înregistrează, în august 2026, o majorare a înregistrărilor de 17% față luna similară din anul precedent, din care vehiculele comerciale grele de peste 16 tone plus autotractoarele consemnează o creștere de 14%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nioleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
DNSC și Expertware au dezvoltat o platformă integrată de securitate cibernetică în cadrul proiectului SIEMBIOT
O platformă integrată de securitate cibernetică, ce reunește capabilități de monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, detecție, Cyber Threat Intelligence, management al vulnerabilităților și răspuns la incidente cibernetice a fost dezvoltată în cadrul proiectului european de cercetare și inovare, SIEMBIOT, în valoare de 3,36 milioane de euro. Proiectul a fost implementat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Expertware, coordonatorul proiectului. Foto: DNSC Potrivit unui comunicat de presă al DNSC, platforma SIEMBIOT reunește, într-un cadru modular, cinci categorii de capabilități complementare: monitorizare și detecție a evenimentelor de securitate (Security Monitoring & Detection), informații despre amenințările cibernetice (Cyber Threat Intelligence - CTI), managementul vulnerabilităților (Vulnerability Management), evaluarea maturității în securitate cibernetică (Cybersecurity Maturity Assessment) și cercetare și instruire (Research & Training). 'Arhitectura platformei permite integrarea acestor capabilități și valorificarea informațiilor provenite din surse difete (on-prem și cloud) într-un cadru comun de analiză. Pentru activitățile de cercetare și instruire, datele pot fi anonimizate și agregate. Astfel, în loc ca o alertă de securitate, o vulnerabilitate identificată și o informație despre o amenințare activă să fie analizate separat, SIEMBIOT urmărește corelarea acestor date pentru a oferi organizațiilor o imagine mai coerentă asupra riscului și pentru a sprijini prioritizarea acțiunilor de securitate', se arată în comunicatul transmis, marți, AGERPRES. Finalizarea perioadei de implementare a fost marcată pe data de 27 august 2026, la Clubul Diplomatic din București, prin SIEMBIOT Final Conference, eveniment la care au participat peste 200 de reprezentanți ai autorităților publice, companiilor, industriei de securitate cibernetică, organizațiilor din sectoare esențiale, mediului academic și de cercetare. în cadrul conferinței de specialitate a fost prezent și Luca Tagliaretti, directorul executiv al European Cybersecurity Competence Centre (ECCC), coordonatorul grantului, care a prezentat perspectiva europeană asupra investițiilor în securitate cibernetică, inovării și dezvoltării unor capabilități sustenabile la nivelul Uniunii Europene, precum și oportunitățile oferite de viitoarele apeluri europene în domeniu. De asemenea, Tiberiu Baraboi, CEO Expertware și coordonatorul proiectului SIEMBIOT, a susținut o demonstrație live a platformei, prezentând modul în care capabilitățile dezvoltate pot fi utilizate pentru monitorizarea și analiza evenimentelor de securitate, gestionarea vulnerabilităților și evaluarea maturității cibernetice în contextul NIS2. 'Una dintre concluziile discuției a fost că mai multe date și mai multe alerte nu înseamnă automat mai multă securitate. în condițiile în care atacatorii acționează rapid, organizațiile trebuie să poată identifica informația relevantă, să coreleze date provenite din surse diferite și să transforme informația disponibilă în decizii și acțiuni într-un interval cât mai scurt. Dezbaterile au evidențiat și faptul că tehnologia nu creează singură reziliență. Instrumentele de securitate trebuie configurate, monitorizate și integrate în procese operaționale, iar pentru organizațiile care nu dispun de echipe extinse de cybersecurity, automatizarea și accesul la capabilități externe pot contribui la reducerea timpului dintre identificarea unei amenințări și răspunsul efectiv', precizează DNSC. Dezvoltat în cadrul Digital Europe Programme, SIEMBIOT are un buget total de 3.358.195 de euro, din care 2.384.093,75 de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar aproximativ 974.000 de euro - cofinanțarea asigurată de consorțiul proiectului. Investiția a susținut activități de dezvoltare, integrare a componentelor tehnologice, testare și validare a soluției, precum și dezvoltare a instrumentelor și resurselor de instruire asociate platformei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Comandament Energetic, la ora 15:00
Reprezentanții autorităților din sectorul energiei se reunesc marți, la ora 15:00, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic. La finalul ședinței, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, va susține declarații de presă.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Pistol (CNAIR): Constructorii secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești au început lucrările de asfaltare pe un tronson experimental
Asocierea de constructori italieni și români (Webuild - Tancrad) a început lucrările de asfaltare pe un tronson experimental al secțiunii 3 din Autostrada Sibiu - Pitești (A1), între Cornetu și Tigveni, informează directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa de socializare. 'Asocierea de constructori italieni și români (Webuild - Tancrad) așterne asfalt, în două straturi succesive, între km 71 și km 71+400. Operațiunea este importantă pentru stabilirea rețetei finale de asfalt care va fi așternută pe întreaga secțiune 3 a autostrăzii (37,4 km). La ora actuală, constructorii lucrează pe aproximativ 30% din șantier (în absența Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni), la: tunelul Poiana, 14 structuri (poduri și viaducte), terasamente', a scris Pistol, pe Facebook. Potrivit sursei citate, în ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%. Contractul ce prevede construcția secțiunii 3 a Autostrăzii Sibiu - Pitești (între Cornetu și Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport (PT). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Vlaicu (ARA): România nu are un business mai mare decât sectorul de apă, pe care putem să îl transformăm în motor de dezvoltare
Industria apei este competitivă și poate să aducă dezvoltarea economică, în condițiile în care companiile de apă au în derulare proiecte de șapte miliarde de euro în România, a declarat, marți, președintele Asociației Române a Apei (ARA), Ilie Vlaicu, la ExpoApa 2026. 'Vorbim despre business pentru că știm că sunt probleme mari. Sunt probleme cu seceta, sunt crize hidrologice, sunt crize de energie, crize politice în acest moment, iar noi, segmentul de apă, avem nevoie de decizie. Segmentul de apă este unul important. Este un business adevărat. Avem în desfășurare proiecte de șapte miliarde de euro în România de către companiile de apă. (...) Industria apei este competitivă', a spus președintele ARA. Potrivit acestuia, sectorul apei are nevoie de investiții de peste 30 de miliarde de euro. 'Nevoile de investiții sunt cifrate undeva la vreo 30 de miliarde. După noile directive, înmulțind cu partea de mentenanță, (...) putem vorbi, dacă suntem deștepți, de 60 - 70 de miliarde de euro, iar acești bani trebuie să fie gestionați în cunoștință de cauză, cu companii de apă puternice, constructori puternici, furnizori de tehnologie puternici, universități și cercetare. în acest moment, toate aceste componente sunt risipite fără să fie aduse la un nucleu comun. ARA asta propune. Vrem să facem un business, o industrie de țară care să multiplice acești bani în economia națională', a explicat Vlaicu, la cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Acesta a precizat că organizația așteaptă un guvern cu puteri depline pentru a putea prezenta factorilor de decizie o strategie pentru sectorul apei. 'Așteptăm un guvern valid pentru a-i prezenta o strategie de țară, pentru a nu pierde acest segment așa cum am pierdut energia, așa cum am pierdut industria de apărare prin neglijență, prin lipsă de viziune și prin lipsă de strategie. Așadar, suntem foarte motivați, suntem foarte hotărâți la nivel de asociație ca să generăm un business pentru România. Acesta este mesajul asociației în acest moment. Avem un guvern interimar și este dificil de discutat cu autoritățile care nu au putere de decizie. Așteptăm un guvern valid care să genereze cumva emulație și noi să le prezentăm niște cifre care sunt absolut impresionante. România nu are un business mai mare, mai adevărat decât sectorul de apă, iar industria apei este cea care poate să aducă dezvoltarea economică. Putem să transformăm acest business într-un motor de dezvoltare a economiei naționale', a subliniat președintele ARA. Asociația Română a Apei organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și va aduce peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale. Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară va găzdui echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale. Printre invitații ediției se numără Arthur Guischet, secretar general al Asociației Europene a Apei (EWA) și Katerina Schilling, secretar general al Asociației Internaționale a Companiilor de Apă din Bazinul Dunării (IAWD), alături de reprezentanți ai asociațiilor de apă din Danemarca, Polonia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, precum și ai Ambasadei Regatului Danemarcei în România. Din partea autorităților naționale participă reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Administrației Naționale 'Apele Române' și ai Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu) Foto: RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Cosmin Marinescu (BNR): România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate, atrage atenția viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate. înțelegerea acestui paradox este esențială în evaluarea finanțării companiilor. Dezvoltarea economiei României pe baze solide înseamnă direcții concrete și eficiente de susținere a canalelor de finanțare, ceea ce face imperativă creșterea intermedierii financiare. Fără consolidarea acestui canal, potențialul economiei rămâne insuficient valorificat', notează Cosmin Marinescu. Potrivit acestuia, intermedierea financiară reprezintă capacitatea sistemului financiar de a mobiliza economisirile și de a le drena către consum și investiții. Acest proces este esențial pentru dezvoltarea pe termen lung a unei economii, băncile fiind actorii financiari consacrați care facilitează alocarea resurselor financiare în cadrul economiei. 'Dezvoltarea sistemului financiar este o condiție esențială a dezvoltării economice, dar nu și suficientă. Creșterea sustenabilă a intermedierii financiare înseamnă ca oferta de finanțare să fie cât mai bine adaptată nevoilor economiei, iar cererea să fie eligibilă: firme cu grad adecvat de capitalizare, proiecte viabile, guvernanță corporativă și disciplină financiară. în această privință, educația financiară contribuie substanțial la înțelegerea corectă a beneficiilor, riscurilor și costurilor creditării', se arată în articol. Gradul de intermediere financiară poate fi evaluat prin indicatori care surprind atât amploarea creditării economiei, cât și dimensiunea sectorului bancar. Unul dintre cei mai utilizați indicatori de intermediere financiară este ponderea în PIB a creditului neguvernamental. Nivelul de 40% din PIB înregistrat de România este semnificativ sub media europeană de 106% din PIB, semnalează autorul. 'Intermedierea financiară din România este cea mai scăzută dintre țările UE, la o distanță considerabilă, de peste 10 puncte procentuale din PIB, în raport cu Polonia, următoare țară clasată. însă acest decalaj nu se limitează la performanțele sistemul bancar: dimensiunea sectorului financiar nebancar este, de asemenea, printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. însă nivelul redus al intermedierii financiare contrastează cu gradul ridicat de îndatorare a companiilor. Acest paradox este ilustrat de structura finanțării firmelor. împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă o treime din sursele asimilate finanțării companiilor. Spre deosebire de acestea, împrumuturile de la bănci și IFN-uri autohtone totalizează mai puțin de o zecime și sunt echivalente ca volum cu resursele obținute de firme din creditarea nerezidentă intra-grup', spune Marinescu. Oficialul BNR subliniază că această situație reflectă, pe de o parte, preferința firmelor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost. Pe de altă parte, este vorba de gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficiențe mari de capitalizare. 'Majoritatea companiilor nu apelează la creditare de la bănci sau de la IFN-uri: peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an, ceea ce ar fi putut sprijini proiecte de investiții fără afectarea activității curente. în plus, firmele recurg la amânarea plății facturilor curente față de furnizori, pentru utilizarea fluxului de numerar din activitatea curentă pentru alte nevoi de finanțare (creditul comercial). Această practică de întârziere a plăților expune atât creditorul, cât și debitorul la riscuri de gestionare a lichidității și de neplată în lanț', menționează acesta. în acest context, este esențială înțelegerea corectă a costurilor și riscurilor aferente diferitelor tipuri de finanțări. în cazul firmelor care apelează frecvent la creditul comercial, această formă de finanțare este mai scumpă decât creditul bancar. Viceguvernatorul BNR afirmă că, în perioada post-pandemie, România a fost una dintre cele mai dinamice piețe de credit din Europa, cu o rată de creștere medie de circa 10% în ultimii trei ani atât în cazul populației, cât și al societăților nefinanciare. în ultimii ani se observă o schimbare importantă în structura creditării acordate companiilor, în special IMM-urilor: ponderea finanțărilor investițiilor în echipamente urcă spre o treime din portofoliul corporativ, față un sfert la nivelul anului 2023. 'Dinamica susținută a creditării din ultimii ani trebuie pusă în legătură și cu natura stimulativă a ratelor reale ale dobânzilor la creditele noi, care influențează deciziile de consum și investiții ale gospodăriilor și firmelor. Ratele reale ale dobânzilor au exercitat un caracter relativ stimulativ pentru finanțarea activității economice, dat fiind faptul că, în contextul inflației ridicate, dobânzile nominale nu au fost totuși lipsite de atractivitate pentru obținerea de noi credite (de consum și investiții). Cu toate acestea, este semnificativ diferențialul de dobândă între România și mediul extern, în special zona euro, ceea ce ridică probleme de competitivitate în finanțarea investițiilor pentru firmele care acționează pe piețele externe', se arată în articol. în consecință, vulnerabilitățile structurale ale companiilor nefinanciare reduc capacitatea acestora de a face față șocurilor și îngreunează evaluarea riscului de credit și, astfel, accesul la credit. Față de statele Uniunii Europene, ponderea creditului comercial este cea mai ridicată în România, similar Bulgariei și Croației. 'Problemele de guvernanță corporativă, durata mare de plată a facturilor între firme, costul evaluării debitorilor, în special a celor cu dificultăți financiare, și eficiența scăzută a procedurii de insolvență, cresc costurile creditării. în aceste condiții, doar o pondere redusă a firmelor românești primesc, din partea băncilor și a IFN-urilor, întreaga finanțare solicitată. Conform Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (iunie 2026), în ultimul an acest procent este sub 20% în cazul IMM-urilor și sub 50% în cazul corporațiilor. Băncile preferă să acorde mai puține credite, chiar și în condițiile deținerii de resurse suficiente, dacă anticipează costuri mai mari de recuperare a creditelor respective. în literatura de specialitate, acest fenomen este denumit raționalizarea creditului (...)', explică Marinescu. Conform articolului, în România, în special în acești ani, finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune (crowding out) din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare în ultimii ani, iar atunci când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc și sectorul privat investește mai puțin. De asemenea, cererea crescută de finanțare a sectorului bugetar afectează atât disponibilitatea finanțării pentru sectorul privat, cât mai ales costul acesteia, întrucât 'mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie'. 'Băncile autohtone și-au majorat constant deținerile de titluri de stat, care au atins în primul trimestru al acestui an circa 230 miliarde lei, de trei ori mai mult față de acum 10 ani. Titlurile de stat oferă băncilor modalități mai simple și rapide de plasare a lichidităților, dat fiind raportul mult mai favorabil între randamentul obținut și riscul asumat, comparativ cu alternativa finanțării companiilor nefinanciare și a populației. Acest aspect este evidențiat inclusiv de evoluția raportului credite/depozite în ultimul deceniu, care s-a diminuat de la 86% la finele anului 2015 la 67% în martie 2026', afirmă reprezentantul BNR. Acesta arată în continuare că, în ultimii 15 ani, băncile din România și-au majorat considerabil ponderea în total active a expunerilor guvernamentale, de la 17% în anul 2010, la 28% în anul 2025, acesta fiind cel mai ridicat nivel dintre țările UE. în clasament, următoarele poziții sunt ocupate de sectorul bancar polonez și cel ungar, cu circa 25% și, respectiv, 20% expunere guvernamentală în total active bancare. 'Creșterea gradului de intermediere financiară necesită mai mult decât un simplu avans, prin orice mijloace, al volumului creditării. Pentru ca finanțarea sectorului antreprenorial să genereze beneficii durabile pentru economie, aceasta nu trebuie să forțeze respectarea standardelor prudențiale, pentru a putea fi evitată acumularea de noi vulnerabilități la nivelul companiilor și în sectorul financiar', a subliniat Cosmin Marinescu. în opinia sa, deosebit de important este și rolul pieței de capital, care deține un potențial imens pentru sistemul financiar românesc, în creșterea accesului la finanțare. în ultimii ani, Bursa de Valori a înregistrat creșteri semnificative, reflectând perspectiva pozitivă a investitorilor. Cu toate acestea, România rămâne la o pondere redusă a capitalizării bursiere în PIB, de circa 30%, mult sub nivelul din zona euro, însă comparabil cu statele din regiune. 'Numărul de companii listate, deși în continuă creștere, este încă redus raportat la numărul firmelor active din economie, iar performanțele remarcabile sunt legate mai degrabă de listările unor giganți de stat, precum Hidroelectrica, decât de un aflux consistent de companii private care să fie deschise listării bursiere. în acest context, dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare nu poate avea loc fără îmbunătățirea disciplinei financiare și a guvernanței corporative sau fără un cadru macroeconomic predictibil, capabil să susțină încrederea economică și investițiile', se arată în articol. însă, mai spune viceguvernatorul BNR, materializarea acestui obiectiv esențial nu se poate face prin acțiuni singulare, ci doar prin eforturi și evoluții conjugate. 'Companiile să își consolideze capitalul și capacitatea de a genera proiecte viabile, sectorul bancar să susțină finanțarea investițiilor mediului antreprenorial, iar statul să fie ferm și consecvent cu reducerea dezechilibrelor, care să limiteze presiunea recentă asupra finanțării datoriei publice. Acestea sunt condiții primordiale prin care creșterea intermedierii financiare devine cureaua de transmisie în angrenajul de susținere a finanțării economiei, prin investiții productive care să creeze noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Doar astfel putem reveni, în 2027, în teritoriul unei creșteri economice robuste, atât de necesară', transmite acesta. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Buzoianu: Subiectul apei în România trebuie privit ca o misiune națională
Subiectul apei în România trebuie privit ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem susține niciun fel de altă activitate și niciun trai decent pentru români, a transmis ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la ExpoApa 2026. 'Subiectul apei în România ar trebui să fie privit, într-adevăr, ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem să susținem niciun fel de altă activitate în țară și nu putem, de altfel, să susținem niciun fel de trai decent în limite absolut normale pentru români. Trebuie să plecăm cumva de la a ne accepta trecutul, a îmbunătăți și a munci în prezent ca să avem un viitor un pic mai bun', a spus ministra Mediului, Apelor și Pădurilor. Potrivit acesteia, statistica oficială arată că, în România, doar 61% din populația rezidentă este conectată la sistemele de canalizare. 'Asta înseamnă că mai avem mult de mers înainte. Aici este și o oportunitate de business, pentru că trebuie să veniți alături de noi când gândim politici publice, să le conectăm și la ideea de business', a transmis Buzoianu celor prezenți la cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Aceasta a precizat că ministerul a alocat, în ultimul an, aproximativ 900 de milioane de lei, de cinci ori mai mulți bani pentru baraje, diguri și poldere din bugetul național. 'Dacă vorbim de accesul la apă și de sistemele pe care le puneți în practică, ele pot exista doar acolo unde există și o infrastructură critică, care funcționează și care nu cedează la primele fenomene extreme. Acesta este unul dintre lucrurile la care noi trebuie să muncim. Anul acesta au fost alocate sume record pentru a închide cât mai multe șantiere sau pentru a putea să facem pași semnificativi pe cât mai multe dintre șantierele deschise în anii anteriori', a menționat ministra Mediului. Ea a adăugat că finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în sectorul apei a însemnat aproximativ 300 km de sistem de distribuție de apă și peste 900 km de sistem de canalizare. 'Știm cu toții că investițiile nu înseamnă doar că s-a finalizat investiția, s-a tăiat panglica, este totul în regulă de acum încolo, iar comunități întregi vor avea apă. Asta a fost o parte esențială de realizare a acestor investiții. Dar urmează și racordarea. Vorbim prea puțin despre acest aspect. Am tăiat în România panglici la investiții de sute de milioane și miliarde, chiar de sisteme din fonduri europene, care apoi nu au adus niciun litru de apă curată la comunități sau niciun fel de canalizare. Avem o lege cu obligații de racordare în momentul în care se realizează astfel de sisteme, dar nu în toate comunitățile locale autoritățile publice și-au făcut treaba de a încuraja oamenii sau chiar de a-i susține să se racordeze, odată ce sistemul a fost creat. De asta avem sisteme care arătau pe hârtie absolut fantastic acum câțiva ani, iar astăzi au devenit aproape nefolosibile, pentru că ani de zile au stat fără să fie racordați oamenii', a explicat Diana Buzoianu. Ministra a subliniat că autoritățile trebuie să facă pașii următori și să susțină oamenii, comunitățile să se racordeze la sistemele de apă care trebuie să fie funcționale. Diana Buzoianu s-a referit și la procedura de infringement pe apă împotriva României, declanșată în 2024 de Comisia Europeană din cauza neconformării cu Directiva privind epuizarea apelor uzate urbane, pentru lipsa rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în localități cu peste 10.000 de locuitori. 'Avem această procedură de infringement pe ape. Stă deasupra capului nostru de ani de zile. Știm că avem această problemă. în anii aceștia au fost alocate sute de milioane de lei din bugetele naționale pentru sisteme de apă, canalizare, pentru că nu au fost distribuite sumele acolo unde cu adevărat era nevoie. Riscăm în continuare amenzi de sute de milioane de lei, deși am investit în ultimii ani sute de milioane de lei în sisteme de apă și canal, dar nu acolo unde se uită Comisia Europeană și unde știam că avem o posibilă procedură de imfringement', a arătat ministra Mediului. Aceasta a precizat că în 2026 'am reușit să trecem și mecanismul apei, care va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani pentru ANAR'. 'Anul acesta am alocat o sumă record, vom avea un miliard și jumate alocați pe apă-canal. (...) Va fi un sistem de evaluare de dosare și unul dintre criteriile esențiale pe care le vom lua în calcul va fi inclusiv existența acestei proceduri de infringement. Evident, nu vrem să dăm în continuare un miliard jumate de lei pe apă-canal și la finalul anilor în care am implementat acest proiect să nu fi rezolvat nici măcar două sau trei UAT-uri dintre cele care au fost vizate direct de procedura de impringement', a explicat Buzoianu. Asociația Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și a adus peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale. Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară găzduiește echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
(P) Eco Sud marchează un moment istoric pentru România. 100% din deșeurile generate în regiunea București–Ilfov sunt tratate înainte de eliminare
Ştirile zilei - 9 octombrie 2026 Ştirile zilei - 8 octombrie 2026 Ştirile zilei - 7 octombrie 2026 Cele mai citite Legislatie Conducere Organigrama Declarații de avere și de interese Cariere Contact Transparență decizională Bilanțuri contabile Achiziții publice Solicitare informa
Zece județe din vest, nord-vest și sud-vest se vor afla miercuri sub Cod galben de caniculă
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de ridicate pentru zece județe situate în vestul, nord-vestul și sud-vestul țării. Potrivit meteorologilor, miercuri, în Banat, Crișana, Maramureș și în vestul Transilvaniei vor fi temperaturi deosebit de ridicate și izolat caniculă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 30 și 35 de grade, cu cele mai mari valori în Câmpia de Vest. Județele avertizate sunt: Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Raffel (E.ON): România are cel mai mare preț al electricității din Europa, cu investiții corecte, poate scădea semnificativ
România are, în prezent, cel mai mare preț al electricității din toată Europa, dar, cu investiții corecte, acesta poate scădea semnificativ, a declarat, marți, directorul general al E.ON România, Volker Raffel, într-o conferință de specialitate. 'Când vorbim despre electricitate, România, deși are în prezent cel mai bun potențial să fie țara cu cel mai mic preț al energiei, din păcate are cel mai mare preț al electricității din toată Europa. La prețurile angro și, când vine vorba de prețurile pentru gospodării, prețul total este de aproximativ 30 de cenți pe kw/h, în timp ce în Germania este de 38 - 39 de cenți pe kw/oră, dar raportat la puterea de cumpărare cei 30 de cenți rămân totuși un preț destul de ridicat. Deci, prețul electricității este o problemă și, dacă vorbim despre mai multă eficiență și soluții mai bune pentru Europa, despre o dependență mai mică și mai puține importuri de combustibili și așa mai departe, vorbim despre electrificare. Un preț ridicat al electricității, bineînțeles, nu ajută dacă vrem să electrificăm. Vestea bună este că, în curând, vom publica un studiu care arată că prețul energiei, prețul electricității va scădea semnificativ, cu condiția să facem investițiile corecte', a spus Raffel. El a transmis că trebuie puse în funcțiune centralele pe gaz aflate în construcție. 'Investițiile corecte înseamnă și în fotovoltaic, și în stocare, și în clădiri, și mai multă producție, poate într-o zi în nuclear, dar acesta este un obiectiv pe termen foarte lung. Cel puțin, însă, trebuie puse în funcțiune centralele pe gaz aflate în construcție. Există șansa să avem o ofertă mai mare, dar tot ceea ce am descris trebuie conectat la rețea', a adăugat Raffel. Reprezentantul E.ON România este de părere că această criză energetică din prezent s-ar putea diminua pe parcursul anului viitor, acum fiind momentul potrivit pentru promovarea programelor de eficiență. 'în prezent, rețeaua începe să devină ca un 'gât de sticlă' pentru dezvoltarea economiei românești, dacă nu se deblochează dezvoltarea rețelelor pe care le operăm parțial. Aceasta este o discuție pe care o avem și este unul dintre motivele pentru care sperăm cu adevărat ca Guvernul să revină în funcție să putem vorbi cu cineva care abordează problema. Există o presiune urgentă pentru realizarea investițiilor. în prezent, acest lucru se întâmplă doar parțial în România, dar abia vedem începutul centrelor de date, abia vedem începutul mobilității electrice și al prețurilor combustibililor. Suntem abia la începutul investițiilor în baterii, al prosumatorilor. Prosumatorii nu mai sunt la început, dar toate celelalte lucruri pe care le-am descris vin și de aceea avem nevoie de ceva. în prezent, ne aflăm într-o criză energetică foarte severă și care cred că va scădea pe parcursul anului viitor, dar acum este momentul absolut potrivit să promovăm programele de eficiență, pentru că potențialul și presiunea sunt pe piață', a apreciat Volker Raffel. în ceea ce privește producția de gaz, oficialul a menționat că România produce 'cam tot atât gaz cât consumă'. 'Este destul de echilibrat, iar anul viitor cel mai probabil, Neptun Deep va intra în producție și, atunci, producția de gaz a României va dubla necesarul local, așa că va începe să exporte și, sperăm, să folosească o parte din el pentru mai multă activitate economică în România. Deci, la gaz vom vedea o relaxare pe partea de ofertă. Trebuie să țineți cont că, în prezent, gazul costă în Europa undeva la 70 de euro pe megawatt/oră, însă noi îl livrăm clienților casnici la un preț de 24 de euro pe megawatt/oră, pentru că aceasta este reglementarea legală actuală, care le spune producătorilor că trebuie să ne vândă gazul pe care îl livrăm gospodăriilor la prețul de 24 de euro. Nu pot prevedea care va fi decizia politică, pentru că schema actuală se termină în martie, anul viitor (...) A subvenționa consumul de energie este ceva ce ar trebui cel puțin redus în timp (...) Cred că prețurile energiei se vor stabiliza cumva, bănuiesc. Noi, ca furnizor de energie, nu vrem doar să câștigăm bani vânzând gaz sau electricitate, vrem să participăm și la implementarea măsurilor de eficiență energetică, pentru că știm cu toții că cel mai ieftin lucru din lume este să nu consumi deloc', a subliniat Raffel. Camera de Comerț Româno - Germană (AHK România) a organizat, marți, o conferință pe tema eficienței energetice, la care au participat decidenți și experți din domeniu. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Piața rezidențială încetinește, dar rămâne rezilientă; Capitala recuperează mare parte din începutul slab de an (raport)
Piața rezidențială din România a încetinit în prima jumătate a anului, după câțiva ani de creștere puternică, dar datele nu arată o corecție majoră, indică raportul Colliers pentru primul semestru, dat marți publicității. Bucureștiul a recuperat mare parte din începutul slab de an și a încheiat primele șase luni cu doar aproximativ 2% mai puține tranzacții cu apartamente față de aceeași perioadă din 2025. La nivel național, vânzările au scăzut cu circa 9%, însă piața rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei, arată raportul. 'Inflația ridicată, creditele scumpe și presiunea asupra bugetelor îi fac pe cumpărători mai atenți la preț, la costul total al locuirii și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată', spun experții imobiliari. Diferențele dintre marile orașe sunt tot mai clare. în primele șase luni, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în Cluj-Napoca și cu 11% în Iași, în timp ce Timișoara a înregistrat o creștere de circa 3%. 'Evoluțiile arată că piața se mișcă diferit de la un oraș la altul, iar prețurile, accesibilitatea și oferta disponibilă cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare', relevă raportul. Oferta de locuințe noi rămâne una dintre principalele constrângeri ale pieței. în 2025, la nivel național au fost livrate aproximativ 59.000 de locuințe, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. în București apar, însă, semnale mai bune pentru anii următori: suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. 'Bucureștiul contrastează cu tendința națională, în condițiile în care numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproximativ 9 - 10% în primul semestru și cu circa 15% în iunie față de aceeași lună din 2025. București-Ilfov a fost singura regiune care a mers constant în sens opus. Autorizațiile acordate în prezent nu se transformă imediat în locuințe finalizate, dar oferă o indicație importantă despre cum ar putea evolua oferta în următorii doi până la cinci ani', notează autorii raportului. în paralel, activitatea de pe șantiere rămâne ridicată. Volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu aproximativ 16% în primele cinci luni ale anului, cel mai rapid ritm dintre principalele segmente ale construcțiilor. Această dinamică indică o activitate mai intensă, chiar dacă efectul asupra numărului de locuințe finalizate se vede cu întârziere. Costurile de construcție rămân însă o presiune importantă. Prețurile mai multor materiale au revenit pe creștere în 2026, unele apropiindu-se de niveluri record, iar noile costuri asociate mecanismului european de taxare a carbonului pentru materialele importate pot adăuga presiune suplimentară. în acest context, dezvoltatorii își planifică proiectele pe cicluri mai lungi și își ajustează calendarul în funcție de modul în care estimează că va arăta piața peste doi-trei ani. 'Nu vedem o scădere uniformă a pieței, ci mai degrabă diferențe tot mai mari între proiecte și orașe. Cumpărătorii sunt mai atenți la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii aleg mai prudent unde și ce construiesc. în București, creșterea autorizațiilor este un semnal bun pentru oferta viitoare, dar efectele nu se vor vedea imediat. Vorbim mai degrabă despre proiecte care pot ajunge pe piață în următorii doi până la cinci ani', explică Gabriel Blăniță, Director | Valuation & Advisory Services la Colliers România. Interesul pentru cumpărarea unei locuințe se menține la un nivel bun, iar indicatorul Eurostat privind intenția de cumpărare sau construire este încă mult peste nivelurile de dinaintea pandemiei, chiar dacă a coborât față de maximele ultimilor ani. Cumpărătorii sunt însă mai prudenți: compară prețurile, costul total al locuirii și nivelul de îndatorare și amână mai ușor decizia dacă locuința, zona sau condițiile de cumpărare nu răspund așteptărilor. Dezvoltatorii, în schimb, continuă să caute oportunități. Interesul rămâne ridicat atât din partea jucătorilor existenți, cât și din partea unor companii noi care analizează intrarea pe piața locală, inclusiv prin achiziția de terenuri sau proiecte aflate deja într-un stadiu avansat de autorizare. Potrivit raportului, un element care susține cererea este reziliența pieței muncii. între maximul din martie 2025 și mai 2026, numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 70.000, echivalentul a doar 1,3% din total. Pentru comparație, în perioada 2008 - 2010, economia pierduse peste 700.000 de locuri de muncă. Totodată, în ciuda inflației din ultimii ani, puterea de cumpărare a salariului mediu real este încă aproape dublă față de 2015. 'Luna iulie ar putea apărea în statisticile finale ca o perioadă mai activă, după ce o parte dintre cumpărători s-au grăbit să finalizeze achizițiile încă eligibile pentru cota redusă de TVA. Presiunea de la finalul lunii a fost însă amplificată de indisponibilitatea sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), începând cu 14 iulie, în urma unui atac cibernetic care a afectat derularea unor operațiuni necesare finalizării tranzacțiilor imobiliare. Pentru a evita ca persoanele deja eligibile să suporte costuri suplimentare din motive independente de acestea, termenul până la care locuințele pot fi livrate cu cota redusă de TVA de 9% a fost prelungit de la 31 iulie la 30 septembrie 2026. Un efect similar de accelerare s-a văzut în iulie 2025, înainte de modificarea regimului de TVA, însă extinderea actuală a termenului până la sfârșitul lunii septembrie poate distribui o parte dintre finalizări pe o perioadă mai lungă și poate reduce caracterul excepțional al unui eventual vârf de tranzacții în iulie', precizează experții Colliers. Episodul ANCPI evidențiază și dependența pieței rezidențiale de funcționarea infrastructurii administrative. într-o piață în care autorizarea, cadastrul, intabularea și finalizarea contractelor sunt deja procese cu termene lungi, întreruperile unor sisteme esențiale pot produce efecte directe asupra calendarului tranzacțiilor, chiar și atunci când cererea, finanțarea și locuințele sunt disponibile. Pentru dezvoltatori și cumpărători, predictibilitatea administrativă devine astfel aproape la fel de importantă ca predictibilitatea fiscală, subliniază lucrarea. De asemenea, finanțarea continuă să susțină o parte importantă a pieței. Aproximativ 58% dintre achizițiile de locuințe sunt realizate prin credit ipotecar, o pondere similară cu cea de anul trecut, semn că oamenii s-au adaptat într-o anumită măsură la dobânzile ridicate. Programul garantat de stat sprijină în continuare segmentul mai accesibil, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei în 2026 și o dobândă limitată la IRCC plus două puncte procentuale. Accesibilitatea nu s-a îmbunătățit însă semnificativ. Prețurile locuințelor au crescut, în general, mai lent decât inflația, dar și salariile au avut o evoluție similară. Prin urmare, raportul dintre venituri și costul locuinței nu s-a schimbat suficient pentru a face achiziția semnificativ mai ușoară, dar nici nu s-a deteriorat într-o măsură care să forțeze o corecție amplă, mai ales după un deceniu în care puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat, explică specialiștii. Oferta redusă continuă să susțină prețurile. La mijlocul verii, prețurile cerute în București erau cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut, evoluția fiind similară și la nivel național. Creșterile lunare s-au temperat însă, iar piața este tot mai diferită de la un proiect la altul. în locul unor mișcări uniforme ale prețurilor apar negocieri punctuale, discounturi și pachete comerciale mai generoase acolo unde proiectele nu au o poziționare suficient de clară. Locuințele noi, bine amplasate, cu acces bun la transport și la infrastructură, dezvoltate de companii cu reputație solidă și cu eficiență energetică mai bună, au avut evoluții mai bune. în schimb, locuințele vechi, mai ales cele din blocuri nereabilitate termic, sunt dezavantajate de facturile mai mari la energie și de costurile de întreținere mai ridicate. 'Prețul rămâne important, dar cumpărătorii se uită tot mai atent și la costurile care vin după achiziție, de la energie și întreținere până la timpul petrecut în trafic. De aceea, vedem diferențe tot mai mari între proiecte, nu o scădere generalizată a prețurilor. Locuințele bine conectate, eficiente și dezvoltate de companii cu o reputație solidă vor avea în continuare un avantaj, în timp ce proiectele mai slab poziționate vor avea nevoie de discounturi sau oferte comerciale mai atractive pentru a susține vânzările', adaugă Gabriel Blăniță. Perspectivele pentru o revenire mai puternică a creditării s-au îndepărtat față de începutul anului. Cu inflația încă aproape de două cifre la jumătatea lui 2026, Banca Națională este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% până în 2027. Acest lucru amână reducerea costurilor de finanțare și o revenire mai vizibilă a tranzacțiilor susținute de credit. Și contextul economic indică o revenire lentă. Astfel, Colliers estimează o scădere de aproximativ 0,7% a PIB-ului în 2026, după ce la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%. 'Consolidarea fiscală continuă să pună presiune pe consum, iar ratingul suveran a fost menținut la BBB- la sfârșitul lunii iulie, dar cu perspectivă negativă. în același timp, deficitul bugetar s-a redus la aproximativ 2% din PIB la jumătatea anului, de la 3,6% în perioada similară din 2025, un semnal favorabil, dar procesul de consolidare rămâne lung și dependent inclusiv de stabilitatea politică și de continuarea investițiilor susținute din fonduri europene. Pe termen mediu, cererea rămâne susținută de nevoia reală de locuințe', se mai arată în raport. România are una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare din Uniunea Europeană, iar marile orașe au nevoie de locuințe noi, eficiente și bine conectate. Oferta redusă, dificultățile de autorizare din ultimii ani și cererea acumulată pot continua să susțină prețurile proiectelor bine amplasate. 'în București, infrastructura de transport va conta tot mai mult în alegerea unei locuințe și în deciziile dezvoltatorilor. Extinderea metroului, modernizarea liniilor de tramvai și conexiunile mai bune dintre zonele periferice sau semicentrale și marile centre de birouri pot crește atractivitatea unor cartiere considerate astăzi secundare. Proiectele care combină accesul bun la transport cu servicii, spații verzi, eficiență energetică și o poziționare clară vor avea astfel un avantaj tot mai evident în următorul ciclu de piață', concluzionează Colliers. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București, în scădere ușoară după 40 de minute de la debutul tranzacțiilor
Bursa de Valori București (BVB) era în scădere ușoară, marți, după 40 de minute de la debutul ședinței, iar valoarea schimburilor se cifra la 9,34 milioane de lei (1,78 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,01%, în timp ce BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la Bursă, a deschis în scădere cu 0,02%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a urcat cu 0,07%, iar BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a înregistrat o apreciere de 0,23%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat o creștere ușoară de 0,01%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a coborât cu 0,23%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO, era în scădere cu 0,47%. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Electro-Alfa International (+5,87%), FIAIR BET FI Index Invest (+4,35%) și SSIF BRK Financial Group (+2,40%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Chimcomplex Borzești (-2,60%), Simtel Team (-2,49%) și Aeta (-2,26%). AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Bușoi: România are ca țintă să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană, până la sfârșitul deceniului
România are o țintă foarte ambițioasă ca, până la sfârșitul deceniului, să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană, iar în săptămânile și lunile următoare ne vom concentra și pe stocare, în principal în baterii, dar și pe stocarea hidro, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, l
Metz (AHK România): Eficiența energetică este un subiect despre care nu se vorbește atât de mult în România
Eficiența energetică este un subiect pe care, poate, nu se pune accent și despre care nu se vorbește atât de mult în România și, de aceea, trebuie să creștem conștientizarea pe acest subiect, a declarat, marți, președintele Camerei de Comerț Româno - Germană (AHK Romania), Sebastian Metz, la o conferință de specialitate.
Asociația Română a Apei organizează ExpoApa, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei
Asociația Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România. Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și va aduce peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: rep
AHK Romania organizează, marți, o conferință pe tema eficienței energetice
Camera de Comerț Româno-Germană (AHK Romania) organizează, marți, o conferință pe tema eficienței energetice, la care sunt așteptați să participe decidenți și experți din domeniu. Evenimentul este organizat în cadrul unei delegații de afaceri, cu participarea unor companii germane care vin cu soluții inovatoare pentru renovare energetică, automatizare, ventilație, management energetic, tehnologii pentru clădiri eficiente și integrarea energiilor regenerabile. Potrivit organizatorilor, conferința îi are pe agenda dezbaterilor, printre alții, pe: Sebastian Metz - președintele AHK Romania, Volker Raffel - director general al E.ON România, Markus Teglas - ministru consilier și adjunctul șefului misiunii diplomatice al Germaniei la București, și Aura Oancea - cercetătoare la Energy Policy Group (EPG). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: AHK Romania/Facebook.com
Hidroelectrica majorează, din octombrie, prețul energiei pentru clienții noi și pentru contractele ajunse la termen
Hidroelectrica ajustează, începând cu luna octombrie 2026, prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh, informează compania printr-un comunicat. 'Ajustarea reprezintă o creștere de aproximativ 13% a prețului energiei active și se situează sub nivelul cumulat al inflației din perioada în care prețul Hidroelectrica a fost menținut neschimbat. în funcție de zona de distribuție, impactul asupra prețului final este de aproximativ 7%', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, în această perioadă, activitatea companiei a fost influențată de creșterea generală a costurilor, de evoluția prețurilor carburanților, precum și de condițiile hidrologice nefavorabile, care au afectat disponibilitatea resursei de apă și, implicit, producția de energie hidro. 'Hidraulicitatea anului 2026 a fost una deficitară începând cu luna aprilie, situația devenind mai accentuată din luna iunie, când, pe aproape toate amenajările importante, debitele s-au situat sub jumătate din mediile multianuale. Edificatoare sunt evoluțiile debitelor afluente medii lunare pe Dunăre, având în vedere că Porțile de Fier are o pondere de aproximativ 40% din total energie produsă de Hidroelectrica. Astfel, debitele aferente lunilor iulie și august au ajuns la valori de 39,7%, respectiv 36,1% din mediile multianuale, acestea situându-se în continuare, la data prezentei, la minime istorice, sub nivelul de 1.400 mc/s', explică reprezentanții companiei. Totodată, au adăugat aceștia, ca urmare a modificării mecanismului de contribuții aplicabile costului energiei electrice produse de Hidroelectrica, prețul apei uzinate a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, începând cu luna iunie 2026. în același timp, prețurile energiei tranzacționate pe piața angro au crescut. Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh. 'în pofida acestor presiuni, Hidroelectrica a ales să limiteze ajustarea prețului și să păstreze în continuare o ofertă competitivă pentru consumatorii casnici', punctează sursa citată. Cu o cotă de aproximativ 20% din piața de furnizare către clienții casnici, Hidroelectrica are un rol important pe piața de energie din România. 'Am urmărit ca această ajustare să fie una echilibrată și responsabilă. în ultimii ani, Hidroelectrica a absorbit o parte importantă din creșterea costurilor, menținând un preț foarte competitiv pentru clienții săi. Astăzi ne confruntăm cu o combinație de factori obiectivi: inflație, creșterea costurilor operaționale și ale carburanților, condiții hidrologice nefavorabile și prețuri ridicate ale energiei pe piața angro. Cu toate acestea, am ales să păstrăm o ofertă cât mai avantajoasă pentru consumatori. Pentru noi, competitivitatea nu înseamnă doar un preț atractiv la un moment dat, ci capacitatea de a oferi clienților energie la un preț corect și sustenabil pe termen lung', a declarat Iulius-Dan Plaveti, CEO Hidroelectrica. Reprezentanții companiei subliniază că noul preț se aplică doar clienților noi și contractelor care ajung la termen și nu are caracter retroactiv. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
CITR: Noua procedură de valorificare a Șantierului Naval Mangalia permite accelerarea procesului de vânzare
CITR va continua, ca urmare a sentinței pronunțate luni, demersurile pentru valorificarea Șantierului Naval Mangalia prin organizarea de licitații în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă. Conform unui comunicat al CITR, noul cadru de valorificare permite accelerarea procesului și organizarea succesivă a licitațiilor, în cazul în care la etapele anterioare nu există participanți. Astfel, prima licitație va porni de la 100% din valoarea de piață a activului, respectiv 184 de milioane de euro, iar, în absența participanților, prevederile legale permit continuarea procedurii cu diferite valori procentuale. 'Obiectivul nostru rămâne valorificarea Șantierului Naval Mangalia în condiții care să îi ofere o perspectivă reală de reinserție în circuitul economic. Aplicarea mecanismului prevăzut de Codul de Procedură Civilă ne permite să avem un proces mai dinamic și să creștem șansele de atragere a unui investitor. Dincolo de valorificarea activului, miza este crearea premiselor pentru reluarea activității economice și pentru efectele pozitive pe care un șantier funcțional le poate genera pentru angajați, parteneri și economia locală', a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. CITR va organiza etapele de valorificare cu respectarea prevederilor legale aplicabile și va comunica public calendarul și condițiile de participare la licitații, se subliniază în comunicat. Șantierul Naval din Mangalia a intrat, în aprilie 2026, în procedură de faliment, după ce adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus, iar activitatea curentă a fost oprită treptat, fiind inițiate procedurile de lichidare, a anunțat la momentul respectiv, printr-un comunicat, CITR. 'Adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie. Decizia marchează trecerea șantierului în etapa de faliment, etapă în care activitatea curentă va fi oprită treptat și vor fi inițiate procedurile de lichidare, în conformitate cu legislația aplicabilă. Planul de reorganizare supus la vot a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia', se menționa în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)