Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Hidroelectrica majorează, din octombrie, prețul energiei pentru clienții noi și pentru contractele ajunse la termen
Hidroelectrica ajustează, începând cu luna octombrie 2026, prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh, informează compania printr-un comunicat. 'Ajustarea reprezintă o creștere de aproximativ 13% a prețului energiei active și se situează sub nivelul cumulat al inflației din perioada în care prețul Hidroelectrica a fost menținut neschimbat. în funcție de zona de distribuție, impactul asupra prețului final este de aproximativ 7%', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, în această perioadă, activitatea companiei a fost influențată de creșterea generală a costurilor, de evoluția prețurilor carburanților, precum și de condițiile hidrologice nefavorabile, care au afectat disponibilitatea resursei de apă și, implicit, producția de energie hidro. 'Hidraulicitatea anului 2026 a fost una deficitară începând cu luna aprilie, situația devenind mai accentuată din luna iunie, când, pe aproape toate amenajările importante, debitele s-au situat sub jumătate din mediile multianuale. Edificatoare sunt evoluțiile debitelor afluente medii lunare pe Dunăre, având în vedere că Porțile de Fier are o pondere de aproximativ 40% din total energie produsă de Hidroelectrica. Astfel, debitele aferente lunilor iulie și august au ajuns la valori de 39,7%, respectiv 36,1% din mediile multianuale, acestea situându-se în continuare, la data prezentei, la minime istorice, sub nivelul de 1.400 mc/s', explică reprezentanții companiei. Totodată, au adăugat aceștia, ca urmare a modificării mecanismului de contribuții aplicabile costului energiei electrice produse de Hidroelectrica, prețul apei uzinate a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, începând cu luna iunie 2026. în același timp, prețurile energiei tranzacționate pe piața angro au crescut. Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh. 'în pofida acestor presiuni, Hidroelectrica a ales să limiteze ajustarea prețului și să păstreze în continuare o ofertă competitivă pentru consumatorii casnici', punctează sursa citată. Cu o cotă de aproximativ 20% din piața de furnizare către clienții casnici, Hidroelectrica are un rol important pe piața de energie din România. 'Am urmărit ca această ajustare să fie una echilibrată și responsabilă. în ultimii ani, Hidroelectrica a absorbit o parte importantă din creșterea costurilor, menținând un preț foarte competitiv pentru clienții săi. Astăzi ne confruntăm cu o combinație de factori obiectivi: inflație, creșterea costurilor operaționale și ale carburanților, condiții hidrologice nefavorabile și prețuri ridicate ale energiei pe piața angro. Cu toate acestea, am ales să păstrăm o ofertă cât mai avantajoasă pentru consumatori. Pentru noi, competitivitatea nu înseamnă doar un preț atractiv la un moment dat, ci capacitatea de a oferi clienților energie la un preț corect și sustenabil pe termen lung', a declarat Iulius-Dan Plaveti, CEO Hidroelectrica. Reprezentanții companiei subliniază că noul preț se aplică doar clienților noi și contractelor care ajung la termen și nu are caracter retroactiv. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
CITR: Noua procedură de valorificare a Șantierului Naval Mangalia permite accelerarea procesului de vânzare
CITR va continua, ca urmare a sentinței pronunțate luni, demersurile pentru valorificarea Șantierului Naval Mangalia prin organizarea de licitații în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă. Conform unui comunicat al CITR, noul cadru de valorificare permite accelerarea procesului și organizarea succesivă a licitațiilor, în cazul în care la etapele anterioare nu există participanți. Astfel, prima licitație va porni de la 100% din valoarea de piață a activului, respectiv 184 de milioane de euro, iar, în absența participanților, prevederile legale permit continuarea procedurii cu diferite valori procentuale. 'Obiectivul nostru rămâne valorificarea Șantierului Naval Mangalia în condiții care să îi ofere o perspectivă reală de reinserție în circuitul economic. Aplicarea mecanismului prevăzut de Codul de Procedură Civilă ne permite să avem un proces mai dinamic și să creștem șansele de atragere a unui investitor. Dincolo de valorificarea activului, miza este crearea premiselor pentru reluarea activității economice și pentru efectele pozitive pe care un șantier funcțional le poate genera pentru angajați, parteneri și economia locală', a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. CITR va organiza etapele de valorificare cu respectarea prevederilor legale aplicabile și va comunica public calendarul și condițiile de participare la licitații, se subliniază în comunicat. Șantierul Naval din Mangalia a intrat, în aprilie 2026, în procedură de faliment, după ce adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus, iar activitatea curentă a fost oprită treptat, fiind inițiate procedurile de lichidare, a anunțat la momentul respectiv, printr-un comunicat, CITR. 'Adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie. Decizia marchează trecerea șantierului în etapa de faliment, etapă în care activitatea curentă va fi oprită treptat și vor fi inițiate procedurile de lichidare, în conformitate cu legislația aplicabilă. Planul de reorganizare supus la vot a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia', se menționa în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
UPDATE Circulația trenurilor între Ovidiu-Ramificația Borcea- Fetești, reluată
Circulația feroviară între Ovidiu - Ramificația Borcea și Fetești a fost reluată pe ambele fire, începând cu ora 18:34, informează Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA, printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, la ora 18:18, cu avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, circulația trenurilor a fost reluată pe firul I, pe distanța Ovidiu - Ramificația Borcea - Fetești. Ulterior, la ora 18:34, au fost finalizate intervențiile și verificările necesare și pe firul II Fetești - Ramificația Borcea, fiind reluată circulația feroviară și pe acest fir. Circulația feroviară fusese oprită temporar în urma unui incident produs în jurul orei 17:00 la locomotiva unui tren de marfă operat de DBCR. AGERPRES/(AAS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Corendea (AUR): Zborul București-Beijing face parte dintr-un cadru mai larg al unor colaborări pe care le-am intensificat cu China
Zborul direct București-Beijing, inaugurat vineri, face parte dintr-un cadru mai larg al unor colaborări cu China care au fost intensificate de cel puțin 2 ani și pe care dorim să le realizăm cu succes în diverse domenii, a declarat deputatul Cosmin Corendea, președintele grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză. 'Vineri a avut loc zborul inaugural București-Beijing și a fost o reală bucurie ca acest proiect să se îndeplinească, după ceva ani de muncă la care a contribuit și grupul de prietenie din Parlamentul României, împreună cu Ambasada Chinei și, evident, compania Air China, care a acceptat să lanseze acest proiect, sperăm cu toții, de foarte lungă durată. El face parte dintr-un cadru mai larg al unor colaborări pe care le-am intensificat cu China, cel puțin de 2 ani de zile, colaborări pe care le dorim a se realiza cu succes în diverse domenii, cum ar fi agricultura, unde deja am reușit să avem toate autorizațiile și toate toată legislația necesară pentru ca orice companie românească care are produse lactate să poată exporta în China', a afirmat Corendea. El și-a exprimat speranța ca, prin inițierea acestui zbor, să fie create și premisele unei cooperări solide cu TAROM, astfel încât Bucureștiul să devină un punct de conexiune între China, România și restul Europei. 'TAROM poate juca un rol esențial în preluarea pasagerilor care sosesc din Beijing și în asigurarea unor legături rapide către cât mai multe destinații europene și regionale. O asemenea colaborare ar însemna nu doar o valorificare mai bună a acestei rute, ci și o consolidare a poziției companiei românești pe piața internațională (...) o poziționare mai eficientă și un rol mai important pe care Bucureștiul poate să-l aibă ca poartă de intrare în Europa pentru călătorii și mărfurile din China', a declarat deputatul pentru AGERPRES. Pe de altă parte, acesta a subliniat că zborul ajută la dezvoltarea turismului, cu 'un mic amendament', și anume ca autoritățile din România să înțeleagă că sistemul de vize ar trebui să fie mult mai bine pus la punct, în prezent acesta fiind 'oarecum întârziat', afectându-i pe cei care vor să vină să aibă un sejur în România sau agențiile de turism. 'în același timp, turismul are și reversul zborului Beijing-București, și anume București-Beijing, și îmi doresc ca tot mai mulți români să descopere China nu din relatări, nu din stereotipuri, ci direct, prin contactul cu una dintre cele mai vechi și impresionante civilizații ale lumii și, de ce nu, cu una dintre cele mai dinamice societăți ale prezentului, astfel încât fiecare cetățean chinez sau român care hotărăște să devină un turist în țara pe care dorește să o viziteze să devină, la rându-i, un ambasador al țării, pentru că turistul este primul ambasador al țării, înaintea diplomaților și altor factori politici', a mai afirmat Corendea. Totodată, acesta a menționat și sectorul transporturilor, unde se încearcă o oarecare poziționare pe o variantă a Drumului Mătăsii, care să includă cumva și portul Constanța, ceea ce ar ajuta la echilibrarea deficitului comercial uriaș pe care îl are România cu China. Un alt domeniu de interes ar fi, în opinia sa, cel a energiei, în contextul în care foarte multe companii chineze doresc să investească în proiecte de energie în România, iar tehnologia chineză ne poate ajuta, mai ales în segmentul de stocare. 'Toate acestea, nu arată decât că România se află într-o relație puțin accelerată cu China și lucrul acesta nu ne poate decât bucura. (...) Stabilitatea sau instabilitatea politică de la București, cât și anumite poziționări politice nu au fost foarte bine percepute și ne-au îndepărtat de acea relație de peste 76 de ani de prietenie pe care o avem cu China și pe care nu înțeleg de ce nu încercăm să o fructificăm cât mai mult din punct de vedere economic, având în vedere potențialul enorm pe care această țară deja l-a demonstrat în lume din acest punct de vedere. (...) Una peste alta, zborul inaugural sperăm să fie de lungă durată. Sperăm ca toate micile opreliști pe care le avem astăzi în operaționalizarea eficientă a zborului ușor-ușor să dispară, iar această rută București-Beijing să devină doar prima din cele multe rute pe care România poate să le aibă și să le valorifice', a punctat Corendea. Românii pot călători din 4 septembrie direct către Republica Populară Chineză, odată cu inaugurarea oficială a rutei aeriene dintre Beijing și București, operată de compania Air China, cu o frecvență de trei zboruri săptămânale. Cursele vor fi operate săptămânal, luni-miercuri-vineri, asigurând o conexiune rapidă și eficientă, care va contribui la optimizarea fluxurilor de transport prin eliminarea escalelor și reducerea timpilor de călătorie. AGERPRES/(AS -editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
AAC consideră inacceptabil plafonul de 100 lei/hectar acordat fermierilor din sectorului vegetal afectați de secetă
Plafonul de 100 de lei/hectar acordat fermierilor din sectorul vegetal afectați de secetă nu poate fi acceptat în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede suma de maximă de 523 de lei/hectar, atrage atenția Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), într-o scrisoare deschisă transmisă, luni, autorităților. 'Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în numele fermierilor și cooperativelor agricole membre, privește cu îngrijorare declarațiile publice recente ale ministrului interimar al agriculturii, a cărui activitate am apreciat-o și continuăm să o apreciem. Tocmai de aceea, considerăm necesară o clarificare publică: fermierii din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea, trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente cu privire la sprijinul care li se cuvine. De altfel, ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită', se arată în document. Organizația menționează că plafonul de 100 de lei/hectar nu este susținut de cifrele oficiale. Astfel, pe baza datelor din Nota de fundamentare a proiectului, numai alocarea europeană, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 de lei), împărțită la suprafața de 553.961 de hectare calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/hectar. 'Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public. Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha. Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin. Pentru ferme lovite de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte) cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui', explică semnatarii scrisorii. în acest context, AAC, prin fermierii pe care îi reprezintă, solicită calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri. 'Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, cerem să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție. Fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice: au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice', avertizează sursa citată. în plus, fermierii vor instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură. 'Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit', se precizează în scrisoarea oficială.AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Datoriile firmelor la buget urcă la 77,6 miliarde lei în trimestrul II; peste 48.000 de companii au restanțe (analiză)
Suma totală a restanțelor firmelor din România către bugetul de stat și bugetele sociale a atins 77,6 miliarde lei, în creștere față de cele 77 miliarde lei raportate în trimestrul I al anului, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. Totodată, numărul firmelor cu datorii neachitate a ajuns la 48.028, cu peste o mie mai multe decât în trimestrul anterior (47.012). Ca și până acum, ponderea cea mai mare a restanțelor provine din domenii precum construcțiile, comerțul și transporturile. Obligațiile către bugetul de stat continuă să reprezinte majoritatea restanțelor, cu un total de 57,6 miliarde lei în trimestrul al doilea din 2026, din care 1,7 miliarde lei sunt contestate de firme. Bugetul asigurărilor sociale înregistrează datorii de 14,9 miliarde lei, cu 46 de milioane lei contestate. Restanțele către bugetul de sănătate depășesc 4,6 miliarde lei, din care 18,5 milioane lei sunt contestate. Cea mai mică valoare rămâne la bugetul asigurărilor de șomaj, cu 502 milioane lei datorii, din care sub un milion de lei sunt contestate. București adună 31,9 miliarde lei, adică peste 41% din totalul național, sumă generată de 19.045 de firme cu restanțe în trimestrul al doilea. Urmează, la mare distanță: Ilfov, cu 6 miliarde lei; Constanța, cu 3,8 miliarde lei; Timiș, cu 2,7 miliarde lei; Buzău și Sibiu, fiecare cu peste 2,1 miliarde lei. La celălalt capăt al clasamentului, Covasna, Vâlcea și Sălaj rămân județele cu cele mai mici datorii acumulate, sub 170 milioane lei fiecare. Pe sectoare de activitate, construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale se mențin pe primul loc, atât ca valoare a datoriilor - 5,14 miliarde lei, cât și ca număr de firme restante, 5.977 în total. La distanță, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului totalizează aproape trei miliarde lei, iar comerțul cu ridicata specializat al altor produse depășește 2,5 miliarde lei. Alte domenii cu niveluri ridicate de restanțe sunt: industria chimică, cu 2,3 miliarde lei; activitățile de protecție și gardă, cu aproape două miliarde lei; activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, cu 1,9 miliarde lei; activitățile de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, cu peste 1,8 miliarde lei; transportul rutier de mărfuri, cu 1,7 miliarde lei; construcția de drumuri și căi ferate, cu 1,7 miliarde lei. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
BNR lansează o bancnotă aniversară dedicată lui Eugeniu Carada, din 14 septembrie
Banca Națională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic, începând din 14 septembrie, o bancnotă aniversară pentru colecționare, imprimată pe suport de polimer, precum și o coală specială formată din patru bancnote, cu tema 'Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere'. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Centrale, transmis luni AGERPRES, bancnota are dimensiuni identice cu cele ale bancnotei de circulație cu valoarea nominală de 100 de lei, este de culoare predominant albastră, fiind imprimată în tehnică mixtă - ofset și în relief, pe suport de polimer. De asemenea, conține o fereastră transparentă complexă, pe verticală, cu portret multiton și OVMI (Spark), Totodată, pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă, în prim-plan, portretul și semnătura lui Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv 'Eugeniu Carada 1836-1910'; în zona centrală se află o imagine a Sălii Ghișeelor din Palatul Vechi al Băncii Naționale a României peste care este suprapus un detaliu al sălii reprezentând o acvilă, iar în spatele acesteia un scut ornamentat cu sigla BNR. Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale 'Banca Națională a României' și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală a bancnotei este înscrisă de patru ori, respectiv în stânga jos pe orizontală, în cifre '100'; în partea centrală jos, pe orizontală, în litere, 'Lei Una Sută'', în dreapta jos pe verticală, în litere 'Una Sută Lei'' și în dreapta sus pe verticală, în cifre '100'. în același timp, semnăturile guvernatorului și ale casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. 'Bancnotele aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 de lei, imprimate pe suport de polimer, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere sunt introduse în pliante de prezentare a emisiunii, al căror text este redactat în limbile română, engleză și franceză. Fiecare coală specială formată din 4 bancnote aniversare pentru colecționare cu valoare nominală de 100 lei, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere este însoțită de un certificat de autenticitate. Ambele sunt introduse într-un plic personalizat. Bancnotele aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, imprimate pe suport de polimer, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere au putere circulatorie pe teritoriul României', se arată în comunicat. Tirajul aprobat pentru această emisiune numismatică este de 16.000 de bancnote aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, și 1.000 de coli speciale formate fiecare din patru bancnote aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei. Prețul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare cu valoare nominală de 100 lei este de 240 de lei, inclusiv TVA și pliantul de prezentare, iar pentru coala specială formată din patru bancnote aniversare pentru colecționare este de 840 de lei, inclusiv TVA și certificatul de autenticitate. Lansarea în circuitul numismatic a noilor bancnote pentru colecționare se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR, în timp ce vânzarea acestora va demara din 15 septembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
ANCOM: Platformele online trebuie să ofere clienților mai multe mecanisme pentru a-și apăra drepturile
Platformele online trebuie să se asigure că informațiile privind posibilitatea utilizării serviciului de soluționare extrajudiciară a litigiilor sunt ușor accesibile pe interfața lor online, clare și ușor de utilizat, transmite Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat remis, luni, AGERPRES. Astfel, Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) oferă destinatarilor serviciilor mai multe mecanisme prin care își pot apăra drepturile atunci când contestă deciziile platformelor online. 'Atunci când o platformă online decide să impună restricții asupra serviciilor furnizate destinatarilor, de exemplu, să elimine sau să restricționeze vizibilitatea unui conținut, să suspende ori să închidă un cont sau să adopte alte măsuri considerând că informațiile furnizate de destinatari constituie conținut ilegal sau încalcă termenii și condițiile sale, aceasta are obligația de a pune la dispoziția utilizatorilor un sistem intern eficace de soluționare a plângerilor. Acesta trebuie să permită depunerea, pe cale electronică și în mod gratuit, a unei contestații în legătură cu deciziile platformei online. în mod similar, destinatarii serviciului care au transmis o notificare prin mecanismul de notificare și de acțiune sau prin mecanismul de notificare a conținutului care încalcă condițiile generale de utilizare ale furnizorului de platforme online ar trebui să aibă dreptul de a recurge la mecanismul de soluționare a plângerilor pentru a ataca decizia furnizorului de platforme online cu privire la notificările lor, inclusiv atunci când consideră că măsurile luate de furnizorul respectiv nu au fost adecvate', menționează arbitrul pieței locale de telecomunicații. Potrivit sursei citate, în situația în care utilizatorii nu sunt mulțumiți de răspunsul primit prin mecanismul intern de soluționare a plângerilor sau consideră că decizia platformei le încalcă drepturile, pot apela la un organism certificat de soluționare extrajudiciară a litigiilor. 'Platformele online trebuie să se asigure că informațiile privind posibilitatea utilizării serviciului de soluționare extrajudiciară a litigiilor sunt ușor accesibile pe interfața lor online, clare și ușor de utilizat. în cadrul acestei proceduri, atât destinatarul serviciului, cât și platforma online trebuie să colaboreze cu bună credință cu organismul certificat de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Soluția propusă nu este însă obligatorie pentru părți. Organismele de soluționare extrajudiciară a litigiilor sunt entități independente, certificate de coordonatorii serviciilor digitale din țara lor de stabilire. Certificarea este valabilă ulterior în toate statele membre. Rolul acestora este acela de a facilita soluționarea litigiilor dintre utilizatori și platformele online privind deciziile de moderare a conținutului, cum ar fi eliminarea, restricționarea conținutului, suspendarea ori închiderea conturilor sau alte măsuri similare', subliniază ANCOM. în acest sens, organismele certificate trebuie să comunice soluția într-un termen rezonabil, care, în mod normal, nu va depăși 90 de zile calendaristice de la primirea plângerii și doar în cazul unor litigii complexe termenul poate fi prelungit, fără a depăși 180 de zile calendaristice. 'Până în prezent, în România, niciun organism de acest tip nu a solicitat certificarea în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Cu toate acestea, utilizatorii români pot apela la organismele certificate în alte state membre UE, în funcție de domeniul de expertiză și limba oficială în care acestea își desfășoară activitatea', notează Autoritatea. Reprezentanții ANCOM precizează că, în cazul în care o platformă online suspendă, restricționează sau închide contul unui utilizator ori adoptă alte măsuri care îl afectează, destinatarul serviciului poate să conteste decizia direct la platformă, prin mecanismul intern de soluționare a plângerilor pus la dispoziție de aceasta, să apeleze la un organism certificat de soluționare extrajudiciară a litigiilor, respectiv să se adreseze instanței de judecată competente. 'ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale din România, poate certifica, la cerere, organisme de soluționare extrajudiciară a litigiilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, însă nu are competența legală de a acționa ca organism de soluționare a litigiilor dintre utilizatori și platformele online și nici de a obliga platformele să respecte soluțiile propuse de organismele certificate. în situația în care utilizatorii nu primesc din partea platformei informații cu privire la posibilitatea de a apela la un organism de soluționare extrajudiciară a litigiului, aceștia pot sesiza ANCOM, utilizând Ghidul dedicat utilizatorilor de servicii digitale', precizează sursa citată. în calitate de coordonator al serviciilor digitale, ANCOM supraveghează respectarea obligațiilor prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale de către furnizorii de platforme online stabiliți sau care și-au desemnat reprezentantul legal în România. în cazul platformelor/motoarelor de căutare online foarte mari (Facebook, Instagram, LinkedIn, TikTok, Youtube etc.), competențele de supraveghere sunt partajate între Comisia Europeană și coordonatorul serviciilor digitale din țara unde platforma sau motorul de căutare este stabilit sau și-a desemnat reprezentantul legal. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: ANCOM/Facebook.com
ANSVSA intensifică verificarea blocurilor alimentare, odată cu începerea noului an școlar
Inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor efectuează o serie de controale care vizează direct blocurile alimentare din incinta creșelor, grădinițelor, școlilor (cu program normal, after-school, semi-internat sau internat), precum și operatorii economici care prestează servicii de catering pentru unitățile de învățământ, informează, luni, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Obiectivul principal al acestei campanii este prevenirea apariției episoadelor de toxiinfecții alimentare în rândul copiilor, prin verificarea riguroasă a modului în care operatorii economici din sectorul alimentar respectă normele comunitare și naționale privind siguranța alimentelor. 'începerea anului școlar reprezintă o perioadă de maximă responsabilitate pentru noi. Prioritatea absolută a instituției noastre este asigurarea unui mediu sigur pentru elevi, iar acest lucru presupune ca fiecare masă servită în școli, grădinițe sau prin servicii de catering să respecte cele mai riguroase standarde de igienă și siguranță alimentară. Inspectorii noștri sunt în teren nu doar pentru a aplica sancțiuni, ci mai ales pentru a preveni orice risc care ar putea pune în pericol sănătatea copiilor. Solicităm operatorilor economici din sectorul alimentar să dea dovadă de profesionalism deplin și să respecte cu strictețe legislația în vigoare', a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicole Bociu, citat în comunicatul Autorității. Inspectorii vor monitoriza prioritar: înregistrarea sanitară veterinară - toate blocurile alimentare și unitățile de catering trebuie să dețină documente de înregistrare/autorizare sanitară veterinară valabile pentru activitățile desfășurate; verificarea stării de întreținere a spațiilor de depozitare, preparare și servire a mesei, igienizarea suprafețelor, utilajelor și a ustensilelor de lucru, precum și gestionarea deșeurilor alimentare; controlul documentelor care atestă proveniența legală a alimentelor, interzicerea utilizării produselor alimentare cu termen de valabilitate depășit (produse expirate) sau a celor care nu sunt etichetate corespunzător. De asemenea, aceștia vor monitoriza temperaturile de depozitare pentru materiile prime perisabile, precum și asigurarea lanțului frigorific pe durata transportului preparatelor de catering către unitățile școlare și vor evalua fișele medicale ale personalului angajat, a echipamentului de protecție obligatoriu și a cunoștințelor privind bunele practici de igienă. în situația în care vor fi identificate produse alimentare ce prezintă un risc iminent pentru sănătatea elevilor, inspectorii vor dispune, în regim de urgență, măsuri de retragere definitivă din consum a acestora, urmate de dirijarea către unități de neutralizare autorizate (incinerare). De asemenea, în cazurile în care se constată nereguli structurale sau de igienă grave, ori dacă nu au fost remediate deficiențele dispuse la controalele anterioare, ANSVSA va aplica sancțiuni contravenționale severe (amenzi) și va proceda imediat la suspendarea temporară sau interzicerea desfășurării activității blocurilor alimentare sau a cantinelor respective. ANSVSA solicită conducerilor unităților de învățământ o vigilență sporită în recepția produselor alimentare și în monitorizarea contractelor cu firmele de catering. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
ANM: Vreme oscilantă la nivelul întregii țări, pe parcursul următoarelor două săptămâni
Următoarele două săptămâni (7 - 20 septembrie) vor fi oscilante din punct de vedere termic la nivelul întregii țări, cu perioade caniculare ce vor alterna cu zile în care valorile termice, atât maxime, cât și minime, vor scădea semnificativ și vor deveni normale pentru acest interval, reiese din prognoza de specialitate, publicată luni de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). în Banat, media valorilor termice diurne va fi în creștere la începutul primei săptămâni de referință, de la 28 - 29 de grade până spre 33 - 34 de grade, astfel că vremea va deveni călduroasă, pe alocuri caniculară, în zilele de 9 și 10 septembrie. Apoi, temperaturile maxime vor scădea în perioada 11 - 15 septembrie spre valori apropiate de cele normale, respectiv medii de 24 - 26 de grade, ca ulterior până la sfârșitul perioadei (19 - 20 septembrie) să mai crească ușor la medii de 27 - 28 de grade. Ușoare oscilații termice vor fi și la valorile nocturne, când media acestora va crește de la 10 - 12 grade în primele nopți, la 15 - 16 grade în nopțile din 10 și 11 septembrie, după care se vor situa în general între 12 și 14 grade. în intervalul 11 - 12 septembrie vor fi averse pe arii relativ extinse, izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp). Temporar, ploi în general slabe cantitativ vor fi și în perioada 13 - 20 septembrie. în Crișana, vremea va deveni călduroasă până la jumătatea primei săptămâni, cu medii ale temperaturilor maxime ce vor fi cuprinse, în general, între 30 și 33 de grade, chiar izolat caniculară la câmpie în ziua de 9 septembrie, apoi valorile termice diurne vor scădea semnificativ și se vor situa, în perioada 11 - 15 septembrie, la valori apropiate de cele normale, respectiv medii de 23 - 25 de grade. Ulterior, până la sfârșitul perioadei (19 - 20 septembrie), media acestora va tinde să mai crească ușor până spre valori în jurul a 26 de grade. Media temperaturilor minime va crește de la 9 - 10 grade în primele două nopți, spre 14 - 15 grade în nopțile din 10 și 11 septembrie, după care se vor situa între 12 și 14 grade. în zilele de 11 și 12 septembrie vor fi averse pe arii relativ extinse, izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp), dar temporar ploi în general slabe cantitativ vor fi și în perioada 13 - 20 septembrie. în Transilvania, media valorilor termice diurne va fi în creștere la începutul primei săptămâni de referință, de la 24 - 26 de grade până în jurul a 30 de grade - în zilele de 9 și 10 septembrie, când în vestul și în nord-vestul regiunii vremea va fi călduroasă, apoi temperaturile maxime vor scădea semnificativ în perioada 11 - 15 septembrie spre valori apropiate de cele normale, respectiv medii de 22 - 24 de grade. Ulterior, până la sfârșitul perioadei (19 - 20 septembrie), acestea vor mai crește ușor spre o medie de 25 - 26 de grade. Ușoare oscilații termice vor fi și la valorile nocturne, astfel că media acestora va crește de la 7 - 8 grade în primele nopți, la 13 - 14 grade în nopțile din 11 și 12 septembrie, după care se vor situa între 10 și 12 grade. în perioada 12 - 13 septembrie vor fi averse pe arii mai extinse și izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp), dar temporar ploi în general slabe cantitativ se vor semnala și în perioada 14 - 20 septembrie. în Maramureș, până la jumătatea primei săptămâni, vremea se va încălzi treptat, astfel că media temperaturilor maxime va crește de la 24 - 25 de grade, în data de 7 septembrie, până spre 30 de grade în zilele de 9 și 10 septembrie, când local vremea va deveni călduroasă. Apoi, în perioada 11 - 15 septembrie, valorile termice diurne vor scădea semnificativ și se vor situa la valori apropiate de cele normale, respectiv medii de 22 - 24 de grade, dar ulterior vor mai crește ușor spre 25 - 26 de grade. Media temperaturilor minime va crește de la 8 - 9 grade, în primele două nopți, spre 13 - 14 grade în nopțile din perioada 10 - 12 septembrie, după care se vor situa în general la 11 - 12 grade. în intervalul 11 - 12 septembrie vor fi averse pe arii mai extinse și izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp), dar temporar ploi în general slabe cantitativ vor mai fi și în perioada 13 - 20 septembrie. în Moldova, temperaturile maxime vor crește de la medii de 24 - 26 de grade, la valori în jurul a 28 de grade, în zilele de 9 și 10 septembrie, când vremea va deveni caldă, apoi se va răci, astfel că media valorilor termice diurne va ajunge la 22 - 23 de grade în 12 și 13 septembrie. în cea de-a doua săptămână de referință, regimul termic va fi în general constant și apropiat de cel normal, cu medii ale temperaturilor maxime cuprinse între 24 și 26 de grade. De asemenea, media valorilor termice nocturne nu va avea variații semnificative și se va situa între 11 și 13 grade, cu excepția nopților din perioada 10 - 12 septembrie, când va fi ușor mai ridicată, în jurul a 14 grade. în intervalul 12 - 13 septembrie vor fi averse pe arii mai extinse și izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp), dar pe spații restrânse ploi în general slabe vor fi și în perioada 14 - 20 septembrie. în Dobrogea, regimul termic, atât cel diurn, cât și cel nocturn, nu va avea variații semnificative în cele două săptămâni de prognoză. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 25 - 26 de grade pe litoral, respectiv de 27 - 28 de grade în zona continentală a regiunii, în timp ce valorile nocturne vor oscila în marea lor majoritate la medii de 15 - 17 grade, izolat mai ridicate în anumite nopți, spre 18 - 20 de grade în zona costieră. Probabilitatea pentru averse locale va fi mai mare în zilele de 13 și 14 septembrie, însă izolat ploi slabe trecătoare pot fi posibile și după data de 15 septembrie. în Muntenia, media valorilor termice diurne va fi în creștere la începutul primei săptămâni de referință, de la 27 de grade, până în jurul a 31 de grade în perioada 9 - 11 septembrie, când local vremea va fi călduroasă, apoi temperaturile maxime vor scădea în perioada 12 - 16 septembrie spre valori apropiate de cele normale, respectiv medii de 25 - 26 de grade. Până la sfârșitul perioadei (19 - 20 septembrie), acestea vor mai crește ușor spre o medie de 27 - 28 de grade. Ușoare oscilații termice vor fi și la valorile nocturne, media fiind de 7 - 8 grade, în primele nopți, până la 13 - 14 grade în nopțile din 11 și 12 septembrie, după care se vor situa între 10 și 12 grade. în intervalul 12 - 14 septembrie, local vor fi averse, izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp), dar ploi slabe trecătoare vor fi posibile și după data de 15 septembrie. în Oltenia, temperaturile maxime vor crește de la medii de 28 de grade în prima zi (7 septembrie), la valori de 30 - 32 de grade în perioada 8-12 septembrie, când vremea va deveni călduroasă în cea mai mare parte a regiunii, apoi în intervalul 12 - 15 septembrie se va răci, iar media valorilor termice diurne va ajunge la normal, de 25 - 26 de grade. Spre finalul intervalului de referință, temperaturile maxime vor avea o tendință de creștere ușoară spre medii de 27 - 28 de grade. Media temperaturilor minime va crește de la 12 - 13 grade în primele două nopți, spre 15 - 16 grade în nopțile din 11 și 12 septembrie, după care se vor situa în general la 13 - 14 grade. în perioada 12 - 14 septembrie, local vor fi averse, izolat moderate cantitativ, însă pe spații restrânse, ploi în general slabe cantitativ se vor mai semnala și între 15 - 20 septembrie. La munte, maximele termice vor crește de la medii de 16 - 18 grade în primele două zile la valori în jurul a 20 de grade în zilele de 9 și 10 septembrie, când vremea va deveni caldă. Ulterior, se va răci, astfel că media valorilor termice diurne va ajunge la 12 - 14 grade, în perioada 12 - 16 septembrie, după care temperaturile maxime vor avea o tendință de creștere ușoară spre medii de 15 - 16 grade. Media temperaturilor minime va crește de la 5 - 7 grade în primele două nopți, spre 10 - 11 grade în nopțile din perioada 9 - 11 septembrie, după care se vor situa în jurul a 7 - 8 grade. în intervalul 12 - 13 septembrie se vor semnala averse pe arii mai extinse și izolat moderate cantitativ (10 - 15 l/mp). Temporar, ploi în general slabe cantitativ vor mai fi și în perioada 14 - 20 septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Buzoianu: Niciun inspector din ANAR nu va mai răspunde unui director ce încearcă să îl convingă să nu vadă problemele de mediu
Niciun inspector din cadrul Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR) nu va mai răspunde ierarhic superior unui director care încearcă să-l convingă că trebuie să se uite în altă direcție și să nu vadă problemele de mediu, a transmis ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată, luni, pe pagina sa de socializare. ''Mi s-a spus de la conducere că nu primesc mașina din instituție să merg în control, în calitate de inspector, până nu spun unde mă duc să fac controlul', 'Am ajuns acolo și mi s-a explicat de conducere că nu trebuie să văd diverse nereguli', 'La nivel local șefii de instituții se știu cu cei care trebuie să fie controlați de noi'. Câteva dintre poveștile oneste ale unor inspectori din cadrul ANAR care ne arată cât de greșit este că, astăzi, ei se află, ierarhic, sub conducerile de la nivel local ale administrațiilor bazinale. Vom schimba această realitate! La reorganizarea ANAR, propunerea va fi clară de a muta inspecția la nivel național, astfel încât să nu mai poată baronii locali să pună presiune pe inspectori. Citesc iar raportul de analiză organizațională care tocmai a fost realizat pentru Apele Române. Și chiar în acest raport e explicat clar că există un conflict vădit la directorii de administrații bazinale care semnează toate actele de reglementare pentru operatorii economici din local și apoi coordonează și activitatea de control pentru acei operatori locali', a susținut Buzoianu, pe Facebook. Potrivit sursei citate, inspecția controalelor va fi mutată la nivel național și, astfel, 'niciun inspector din cadrul Apelor Române nu mai trebuie să aibă presiune pusă de la nivel local pentru că au sunat baronii locali, directorul de Sistem de Gospodărirea Apelor sau directorul de la Administrația Bazinală'. 'Așadar, propunerea va fi ca inspecția să fie mutată la nivel național. Niciun inspector din cadrul Apelor Române nu mai trebuie să aibă presiune pusă de la nivel local pentru că au sunat baronii locali, directorul de Sistem de Gospodărirea Apelor sau directorul de la Administrația Bazinală. Niciun inspector nu trebuie să mai dea cu subsemnatul să zică ce operator economic local va controla ca să poată avea mașină de mers pe teren în control. Niciun inspector nu va mai răspunde ierarhic superior unui director care încearcă să-l convingă că trebuie să se uite în altă direcție și să nu vadă probleme de mediu', a afirmat șefa de la Mediu. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Tanczos Barna: Au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat luni că, în urma unor discuții avute la Bruxelles, au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. 'Au fost identificate perspective concrete pentru deblocarea exporturilor. S-a discutat planul de acțiune pe termen scurt și mediu prezentat de ANSVSA și au fost stabilite ultimele detalii înainte de susținerea oficială a acestuia în vederea aprobării. Este un pas important în demersurile pe care le facem pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine. Am participat personal și la aceste discuții tehnice pentru a sprijini definitivarea planului și punerea în aplicare a celor mai bune soluții, în interesul fermierilor din România', a declarat oficialul, citat într-un comunicat al ministerului de resort. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a avut vineri, 4 septembrie, la Bruxelles, alături de președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, o întâlnire de lucru cu Francisco Reviriego Gordejo, șeful Unității 'Sănătatea animală' din cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) a Comisiei Europene. Discuțiile s-au concentrat asupra măsurilor și etapelor necesare pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine. 'De la introducerea restricțiilor impuse de Comisia Europeană privind circulația ovinelor și caprinelor, în contextul apariției focarelor de pestă a micilor rumegătoare și de variolă ovină și caprină, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a menținut un dialog constant, atât cu fermierii și organizațiile reprezentative din sector, cât și cu ANSVSA și reprezentanții Comisiei Europene. în această perioadă au fost analizate și supuse consultării mai multe propuneri, iar MADR a sprijinit ANSVSA în elaborarea unui plan de acțiune axat pe soluții pentru reluarea exporturilor', menționează ministerul, în comunicat. Potrivit sursei citate, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles a fost analizat planul de acțiune prezentat de ANSVSA și au fost clarificate ultimele aspecte înaintea susținerii oficiale a acestuia. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Jianu: Datele privind PIB arată o economie care și-a pierdut din motoarele tradiționale de creștere
Datele publicate privind Produsul Intern Brut (PIB) din primul semestru arată o economie care și-a pierdut o parte importantă din motoarele tradiționale de creștere, deoarece consumul scade, industria se contractă, iar comerțul, transporturile și sectorul HoReCa înregistrează o diminuare a activității, consideră președintele IMM România, Florin Jianu. 'Datele din primul semestru al anului arată o economie care și-a pierdut o parte importantă din motoarele tradiționale de creștere. Consumul populației scade, industria se contractă, iar comerțul, transporturile și sectorul HoReCa înregistrează o diminuare a activității. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, aceste evoluții se traduc direct prin reducerea cererii, presiune asupra cifrei de afaceri și dificultăți suplimentare în realizarea investițiilor. într-o economie care scade cu 0,7% în primul semestru și în care consumul gospodăriilor se reduce cu 2,5%, introducerea unor noi poveri fiscale asupra mediului privat ar avea efectul de a accentua încetinirea economică. Avem nevoie de măsuri care să stimuleze competitivitatea, investițiile și consumul, nu de măsuri care retrag suplimentar resurse din economie', spune Jianu. Pentru IMM România, datele statistice indică o economie aflată sub presiunea diminuării consumului și a contracției unor sectoare cu o pondere importantă în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii. în același timp, dinamica investițiilor și evoluția construcțiilor reprezintă principalele elemente pozitive și arată necesitatea menținerii unui cadru economic care să stimuleze investițiile private. în semestrul I 2026, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a redus cu 2,5%, având o contribuție negativă de -1,5 puncte procentuale la evoluția PIB. Scăderea consumului este deosebit de relevantă pentru IMM-uri, având în vedere dependența unui număr foarte mare de întreprinderi din comerț și servicii de cerere internă. în acest context, IMM România consideră necesare menținerea unui cadru fiscal predictibil și evitarea introducerii unor noi sarcini fiscale care ar afecta capacitatea de investiție a companiilor, accelerarea investițiilor finanțate prin PNRR și fondurile europene, susținerea investițiilor productive ale IMM-urilor și reducerea poverii administrative suportate de întreprinderi. PIB-ul României a rămas nemodificat față de trimestrul I 2026, în timp ce, comparativ cu trimestrul II 2025, economia a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2,0% pe seria ajustată sezonier. în primul semestru al anului, PIB-ul s-a diminuat cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor provizorii (1) publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Dăianu: Legea salarizării unitare a consemnat un impas; pierderea a 770 milioane de euro nu poate cauza în sine un derapaj
Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, iar pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj, este de părere președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. în capitolul de introducere al Raportului pe anul 2025 al Consiliul Fiscal, dat luni publicității, Dăianu subliniază că instabilitatea politică se întâlnește și în alte țări din UE, dar numai România are o problemă atât de gravă cu dezechilibrul intern și cel extern, cu un nivel foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții) și, nu în cele din urmă, cu o lipsă de credibilitate a politicii economice. 'România, nefiind în zona euro, se confruntă și cu riscul valutar. Șansa mare a României, totuși, este că face parte din UE și beneficiază de fonduri europene considerabile și de sprijin, dacă se ajunge la mare ananghie (cum s-a întâmplat după criza financiară globală). Dar acest sprijin este strict condiționat. Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj. România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechități și ar asigura predictibilitate în evoluția salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanțele publice', susține Dăianu. în opinia acestuia, 'regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp'. 'Este bine ca în lunile ce vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel ca proiectul de buget pe 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile ce decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran, credibilitatea politicii economice', a punctat președintele Consiliului Fiscal. Potrivit sursei citate, de ani buni, România a trăit mult peste posibilități, din cauza unor politici bugetare greșite, fiind iminentă demararea unei corecții bugetare de amploare. 'în mai 2026, Guvernul Bolojan a căzut ca urmare a unei moțiuni de cenzură, care a declanșat o criză politică prelungită. Situația politică internă complică procesul de consolidare bugetară, într-un context internațional ce este tot mai nefavorabil. De ani buni, România trăia mult peste posibilități din cauza unor politici bugetare greșite și era numai o chestiune de timp confruntarea cu o realitate foarte dură: iminența unei corecții bugetare de amploare. Este de amintit că, înainte de anul pandemiei (2020), România era singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv. în acel an, deficitul bugetar a trecut de 9% din PIB, este drept și ca urmare a închiderii parțiale a economiei. Economia noastră evidenția și un sindrom acut al deficitelor gemene - deficit bugetar mare și deficit de cont curent mare, a cărui finanțare se face în proporție de peste 55% prin împrumuturi. Această situație a condus datoria publică la peste 60% din PIB în 2026, față de 35% din PIB în 2019, din care circa jumătate este externă', explică specialistul. Dăianu aduce în discuție și faptul că execuția bugetară pe primele șapte luni, cu un deficit de 2,34% din PIB, mai mic cu circa 1,7 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025, arată că ajustarea bugetară continuă în mod ferm. 'Diminuarea deficitului bugetar s-a realizat prin înghețare de salarii și pensii (reducerea lor ca pondere în PIB) și creșterea unor taxe și impozite (TVA și accize în principal). Această combinație de măsuri a fost inevitabilă, deoarece alte modalități de ajustare rapidă evocate în dezbaterea publică (tăiere drastică de cheltuieli sau creșterea masivă și rapidă a veniturilor fiscale) nu erau realiste. Este ceea ce a argumentat și Consiliul Fiscal în analizele sale. Ambele agenții de rating au menționat însă instabilitatea/fragilitatea politică ca un factor ce periclitează ratingul României, fiindcă ele judecă și perspectiva procesului de consolidare bugetară. Corecția bugetară are un cost economic și social ce nu poate fi evitat. într-o lume tot mai necruțătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au și ele un preț ce poate deveni copleșitor. O ajustare bugetară de peste 3 pp din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetățenilor și impactul asupra mediului de afaceri', notează sursa citată. în analiza de specialitate se precizează că, în 2026, chiar dacă nu toate sumele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt absorbite, fondurile europene vor contribui masiv la sprijinirea economiei, 'în condițiile în care impactul corecției bugetare este sever'. în acest an, este posibil să avem o recesiune ușoară, transmite economistul. 'Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească ca ritm de creștere dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă. în 2027, este posibil să avem o creștere economică în jur de 2% din PIB și o inflație care să meargă sub 4% la finele anului, dacă nu vor surveni alte șocuri puternice. Rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline. Situația internă și cea internațională cer un asemenea guvern. în 2027, trebuie să fie continuată consolidarea bugetară, să încercăm să ajungem cu deficitul în jur de 5,5% din PIB. Nu va fi simplu, dar este posibil, mai ales dacă vom avea o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. în România, un regim fiscal inadecvat, o legislație permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat o cultură a impunității, fraudarea bugetului public, respingerea unor reforme', afirmă Daniel Dăianu. Acesta a adăugat că dezvoltarea capacității de apărare în Europa, inclusiv în România, va pune presiune sporită pe bugetele publice. De asemenea, consecințele devastatoare ale schimbărilor climatice erodează stocuri naționale de avuție și modifică fluxuri economice, alocări de resurse. 'Geopolitica și geoeconomia domină relațiile internaționale. Cursa tehnologică prin AI (inteligența artificială) creează o foame de energie și resurse, ce va înăspri condițiile financiare pe plan internațional; se va manifesta un efect de evicțiune (crowding out) pe plan global. Există și o tendință de dereglementare a industriei financiare, care, împreună cu dinamica AI, poate amplifica riscuri sistemice', arată președintele CF. în plus, aceste evoluții vor afecta și piețele financiare interne, ceea ce va complica procesul de consolidare bugetară, ajungerea la un deficit de 3% din PIB în perspectiva anului 2030. 'România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, ușor finanțabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro. Contextul internațional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia și Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale și erodarea regulilor în sistemul de relații interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanța publică în regim de management de criză permanent', afirmă Daniel Dăianu. Acesta atrage atenția că România trebuie să valorifice rezervele de eficiență ce există în sectorul public, să folosească mai bine banii europeni, să fructifice 'din plin' programul SAFE, să existe eficacitate în combaterea evaziunii și optimizărilor fiscale, a corupției, și să facă reformele necesare în sectorul public. De asemenea, va trebui să-și valorifice 'în mod inteligent' resursele de energie și materii prime. 'Dacă vom avansa în aceste domenii, vom înlesni reducerea în continuare a deficitului bugetar (și a celui de cont curent), stabilizarea datoriei publice, o economie mai competitivă, o capacitate superioară de a amortiza șocuri adverse. Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea', a transmis economistul. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
O nouă ediție a programului Tezaur oferă dobânzi neimpozabile de până la 7,15%/an, de luni
O nouă ediție a programului de titluri de stat Tezaur oferă, începând de luni, dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an, informează Ministerul Finanțelor, într-un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, în perioada 7 septembrie 2026 - 2 octombrie 2026, românii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,20%, 6,75%, respectiv de 7,15%. Titlurile de stat au valoare nominală de un leu, sunt emise în formă dematerializată și pot achiziționate după cum urmează: în perioada 7 - 30 septembrie 2026, prin platforma Ghișeul.ro; în perioada 7 septembrie - 1 octombrie 2026 online, numai de persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului; în intervalul 7 septembrie - 2 octombrie 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului; între 7 septembrie și 1 octombrie 2026 - în mediul urban, iar din 7 septembrie până pe 30 septembrie 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale Companiei Naționale 'Poșta Română'. Ministerul de resort menționează că operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online. 'Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. în plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice', subliniază instituția. începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Nazare: Reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu poate fi amânată; deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine
România a parcurs un an de consolidare cu cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană (UE), trecând de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. într-o postare pe pagina sa de Faceook, acesta a făcut radiografia economică la zi a României, 'țara care a intrat cu cel mai mare deficit fiscal din UE în 2025'. 'Un an de consolidare și cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung. în 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%', a notat, luni, ministrul Finanțelor. în opinia sa, acesta a fost punctul de plecare pentru consolidarea fiscală pe care România a traversat-o în ultimul an. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE. 'Astăzi, la puțin peste un an de când am schimbat paradigma finanțelor publice și după primele șapte luni din 2026, avem o imagine clară a direcției în care mergem. Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%. Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. în același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei', menționează Nazare. El consideră că, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situația de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susține un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi. 'Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeași traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. în acest context, este important să vorbim despre datorie, pentru a înțelege amploarea schimbării pe care o operăm în modul în care gestionăm banii publici', a adăugat șeful de la Finanțe. Conform acestuia, necesarul brut de finanțare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Acesta include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei acumulate care ajunge la scadență. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. De aceea, subliniază Nazare, reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu mai poate fi amânată pentru că 'deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine'. 'Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis', a precizat ministrul. Totuși, în acest context de presiune ridicată asupra finanțelor publice, corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții și nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung - dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferențe față de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor, a arătat Nazare. în primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut - iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR. în același timp, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv 60,08%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit sursei citate, direcția susținută la Ministerul Finanțelor vizează reducerea cheltuielilor 'care apasă permanent asupra bugetului' și protejarea cheltuielilor 'care dezvoltă România'. 'Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum și cheltuieli curente susținute prin datorie către investiții, producție, infrastructură, activitate pentru companii și locuri de muncă. România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică', consideră Alexandru Nazare. Șeful de la Finanțe a atenționat că, în ultimii ani, cererea a crescut mai repede decât producția, iar consumul a fost susținut în parte prin deficite și importuri, ceea ce înseamnă un consum nesănătos, alimentat prin împrumuturi și care nu poate constitui baza unei creșteri economice solide și durabile. 'România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, nu de datorie și inflație. Nu este o tranziție lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilități externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mult mai grele pentru populație și companii', a mai scris ministrul. în opinia sa, ajustarea fiscală este necesară și pentru reducerea deficitelor gemene - deficitul bugetar al statului și deficitul de cont curent, adică situația în care România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează. împreună, 'acestea ne fac mai dependenți de finanțarea externă și mai vulnerabili la dobânzi, cursul de schimb, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating'. Potrivit lui Nazare, costurile ajustării trebuie însă limitate și distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile, iar 'consolidarea fiscală înseamnă, în esență, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea'. 'Datele la septembrie 2026 arată o direcție clară: am redus semnificativ deficitul, am ținut sub control cheltuielile și am protejat în același timp investițiile. România încă refinanțează datorii mari și plătește dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ștearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează și să schimbăm treptat direcția. Aceasta cred că este obligația morală a generației noastre. Mai puțini bani pentru dobânzi și pentru funcționarea ineficientă a statului și mutarea accentului pe investițiile care dezvoltă România și creează oportunități pentru generațiile următoare', a concluzionat ministrul Finanțelor. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
PIB-ul României a scăzut în primul semestru al anului cu 0,7%
Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în primul semestru al acestui an comparativ cu semestrul I din 2025 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Față de același trimestru din anul 2025, PIB a înregistrat, în trimestrul al doilea al acestui an, o scădere cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II din 2026 în varianta provizorie, față de varianta 'semnal' publicată în 14 august 2026. Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a fost de 521,099 miliarde de lei prețuri curente. 'în trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menținut nemodificat și a înregistrat o scădere cu 2,0 % față de trimestrul II 2025', se arată într-un comunicat al INS, remis luni AGERPRES. PIB-ul estimat pentru semestrul I al anului a fost de 1.023,031 miliarde de lei prețuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 1,6% față de semestrul I 2025. Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a fost de 494,446 miliarde de lei prețuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,4% față de trimestrul II din 2025. PIB-ul estimat pentru primul semestru al acestui an a fost de 900,354 miliarde de lei prețuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,7% față de semestrul I din 2025. La creșterea PIB, în semestrul I 2026 față de perioada similară a anului trecut, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice: construcțiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%. O contribuție negativă la creșterea PIB au înregistrat-o: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; industria (-0,5%), cu o pondere de 16% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu -2,9%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a micșorat cu -3,5%; tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%. Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB: intermedierile financiare și asigurările, cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,2%; activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -0,6%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creșterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, în semestrul I al anului 2026 față de același semestru din 2025, evoluția s-a datorat în principal următorilor indicatori: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu +1,7%, contribuind cu +0,1% la creșterea PIB; consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +6.0%, contribuind cu +0,6% la creșterea PIB; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +10,9%, contribuind cu +2,4% la creșterea PIB. Exportul net a avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-0,1%), consecință a creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, cu +1,6% corelat cu o creștere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri și servicii (+1,3%). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Copac căzut pe linia de contact între Stânceni și Lunca Bradului; circulația feroviară, afectată temporar
Circulația feroviară este afectată temporar, duminică seara, între stațiile Toplița și Răstolița, după ce un copac a căzut pe linia de contact și a luat foc, informează Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' S.A. Potrivit sursei citate, incidentul s-a produs începând cu ora 18:00, pe intervalul CF Stânceni - Lun
ASF vrea să sprijine introducerea unor cursuri de FinTech și finanțe digitale în curricula universitară (raport)
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenționează să dezvolte, în colaborare cu mediul academic, proiecte comune de cercetare și să sprijine actualizarea curriculei pentru introducerea unor cursuri de FinTech, finanțe sustenabile și digitale, potrivit Strategiei privind inovația financiară 2026-2028. 'Componenta urmărește valorificarea datel
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 246,8 miliarde de lei, la finalul lunii iulie
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 246,8 miliarde de lei, la finalul lunii iulie din 2026, în creștere cu 39% față de nivelul înregistrat la aceeași dată anul trecut, conform statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 95% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor românești sunt reprezentate de titluri de stat sau acțiuni listate la BVB', se arată în raportul ASF. Potrivit sursei citate, contribuțiile încasate în luna iulie 2026 au fost în valoare de 2,01 miliarde de lei, în timp ce contribuția medie a fost de 437 de lei. La finalul lunii iulie, titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în structura activelor, respectiv 152,09 miliarde de lei (61,6%). Acestea erau urmate de acțiuni, cu 75,51 miliarde de lei (30,6%), obligațiuni corporative, cu 7,66 miliarde de lei (3,1%) și fonduri de investiții, cu 7,19 miliarde de lei (2,9%). ASF precizează că, la finalul lunii iulie 2026, fondurile de pensii private obligatorii aveau peste 8,5 milioane de participanți, respectiv 8.553.656. în cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și Vital. AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Adrian Dădârlat)
PADROM: Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a crescut cu 9,39% în ritm anual în iulie
Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a crescut în iulie 2026 cu 9,39%, ajungând la aproximativ 2,5 milioane, comparativ cu 2,3 milioane de polițe PAD active la sfârșitul lunii iulie 2025, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM), societatea care emite acest tip de asigurări. Comparativ cu luna anterioară, în luna iulie 2026 s-a înregistrat o scădere de 0,22%. Potrivit societății de asigurare-reasigurare, la sfârșitul lunii iulie, 72% dintre polițele active la nivel național erau încheiate în mediul urban și 28% în mediul rural, iar, în funcție de tipul de locuință, 95% din polițele PAD vizează locuințele de tip A (cele cu structura de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereții exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) și 5% locuințele de tip B (cele cu pereții exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Pe regiuni, cele mai multe polițe active sunt în Transilvania (516.557), Muntenia (500.353) și București (471.707), iar cele mai puține - în Maramureș (79.360) și Bucovina (85.952). Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale emite asigurările obligatorii pentru locuințe din iulie 2010. Obiectivul principal al societății de asigurare-reasigurare este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală - cutremure, inundații și alunecări de teren - a tuturor locuințelor din România. AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Adrian Dădârlat)
Bursa de la București a pierdut săptămâna trecută 4,74 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 4,74 miliarde de lei la capitalizare (-0,66%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu peste 336,36 milioane de lei (+74,6%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 713,09 miliarde de lei, în perioada 31 august - 4 septembrie 2026, în scădere față de săptămâna 24 - 28 august 2026, când aceasta s-a situat la 717,83 miliarde de lei. Tranzacțiile cu acțiuni au generat, în această săptămână, un rulaj de 787,23 milioane de lei, mai mare decât în săptămâna anterioară, când s-au consemnat tranzacții de 450,86 milioane de lei. Indicele principal BET a închis săptămâna la 34.414,30 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 3 septembrie, când s-au consemnat schimburi de 285,63 milioane de lei, iar cea mai slabă zi a fost vineri, 4 septembrie, cu tranzacții de 51,25 milioane de lei. Acțiunile Digi Communications NV au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 240,19 milioane de lei și o scădere a cotațiilor de 3,17%, urmate de acțiunile Băncii Transilvania , cu 124,23 milioane de lei și o depreciere de 1,21%, respectiv cele ale Romgaz, cu 104,07 milioane de lei și o scădere de 6,29%. Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Comcm Constanța (+15,86%), Rompetrol Rafinare (+10,00%) și Electro-Alfa International (+9,90%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Uamt (-20,27%), Sinteza (-12,26%) și Conted (-10,81%). AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Adrian Dădârlat)
Report de peste 853.600 de euro, la Loto 6/49, și de peste 862.300 de euro, la Noroc
Un report de peste 4,48 milioane de lei (peste 853.600 de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, la tragerea de duminică, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat de peste 4,53 milioane de lei (peste 862.300 de euro), informează Loteria Română. Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus
Pîslaru: PNRR nu a 'distrus' România, a finanțat modernizarea ei
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu a 'distrus' România, a finanțat modernizarea ei, iar reformele nu se fac pentru interese de moment, ci se fac pentru ca statul să fie mai echitabil, mai eficient și mai aproape de oameni, a declarat, sâmbătă, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-
ANM: Cod galben de caniculă în cea mai mare parte a țării, pe parcursul zilei de sâmbătă
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, sâmbătă, o atenționare Cod galben de caniculă, ce vizează o mare parte din țară, inclusiv Municipiul București, pe întreg parcursul zilei. Conform prognozei de specialitate, sâmbătă, între orele 10:00 și 21:00, vor fi temperaturi deosebit de ridicate, caniculă și disconfort termic ridicat în Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, sudul Crișanei și al Transilvaniei. Sursa: meteoromania.ro Meteorologii avertizează că disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) se va situa în jurul pragului critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor situa între 30 și 36 de grade, cu cele mai mari valori în Banat și Oltenia. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)
Bușoi: Investițiile realizate de Transgaz, pentru a crește gradul de interconectivitate, ne pot ajuta să fim mai rezilienți în fața provocărilor
Investițiile realizate de Transgaz pentru a crește gradul de interconectivitate și pentru a avea mai multe opțiuni în regiune și în Uniunea Europeană ne pot ajuta să fim mai rezilienți în fața provocărilor unui sector energetic aflat în continuă dinamică, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Acesta a participat vineri, la Salonic (Grecia), în marja celei de-a 10-a ediții a Forumului de Energie din Europa de Sud-Est (SEEF), la semnarea Memorandumului de întelegere privind extinderea Coridorului Vertical și includerea unor membri noi, respectiv operatorii de transport și sistem gaze naturale din Serbia (Transportgas Serbia LLV) și Macedonia de Nord (NOMAGAS JSC Skopje). 'Securitatea energetică este una dintre cele mai importante dimensiuni ale securității naționale, deoarece energia este fundamentul funcționării oricărui stat modern - de la economie și infrastructuri critice, până la bunăstarea populației și stabilitate politică. Securitatea energetică este o condiție esențială pentru securitatea națională, pentru că fără energie sigură și stabilă nu poate exista economie funcțională, infrastructură reziliență sau apărare eficientă. în contextul geopolitic actual ea devine un pilon strategic al politicii naționale și europene de securitate. Guvernul României a susținut constant inițiativele care consolidează securitatea energetică națională, regională și europeană și mă refer aici la Coridorul Vertical, ca soluție de diversificare a surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze și reducerii dependențelor externe, soluție cu beneficii clare pentru securitatea energetică în regiunea balcanică și Europa Centrală și de Est. Investițiile realizate de Transgaz, pentru a crește gradul de interconectivitate și pentru a avea mai multe opțiuni în regiune și în Uniunea Europeană, ne pot ajuta să fim mai rezilienți în fața provocărilor unui sector energetic aflat în continuă dinamică. înscriindu-se în direcțiile strategice prin care România își întărește securitatea energetică și importanța în arhitectura energetică regională, inițiativa Coridorului Vertical, prin semnarea Memorandumului de înțelegere privind extinderea acestuia spre Balcanii de Vest, a urcat la un alt nivel de maturitate', a spus Bușoi, citat într-un comunicat al Transgaz remis Bursei de Valori București. El a subliniat că acest Coridor Vertical va aduce prestigiu României și securitate energetică pentru țările din estul Europei, Republica Moldova și Ucraina, dar și pentru centrul Europei, iar o dezvoltare coordonată a infrastructurilor de gaze din țările de pe traseul Coridorului Vertical și a capacităților de interconectare poate contribui la transformarea regiunii și continentului din perspectiva securității aprovizionării cu gaze și să permită României valorificarea poziției geostrategice, a rețelei de transport și a viitoarelor resurse de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, să devină un pol de dezvoltare economică a Europei. în declarația dată cu ocazia semnării Memorandumului, directorul general al SNTGN Transgaz, Ion Sterian, a afirmat că extinderea Coridorului Vertical către Macedonia de Nord și Serbia are o importanță deosebită în planul cooperării energetice europene și regionale, contribuind la consolidarea conectivității, a diversificării și rezilienței energetice regionale, la dezvoltarea unui sistem energetic regional mai integrat, mai competitiv. 'Astăzi, 4 septembrie 2026, am semnat Memorandumul de înțelegere privind extinderea Coridorului Vertical, concept strategic pe care l-am inițiat și pe care România și Transgaz l-au promovat și susținut încă din 2016, primul Memorandum de înțelegere fiind semnat la București, în iulie 2017. Coridorul Vertical a evoluat de la o etapă la alta, reușind să ajungă la un nou nivel de maturitate. Inițiativa se îndreaptă acum către o platformă regională integrată pentru cooperarea energetică, având ca obiectiv consolidarea securității aprovizionării, diversificarea surselor și rutelor de gaze, reducerea dependenței de gazul rusesc, reziliența infrastructurii energetice și dezvoltarea piețelor de gaze din Europa de Sud-Est și Centrală, inclusiv din Balcanii de Vest. Extinderea Coridorului Vertical către Macedonia de Nord și Serbia are o importanță deosebită în planul cooperării energetice europene și regionale contribuind la consolidarea conectivității, a diversificării și rezilienței energetice regionale, la dezvoltarea unui sistem energetic regional mai integrat, mai competitiv. Ne vom coordona în continuare eforturile comune pentru cooperare în ceea ce privește dezvoltarea și operarea sistemelor de transport interconectate, optimizarea utilizării infrastructurii existente, identificarea nevoilor suplimentare de infrastructură, îmbunătățirea capacităților de flux bidirecțional al gazelor și extinderea capacității transfrontaliere dar și pentru atragerea de finanțări nerambursabile pentru finanțarea investițiilor necesare, cooperarea la nivel de reglementare, tehnic și comercial, cu scopul de a face Coridorul Vertical mai flexibil, mai competitiv și mai atractiv pentru piață', a transmis Sterian. Potrivit acestuia, Coridorul Vertical de Gaze reprezintă un element-cheie al cooperării energetice dintre România, Statele Unite și statele din Europa Centrală, de Est și Balcani, iar prin extinderea sa, prin dezvoltarea interconectărilor sistemelor naționale de transport al gazelor naturale din Grecia, Bulgaria, România, cu cele ale Republicii Moldova și Ucrainei pe de o parte, respectiv cu sistemele naționale de transport al gazelor naturale din Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Germania pe de altă parte, acest coridor Nord -Sud creează o infrastructură modernă, sigură și eficientă, capabilă să asigure fluxuri bidirecționale de gaze și să răspundă nevoilor tot mai complexe ale pieței energetice regionale. La ceremonia de semnare a Memorandumului de înțelegere privind extinderea Coridorului Vertical au participat miniștrii energiei din Grecia (Stavros Papastavrou), Bulgaria (Iva Petrova), Cipru (Michael Damianos), Macedonia de Nord (Sanja Bozinovska), secretarul de stat în cadrul Ministerului Energiei din România (Cristian Bușoi) și directorii generali ai operatorilor de transport și sistem gaze naturale: DESFA (Grecia), ICGB (Bulgaria), Bulgartransgaz (Bulgaria), Transgaz (România), Vestmoldtransgaz (Moldova), FGSZ (Ungaria), EUSTREAM (Slovacia), GTSOU (Ucraina), NOMAGAS (Macedonia de Nord) și Transportgas Srbija (Serbia), Gastrade Grecia, precum și ambasadorul SUA în Grecia - Kimberly Guilfoyle, Nicole Varnes - însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA în Macedonia de Nord și Joshua Volz - Trimis special pentru integrarea energetică din cadrul Departamentului pentru Energie al SUA. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gheras, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Cristian Bușoi/facebook
După 20 de ani, Beijingul și Bucureștiul sunt conectate prin 3 zboruri săptămânale; Scrioșteanu: Relațiile România-China sunt relații de prietenie
Relațiile dintre România și China sunt relații tradiționale, de prietenie, iar cooperarea dintre statele noastre în domeniul transportului aerian, al aviației civile intră într-o nouă etapă importantă, marcată de reluarea zborurilor regulate între cele două țări și de oportunitatea dezvoltării dialogului instituțional între Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Administrația chineză a Aviației Civile, a declarat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu, cu prilejul inaugurării zborului CA914 pe ruta București-Beijing. 'îmi face o deosebită plăcere să particip astăzi, aici, la inaugurarea primului zbor între București și Bejing, practic la lansarea unei noi legături aeriene între capitalele noastre, care va fi operată de Air China. Relațiile dintre România și China sunt relații tradiționale, de prietenie și sunt bucuros să remarc faptul că în domeniul transportului aerian, al aviației civile, cooperarea dintre statele noastre intră într-o nouă etapă importantă, marcată tocmai de reluarea zborurilor regulate între cele două țări și de oportunitatea dezvoltării dialogului instituțional între Autoritatea Aeronautică Civilă și Administrația Aviației Civile din China. Cu siguranță, dezvoltarea conectivității aeriene poate contribui la intensificarea turismului, comerțului, investițiilor și, în general, a schimburilor dintre România și China', a afirmat Scrioșteanu. El a subliniat că reluarea zborurilor pe ruta București - Beijing este un rezultat concret al cooperării dintre autoritățile din cele două țări în domeniul aviației civile. 'Participăm astăzi la un moment important pentru conectivitate dintre România și Republica Populară Chineză. Este un rezultat concret al cooperării dintre autoritățile noastre în domeniul aviației civile și ne bucurăm că această decizie s-a concretizat în scurt timp prin începerea operării de către Air China a serviciului Beijing - București - Zagreb, cu exercitarea drepturilor de Libertatea 5-a pe sectorul București - Zagreb (o companie aeriană dintr-o terță țară, care nu este nici din România, nici din Croația, are dreptul legal de a îmbarca și debarca pasageri sau marfă comercială direct între cele două capitale - n. r.)', a subliniat secretarul de stat. Ionel Scrioșteanu a adăugat că în prima parte a zilei a avut o întâlnire la MTI cu delegația chineză și a purtat discuții 'constructive' cu privire la conectivitatea aeriană reînnoită, ce reprezintă 'un pas important și o oportunitate de consolidare a dialogului bilateral'. 'Am apreciat faptul că viitorul aviației este strâns legat de digitalizare, tehnologii inteligente și dezvoltare a economiei de joasă altitudine, că sustenabilitatea rămâne o provocare majoră, în special în contextul costurilor combustibililor pentru aviație și al tranziției către combustibilul ecologic pentru aviație, fiind necesare soluții realiste, fezabile economic implementate progresiv, fără afectarea siguranței sau a conectivității. De asemenea, am apreciat faptul că ar fi valoros să împărtășim experiențe privind dezvoltarea aeroporturilor, deschiderea și susținerea rutelor aeriene, transformarea digitală, pregătirea specialiștilor și integrarea în siguranță a noilor tehnologii. Un astfel de dialog ne poate ajuta să înțelegem mai bine prioritățile fiecărei părți și să identificăm domenii concrete în care cooperarea dintre autoritățile noastre și actorii relevanți din industria aviației poate fi consolidată. (...) Sperăm ca această nouă legătură să reprezinte începutul unei noi etape în dezvoltarea relațiilor aeriene dintre țările noastre', a transmis acesta. La rândul său, directorul general al Departamentului Afaceri Externe din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Călin Mitri, a apreciat că reluarea zborurilor București - Beijing va îmbunătăți conectivitatea și va crea noi oportunități pentru companii și cetățenii români și chinezi, va stimula turismul și va contribui la diversificarea relațiilor economice dintre România și China. 'Legăturile dintre România și Republica Chineză - și în special legătura aeriană - au o istorie îndelungată și semnificativă. în 1974, TAROM a inaugurat conexiunea directă între București și Beijing, care a funcționat timp de aproape trei decenii, până în 2003. Această rută a reprezentat o legătură importantă între țările noastre, facilitând nu doar călătoriile, ci și schimburile diplomatice, economice, culturale și interumane. într-o economie globală, din ce în ce mai interconectată, legăturile aeriene directe reprezintă un instrument important pentru cooperarea economică. Acestea reduc distanța dintre piețe, facilitează circulația persoanelor și creează condițiile favorabile pentru dezvoltarea comerțului și a investițiilor', a afirmat Mitri. Potrivit acestuia, conectivitatea înseamnă și contact între oameni, iar zborurile directe vor facilita întâlnirile dintre familii și prieteni și le vor permite vizitatorilor să descopere mai ușor cultura celeilalte părți. 'Prin urmare, fiecare zbor va transporta nu doar pasageri, ci și oportunități pentru o mai bună înțelegere reciprocă și pentru consolidarea relațiilor dintre popoarele noastre. Reluarea zborurilor directe este un rezultat concret și tangibil al cooperării noastre bilaterale, iar Ministerul Afacerilor Externe a promovat acest deziderat în ultimul an și mai mult. El demonstrează ceea ce poate fi realizat atunci când guvernele noastre, autoritățile aeronautice civile, aeroporturile, companiile aeriene și ceilalți actori implicați lucrează împreună, urmărind un obiectiv comun', a arătat oficialul MAE. Acesta a precizat că noua rută aeriană operată de compania Air China, tur-retur, pe destinația: Beijing (PEK) - București (OTP) - Zagreb (ZAG) deschide noi posibilități pentru consolidarea conectivității regionale, inclusiv 'pentru vecinii noștri din Croația'. 'Vreau să reiterez că astăzi nu sărbătorim doar inaugurarea unui zbor direct, celebrăm o legătură de conectivitate care deschide noi oportunități pentru o nouă generație', a spus Călin Mitri. Prezent la ceremonie, Zhou Xiang, însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, a remarcat că, după două decenii, Beijingul și Bucureștiul vor fi conectate prin trei zboruri Air China în fiecare săptămână. 'Air China a operat această rută și în trecut, însă aceasta a fost suspendată timp de două decenii. Astăzi, după o lungă perioadă de absență a unei conexiuni aeriene directe între cele două țări, reluarea zborului Air China care leagă cele două capitale (...) devine, în sfârșit, realitate. De acum înainte, Beijingul și Bucureștiul vor fi conectate prin 3 zboruri Air China în fiecare săptămână. Mai mult decât atât, această rută se extinde de la București până la Zagreb, integrând și mai mult regiunea noastră în rețeaua aviatică ce leagă Asia și Europa. (...) China și România se bucură de o prietenie tradițională de peste 70 de ani, iar cooperarea noastră practică în numeroase domenii a continuat să se aprofundeze. Această nouă rută ne va apropia și mai mult și va aduce un nou impuls schimburilor și cooperării în domenii precum comerțul, investițiile, turismul, cultura, educația și schimburile între oameni. Ea va permite unui număr tot mai mare de cetățeni chinezi să descopere peisajele naturale deosebite ale României, precum și bogata sa moștenire istorică și culturală, oferindu-le, în același timp, mai multor prieteni români posibilitatea de a vizita China și de a o cunoaște direct. Sunt ferm convins că, pe măsură ce schimburile dintre oamenii celor două țări vor crește, prietenia dintre națiunile noastre va deveni și mai puternică', a transmis diplomatul chinez. Românii vor putea călători din 4 septembrie direct către Republica Populară Chineză, odată cu inaugurarea oficială a rutei aeriene dintre Beijing și București, operată de compania Air China, cu o frecvență de trei zboruri săptămânale. Cursele vor fi operate săptămânal, luni-miercuri-vineri, asigurând o conexiune rapidă și eficientă, care va contribui la optimizarea fluxurilor de transport prin eliminarea escalelor și reducerea timpilor de călătorie. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
BVB închis în scădere ultima ședință de tranzacționare a săptămânii
Bursa de Valori București a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 73,32 milioane de lei (13,9 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depr
ANRE a avizat planul de investiții al Transelectrica pentru 2026-2035 și impune accelerarea proiectelor de interconectare cu Ungaria și Bulgaria
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat planul de investiții al Transelectrica pentru perioada 2026 - 2035 și impune un calendar de accelerare pentru proiectele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria. 'Am aprobat un plan care nu este doar o listă de investiții, ci un angajament de a pregăti rețeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu. Obiectivele sunt mai multă producție regenerabilă, mai multă stocare și mai puține blocaje în sistem. O atenție deosebită am acordat-o interconectărilor, acolo unde am impus Transelectrica să accelereze lucrările nefinalizate. îmi doresc ca această măsură să fie interpretată corect: România a depășit ținta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecțiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăși momente delicate pentru SEN, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică. Astfel, obiectivul nu trebuie să fie doar ținta UE ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră ', a declarat președintele ANRE, George Niculescu, citat într-un comunicat al instituției. Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026-2035 (PDRET) cuprinde 117 lucrări de investiții, dintre care 25 sunt obiective complet noi, care vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice, închiderea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și de interconexiune și digitalizarea rețelei. Potrivit datelor oficiale, gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5%, în 2024, peste ținta europeană de 15%. Pe de altă parte, raportul de monitorizare pentru anul 2025 arată că țintele stabilite pentru creșterea capacității minime disponibile la comerțul transfrontalier, până la 70% din capacitatea elementelor critice de rețea, nu au fost atinse integral la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. 'Ca urmare, prin decizia de aprobare a PDRET, ANRE impune Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, comune Planului și Planului de acțiuni pentru creșterea capacității transfrontaliere. Programul trebuie transmis de Transelectrica în 30 de zile și va fi monitorizat trimestrial de ANRE, urmând să arate inclusiv contribuția tehnologiilor moderne, monitorizarea dinamică a capacității liniilor (DLR) și conductoarele de înaltă temperatură (HTLS), la creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier. Aprobarea PDRET marchează trecerea de la obiectivele strategice naționale și europene la un portofoliu concret de investiții, a cărui implementare va fi monitorizată de ANRE', se menționează în comunicat. Noul plan urmărește: racordarea și integrarea noilor capacități de producere și stocare; transportul energiei din zonele bogate în resurse regenerabile către zonele de consum; reducerea congestiilor din rețea; instrumente de flexibilitate pentru producători, stocare și consumatori; o rețea electrică națională mai sigură și mai rezilientă; integrarea mai profundă a României în piața europeană de energie; predictibilitate mai mare pentru investitori și consumatori industriali. Practic, PDRET 2026-2035 traduce în proiecte concrete angajamentele României din Planul european de dezvoltare a rețelei pe zece ani (TYNDP), proiecte de interes comun și reciproc (PCI/PMI), precum și Strategia energetică națională și din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC). ANRE precizează că opt dintre proiectele incluse în Plan, ce însumează 25 de lucrări, sunt de interes comun și mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate ENTSO-E. Printre acestea se află interconectarea România-Ungaria (PCI 2.5) și proiectul de rețea inteligentă CARMEN (PCI 12.2), care introduce tehnologii avansate de monitorizare, automatizare și control al fluxurilor de energie. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Autoritatea pentru Digitalizarea României a devenit partener al competiției Tech Catalyst România, dedicată inovării
Cele mai bune cinci startup-uri din domenii precum logistică, AI, fintech, foodtech și sustenabilitate, care s-au înscris până pe 4 septembrie la cea de-a doua ediție a competiției Tech Catalyst România, își vor prezenta soluțiile în fața juriului în finala din 22 septembrie, câștigătorul urmând să primească un premiu de 5.000 de euro, se arată într-un comunicat de presă al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), instituție care a devenit partener al evenimentului. 'Autoritatea pentru Digitalizarea României (...) se alătură, în calitate de partener instituțional, celei de-a doua ediții a Tech Catalyst România, competiția lansată de Glovo pentru startup-uri românești aflate în etapa de scalare, care dezvoltă soluții tehnologice cu impact asupra orașelor și vieții urbane (...) Startup-urile se pot înscrie până în 4 septembrie 2026, prin completarea formularului disponibil pe pagina competiției. Aplicațiile vor fi evaluate online în perioada 7-11 septembrie, iar cele mai bune cinci startup-uri vor fi selectate pentru finala din 22 septembrie, unde își vor prezenta soluțiile în fața juriului. Pe lângă premiul de 5.000 de euro, echipa câștigătoare va avea oportunitatea de a participa, prin doi reprezentanți, la StartUp Campus 2026, organizat în perioada 6-8 octombrie, la Barcelona, unde va beneficia de trei zile de mentorat, masterclass-uri, networking cu investitori și experți din industrie și acces direct la echipa de leadership Glovo', se menționează în comunicatul transmis, vineri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, în cadrul Tech Catalyst, ADR va contribui la conectarea startup-urilor cu prioritățile naționale de transformare digitală, susținând identificarea unor soluții care pot avea aplicabilitate și impact în dezvoltarea orașelor și a serviciilor digitale pentru cetățeni. 'ADR salută inițiativele menite să sprijine dezvoltarea ecosistemului de tehnologie din România. Credem că tehnologia poate reprezenta un motor cu ajutorul căruia țara noastră să recupereze decalajele față de alte state mai repede ca niciodată. Tot în acest scop, la ADR, lucrăm pentru a reforma statul român și a-l așeza pe pilonii eficienței, transparenței și respectului pentru cetățeni.', a declarat, în comunicat, președintele ADR, Cătălin Giulescu. Până în prezent, ecosistemul antreprenorial Glovo a generat un efect important de multiplicare: 58 de startup-uri fondate de către foști angajați ai companiei au atras împreună finanțări de peste 170 de milioane de euro. Competiția Tech Catalyst România este derulată în parteneriat cu Asociația Municipiilor din România (AMR), CITI Cluster, ROStartup și ADR. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)