Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Frăsineanu: În România încă vorbim majoritar de depozitare; am început foarte palid să vorbim și despre incinerarea deșeurilor
România nu are încă un Plan Național pentru Gestionarea Deșeurilor, iar discuțiile sunt în continuare despre depozitare și foarte palide despre incinerarea deșeurilor, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat în Cancelaria prim-ministrului. 'Dacă Planul de Acțiune pentru Implementarea Economiei Circulare în România este în vigoare de la sfârșitul lunii septembrie anului 2023, Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor încă nu îl avem. Și asta înseamnă că încă suntem datori, noi autoritățile, cu o direcție foarte clară în ceea ce privește modul în care colectăm deșeurile și mai ales modul în care le gestionăm înainte și după această colectare. Ceea ce vreau să punctez în legătură cu Planul de Acțiune pentru Economia Circulară este că nu am reușit, la nivelul anului 2023, să prindem în acesta foarte multe elemente legate de această nouă Directivă pe Ambalaje. Asta înseamnă că, probabil, ar trebui să facem un upgrade la acest Plan, pentru că indicatorul acela de 1,3% circularitate în România, în mod cert, este mult mai mare în primul rând și, în al doilea rând, trebuie să reflecte cu adevărat eforturile producătorilor în ceea ce privește ambalajele puse pe piață, modul în care sunt ele colectate separat și modul în care sunt reciclate și mai ales modul în care se introduc din nou în noile ambalaje, pentru că și condițiile sunt puțin mai complicate', a punctat Frăsineanu. în viziunea reprezentantei Guvernului, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și Programul de Prevenire a Generării Deșeurilor, postat de Ministerul Mediului, 'nu au atât de multe elemente cât ar fi necesare, astfel încât, prin adoptarea lor, să considerăm că sunt luate în calcul și prevederile acestei Directive'. 'Este foarte adevărat că ceea ce se prevede în acest draft al PNGD-ului este foarte ambițios, însă, din păcate, experiența ne spune că oricât de ambițioși am încercat să fim, până la urmă nu ne iese, pentru că nu reușim încă să îi facem pe toți cei care generează și gestionează deșeuri să considere că sunt niște resurse și să le trateze ca atare. în România, încă, vorbim majoritar de depozitare și am început foarte palid să vorbim și despre incinerarea deșeurilor, însă mie mi se pare că acest subiect este puțin mai sensibil pentru că, pentru a avea o incinerare de calitate, probabil că ar trebui să introduci în incineratoarele respective și parte din ambalajele care ar trebui să îndeplinească multe alte condiții, nu să ajungă la incinerare. Din păcate, nici acest Plan pentru Gestionarea Deșeurilor din România sau acest plan nu mai poate fi schimbat. El are un act de reglementare care spune că a parcurs toată procedura de mediu aferentă și el trebuie doar adoptat ca atare', a punctat Mihaela Frăsineanu. Aceasta a adus în discuție și Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), pe marginea căruia se discută despre o eventuală posibilitate de extindere. '(...) poate că n-ar fi rău, dar asta înseamnă că va trebui să facem niște studii foarte concrete și foarte profunde care să ne arate care dintre ambalaje merită a fi colectate prin intermediul acestui sistem. Probabil că se va vorbi destul de puțin despre proiectare și este păcat că la aceste discuții nu participă și Ministerul Economiei, pentru că el este responsabil și este încă dator cu foarte multe răspunsuri la întrebările pe care le avem, nu doar în legătură cu ambalajele, ci și cu multe alte produse puse pe piață. Probabil că se va vorbi și despre trasabilitate și mi-aș fi dorit ca la această discuție să participe și un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu, pentru că și trasabilitatea este foarte importantă. Producătorii au nevoie de niște date și au nevoie să dovedească că lucrurile se întâmplă în România și probabil că nu se va vorbi astăzi, pentru că nu sunt reprezentanți ai autorităților publice locale, respectiv ADI-uri, despre modul în care sunt gestionate aceste deșeuri.(...)', a subliniat consiliera de stat. Autorități centrale, producători, retaileri, operatori de salubritate, furnizori de tehnologie și experți în economie circulară participă, joi, la o conferință Pria Events, ce are ca temă implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD 2025-2030), schimbare impusă de noul Regulament European privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje (PPWR). AGERPRES/(AS- redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Aproape 9 din 10 județe din România sunt atractive pentru investiții industriale (analiză)
Aproape 9 din 10 județe din România sunt incluse în categoria celor mai atractive regiuni europene pentru investiții industriale, pe fondul dezvoltării pieței locale și al avantajelor competitive oferite investitorilor, potrivit celui mai recent raport Colliers privind piața industrială europeană. 'România continuă să câștige vizibilitate pe harta europeană a investițiilor industriale și logistice, într-un context în care companiile caută piețe competitive pentru producție, depozitare și distribuție. Două treimi dintre regiunile europene cu cel mai bun profil pentru activități de producție se află în doar patru țări - Polonia, Spania, România și Franța', arată cea mai recentă ediție a raportului 'ExCEEding Borders: CEE & Iberia: Driving Europe's Industrial Transformation'. în cazul României, 36 de județe, echivalentul a aproape 9 din 10, se regăsesc în categoria celor mai atractive regiuni pentru investiții industriale, notează sursa citată. 'Cu un stoc total de peste 8 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne la începutul anului 2026, dintre care aproape 3,9 milioane de metri pătrați în București, și circa 450.000 de metri pătrați în construcție la nivel național, inclusiv 195.000 de metri pătrați în zona Capitalei, România este a treia piață ca mărime din regiunea ECE-14, după Polonia și Cehia, și continuă să crească într-un ritm susținut, alimentat de investiții în producție, logistică și infrastructură', susțin autorii analizei. în același timp, țara se numără printre piețele regionale în care dezvoltarea de spații moderne și eficiente energetic capătă tot mai multă tracțiune, pe fondul cererii crescute pentru clădiri sustenabile, certificate green și adaptate cerințelor tot mai stricte ale chiriașilor, investitorilor și finanțatorilor, notează sursa citată. 'în 2025, cererea de spații industriale și logistice din România a atins un nou maxim, cu aproape 1 milion de metri pătrați închiriați, aproape dublu față de 2024. Creșterea a avut loc într-un context economic incert, ceea ce arată reziliența pieței și rolul tot mai important al României în reorganizarea lanțurilor de producție și distribuție din Europa', menționează analiza. în același timp, consultanții Colliers susțin că structura cererii se schimbă. Dacă înainte de pandemie tranzacțiile pentru spații dedicate producției aveau o pondere redusă, de o singură cifră, în totalul închirierilor, în ultimii ani interesul pentru acest segment a crescut semnificativ. 'în prezent, activitățile de producție reprezintă cel puțin 20% din suprafața închiriată anual, mult peste nivelurile de dinainte de 2020. în anii 2023-2024, segmentul de producție a ajuns chiar să reprezinte peste o treime din cererea de închiriere, confirmând că interesul pentru astfel de spații nu mai este punctual, ci reflectă o schimbare structurală a pieței', se mai arată în document. în paralel, Bucureștiul rămâne principala piață industrială a țării, însă ponderea Capitalei în cererea totală scade treptat spre jumătate sau chiar sub acest nivel, pe măsură ce orașele regionale atrag tot mai multe investiții. Totodată, vestul României, zonele apropiate de coridoarele europene de transport și orașele cu acces la forță de muncă industrială devin tot mai relevante pentru proiecte de producție, logistică, distribuție și build-to-suit. Conform sursei citate, rata de neocupare se situează în jurul nivelului de 5%, iar chiriile prime pentru spațiile industriale moderne variază între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel atractiv comparativ cu piețele mai mature din regiune. 'Randamentele investiționale pentru proiectele prime sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste nivelurile din Cehia sau Slovacia, ceea ce menține interesul investitorilor pentru active industriale de calitate, chiar într-o perioadă în care capitalul devine mai selectiv și mai atent la fundamente', notează consultanții imobiliari. La nivel regional, interesul investitorilor pentru spații industriale și logistice rămâne solid, dar capitalul devine mai selectiv și se orientează către piețe, active și proiecte cu fundamente clare. ECE-6 rămâne nucleul pieței industriale și logistice din Europa Centrală și de Est, concentrând peste 80% din stocul modern al regiunii extinse și cea mai mare parte a activității de închiriere. în total, stocul modern se apropie de 70 de milioane de metri pătrați, iar la finalul anului 2025 aproape 5 milioane de metri pătrați erau în construcție. Totodată, pentru România, raportul evidențiază un profil competitiv mai ales la nivel de costuri, stimulente și forță de muncă. 'Țara are unul dintre cele mai ridicate scoruri din regiune la capitolul stimulente și unul dintre cele mai atractive profiluri de cost din Uniunea Europeană, iar forța de muncă industrială rămâne un avantaj important. în același timp, scorurile mai reduse la infrastructură, scară și dezvoltare industrială indică zonele în care progresul poate susține următoarea etapă de creștere', relevă analiza. Raportul notează că actuala hartă europeană a ajutoarelor regionale este valabilă până la finalul anului 2027, iar următorul ciclu ar putea aduce o reducere a intensității stimulentelor în regiunile care au recuperat o parte din decalaje. Pe termen mediu, consultanții Colliers estimează că România poate ajunge la un stoc de 10 - 12 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne până la finalul deceniului, dacă tendințele actuale se mențin. 'România are șansa de a-și consolida rolul de hub industrial regional, nu doar pentru logistică și distribuție, ci și pentru producție ușoară, componente auto, electronică, aerospace, e-commerce și activități cu valoare adăugată mai mare', se mai arată în document. Astfel, pentru investitori și dezvoltatori, piața locală rămâne una dintre cele mai interesante din regiune tocmai pentru că are încă un decalaj important de recuperat față de economiile vecine mai dezvoltate. în schimb, pentru ocupanți, România oferă o combinație greu de ignorat între costuri competitive, poziție geografică, acces la piețele vest-europene și potențial de dezvoltare regională. Raportul se bazează pe evaluarea tuturor celor aproximativ 1.160 de regiuni NUTS-3 din Uniunea Europeană, pe baza a șapte criterii relevante pentru deciziile de localizare industrială: forță de muncă, scară, costuri, stimulente, mediu de business, dezvoltare industrială și accesibilitate. Colliers este o companie globală de servicii profesionale și management al investițiilor, cu un model de afaceri diversificat, care operează prin trei platforme de top în industrie: servicii imobiliare, engineering și managementul investițiilor. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Marinescu (RetuRo): SGR a arătat că se poate să depășim limitele în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în România
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) este, în primul rând, un succes al acestui ecosistem din care fac parte consumatori, producători de băuturi, reprezentanți ai comercianților și reciclatori, care a demonstrat că se pot depăși limitele în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în România, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, Anca Marinescu, corporate affairs și director de comunicare în cadrul RetuRo. 'Sistemul de Garanție-Returnare, trebuie să recunoaștem, până la urmă, e un succes care nu a fost al RetuRo, ci un succes care a fost, în primul rând, al acestui ecosistem, în care sunteți toți cei care stați aici, fie că sunteți consumatori sau producători de băuturi sau reprezentanți ai comercianților sau reciclatori. Este un succes comun. Sistemul de Garanție-Returnare a arătat că se poate să depășim și limitele acestea despre care tot aud în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în România. (...) cea mai importantă lecție, și o tot spun din ultimii doi ani și jumătate, este faptul că atunci când există un plan, atunci când există date și atunci când există voință și sigur foarte mulți bani, pentru că a fost o investiție foarte mare inițial la producătorii de băuturi, lucrurile se pot schimba și în România. Sistemul de Garanție-Returnare nu este perfect, dar a devenit din ce în ce mai bun. Dacă în momentul în care l-am pornit, cred că nimeni nu-i dădea mari șanse, adică erau doar câțiva visători exact care spuneau 'Da, va fi performant', iată că în anul trei de funcționare suntem constant la peste 80% dintre materiale colectate de la populație și mai ales peste 90% din aceste materiale colectate trimise la reciclatori și reciclate, ceea ce este și mai important decât colectarea propriu-zisă', a subliniat Marinescu. în opinia reprezentantei ReturRo, mai pot fi făcute foarte multe lucruri pentru a ajuta SGR să performeze și mai bine. 'Haide să-l dezvoltăm, dar cum să-l dezvoltăm? Hai să mai punem un material, hai să mai punem un produs în condițiile în care sistemul este încă foarte tânăr. Nu putem vorbi încă, la nici trei ani, de o maturizare și, din punctul nostru de vedere, poate nu este momentul potrivit să mai adăugăm la sistem diferite componente (...) Da, pot fi făcute lucruri și pentru Sistemul de Garanție-Returnare, deși este considerat un succes. Am întrebat de PNGD, pentru că și acolo se vorbește despre Sistemul de Garanție-Returnare și sunt niște prevederi care sunt cumva divergente cu HG-ul 1074, pe baza căruia a fost instituit sistemul, și mă refer la felul în care sunt tratate materialele colectate. Conform HG, ele devin deșeuri în momentul în care noi le trimitem către reciclatori, PNGD-ul spune că ele devin deșeuri în momentul în care le returnează populația', a afirmat Anca Marinescu. Autorități centrale, producători, retaileri, operatori de salubritate, furnizori de tehnologie și experți în economie circulară participă, joi, la o conferință Pria Events, ce are ca temă implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD 2025-2030), schimbare impusă de noul Regulament European privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje (PPWR). AGERPRES/(AS- redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
ANES: Numărul apelurilor la linia pentru victimele violenței domestice a crescut cu aproape 40% în primul semestru
Linia telefonică națională destinată victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane a înregistrat 5.437 de apeluri în primele șase luni din 2026, cu aproape 40% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat miercuri Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES). 'în primele șase luni ale anului 2026, la linia telefonică națională gratuită 0800 500 333 au fost primite 5.437 de apeluri, cu aproximativ 1.500 mai multe decât aceeași perioadă a anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 40%', se menționează în comunicat. Gestionat de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), HelpLine-ul, 0800 500 333, este gratuit și destinat victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane. 'Din totalul de 5.437 de apeluri primite în primul semestru al anului 2026, 4.328 au fost apeluri preluate, 808 au fost apeluri scurte, iar 301 au fost apeluri pierdute (operatorul call-center era angajat într-o altă convorbire)', se mai precizează în comunicat. în ceea ce privește calitatea persoanei apelante, în primele șase luni ale anului 2026, cele mai multe apeluri din domeniul violenței domestice au fost efectuate direct de victime - 1.073 de apeluri, urmate de 334 de apeluri din partea martorilor și 59 de apeluri din partea altor persoane care au avut la cunoștință de situații de violență domestică, notează instituția. Totodată, se subliniază în comunicat, numărul apelurilor provenite de la martori și de la alte persoane evidențiază importanța implicării celor din jur în identificarea și semnalarea situațiilor de violență domestică, precum și în sprijinirea victimelor pentru a avea acces la informații și servicii specializate. 'Dincolo de cifre, trebuie să vedem realitatea din spatele fiecărui apel. Violența domestică înseamnă frică, izolare, pierderea încrederii și, de multe ori, ani întregi în care o victimă încearcă să găsească puterea de a vorbi despre ceea ce i se întâmplă. Tot mai multe persoane au curajul să ceară sprijin și să vorbească despre situațiile de violență cu care se confruntă. Creșterea cu, aproape 40%, a numărului de apeluri înregistrate în primele șase luni ale anului 2026 reflectă încrederea victimelor în autorități. încurajez fetele și femeile care trec prin situații de violență domestică să ceară ajutor și să aibă încredere că nu sunt singure! Un apel telefonic poate fi șansa unei vieți în siguranță. Apreciez implicarea martorilor și a celor din jur, care pot avea un rol foarte important în semnalarea situațiilor de abuz și în sprijinirea victimelor pentru a ajunge la ajutorul de care au nevoie.'', a declarat Luminița Popescu, secretar de stat ANES, citată în comunicat. Potrivit acesteia, violența domestică nu este o problemă privată, ci 'o importantă problemă de interes public în care avem cu toții responsabilitatea de a ne implica pentru a construi o lume sigură și dreaptă'. Linia telefonică națională 0800 500 333 este un serviciu permanent, gestionat de ANES de la înființare (2015), asigurat 24/24 ore, 7/7 zile. Numărul este apelabil gratuit din orice rețea cu acoperire națională. Apelul la linia telefonică pentru ajutor specializat poate fi făcut de către potențiala victimă a violenței domestice, a discriminării pe criteriul de sex și a traficului de persoane, de un părinte sau de un alt membru al familiei, o persoană din cadrul rudelor/afinilor, un vecin sau un cunoscut al familiei, fie de un martor sau de o altă persoană care știe de existența unui caz din această categorie. Consilierii liniei telefonice de urgență ANES asigură asistență și sprijin pentru depășirea tuturor situațiilor de urgență din domeniu. Aceștia identifică soluții adecvate cazurilor expuse sau semnalate, oferind informații cu privire la demersurile pe care le poate iniția victima pentru a ieși din situația de criză, în funcție de tipologia faptelor de violență domestică semnalate, precum și servicii adecvate nevoilor lor. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Pîrcălăbescu: Industria națională de apărare trebuie să producă valoare adăugată, să fie competitivă și sustenabilă
Industria națională de apărare trebuie să producă valoare adăugată, să fie competitivă și sustenabilă din punct de vedere economic, a declarat directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, la Ankara, în marja summitului NATO, la forumul 'From Fragmented Procurement to a Regional Production Hub', organizat de The Aspen Institute. Potrivit oficialului Romarm, citat într-un comunicat, industria de apărare din statele membre NATO trebuie să colaboreze mai strâns pentru a dezvolta capacitățile de producție necesare asigurării securității Alianței. Statele NATO generează aproximativ 50% din PIB-ul global. în acest context, industria de apărare trebuie să aducă plusvaloare iar investițiile nu trebuie să se limiteze la producția militară, ci să vizeze și cercetarea-dezvoltarea, inteligența artificială și tehnologiile cu utilizare duală (dual-use). 'România are potențialul de a deveni un actor important în lanțul industrial al NATO. Obiectivul nostru este dezvoltarea capacităților de producție pentru muniție în calibre NATO, precum și pentru echipamente de înaltă tehnologie, inclusiv drone aeriene, navale și terestre', a mai spus Răzvan Pîrcălăbescu. Industria națională de apărare dispune de peste 150 de companii acreditate și poate oferi soluții moderne pentru provocările actuale de securitate. 'în cadrul Romarm, la Carfil este dezvoltată o dronă aeriană, iar la Automecanica Moreni este în dezvoltare o dronă terestră (UGV). în colaborare cu parteneri români din sectorul privat, sunt dezvoltate și sisteme anti-dronă', a afirmat Pîrcălăbescu, adăugând că România poate deveni un hub regional de producție pentru industria de apărare NATO. 'Sunt capabilități care pot fi puse la dispoziția Ministerului Apărării Naționale pentru testare și utilizare într-un timp foarte scurt. Produsele industriei românești sunt deja apreciate pe piețele externe, aproximativ 80% din cifra de afaceri a Romarm provenind din exporturi. Cu toate acestea, accesul la comenzile interne rămâne dificil', a explicat șeful Romarm. Potrivit acestuia, pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei de apărare sunt esențiale trei direcții clare: extinderea producției de muniție și integrarea în programele NATO, investițiile în cercetare, dezvoltare și tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială și sisteme autonome și consolidarea parteneriatelor dintre companiile românești și aliații NATO, astfel încât producția să fie realizată în România. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Sursa foto: Razvan Pîrcălăbescu / Facebook
Aproape 30.500 de locuri de muncă vacante la nivel național; 205 posturi disponibile în Spațiul Economic European
Angajatorii din România oferă 30.426 de locuri de muncă la nivel național, iar alte 205 posturi sunt disponibile în Spațiul Economic European (SEE), prin intermediul rețelei EURES România, informează miercuri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: conducă
AFM a aprobat finanțare de 20 milioane de lei pentru Programul FOTE Brașov 2027
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat șase dosare de finanțare în valoare totală de 20 de milioane de lei, depuse în cadrul Programului integrat de dezvoltare a infrastructurii sportive durabile pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027, de la Brașov, în vederea creșterii eficienței energetice a domeniului schiabil din Rom&
APIA: Programul Rabla trebuie să rămână un instrument de politică de mediu și să nu fie bazat pe criterii geografice
Performanța de mediu, eficiența energetică și nivelul emisiilor trebuie să rămână principalele criterii de eligibilitate ale programului Rabla, iar orice modificare cu impact major asupra pieței trebuie fundamentată prin analize de impact, mecanisme clare de aplicare și un proces real de consultare cu industria, susține Asociația Producătorilor și Importatorilo
Consumul de energie utilizată pentru răcirea gospodăriilor din UE s-a dublat; în România a crescut ușor (Eurostat)
Consumul de energie al gospodăriilor din Uniunea Europeană pentru funcționarea aparatelor de aer condiționat a crescut constant, ajungând la 80,400 terajouli (TJ) în 2024, aproape dublu față de 40,500 terajouli (TJ) în 2024, arată datele publicate
MMFTSS: 21 septembrie, termenul-limită pentru depunerea dosarului de candidatură pentru Capitala Tineretului din România
Orașele pot transmite, până la 31 iulie, scrisori de intenție și formularul simplificat de candidatură pentru Capitala Tineretului din România în 2028, în timp ce pentru depunerea dosarului complet de candidatură termenul este 21 septembrie 2026, precizează Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), într-o
România devine stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență
România va deveni stat fondator al noii Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), instituție financiară internațională dedicată finanțării proiectelor din domeniile apărării, infrastructurii critice și rezilienței, iar Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic, a anunțat miercuri Ministerul Finanțelor. 'România nu
AVR: Informațiile privind confiscarea de cocaină ambalată în pachete cu fotografia președintelui Ucrainei sunt false
Autoritatea Vamală Română (AVR) avertizează că informațiile distribuite în mediul online, potrivit cărora instituția ar fi confiscat 75 de kilograme de cocaină ambalată în pachete purtând fotografia președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, sunt false. 'în mediul online circulă o 'știre' potrivit căr
MEDAT: Se va înființa Consiliul Consultativ Strategic pentru Transformare Digitală și Tehnologia Informației
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a semnat, miercuri, ordinul prin care se va înființa Consiliul Consultativ Strategic pentru Transformare Digitală și Tehnologia Informației, cu atribuții concrete în digitalizare. 'Tocmai am semnat - cu pixul - ordinul de ministru prin care se va înființa Consiliul Consultativ Strategic pentru Transformare Digitală și Tehnologia Informației, pe lângă Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Da, încă semnăm olograf un ordin despre transformarea digitală, iar această imagine spune poate cel mai bine unde suntem încă astăzi ca stat. Transformarea digitală înseamnă să redăm oamenilor timp, să asigurăm satisfacția unor servicii publice rapide și ușor de accesat, dar și să transparentizăm totul', a transmis ministrul pe Facebook. El a spus, în context, că își dorește un cadru real de dialog și colaborare, construit pe expertiză și responsabilitate, iar 'acest Consiliu Consultativ va umple fix acest gol resimțit în societate și în instituțiile cu atribuții în digitalizare'. Consiliul Consultativ Strategic pentru Transformare Digitală și Tehnologia Informației va reuni reprezentanți ai ministerului și ai instituțiilor din coordonare, alături de reprezentanți ai companiilor de tehnologie, universităților, institutelor de cercetare, organizațiilor patronale, asociațiilor profesionale, ecosistemului de start-up-uri și societății civile. Membrii acestuia vor fi selectați printr-un apel public, 'pe criterii transparente și meritocratice', activitatea lor va fi neremunerată, iar recomandările și concluziile Consiliului vor fi publice. 'în perioada următoare avem în față proiecte importante și critice: de la Portofelul Digital European și extinderea utilizării semnăturii electronice până la adoptarea inteligenței artificiale și accelerarea digitalizării economiei și serviciilor publice. Pentru toate acestea avem nevoie de o viziune comună, de dialog și de oameni care aleg să construiască împreună. Cred cu tărie că transformarea digitală trebuie să devină o prioritate transversală pentru întreaga administrație. Nu este nicidecum un proiect IT și nici un proiect al unui singur minister. Trebuie să fie un proiect de țară și de modernizare a României. Și trebuie să aibă prioritate absolută!', a adăugat Darău. Conform acestuia, există încă instituții în care procesele nu sunt digitalizate, prea multă birocrație și prea multe sisteme care nu comunică între ele. 'încă vorbim despre digitalizare mai mult decât o facem efectiv. Când se discută despre transformare digitală, prea des se fac referiri doar la platforme, baze de date, interoperabilitate sau inteligență artificială. Eu cred că ar trebui să vorbim, în primul rând, despre oameni. Despre părinții care își înregistrează copilul la naștere, despre tinerii care își deschid prima afacere, despre familiile care cumpără o locuință, despre cei care își schimbă domiciliul, își înmatriculează o mașină, își plătesc taxele sau au nevoie de un document de la stat. Fiecare dintre aceste momente importante din viață înseamnă astăzi prea multe drumuri, prea multe ghișee, prea multe formulare și prea mult timp pierdut. Doar atunci când statul va reuși să redea timpul oamenilor, vom putea să tragem concluzia că trăim într-un stat modern', și-a încheiat ministrul postarea. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Irineu Darău/Facebook.com