Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Euro, lira turcească și lekul albanez, în topul schimburilor valutare pentru români în sezonul estival (analiză)
Euro, lira turcească și lekul albanez se află în topul preferințelor românilor atunci când vine vorba despre schimburi valutare în timpul vacanțelor de vară, arată o analiză de specialitate, publicată marți. Conform datelor Tavex, cererea pentru valută în sezonul estival urmează principalele destinații de vacanță ale românilor: de la Grecia și Bulgaria până la Turcia și Albania. în acest context, cele mai cumpărate valute în lunile de vară sunt euro, lira turcească și lekul albanez, dar, în același timp, există o cerere mai redusă, dar constantă, și pentru valutele asociate destinațiilor îndepărtate, precum yenul japonez, wonul sud-coreean, rupia indoneziană și dongul vietnamez. Cea mai mare cerere rămâne pentru euro, întrucât multe dintre destinațiile preferate de vacanță ale românilor se află în zona euro sau utilizează pe scară largă moneda europeană pentru plățile turistice, cum este cazul unor state ca Grecia, Italia, Spania, Muntenegru și Bulgaria. 'Lira turcească se numără, de asemenea, printre cele mai solicitate valute în sezonul estival. Lunile iulie și august sunt, în mod tradițional, cele mai active, în condițiile în care Turcia rămâne una dintre destinațiile de vacanță preferate de turiștii români. Potrivit observațiilor Tavex, cererea pentru lira turcească în ultimele sezoane de vară s-a menținut semnificativ mai ridicată decât în urmă cu câțiva ani, confirmând statutul Turciei ca una dintre principalele destinații din afara zonei euro, unde turiștii preferă să aibă la dispoziție moneda locală. O tendință similară se observă și în cazul lekului albanez. Albania continuă să se consolideze ca o destinație accesibilă și tot mai populară pentru vacanțele de vară. Cererea pentru această valută a atins un vârf în vara anului 2024, iar în sezonul următor a fost cu aproximativ 20% mai redusă. Chiar și în aceste condiții, interesul pentru lekul albanez rămâne un indicator important al dezvoltării Albaniei ca alternativă de vacanță pentru turiștii români', notează analiza citată. Potrivit specialiștilor, principalele motive pentru care românii cumpără numerar în valută înainte de plecare sunt de ordin practic. 'în timpul vacanțelor de vară, turiștii tranzitează adesea mai multe țări și au nevoie de bani lichizi pentru a achita taxele de drum, a plăti parcarea, transportul local, cumpărăturile de mici dimensiuni, sau a face alte cheltuieli pentru suveniruri, restaurante sau servicii unde plata cu cardul nu este întotdeauna disponibilă ori convenabilă. Din acest motiv, mulți aleg să își pregătească din timp cel puțin o parte din buget în moneda locală a destinației. Deși plățile cu cardul sunt tot mai răspândite, numerarul nu își pierde relevanța. în destinațiile turistice populare, acesta rămâne util pentru cheltuielile de zi cu zi și pentru plățile neplanificate, în special în afara marilor hoteluri, centrelor comerciale și lanțurilor internaționale. Acest lucru este valabil mai ales în piețe, magazine mici, popasuri de pe traseu, pentru a achita taxiuri sau servicii de pe plajă ori în localitățile mai mici', se menționează în cercetare. în opinia companiei de specialitate, una dintre cele mai frecvente greșeli înainte de plecarea în vacanță este amânarea schimbului valutar până în ultimul moment. 'Atunci când schimbă bani sub presiunea timpului - în aeroport, într-o zonă turistică sau abia după sosirea la destinație - turiștii au, de regulă, mai puține opțiuni și un control mai redus asupra condițiilor de schimb. O abordare mai eficientă este schimbarea din timp a cel puțin unei părți din suma necesară, în special atunci când destinația nu utilizează moneda euro (...) piața numerarului în valută devine tot mai sezonieră și este strâns legată de fluxurile reale de călătorie. Vara, această tendință este evidentă: Grecia, Bulgaria, Turcia, Italia, Spania și Albania se mențin printre cele mai populare destinații pentru români, iar cererea pentru valutele acestor țări urmează fidel aceste trasee de vacanță', conform sursei citate. Tavex este un comerciant de aur de investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Adoptarea proiectului Conturilor Individuale de Investiții, primul pas de la cultura economisirii la cea a investițiilor (specialist)
Adoptarea de către Senat a proiectului de lege privind Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor (CIIV) transmite un semnal clar privind schimbarea modului de administrare a capitalului: de la simpla economisire către investiții și construirea de active, consideră specialiștii unei platforme de profil. Senatul a adoptat, pe 29 iunie, un proiect de lege care prevede înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Viitor, cu scopul asigurării unui venit suplimentar distinct de pensie, după deschiderea drepturilor de pensie. 'Ani la rând, mesajul dominant a fost simplu: economisește. Acum începem să vedem o schimbare importantă de mentalitate. Statul transmite tot mai clar că investițiile pe termen lung merită încurajate. Din punctul meu de vedere, aceasta este adevărata miză a proiectului. Nu vorbim doar despre un nou instrument financiar, ci despre începutul unei culturi în care oamenii sunt încurajați să își construiască patrimoniul prin investiții și active productive, nu doar să acumuleze bani', afirmă Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro. Potrivit sursei citate, inflația nu reduce doar valoarea banilor, ci influențează și comportamentul financiar al oamenilor. într-un mediu în care puterea de cumpărare este erodată constant, economisirea, de una singură, nu mai este suficientă pentru construirea patrimoniului pe termen lung. Astfel, diferența dintre bani și active devine esențială. Banii reprezintă un instrument de schimb, însă activele productive - precum investițiile pe piața de capital, un business, un teren sau o proprietate imobiliară - au capacitatea de a genera venituri și de a crea valoare în timp. Specialiștii subliniază însă că nu există o soluție universală, iar fiecare decizie de investiție trebuie analizată în funcție de obiectivele și profilul financiar al fiecărei persoane. 'Nu activele reale se prăbușesc atunci când o monedă își pierde din puterea de cumpărare. în multe situații, moneda este cea care se devalorizează în raport cu activele. Asta nu înseamnă că orice investiție este una bună, ci că oamenii trebuie să înțeleagă diferența dintre a deține bani și a deține active. La fel de important este și costul finanțării. Nu datoria este problema, ci datoria scumpă și necontrolată. De multe ori, primul pas către construirea unui patrimoniu nu este achiziția unui nou activ, ci optimizarea creditelor existente, astfel încât mai mulți bani să rămână disponibili pentru investițiile viitoare', adaugă Claudiu Trandafir. Propunerea legislativă adoptată de Senat prevede crearea unui instrument voluntar de economisire individuală pe termen lung, sub formă de conturi speciale deschise la societăți de servicii de investiții financiare. Instrumentul se adresează persoanelor fizice rezidente în România, care obțin venituri impozabile și are ca scop asigurarea unui venit suplimentar distinct de pensie, după deschiderea drepturilor de pensie, încurajarea economisirii pe termen lung și a investițiilor private. Administratorii de conturi CIIV sunt societățile de servicii de investiții financiare (SSIF) și băncile, astfel cum sunt reglementate de Ordonanța de urgență 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Autoritatea de Supraveghere Financiară monitorizează și publică anual un raport privind evoluția conturilor CIIV, incluzând numărul conturilor, valoarea totală a activelor administrate și structura investițiilor. Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
(P)De la cumpărături la economii: cum Garanti BBVA s-a adaptat nevoilor clienților săi
într-o perioadă în care obiceiurile financiare ale oamenilor se schimbă constant, băncile trebuie să găsească modalități noi de a răspunde cerințelor clienților. Digitalizarea, accesul rapid la servicii și flexibilitatea au devenit priorități pentru consumatori, iar instituțiile financiare care reușesc să țină pasul cu aceste tendințe sunt cele care au șanse mai mari să câștige încrederea publicului. Garanti BBVA se numără printre băncile care au investit constant în modernizarea serviciilor și în dezvoltarea unor produse adaptate stilului de viață actual, cu accent pe experiența clientului și pe soluții financiare accesibile. Această abordare consolidează rolul băncii ca partener financiar. Digitalizarea, un răspuns la noile așteptări ale clienților Tot mai mulți oameni aleg să își gestioneze finanțele prin intermediul aplicațiilor mobile și al platformelor online. Acest comportament a determinat băncile să accelereze procesul de transformare digitală, iar Garanti BBVA a răspuns prin dezvoltarea unor servicii care simplifică accesul la produsele bancare. Clienții își doresc astăzi operațiuni rapide, fără deplasări inutile la bancă și fără procese complicate. De la verificarea soldului și efectuarea transferurilor până la accesarea anumitor produse financiare, tehnologia a devenit un instrument esențial pentru eficiență și confort. Prin investițiile în soluții digitale și optimizarea experienței online, Garanti BBVA urmărește să ofere servicii adaptate unui stil de viață dinamic, în care timpul este o resursă tot mai valoroasă. Cardul de cumpărături,un instrument pentru gestionarea bugetului Unul dintre produsele care reflectă adaptarea băncii la noile obiceiuri de consum este cardul de cumpărături. în contextul în care tot mai multe persoane caută flexibilitate în administrarea cheltuielilor, astfel de produse au devenit o soluție populară pentru achizițiile cu o valoare mai mare sau pentru cumpărăturile planificate. Bonus Card Classic de la Garanti BBVA oferă posibilitatea de a plăti cumpărăturile în rate fără dobândă la comercianții parteneri și permite, astfel, o gestionare mai eficientă a bugetului personal. în plus, utilizatorii beneficiază de acces la o rețea extinsă de parteneri și pot acumula puncte bonus pentru tranzacțiile efectuate, puncte care pot fi utilizate ulterior în cadrul programului. Economisirea rămâne o prioritate Dacă în trecut accentul era pus în principal pe accesul la finanțare, în prezent tot mai mulți consumatori sunt interesați și de construirea unei rezerve financiare. Contextul economic actual a dus la creșterea interesului pentru produsele de economisire și pentru soluțiile care oferă stabilitate pe termen lung. Garanti BBVA a integrat în oferta sa instrumente dedicate economisirii, menite să îi ajute pe clienți să își atingă obiectivele financiare. Fie că este vorba despre constituirea unui fond de siguranță, economisirea pentru un proiect important sau planificarea unor investiții viitoare, accesul facil la astfel de produse contribuie la dezvoltarea unei discipline financiare sănătoase. Premii care reflectă performanța Eforturile Garanti BBVA de a se adapta permanent la cerințele pieței au fost recunoscute și prin numeroase premii obținute de-a lungul anilor. Statutul Garanti BBVA de bancă premiată este susținut de strategia orientată către client, proiectele de digitalizare și inovațiile implementate în zona serviciilor bancare. Printre distincțiile recente se numără premii precum „Excellence in Customer-Centric Strategy", „Retail Bank of the Year" și „Best Banking Strategy", care reflectă angajamentul băncii pentru dezvoltarea unor produse și servicii moderne. Totodată, Bonus Card, unul dintre cele mai cunoscute produse din portofoliul Garanti BBVA, a fost recompensat în cadrul Galei Finmedia dedicate pieței cardurilor din România, fiind recunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea segmentului de carduri de credit și pentru beneficiile oferite clienților. Transformările din sectorul bancar arată că succesul pe termen lung depinde de capacitatea unei instituții de a anticipa și de a răspunde rapid schimbărilor din comportamentul consumatorilor. Prin investițiile constante în digitalizare, prin dezvoltarea unor produse precum cardurile de cumpărături și prin promovarea soluțiilor de economisire, Garanti BBVA demonstrează că adaptarea la nevoile clienților reprezintă o prioritate strategică.
PwC: Marii contribuabili vor depune anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer la ANAF
Marii contribuabili vor avea obligația să depună anual, în format electronic, dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026, în baza noilor ordine publicate de ANAF, care modifică și regulile privind acordurile de preț în avans, relevă o analiză PwC România. Potrivit sursei citate, ANAF a publicat, pe 2 iulie, două Ordine care schimbă în mod semnificativ modul în care companiile vor trebui să gestioneze prețurile de transfer începând cu tranzacțiile aferente anului 2026. 'Primul transformă dosarul prețurilor de transfer într-o obligație anuală de raportare electronică pentru marii contribuabili, iar al doilea recalibrează regulile privind acordurile de preț în avans (APA), deschizând posibilitatea de a obține certitudine fiscală și pentru tranzacții deja derulate, prin mecanismul de roll-back. Pentru companiile cu tranzacții relevante cu persoane afiliate schimbările cresc nivelul de conformare cerut, dar pe de altă parte oferă un instrument prin care efortul suplimentar poate fi transformat într-un avantaj', susțin autorii analizei, Ruxandra Târlescu, partener și liderul Departamentului de servicii fiscale și juridice, și Livia Teodoru, director PwC România. Dosarul prețurilor de transfer trebuie pregătit indiferent dacă este sau nu inițiată o inspecție, în condiții specifice, se mai precizează în document. 'Până acum, marii contribuabili pregăteau dosarul prețurilor de transfer și îl prezentau autorităților fiscale doar atunci când erau solicitați să o facă, de regulă în contextul unei inspecții fiscale. începând cu anul 2026, dosarul va trebui întocmit anual și depus electronic la ANAF, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), într-un termen specific', menționează analiza. Consultanții PwC precizează că schimbările aduse de cele două acte normative vizează obligația marilor contribuabili de a întocmi anual și de a depune electronic dosarul prețurilor de transfer, nu doar de a-l prezenta la solicitarea autorităților fiscale, precum și revizuirea pragurilor de documentare, care vor fi evaluate la nivelul fiecărei tranzacții individuale cu fiecare persoană afiliată. De asemenea, schimbarea vizează și extinderea semnificativă a conținutului dosarului și a informațiilor care trebuie documentate, cerințe mult mai detaliate privind studiile de comparabilitate și documentația-suport aferentă, precum și introducerea unor formate standardizate de raportare a tranzacțiilor cu persoane afiliate. Potrivit sursei citate, în practică înseamnă un termen fix de depunere, care elimină posibilitatea de a amâna pregătirea dosarului până la o eventuală solicitare din partea autorităților. în al doilea rând, consultanții atrag atenția că volumul de muncă va fi semnificativ mai mare, pentru că dosarul va trebui să conțină o analiză distinctă pentru fiecare tranzacție cu fiecare persoană afiliată care depășește noile praguri, susținută de studii de comparabilitate mai detaliate și raportată într-un format standardizat. în al treilea rând, va fi transparență mai mare față de autoritățile fiscale, care vor avea, pentru prima dată, o imagine anuală și completă a tuturor tranzacțiilor cu părți afiliate. 'Ne așteptăm ca aceste informații să stea la baza unor analize de risc mult mai detaliate, efectuate de ANAF înainte de declanșarea efectivă a inspecțiilor fiscale, la un nivel granular, pe sectoare și industrii specifice. în lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera, în mod arbitrar, că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități aferente. Având în vedere impactul potențial al noilor reguli, este necesară o evaluare din timp a situației existente, pentru identificarea eventualelor discrepanțe și planificarea măsurilor necesare pentru conformare, precum efectuarea de ajustări voluntare ale prețurilor de transfer, acolo unde este cazul, și pregătirea temeinică a politicilor de prețuri de transfer pentru tranzacțiile pe care intenționați să le derulați în perioada următoare', notează autorii cercetării. în paralel, regulile privind acordurile de preț în avans au fost actualizate printr-un nou Ordin ANAF, cu scopul declarat de a clarifica procedura și de a extinde posibilitățile de utilizare a acestui instrument. Printre principalele modificări se află: posibilitatea aplicării unui APA (Acord de Preț în Avans, n.r.) și pentru perioade fiscale anterioare (roll-back), de până la 5 ani, în anumite condiții; cerințe mai detaliate privind documentația și studiile de comparabilitate care stau la baza solicitării și formalizarea interacțiunii cu ANAF pe parcursul procedurii, inclusiv prin discuții preliminare și etape suplimentare de clarificare. 'Noile reguli pot face din procedura APA o opțiune mult mai atractivă pentru contribuabilii care își doresc un grad ridicat de certitudine fiscală și vor să reducă riscul disputelor privind prețurile de transfer', mai arată studiul. în acest context, poate fi evaluată oportunitatea utilizării unui APA, inclusiv pentru tranzacții deja implementate, acolo unde sunt îndeplinite condițiile prevăzute de noul cadru procedural, pentru a obține certitudine fiscală și a evita eventuale dispute cu autoritățile fiscale. 'în concluzie, noile reglementări confirmă tendința autorităților fiscale de a acorda o atenție sporită tranzacțiilor intragrup și documentării prețurilor de transfer. în acest context, evaluarea din timp a impactului noilor cerințe și implementarea unei strategii adecvate de conformare devin esențiale pentru limitarea riscurilor fiscale și administrative. Printr-o abordare proactivă, companiile pot transforma noile cerințe de conformare într-un instrument de creștere a certitudinii fiscale și de reducere a riscurilor asociate controalelor viitoare', se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
AFM: Programul 'Rabla' 2026 destinat persoanelor fizice demarează pe 20 iulie
Programul 'Rabla' 2026 pentru persoanele fizice va demara pe data de 20 iulie, iar sesiunea va rămâne deschisă până pe 31 decembrie, a anunțat Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. 'în acest an, am alocat un buget de 300 de milioane de lei pentru Programul Rabla Auto destinat persoanelor fizice, un buget mai mare decât cel de anul trecut. Vrem să venim în sprijinul românilor care doresc să își schimbe mașinile vechi și poluante cu autovehicule noi, mai eficiente și mai puțin poluante. Continuăm astfel procesul de înnoire a parcului auto național și susținem achiziția de vehicule electrice și hibride, dar și a autovehiculelor cu motorizare termică, inclusiv GPL/GNC, pentru a oferi beneficiarilor posibilitatea de a alege soluția potrivită, contribuind în același timp la reducerea impactului asupra mediului și la un aer mai curat', a declarat, în comunicat, președintele AFM, Florin Bănică. Sesiunea de înscriere din acest an se va derula în perioada 20 iulie, ora 10:00 - 31 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat. Din totalul bugetat, de 300 de milioane de lei, 165 milioane de lei sunt pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, 120 de milioane lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi plug-in hibrid și autovehiculelor pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen, iar 15 milioane de lei pentru achiziționarea motocicletelor sau a motocicletelor electrice. AFM precizează că, în cadrul acestui program, nu este permisă finanțarea achiziției autovehiculelor alimentate cu motorină, pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul. înscrierea în program se realizează online, direct prin aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM. în cadrul ediției din acesta an 'Rabla', persoanele fizice beneficiază de următoarele ecotichete: 18.500 lei - la achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei - la achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei - la achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei - la achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, inclusiv GPL/GNC, sau a unei motociclete. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro din PNRR (consultant)
România mai are la dispoziție puțin peste o lună pentru a îndeplini condițiile necesare accesării ultimelor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar în joc se află 8,7 miliarde de euro, care riscă să fie pierdute definitiv, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. ''Planul Național de Redresare și Reziliență a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde. Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional. Este imaginea unui program mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate. Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru'', a menționat Negrescu. Potrivit acestuia, România a reușit să încaseze doar 61% din fonduri raportat la sumele recalculate și 'un catastrofal 44% dacă ne raportăm la valoarea inițială, ambițioasă, a programului, de 29 miliarde euro'. ''Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor. Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. în joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței'', a adăugat Negrescu. Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro, dar ''factura incompetenței este deja uriașă''. ''Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare. Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR. Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din punct de vedere investițional'', a mai scris consultantul economic. El susține că lipsa unor studii de impact economice și sociale serioase a transformat PNRR într-o ''bombă cu ceas pentru administrația publică''. ''S-au asumat termene nerealiste și reforme structurale de o complexitate uriașă, fără a se evalua capacitatea administrativă a ministerelor de a le duce la bun sfârșit sau impactul lor real în societate. Rezultatul este că România se sufocă astăzi sub propria neputință de a livra ceea ce s-a angajat haotic, de una singură, să facă. Instabilitatea politică a funcționat ca o frână de mână trasă în plină viteză. Criza declanșată de moțiunea de cenzură a lăsat țara în fața celui mai prost scenariu posibil, gestionarea finalului PNRR de către un Guvern interimar. Deși miniștrii au încercat să mențină ritmul și au muncit zi de zi pentru a debloca marile reforme aflate în responsabilitatea lor, limitările juridice actuale blochează mecanismul statului'', a adăugat Negrescu. în opinia consultantului, existența unui Guvern interimar împiedică Executivul să recurgă la procedura angajării răspunderii sau la adoptarea de ordonanțe de urgență pentru promovarea actelor normative necesare. ''Singurul colac de salvare rămas este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare în perioada următoare. Deputații și senatorii trebuie să dezbată și să adopte în ritm de alertă legile care țin captive miliardele de euro. Dovada supremă că PNRR a fost gândit prost, lăsând cele mai grele și sensibile reforme pentru final, se vede în lista proiectelor legislative blocate, unde fiecare zi de întârziere ne costă direct. Printre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante și însumează sume colosale. Au fost prezentate de premierul Bolojan pe Facebook'', a mai scris Negrescu. El susține că Legea privind salarizarea unitară, ''un proiect extrem de sensibil politic ce vizează corectarea inechităților din sistemul public, are o valoare de 770 de milioane de euro''. ''Tot 770 de milioane de euro reprezintă și miza pentru legea privind incompatibilitățile, menită să curețe și să transparentizeze funcțiile publice. Aceeași sumă este alocată legii privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, precum și legii privind funcția publică, ce vizează profesionalizarea corpului funcționarilor. Cele mai mari mize financiare, de câte 972 de milioane de euro fiecare, sunt atașate legii privind Codul urbanismului, esențială pentru infrastructură, și legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, vitală pentru tranziția energetică. Vor fi capabili politicienii să le aprobe într-o sesiune extraordinară? Pare că sunt mici șanse în acest sens'', a adăugat consultantul economic. în opinia sa, România se află în fața unui paradox dureros. ''în timp ce avem nevoie disperată de autostrăzi, spitale și modernizare, miliardele din PNRR riscă să se întoarcă la Bruxelles sau să fie anulate din cauza incompetenței decidenților. PNRR nu a fost o rampă de lansare, ci o oglindă care a scos la iveală lipsa cronică de viziune, absența studiilor de impact și incapacitatea clasei politice de a pune interesul național deasupra jocurilor de culise. Cele câteva zile rămase nu mai sunt despre dezvoltare, ci despre un management de criză disperat pentru a salva ce se mai poate dintr-un eșec deja asumat'', a adăugat Adrian Negrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
CFR Călători: Mai multe trenuri vor opri suplimentar la Bonțida, în perioada Festivalului Electric Castle
Mai multe trenuri vor efectua opriri suplimentare la Bonțida în perioada 15-20 iulie 2026, cu ocazia desfășurării Festivalului Electric Castle, a anunțat marți CFR Călători. 'Cu ocazia desfășurării Festivalului Electric Castle, CFR Călători vine în sprijinul participanților și introduce, în perioada 15-20 iulie 2026, opriri comerciale suplimentare de 1 minut în HM Bonțida pentru mai multe trenuri, facilitând astfel accesul către zona festivalului', menționează compania într-un comunicat. Pe lângă trenurile care au deja oprire programată în HM Bonțida, vor opri suplimentar, în perioada 15-19 iulie 2026, trenurile: InterRegio IR 1837 Iași - Cluj-Napoca și IR 12647 București Nord - Satu Mare; în perioada 16-19 iulie 2026: IR 12648 Satu Mare - București Nord; în perioada 16-20 iulie 2026: IR 1832 Cluj-Napoca - Galați, IR 1833 Iași - Timișoara Nord, IR 1831 Timișoara Nord - Iași, IR 1830 Galați - Cluj-Napoca, IR 1838 Cluj-Napoca - Iași, IR 1765 Timișoara Nord - Iași și IR 1763 Iași - Timișoara Nord. în aceeași perioadă vor avea opriri suplimentare și trenurile R 4009 Dej Călători - Cluj-Napoca, R 4020 Baia Mare - Cluj-Napoca, R 13432 Cluj-Napoca - Baia Mare și R 4110 Cluj-Napoca - Beclean pe Someș. Compania recomandă călătorilor să consulte mersul trenurilor înainte de plecare, întrucât opririle suplimentare sunt valabile doar în intervalele menționate. Biletele pot fi cumpărate online, prin aplicația mobilă 'CFR Călători bilete online', de la automatele de vânzare din stații, casele de bilete din gări și agențiile de voiaj CFR Călători. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Pîslaru dispune verificări săptămânale în centrele unde au fost relocate persoanele vulnerabile din județul Bihor
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a dispus ca inspectorii sociali să monitorizeze și să verifice săptămânal situația persoanelor din județul Bihor relocate în 76 de centre sociale din 20 de județe. 'în calitate de ministru interimar, am dispus ca inspectorii sociali să monitorizeze și să verifice săptămânal situația oamenilor aflați în centrele rezidențiale și serviciile sociale din cele 20 de județe. Totodată, am solicitat colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române pentru datele de identificare a celor 11 persoane care nu dețin CNP (documente de identitate)', a scris luni seara, pe Facebook, Dragoș Pîslaru. El a reiterat că Guvernul urmează să adopte o hotărâre prin care vor fi alocate fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, astfel încât standardul de cost pentru toate persoanele preluate să fie acoperit până la sfârșitul anului. 'După cum am comunicat deja în spațiul public, Guvernul va adopta o hotărâre prin care vor fi alocate resurse financiare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, astfel încât standardul de cost pentru toate persoanele preluate să fie acoperit până la sfârșitul anului. Măsura va permite furnizorilor de servicii sociale asigurarea îngrijirii și sprijinul necesare tuturor beneficiarilor, fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale. Așa cum este firesc, voi reveni cu informări noi pe acest subiect. Prioritatea mea și a Ministerului este ca fiecare persoană relocată să beneficieze de protecția, îngrijirea și sprijinul de care are nevoie', a adăugat ministrul interimar al Muncii. Inspectorii sociali ai AJPIS au verificat, în perioada 6-7 iulie 2026, situația persoanelor relocate din județul Bihor, aflate în centre sociale din 20 de județe, unde au fost întocmite fișe de consiliere pentru fiecare beneficiar. Verificările în teren au vizat persoanele relocate în 76 de servicii sociale din județele Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Gorj, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vâlcea și Vrancea. Datele centralizate arată că 171 de persoane dețin acte de identitate, în unele cazuri expirate, iar pentru alte 159 de persoane au fost începute demersuri pentru emiterea documentelor sau stabilirea identității. Dintre persoanele relocate în centre rezidențiale și servicii sociale, 125 de persoane dețin certificate de încadrare în grad de handicap, 121 figurează cu venituri sau au declarat venituri, iar 18 persoane au declarat că dețin o locuință. De asemenea, 165 de persoane au declarat că au rude. Potrivit datelor AJPIS, în centrele rezidențiale și serviciile sociale se află 125 de femei și 268 de bărbați. Șase persoane au vârsta de până la 40 de ani, 131 au între 40 și 65 de ani, 28 au peste 80 de ani, iar pentru 19 persoane nu există date privind vârsta. în cazul persoanelor internate în unități medicale, șase au vârste cuprinse între 40 și 65 de ani, șapte între 65 și 80 de ani, iar două persoane au peste 80 de ani. Dintre cei internați, trei sunt femei și 12 sunt bărbați. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a prezentat marți situația actualizată a celor 409 persoane vulnerabile identificate în urma perchezițiilor desfășurate în județul Bihor și relocate în centre sociale și unități medicale din țară. Dintre acestea, 394 de persoane au fost transferate în 76 de servicii sociale din 20 de județe, iar alte 15 persoane se află în unități medicale. Un bărbat relocat în județul Mureș a decedat în cursul zilei de luni. Cele mai multe persoane au fost relocate în județul Alba, unde se află 60 de beneficiari, urmat de Satu Mare, cu 56 de persoane, Sibiu - 42, Arad - 38, Cluj - 36 și Botoșani - 31. în celelalte județe, numărul persoanelor relocate este mai redus: Vâlcea - 29, Mehedinți - 17, Bistrița-Năsăud - 15, Mureș - 13, Bihor și Neamț - câte 10, Hunedoara - 9, Vrancea - 7, Giurgiu - 5, Olt - 5, Timiș - 4, Brașov - 3, Gorj - 2 și Caraș-Severin - o persoană. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
ANPC lansează un ghid orientativ și informativ de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) lansează ''Ghidul de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online'', ediția 2026, elaborat printr-un parteneriat interinstituțional și public-privat, destinat consolidării încrederii în comerțul electronic. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, ghidul a fost realizat cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) și Asociației Consumers United - Consumatorii Uniți. ''Această colaborare reprezintă un exemplu de bune practici instituționale, reunind autorități publice, sectorul financiar, industria comerțului electronic și organizațiile de protecție a consumatorilor, cu obiectivul comun de a oferi un cadru unitar de informare și orientare privind drepturile și obligațiile tuturor actorilor implicați în comerțul online'', se menționează în comunicat. Documentul oferă informații juridice, tehnice și operaționale privind: cadrul legislativ european și național aplicabil comerțului online; contractele la distanță și contractele încheiate prin mijloace electronice; funcționarea platformelor digitale și responsabilitățile operatorilor economici; supravegherea pieței și competențele autorităților implicate; obligațiile de informare precontractuală și drepturile consumatorilor; dreptul de retragere din contractele încheiate online. De asemenea, ghidul face trimitere la: livrarea produselor și executarea serviciilor; prevenirea practicilor comerciale incorecte și a utilizării modelelor manipulative (''dark patterns''); siguranța plăților online și prevenirea fraudelor informatice; recomandări privind identificarea magazinelor online de încredere; securitatea cibernetică a platformelor și a produselor digitale; gestionarea reclamațiilor, soluționarea alternativă a litigiilor și cooperarea cu autoritățile; protecția datelor și dezvoltarea unui comerț online responsabil. în plus, acesta face recomandări dedicate comercianților pentru implementarea unor măsuri eficiente de conformitate și securitate. Totodată, ghidul include exemple practice, recomandări operaționale, întrebări frecvente (Q&A), precum și o amplă anexă legislativă care reunește principalele acte normative europene și naționale incidente în domeniul comerțului electronic. ANPC subliniază că ghidul are caracter exclusiv orientativ și informativ. Acesta nu înlocuiește prevederile legislației în vigoare și nu produce efecte juridice, ci oferă repere practice pentru interpretarea și aplicarea corectă a cadrului legal în domeniul comerțului online, contribuind la dezvoltarea unui mediu digital sigur, în beneficiul consumatorilor și al operatorilor economici. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
DNSC: Identitatea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, folosită fraudulos de către infractorii cibernetici
Tentative de impersonare în care este folosită în mod fraudulos identitatea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a contacta cetățeni și reprezentanți ai unor organizații prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, au fost semnalate în ultima perioadă în mediul online, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). ''Au fost semnalate tentative de impersonare în care este folosită în mod fraudulos identitatea Ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a contacta cetățeni și reprezentanți ai unor organizații prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. în mesajele distribuite, expeditorii invocă relații profesionale sau personale și solicită sprijin pentru diverse 'proceduri', 'demersuri' sau situații care ar necesita discreție și intervenție rapidă'', precizează instituția, pe pagina oficială de Facebook. Experții în securitate cibernetică subliniază că o tentativă de fraudă poate fi recunoscută în funcție de mai multe elemente: expeditorul pretinde că este o persoană publică sau un oficial guvernamental; mesajul invocă o relație de colegialitate, încredere sau cunoștințe comune; sunt solicitate ajutor, discreție sau răspunsuri într-un interval scurt de timp; ulterior pot fi solicitate date personale, informații financiare sau alte informații sensibile. în acest context, pentru evitarea unor probleme se recomandă: verificarea identității expeditorului prin canale oficiale, precauție în cazul mesajelor neașteptate care solicită sprijin sau informații confidențiale, neaccesarea de linkuri și netransmiterea de documente sau informații sensibile unor persoane a căror identitate nu poate fi confirmată și, nu în ultimul rând, raportarea mesajelor suspecte către DNSC, la numărul unic 1911 sau online pe pnrisc.dnsc.ro. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC / Facebook.com
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori
Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție Tezaur cu dobânzi de până la 7,15% neimpozabile
Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție a programului Tezaur, prin care românii pot investi în titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,25%, 6,75% și, respectiv 7,15%, conform unui comunicat al instituției. Emisiunea se derulează în perioada 6 iulie - 7 august 2026. Titlurile de stat au valoare nominală de un leu și sunt emise în formă dematerializată. Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel: între 6 iulie și 5 august 2026, prin platforma Ghișeul.ro și între 6 iulie și 6 august 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului; între 6 iulie și 7 august 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului; între 6 iulie și 6 august 2026 în mediul urban și 6 iulie și 5 august 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A. Ministerul Finanțelor precizează că veniturile obținute din investirea în titluri de stat sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. în plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
AVR: Proiect european pentru înființarea primului Centru de Cooperare Poliție-Vamă din România
România a găzduit, în perioada 29 iunie - 3 iulie 2026, cea de-a treia vizită de studiu organizată în cadrul proiectului european RISC, dedicată înființării primului Centru Multifuncțional de Cooperare Poliție-Vamă (PCCC - Police Customs Cooperation Center) din România, a anunțat luni Autoritatea Vamală Română (AVR). Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, evenimentul a fost organizat de Inspectoratul General al Poliției Române, în parteneriat cu Autoritatea Vamală Română, continuând seria reuniunilor desfășurate anterior în Germania și Bulgaria. La activitate au participat 25 de reprezentanți ai instituțiilor implicate în implementarea proiectului, dintre care 14 delegați ai instituțiilor partenere din Germania și Bulgaria, notează sursa citată. Autoritatea Vamală Română a fost reprezentată de inspectori vamali cu atribuții în domeniul supravegherii vamale, controlului vamal și analizei de risc, care au contribuit la schimbul de expertiză și la prezentarea practicilor naționale în domeniu. 'Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană prin Programul Național de Securitate Internă și are ca obiectiv principal înființarea unui Centru Comun de Cooperare Poliție-Vamă, destinat consolidării cooperării interinstituționale și operaționale dintre Autoritatea Vamală Română, Inspectoratul General al Poliției Române și instituțiile partenere din statele membre participante, în vederea creșterii capacității de prevenire, identificare, investigare și combatere a criminalității organizate transfrontaliere', se menționează în comunicat. Programul vizitei a inclus sesiuni de lucru și schimburi de bune practici, precum și vizite de documentare la Centrul Southeast European Law Enforcement Center (SELEC), Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, sediul AVR, Biroul Vamal de Frontieră Constanța, Biroul Vamal de Frontieră Otopeni, Biroul Vamal de Interior Giurgiu, Serviciul Echipe Mobile Giurgiu și Centrul de Instruire al Echipelor Canine al AVR. Centrul va facilita schimbul operativ de informații între cele două autorități, analiza comună a riscurilor și coordonarea eficientă a acțiunilor de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere, se mai precizează în comunicat. 'Desfășurarea acestei vizite de studiu reprezintă un pas important în implementarea proiectului RISC, contribuind la creșterea eficienței în prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere și la consolidarea securității frontierelor externe ale Uniunii Europene', se mai arată în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona euro și cu 1,9% în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, singurele state unde vânzările cu amănuntul au scăzut în ritm anual au fost: România (minus 4%), Estonia (minus 0,5%) și Belgia (minus 0,4%). De la o lună la alta, vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,5% în Uniunea Europeană, în luna mai 2026 comparativ cu luna aprilie 2026. Țările membre cu cele mai importante creșteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost: Cipru (3,7%), Luxemburg (3,6%), Polonia (2,4%), Danemarca (2%) și România (1,3%). Conform datelor publicate anterior de INS, în luna mai din acest an comparativ cu luna anterioară, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a crescut, pe ansamblu, cu 1,2%, datorită avansului înregistrat la vânzările de produse nealimentare (+3,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+0,5%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,3%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna mai 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 1,3%, datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+2,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+2,2%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,5%. Comparativ cu luna mai 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 4,5%, ca urmare a declinului înregistrat la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-5,5%), vânzările de produse nealimentare (-4,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,5%). Totodată, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai a anului precedent, comerțul a înregistrat un declin, pe ansamblu, cu 4,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-5,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-4,3%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-2%). AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu,editor online: Ady Ivaşcu)
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de salarizare. Nu există astăzi un proiect SAF-P în România, dar direcția digitalizării fiscale arată clar că datele salariale nu vor rămâne mult timp în afara radarului autorităților', se arată în analiza semnată de Claudia Sofianu, partener, People Advisory Services Leader, EY România. Potrivit cercetării, România a intrat deja în era conformării fiscale bazate pe date. 'SAF-T, transmis prin Declarația informativă D406, e-Factura, e-Transport și schimbul tot mai amplu de informații între instituții au schimbat profund relația dintre contribuabili și administrația fiscală. Nu mai vorbim doar despre declarații depuse la termen, ci despre baze de date, codificări și reconcilieri care pot fi citite, comparate și verificate mult mai rapid decât în trecut', notează sursa citată. Standard Audit File - Payroll (SAF-P) este un standard al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în aprilie 2010 de Forum on Tax Administration, se precizează în document. El descrie o structură prin care datele de salarizare pot fi extrase din sistemele companiilor și puse la dispoziția autorităților sau auditorilor într-un format standardizat. 'Dacă SAF-T privește, în principal, date contabile și fiscale, SAF-P mută aceeași logică în zona salarială: angajați, venituri, impozit pe venit, contribuții sociale, beneficii, perioade de plată și ajustări. Diferența este importantă. SAF-P intră într-un teritoriu mai sensibil, aflat la intersecția dintre fiscalitate, legislația muncii, securitate socială, timp de lucru, mobilitate internațională și politici de HR. într-o formulare simplă, SAF-T întreabă: 'poți explica datele tale contabile?'. SAF-P ar întreba: 'poți explica datele tale salariale?', mai arată analiza. La nivel internațional, SAF-P nu a avut aceeași traiectorie de adopție ca SAF-T. Există ca standard OCDE și ca model de referință, dar nu există, în prezent, o hartă amplă de implementări naționale oficiale în forma exactă a standardului. 'România are deja suficiente exemple locale care arată direcția. Declarația 112 colectează lunar informații despre impozitul pe venit și contribuțiile sociale. REGES conține date esențiale despre contractele de muncă. SAF-T, e-Factura și e-Transport extind logica datelor structurate către alte zone ale economiei. Privite împreună, aceste sisteme arată că statul își construiește treptat o capacitate mai mare de a corela informații din surse multiple', se precizează în document. Potrivit analizei, activitatea de salarizare nu reprezintă doar un calcul lunar al salariilor. Documentul arată că, în multe organizații, problema nu este că activitatea de salarizare nu funcționează, ci că aceasta este gestionată prin prea multe sisteme diferite: unul pentru pontaj, altul pentru resurse umane, altul pentru salarizare și altul pentru contabilitate. SAF-T a arătat că diferențele mici, tolerate ani de zile în sisteme, devin vizibile atunci când datele sunt extrase standardizat. într-un scenariu de tip SAF-P, vulnerabilitățile ar apărea în altă zonă, dar cu aceeași claritate: codificarea beneficiilor, tratamentul indemnizațiilor, calculul contribuțiilor, veniturile angajaților mobili, corelarea absențelor cu salariul și reconcilierea cu financiarul. De aceea, SAF-P nu ar trebui privit ca o discuție despre un fișier tehnic. Este, mai degrabă, o discuție despre guvernanța datelor de personal și payroll: cine deține datele, cine le validează, cine decide tratamentul fiscal al beneficiilor și cine poate explica rapid o diferență atunci când autoritatea o identifică înaintea companiei, notează sursa citată. Conform analizei, pentru directorii financiari, payroll-ul trebuie inclus în agenda de control financiar și de risc. Costurile salariale sunt printre cele mai mari costuri ale unei organizații, iar datele asociate lor au impact direct în contabilitate, cash flow, bugete și controale interne. Pentru tax manager, SAF-P este un semnal timpuriu că zona taxelor salariale va depinde tot mai mult de calitatea datelor. Nu va mai fi suficientă interpretarea corectă a legii și va conta dacă interpretarea se reflectă corect în coduri, reguli de sistem, tratamente automate, documentație și raportări recurente, se mai arată în document. 'Pentru directorul de HR, concluzia este poate cea mai directă: digitalizarea fiscală ajunge inevitabil și în zona oamenilor. Datele de HR nu mai sunt doar administrative. Ele devin date de conformare, date de risc și date care influențează experiența angajaților. O politică de beneficii bine intenționată, dar prost codificată în payroll, poate crea expuneri fiscale. Un model de lucru flexibil, dar insuficient documentat, poate ridica întrebări privind taxarea, contribuțiile sociale sau dreptul muncii. Poate că România nu va implementa SAF-P sub această denumire. Poate va continua să dezvolte raportări locale, integrate treptat, în jurul sistemelor deja existente. Dar direcția este greu de ignorat', susțin autorii analizei. Conform sursei citate, după contabilitate, facturare și transporturi, payroll-ul este una dintre zonele în care autoritățile vor cere, probabil, mai multă transparență digitală. 'Pentru CFO, tax manager și directorul HR, pregătirea nu înseamnă să anticipeze numele viitoarei raportări, ci să se uite onest la calitatea datelor, la controalele interne și la felul în care HR, payroll, financiar și tax lucrează împreună', a adăugat autoarea analizei. EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de opinie. 'Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre în cazul României, ci erori de politici macroeconomice și calitatea (slăbiciunea) instituțiilor. întrebări pe care le pun economiști din România se înscriu într-un registru larg de preocupări în Europa, care privesc relații în interiorul UE și între aceasta și restul lumii. Costul energiei, crescut mult după invadarea Ucrainei, privește toată economia europeană, iar piața unică a energiei funcționează defectuos. Plasarea în lanțuri de producție și aprovizionare preocupă numeroase economii europene. Dar niciuna, în UE, nu se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România', arată Daniel Dăianu, în articolul 'Modelul de creștere: trebuie evitată o confuzie', postat pe pagina instituției. Economistul a explicat, în context, că dezechilibrele macro ale României sunt rezultatul unor politici macroeconomice prost croite, politici fiscal-bugetare imprudente care au condus la deficite bugetare excesive. 'Această afirmație nu ignoră convergența economică intensă înregistrată în ultimele două decenii (cu venit/loc. la paritatea puterii de cumpărare crescând de peste 3 ori în raport cu media din UE). A avut loc însă o dezvoltare dezordonată, cu inegalități mari între regiuni (evoluție poate inevitabilă în condițiile date), cu pierdere masivă de capital uman (prin emigrație, și aceasta inevitabilă, date fiind diferențialele de venituri și de dezvoltare). Iar modelul de creștere economică nu se rezumă la raportul între investiție și economisire', a menționat președintele Consiliului Fiscal. El susține că nu un model de creștere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (în 2024 de peste 9% din PIB, când creșterea PIB a fost sub 1%), ci politici expansioniste și neglijarea necesității acute de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale - venituri fiscale, inclusiv contribuții, de 27-28% din PIB, față de media de 40% în UE. 'O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă. La noi s-a dorit arderea etapelor și, în plus, s-au practicat politici populiste. Iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale flagrante, corupție extinsă, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat. Este bine că se meditează asupra modelului de creștere, ce să facem în viitor. Dar nu trebuie să așteptăm realizarea unui nou model de creștere/dezvoltare pentru a continua corecția bugetară', a precizat el. Această corecție este o necesitate absolută pentru a nu pierde controlul asupra datoriei publice. Potrivit economistului, este greu de crezut că România ar putea deveni o 'Norvegie a Mării Negre' (prin exploatarea de țiței și gaz natural) și să extragă o rentă considerabilă din această exploatare care să alimenteze bugetul public. 'Aceste resurse ne pot însă ajuta în perioada de tranziție, deoarece România are de continuat desprinderea treptată de resurse fosile', consideră el. Pe de altă parte, chestiunea demografică și îmbătrânirea populației reprezintă o constrângere majoră, ce privește toate statele UE. 'Viitorul economic al României este legat de cel al UE; un alt model de creștere economică este condiționat de politici publice la nivel național și al UE, de investiții publice și private', a susținut președintele Consiliului Fiscal. Totodată, acesta a subliniat că aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari. 'Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poți. Capcana deficitelor mari este mai periculoasă decât capcana venitului mediu', a subliniat Dăianu. Autorul analizei consideră că discuția privind modelul de dezvoltare nu trebuie să înlesnească o confuzie privind sursa principală a dificultăților macroeconomice ale României. 'Nici nu se poate rezuma la raportul investiție-economisire. în plus, trebuie să considere mediul internațional, cu fragmentare, conflicte comerciale, riscuri pentru stabilitatea sistemului financiar internațional pe fondul unui nou val de dereglementare, al expansiunii actorilor non-bancari și activelor crypto, impactul AI', susține președintele Consiliului Fiscal. După analize ale Consiliului Fiscal, dacă ajustarea fiscal-bugetară nu ar continua după 2026, datoria publică ar rămâne pe o traiectorie nesustenabilă, depășind 80% din PIB în 2034. Traiectoria ascendentă a datoriei publice este reflectată și în deteriorarea necesarului brut de finanțare (suma dintre 'rostogolirea' datoriei și finanțarea deficitului). Necesarul de finanțare ar urca de la circa 15% din PIB în 2026, la aproximativ 20% din PIB în 2034, sporind substanțial riscurile de refinanțare, consideră autorul. Potrivit acestuia, măsurile de consolidare adoptate până în prezent atenuează creșterea datoriei publice dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. 'Există oboseală în societate și nemulțumire după doi ani de înghețare a salariilor bugetarilor și a pensiilor (ce fuseseră totuși crescute mult înainte de 2025). De aceea, consolidarea bugetară ar putea include în 2027 o indexare prudentă a pensiilor, ce ar putea fi realizată în raport cu rata inflației anticipate din acel an - pentru a nu devia traiectoria de control a cheltuielilor publice. Pentru protecția cetățenilor vulnerabili, este bine că se prelungește limitarea adaosului la alimente de bază în 2026. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale ar ușura enorm corecția bugetară în anii ce vin', a mai scris Dăianu. El susține că o reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o eroare monumentală și ar transmite un semnal deplorabil celor care finanțează România. 'Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme', precizează autorul. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare. Entități de stat de importanță strategică nu trebuie să fie privatizate. Ceea ce nu înseamnă că nu pot avea loc restructurări și ameliorare de guvernanță corporativă, listări parțiale la bursă. în SUA și Europa are loc o revenire a politicilor industriale, care nu ține de ideologie, ci de imperative industriale și de securitate/geopolitică. 'Corecția bugetară poate fi sprijinită mult de absorbția fondurilor europene din PNRR și cele structurale și de coeziune. Programul SAFE poate înlocui parțial PNRR, dar el înseamnă împrumuturi (chiar dacă ieftine). Acest program va stimula economia națională în mod simțitor dacă multe din finanțări vor fi utilizate de industria autohtonă. Este bine că vom intra în OCDE, dar aceasta nu va aduce miracole', a adăugat Dăianu. în opinia sa, un aspect ce pare subestimat în discuția despre modelul de creștere economică este relația între capitalul autohton și cel internațional. 'România are o economie duală. Și nu este vorba atât de discrepanțe între rural și urban pe multiple planuri (care au favorizat emigrarea), ci de posibilitatea de a practica politici industriale. Dacă admitem că avem nevoie de o politică industrială, trebuie să considerăm cel puțin două aspecte: companii mari, ce domină sectoare economice din România, au strategii internaționale. Altfel spus, este greu să le influențezi deciziile; dacă, de pildă, vor să închidă porțile în România, nu prea ai ce să faci dacă nu ai mijloace (ex: situația șantierului naval din Mangalia sau uzina siderurgică din Galați etc); o politică industrială are nevoie de resurse, iar România este în mare impas din acest punct de vedere, din cauza deficitelor. Și nu putem rămâne cu deficitul bugetar la circa 6% din PIB; trebuie să ne ducem către 3%, să realizăm surplus primar, dat fiind că dobânzile la datoria publică vor depăși curând 3% din PIB. Trebuie, deci, să folosim noul cadru financiar multianual ale UE (2028-2034) pentru deziderate de politică industrială', a subliniat președintele Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, există și cerințe privind capacitatea de apărare, ce complică ajustarea deficitului bugetar. 'Capitalul autohton trebuie să fie mai viguros, să fie implicat alături de capitalul străin în ramuri și sectoare unde se realizează valoare adăugată mai înaltă; să iasă, dacă pot, și în afara granițelor - așa cum fac firme din Polonia, Ungaria, Cehia. Dar aceasta este o perspectivă nu imediată. Există un număr foarte mare de companii, mai ales mici și mijlocii, care nu sunt bancabile, nu folosesc credit bancar', a adăugat Dăianu. El consideră că trebuie să fim mult mai preocupați de eficiența investițiilor publice, să avem prioritizare și nu fronturi largi de lucrări pe care nu le putem finanța (cum s-a întâmplat cu PNRR). Banca de Investiții și Dezvoltare trebuie să promoveze parteneriate public-private, gradul de participare pe piața muncii trebuie să crească și este nevoie de o politică agricolă mai bună, susține sursa citată. El pledează, totodată, pentru relații economice externe mai diversificate, cu parteneri din afara UE. 'în condițiile necesității absolute de consolidare bugetară, bugetul public ar suporta cu mare dificultate cheltuieli militare anuale de 3,5% din PIB (nivelul în 2026 este de cca. 2,3% din PIB), ca să nu mai vorbim de 5% din PIB, chiar dacă într-o perspectivă mai îndepărtată; sunt necesare diminuări de alte cheltuieli publice și crescute venituri fiscale și nefiscale. Bugetul sărac al României alocă nu destul pentru educație, iar banii pentru cercetare și dezvoltare (R&D) sunt aproape nesemnificativi. în aceste condiții, nu prea se poate aspira la ieșirea dintr-o stare de dependență structurală de economiile europene avansate', a precizat președintele Consiliului Fiscal. Daniel Dăianu a subliniat că textul nu reprezintă în mod necesar opinia Consiliului Fiscal. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică Loteria Română a acordat 28.165 de câștiguri în valoare totală de peste 6,54 milioane de lei. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 39,03 milioane de lei (peste 7,45 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 3,19 milioane de lei (peste 610.800 euro). La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 1,43 milioane de lei (peste 273.600 de euro), iar la categoria a II-a este un report în valoare de peste 301.400 de lei (peste 57.500 de euro). La Noroc Plus se înregistrează, la categoria I, un report de peste 394.500 de lei (peste 75.300 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report de peste 305.000 de lei (peste 58.200 de euro) iar la Super Noroc un report în valoare de peste 295.000 de lei (peste 56.300 de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
INS: Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în primele cinci luni cu 5,5%
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în primele cinci luni din acest an, față de perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2025, atât ca serie brută cu 5,5%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 5,3%, arată datele Institutului Național de Statistică publicate luni. Evoluția volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost determinată de scăderile înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,7%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-2,8%). Pe serie ajustată, scăderi au înregistrat vânzările de produse nealimentare (-7,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,5%) și comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-1,7%). în luna mai din acest an comparativ cu luna anterioară, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a crescut, pe ansamblu, cu 1,2%, datorită avansului înregistrat la vânzările de produse nealimentare (+3,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+0,5%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,3%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna mai 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 1,3%, datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+2,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+2,2%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,5%. Comparativ cu luna mai 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 4,5%, ca urmare a declinului înregistrat la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-5,5%), vânzările de produse nealimentare (-4,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,5%). Totodată, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna mai 2026, comparativ cu luna mai a anului precedent, comerțul a înregistrat un declin, pe ansamblu, cu 4,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-5,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-4,3%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-2%). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 478,3 milioane lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 69,5 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. De asemenea, ministerul a atras aproape 1,112 miliarde lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 40 de luni, la un randament mediu de 6,45% pe an. Valoarea emisiunii a fost de 800 milioane de lei, iar băncile au subscris 1,472 miliarde de lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 166,8 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna iulie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 8,5 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma de 8,5 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark este cu 900 milioane lei mai mare față de cea care a fost programată în luna iunie 2026, de 7,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă: Mii de muncitori străini plătesc asigurarea de sănătate, dar nu există în sistem
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) atrage atenția că mii de cetățeni străini angajați legal în România nu apar ca asigurați în sistemul public de sănătate, deși plătesc lunar contribuții sociale de sănătate, fiind refuzați atunci când au nevoie de servicii medicale. Potrivit unui comunicat al PIFM, nu este vorba despre o lacună legislativă, ci despre o disfuncționalitate administrativă și tehnică. Calitatea de asigurat este îndeplinită potrivit art. 222 din Legea nr. 95/2006, iar contribuția este reflectată în declarația D112 depusă de angajator, însă statutul persoanei în sistemul informatic nu se actualizează automat pe baza acestor date. Angajatorii membri ai organizației patronale semnalează trei situații care se repetă frecvent. O primă categorie de cetățeni străini nu figurează ca asigurați nici după obținerea permisului de ședere, deși contribuția a fost reținută și virată la stat. O a doua situație vizează persoane care nu apar deloc înregistrate în sistem, corectarea fiind posibilă doar dacă angajatorul depune, individual, o solicitare scrisă către casa de asigurări competentă, pentru fiecare salariat în parte. în al treilea rând, angajatorii cu un număr mare de salariați se confruntă cu refuzul sau cu neprocesarea acestor solicitări, pe motivul lipsei de personal la nivelul instituțiilor responsabile. Astfel, un proces care ar trebui să fie automat devine o sarcină manuală pusă în grija angajatorului, imposibil de dus la capăt în timp util atunci când numărul de salariați este mare. Consecința directă, susține PIFM, este aceea că salariatul străin achită lunar contribuția de sănătate, dar nu poate beneficia efectiv de servicii medicale, deși și-a respectat integral obligațiile față de stat. Printr-un răspuns oficial transmis PIFM, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a confirmat că rezidența pe teritoriul României, atestată prin permisul de ședere eliberat de autoritățile române, constituie condiția de asigurare în sistemul public de sănătate. Patronatul subliniază că blocajul este unul administrativ și tehnic, care poate fi remediat fără nicio modificare legislativă, tocmai pentru că persoanele în cauză dețin permis de ședere valabil și plătesc contribuția, dar tot nu apar ca asigurate. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă semnalează lipsa de integrare a bazelor de date dintre Inspectoratul General pentru Imigrări, ANAF și CNAS. Deși informațiile privind plata contribuțiilor și valabilitatea permiselor de ședere se află deja în sistemele acestor instituții, absența unei conexiuni între ele împiedică fluxul normal de date. în adresele transmise Ministerului Finanțelor, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Patronatul solicită actualizarea automată a calității de asigurat pe baza contribuțiilor deja raportate prin declarația D112, eliminând astfel necesitatea depunerii unor cereri scrise individuale. Totodată, se cere interoperabilitatea sistemelor informatice între IGI, ANAF și CNAS, o măsură care ar permite transmiterea automată către casele de asigurări a datelor privind valabilitatea permiselor de ședere și ar debloca fluxul informațional dintre aceste instituții. PIFM mai propune introducerea unei proceduri electronice de transmitere în bloc a solicitărilor de înregistrare sau actualizare, dedicată angajatorilor cu un număr mare de salariați, însoțită de un termen legal de soluționare. Printre solicitări se numără și recunoașterea calității de asigurat pe toată perioada în care se plătește contribuția, inclusiv în intervalul de 90 de zile prevăzut de lege după expirarea documentului de ședere, precum și înființarea unui punct de contact dedicat angajatorilor care gestionează un volum mare de cetățeni străini, până la implementarea soluțiilor tehnice definitive. 'Vorbim despre oameni care muncesc legal, plătesc taxe și contribuții la zi, dar care, atunci când au nevoie de un medic, sunt trimiși acasă pentru că nu apar în sistem. Nu cerem nicio favoare și nicio schimbare de lege, cerem ca un sistem care primește deja toate datele necesare să își facă treaba automat. Este o chestiune de bun-simț administrativ și de respect față de niște oameni care își îndeplinesc toate obligațiile', a declarat Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, în comunicat. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă reunește companii și organizații implicate în recrutarea și în gestionarea formalităților de imigrare și de angajare pentru cetățenii străini care vin să lucreze în România, contribuind la buna funcționare a pieței muncii și la respectarea drepturilor lucrătorilor străini angajați legal în țară. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date, prețurile producției industriale au crescut cu 5,9% în zona euro și cu 5,7% în UE. Cu excepția Luxemburgului, prețurile producției industriale au crescut în majoritatea statelor membre, însă cele mai importante creșteri au fost înregistrate în Bulgaria (19,3%) și România (13,5%). Eurostat precizează că evoluția prețurilor producției industriale în UE a fost influențată în special de un avans de 14,3% al prețurilor la energie. De la o lună la alta, prețurile producției industriale au crescut cu 0,2% atât în zona euro cât și în UE. Și în acest caz, România se numără printre țările cu cele mai importante creșteri ale prețurilor, cu un avans de 1,1%, creșteri mai mari fiind înregistrate în Cipru (3,6%), Irlanda (2,8%), Țările de Jos (1,9%), Suedia și Estonia (ambele cu 1,8% ) și Letonia (1,4%). Modificarea prețurilor la porțile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali și de aceea poate fi un indicator al evoluției inflației pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Săptămâna trecută, Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității propriile date, conform cărora prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 12,1%, în luna mai 2026 față de aceeași perioadă din anul anterior. Raportat de la un an la altul, pe marile grupe industriale, cele mai mari creșteri de prețuri au fost consemnate în industria energetică (+23,75%), industria bunurilor intermediare (+9,09%), industria bunurilor de capital (+5,94%), industria bunurilor de uz curent (+5,19%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (+2,22%). Potrivit sursei citate, în funcție de secțiuni și diviziuni, prețurile producției industriale au crescut semnificativ în Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+21,33%, față de luna mai din 2025), apoi în Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+13,74%), în industria prelucrătoare (+8,89%) și în industria extractivă (+7,79%). La nivel comparativ, mai vs aprilie 2026, prețurile producției industriale au înregistrat o majorare de 1,4%. Astfel, industria bunurilor intermediare a consemnat prețuri mai mari cu 2,41%, industria bunurilor de folosință îndelungată - un plus de 1,38%, iar industria bunurilor de capital - un salt de 1,35%. De asemenea, de la o lună la alta, prețurile practicate în Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-au majorat cu 1,97%, cele din industria prelucrătoare, cu 1,25%, în timp ce pe segmentul industriei extractive creșterea a fost de 0,41%, iar în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, de 0,33%. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'Din perspectiva ASF, listarea Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală. Bursa nu este un decor financiar, nici un spațiu rezervat specialiștilor. Este un mecanism prin care capitalul privat poate susține investiții, prin care companiile devin mai transparente, iar cetățenii pot participa, direct sau indirect, la dezvoltarea unor active importante ale economiei românești. România are nevoie de o piață de capital mai amplă, mai lichidă, mai vizibilă internațional și mai apropiată de cetățean. Iar lecția Electrica rămâne una de referință: atunci când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică', a scris Petrescu pe pagina sa de Facebook. El a amintit că, pe 4 iulie 2014, acțiunile Electrica intrau la tranzacționare la Bursa de Valori București, în paralel cu listarea GDR-urilor la London Stock Exchange. Oferta publică inițială a atras aproape două miliarde de lei, 'fiind la acel moment cea mai mare listare din istoria pieței românești de capital și un reper pentru felul în care statul poate folosi bursa ca instrument de finanțare, transparență și guvernanță'. 'Privită astăzi, la 12 ani distanță, listarea Electrica nu trebuie evaluată doar prin valoarea ofertei. Acest demers trebuie privit și prin ceea ce a produs în plan instituțional. O companie strategică a intrat într-un cadru de transparență, raportare periodică, guvernanță corporativă și dialog permanent cu investitorii. Pentru piața de capital, câștigul de fond este transformarea unor companii de stat, determinante pentru economie, în emitenți supuși rigorilor pieței, fără ca rolul lor public să fie diminuat. Practic, vorbim despre o schimbare de cultură instituțională', susține președintele ASF. Conform acestuia, în anii care au urmat listării, Electrica a devenit unul dintre emitenții relevanți ai Bursei de Valori București. Datele BVB consemnau, la cinci ani de la listare, tranzacții cumulate de peste trei miliarde de lei cu acțiunile companiei și dividende brute distribuite acționarilor de circa 1,3 miliarde de lei. în prezent, Electrica are o capitalizare bursieră de peste 13,8 miliarde de lei. 'Pentru piața de capital, asemenea momente de bilanț contează pentru că ele construiesc memorie instituțională. O piață devine matură prin reglementări, tehnologie sau infrastructură post tranzacționare, dar și prin încrederea câștigată, prin emitenți relevanți, prin investitori care văd continuitate și prin instituții care înțeleg că rolul lor este să apere integritatea pieței', a adăugat Alexandru Petrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)