Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer aferente proiectelor finanțate prin PNRR, valoarea totală a sumelor achitate fiind de 3,47 milioane de euro. La total, plățile cumulate către beneficiari, de la începutul programului, a ajuns la aproximativ 322,50 milioane de euro. De asemenea, cuantumul cererilor de transfer în curs de procesare se ridică la aproximativ 138,09 milioane de euro. Reprezentanții ministerului de resort precizează că valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 297,93 milioane de euro, dar suma poate fi ajustată în funcție de dinamica implementării contractelor de finanțare ce pot suferi modificări, precum și de procesul de negociere al PNRR desfășurat în prezent de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană. Ministerul Energiei subliniază că implementarea proiectelor finanțate prin PNRR înregistrează o evoluție concretă, astfel că, la nivel instituțional, sunt asumate ținte clare, cu accent pe deblocarea și eficientizarea fluxurilor de plată, în așa fel încât fondurile disponibile să fie valorificate în termen și cu impact real asupra proiectelor aflate în implementare. De asemenea, au fost luate măsuri privind prelungirea termenelor de implementare a proiectelor, pentru a beneficia de întreaga perioadă de eligibilitate prevăzută în Regulamentul (UE) 2021/241. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autoritatea de Supraveghere Finaciară (ASF). în perioada menționată au fost derulate pe SMT 63.000 de tranzacții. 'Dintr-o perspectivă agregată, în primul trimestru al anului 2026, instrumentele preferate de către investitori pe SMT au fost acțiunile, a căror valoare reprezintă aproximativ 90,15% din valoarea totală tranzacționată în perioada de referință', se arată în raport. Pe parcursul trimestrului I al anului 2026, pe SMT s-au derulat 60.000 de tranzacții cu acțiuni, reprezentând o valoare de aproximativ 173 milioane lei. Considerând exclusiv acțiunile, DN Agrar Group este pe primul loc în topul emitenților după valoarea tranzacționată, cu o pondere de aproximativ 23,06% din valoarea totală tranzacționată pe SMT, iar pe pozițiile următoare se regăsesc Foraj Sonde SA Videle și Tratament Balnear Buziaș SA cu ponderi de 6,60% și, respectiv, 6,44% din valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni pe SMT. Potrivit raportului, primii trei emitenți cumulează un procent de 36,09% din valoarea tranzacționată pe SMT și aproximativ 26,71% din numărul tranzacțiilor efectuate la nivelul trimestrului I al anului 2026. Din totalul celor 199 companii pentru care au fost efectuate tranzacții pe SMT în primul trimestru al anului 2026, primele 20 au înregistrat tranzacții cumulând aproximativ 64,75% din numărul total al tranzacțiilor. 'Se remarcă faptul că la nivelul acestui prim trimestru al anului 2026 s-a înregistrat o creștere comparativ cu perioada simetrică din anul 2025 atât în termeni de valoare tranzacționată, cât și în ceea ce privește numărul de tranzacții specifice acestei secțiuni', au transmis autorii raportului ASF privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) privind evoluția pieței de capital, dat publicității vineri. Potrivit sursei citate, valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a BVB în primul trimestru din 2026 a fost de circa 13,99 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 40% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Acțiunile, obligațiunile și titlurile de stat au avut ponderi consistente în valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB. La finalul primului trimestru, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 550,83 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 5,30% comparativ cu finalul lunii decembrie a anului 2025. 'Piața a înregistrat o evoluție constant pozitivă pe întreg intervalul analizat, marcând o accelerare semnificativă începând cu a doua jumătate a anului 2023. Cea mai amplă creștere trimestrială s-a manifestat în trimestrul III din 2023, când capitalizarea bursieră a avansat cu aproape 30% față de perioada anterioară. în trimestrul I din 2026, capitalizarea bursieră a crescut cu 5,3% față de trimestrul precedent', se scrie în raport. ASF notează că anul 2024 s-a dovedit deosebit de favorabil, mai ales în prima parte, când creșterile anuale au depășit pragul de 50-60%. Aceste valori evidențiază o atractivitate ridicată a pieței pentru investitori și un nivel crescut de încredere în perspectivele de dezvoltare. Spre finalul anului, ritmul de creștere s-a temperat, ajungând la doar +0,5% în trimestrul III, semnalând o fază de stabilizare fără manifestarea unei corecții semnificative. în anul 2025, piața și-a reluat trendul de accelerare, înregistrând creșteri trimestriale ascendente. Deși ratele anuale de creștere s-au redus în raport cu anul precedent (circa 15-17%) în prima parte a anului, acestea s-au menținut la un nivel robust spre finalul anului. Conform ASF, capitalizarea bursieră poate fluctua ca urmare a: dinamicii prețurilor companiilor constitutive; listărilor/delistărilor; factorilor macroeconomici; sentimentului investitorilor; efectelor sezoniere sau calendaristice. La finalul lunii martie 2026, pe primul loc în clasamentul celor mai lichide companii ale căror acțiuni au fost tranzacționate la BVB pe piața reglementată se situează Banca Transilvania (TLV) care a înregistrat o pondere de aproximativ 23,65% din valoarea totală tranzacționată. Pe următoarele poziții din acest top s-au clasat OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), HIDROELECTRICA (H2O) și Digi Communications NV (DIGI). Cei 20 de emitenți menționați au cumulat la nivelul primului trimestru al anului 2026 un total de 94,04% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu acțiuni. Pe parcursul primului trimestru al anului 2026, pe piața reglementată, s-au derulat aproximativ 86.000 de tranzacții cu instrumente cu venit fix (alte obligațiuni, EUR-BOND, EUR-TBILLS, EUR-TBONDS și titluri de stat) în valoare de circa 5,4 miliarde lei, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 23,55% față de aceeași perioadă a anului 2025. Numărul tranzacțiilor cu titluri de credit a scăzut comparativ cu primul trimestru al anului 2025. Valoarea medie raportată la numărul de tranzacții (62.850 lei) a scăzut față de cea tranzacționată în trimestrul I 2025 (72.050 lei). Cea mai ridicată valoare a tranzacțiilor cu instrumente cu venit fix pe piața reglementată administrată de BVB din intervalul ianuarie-martie 2026 a fost de aproximativ 772 milioane lei, fiind înregistrată pe 26 ianuarie 2026 (tranzacție aferentă obligațiunilor emise de Ministerul Finanțelor R3601AE). în primul trimestru al anului 2026, valoarea agregată a tranzacțiilor cu produse structurate a crescut cu aproximativ 89,78% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. în același timp, numărul tranzacțiilor cu produse structurate a crescut cu aproximativ 60,58%. Valoarea medie tranzacționată cu astfel de active financiare a înregistrat un nivel de aproximativ 8.243 lei/tranzacție la nivelul trimestrului I 2026, în creștere de la 6.974 lei la finalul aceleiași perioade a anului 2025. Cea mai mare pondere în valoarea totală tranzacționată cu astfel de produse o dețin produsele structurate având ca activ suport un indice bursier, a căror valoare a fost de circa 229,58 milioane lei, reprezentând aproximativ 58,54% din valoarea totală. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în primele trei luni ale anului 2026, publicat vineri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Conform documentului, indicii pieței de capital din România au consemnat evoluții pozitive, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, raportat la finalul aceleiași perioade a anului anterior. Astfel, indicele principal BET, care cuprinde cele mai lichide companii listate pe piața reglementată a BVB, a înregistrat o majorare de 58,68%, la 31 martie 2026 comparativ cu 31 martie 2025. De asemenea, valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată și SMT a ajuns la 14,18 miliarde de lei, în perioada analizată, în creștere cu 40,49% față de intervalul similar din 2025. în același timp, numărul total de tranzacții derulate a crescut cu 80,82%, de la un an la altul, iar 98,64% din valoarea totală a acestora a avut loc pe piața reglementată a BVB, restul fiind derulate pe SMT. La 31 martie 2026, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat la a scăzut față de aceeași perioadă a anului 2025, înregistrând un nivel de aproximativ 1,86 miliarde de lei. Totodată, tranzacțiile cu acțiuni au atins nivelul de 7,98 miliarde lei și au reprezentat clasa dominantă de active financiare cu o pondere de 56,27% din totalul valorii tranzacționate la BVB în trimestrul I 2026. Raportul ASF arată că, la finalul primului trimestru din acest an, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 550,83 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 5,30% comparativ cu finalul lunii decembrie a anului 2025. Pe primul loc în clasamentul celor mai lichide companii ale căror acțiuni au fost tranzacționate pe BVB pe piața reglementată se situează Banca Transilvania (TLV) care a înregistrat o pondere de aproximativ 23,65% din valoarea totală tranzacționată. Pe următoarele poziții din acest top s-au clasat OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), Hidroelectrica (H2O) și Digi Communications NV (DIGI). Datele centralizate în raportul de specialitate relevă faptul că, pe parcursul primului trimestru al acestui an, pe piața reglementată s-au derulat aproximativ 86.000 de tranzacții cu instrumente cu venit fix (alte obligațiuni, EUR-BOND, EUR-TBILLS, EUR-TBONDS și titluri de stat), în valoare de circa 5,40 miliarde de lei, în scădere de aproximativ 23,55% față de aceeași perioadă a anului 2025. în plus, numărul tranzacțiilor cu titluri de credit a scăzut comparativ cu primul trimestru din anul anterior, la o valoarea medie raportată la numărul de tranzacții (628.500 lei). La finalul trimestrului I 2026, pe piața reglementată administrată de BVB își desfășurau activitatea un număr total de 28 de intermediari, dintre care 16 societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), patru instituții de credit locale și opt entități autorizate în alte state-membre UE. Pe sistemul multilateral de tranzacționare, în primele trei luni ale acestui erau activi 21 de intermediari, din care 15 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), patru instituții de credit locale și două entități autorizate în alte state-membre UE. 'Cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost societățile de servicii de investiții financiare, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 18,15 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 88% din valoarea totală intermediată. Dintre intermediarii autorizați în alte state membre UE care au efectuat tranzacții pe piețele la vedere, cele mai active au fost firmele de investiții, acestea cumulând o cotă de piață de 8%. în primul trimestru al anului 2026, în România își desfășurau activitatea 18 administratori, din care șase autorizați exclusiv ca și societăți de administrare a investițiilor (SAI), 4 autorizați exclusiv ca administratori de fonduri alternative de investiții (AFIA), iar opt având dublă autorizație. De asemenea, la 31 martie 2026, erau autorizate 93 de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), 38 de fonduri de investiții alternative (FIA) care includ cele 6 societăți de investiții tranzacționate (SI) și Fondul Proprietatea', se menționează în raportul ASF. în același timp, serviciile de depozitare pentru cele 131 de Organisme de Plasament Colectiv (OPC) erau asigurate de patru depozitari. Valoarea totală a activelor OPC din România a fost de circa 63,13 miliarde de lei, în creștere cu 38,61%, față de finalul primelor trei luni din 2025. 'Pentru piața organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, analizată din perspectiva activelor administrate de SAI-uri, indicele Herfindahl-Hirschman are valoarea de 0,2309, ceea ce reflectă un grad ridicat de concentrare. Acest lucru este vizibil și la nivelul indicatorilor CR ('concentration ratio'). La 31 martie 2026, primele trei SAI administrau aproximativ 75,97% din activele OPCVM și 66,23% din activele FIA', La finele lunii martie 2026, activele nete aferente celor șapte SI-uri au cumulat aproximativ 21,42 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 13,22% față de finalul anului 2025 (de 18,92 miliarde lei). în termeni de active nete, cele mai relevante cinci societăți de investiții financiare prezintă un total cumulat de 99,55%, iar cele mai mari active nete aparțin Lion Capital S.A., Infinity Capital Investments S.A. și Evergent Investments S.A. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sectorial tripartit, cu aplicare imediată în perioada 2026-2028, urmărește consolidarea capacității de stocare pentru o mai bună integrare a surselor regenerabile de energie, reducerea limitării producției (curtailment) și asigurarea unor prețuri mai mici și mai stabile pentru consumatori', a precizat Bușoi, într-o postare pe Facebook. Conform secretarului de stat, acordul vizează și stimularea electrificării și creșterea competitivității industriei și a companiilor. Astfel, se estimează că până în 2030 sunt necesare capacități de stocare de aproximativ 200 GW pentru a răspunde nevoilor sistemului energetic european, comparativ cu circa 55 GW de capacitate de stocare instalată la începutul anului 2026. 'Realizarea acestui obiectiv va necesita dezvoltarea unor tehnologii diverse de stocare, capabile să răspundă diferitelor intervale de timp, fie ca soluții independente, fie integrate cu sursele regenerabile de energie atunci când acestea sunt eficiente din punct de vedere economic', a mai scris Bușoi. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregistrată pe fondul intensificării legăturii cu sectorul bancar, observându-se o finanțare în creștere a sectorului IFN de către instituțiile de credit. Cea mai importantă proporție a creditului IFN este direcționat către companiile nefinanciare (76%), preponderent denominat în monedă străină (83%). în structură, creditul acordat de IFN companiilor nefinanciare a avansat cu 12,5% în termeni anuali, până la 49,8 miliarde lei, iar creditul acordat populației cu 28%, până la 15,6 miliarde lei, la nivelul lunii decembrie 2025. Potrivit raportului BNR, creditele acordate de IFN populației sunt aproape în totalitate credite de consum și credite în moneda națională (91%, în decembrie 2025). La nivel agregat, rata creditelor neperformante asociată portofoliului IFN este de circa 4,1% (decembrie 2025, conform criteriului întârzierilor la plată de peste 90 zile), în ușoară deteriorare în termeni anuali, de la 3,9%. 'Această evoluție este determinată în principal de segmentul populației, a cărui capacitate de onorare a serviciului datoriei este mai scăzută comparativ cu cea aferentă companiilor nefinanciare (8,7% față de 2,7%, decembrie 2025, conform criteriului întârzierilor la plată de peste 90 zile). Principala contribuție provine dinspre creditele de consum în lei, cu o rată de neperformanță (NPL) de 8,8% (decembrie 2025, conform criteriului întârzierilor la plată de peste 90 zile), și pe o tendință ascendentă, de la sub 8% în urmă cu un an', se arată în document. în cazul portofoliului de credite acordate de IFN companiilor nefinanciare, performanța s-a menținut relativ neschimbată la nivel agregat (circa 2,7%, decembrie 2025, conform criteriului întârzierilor la plată de peste 90 zile). O proporție importantă a acestor credite este de tip leasing (65%, decembrie 2025) și înregistrează o rată NPL la un nivel adecvat din punct de vedere prudențial, respectiv de 2,1%. în funcție de sectorul de activitate, firmele din agricultură consemnează cea mai ridicată rată de neperformanță (5,5% la decembrie 2025, +1,6 puncte procentuale în termeni anuali), deținând circa 17% din totalul creditelor acordate de IFN companiilor nefinanciare. în contrast, firmele cu cea mai ridicată prezență în portofoliul IFN, respectiv cele din sectorul serviciilor (37%, decembrie 2025) prezintă o rată de neperformanță de 2%. După valută, creditele acordate în monedă străină de IFN companiilor nefinanciare au asociată o calitate superioară (2,4% față de 4,7% în cazul creditelor în lei, decembrie 2025). AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă ceva foarte concret: apă, viață, comunități, economie, biodiversitate, siguranță și responsabilitate. Pentru România, Dunărea nu este doar un fluviu care ne traversează istoria. Este parte din prezentul nostru și din viitorul pe care îl construim. Aproape jumătate din cursul Dunării se află pe teritoriul României, iar 98% din suprafața țării este în bazinul hidrografic al Dunării. Asta înseamnă că aproape fiecare râu, fiecare comunitate și fiecare decizie legată de apă are, într-un fel sau altul, legătură cu Dunărea. Tema acestui an - 'Uniți de Dunăre' - spune foarte bine un adevăr simplu: apa nu se oprește la granițe. Poluarea nu se oprește la granițe. Seceta, inundațiile și efectele schimbărilor climatice nu se opresc la granițe. De aceea, protejarea Dunării cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni. Dar cooperarea trebuie să însemne mai mult decât declarații. Trebuie să însemne investiții, date corecte, decizii luate la timp, control real și proiecte care se văd în viața oamenilor', a afirmat Diana Buzoianu, în mesajul transmis pe pagina sa de Facebook, în contextul marcării Zilei Internaționale a Dunării. Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) au organizat, vineri, workshop-ul evenimentul 'Uniți pentru Dunăre', ce a reunit reprezentanți din cadrul MMAP, ANAR, INHGA, Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), precum și specialiști și reprezentanți ai instituțiilor implicate în monitorizarea, protecția și gestionarea resurselor de apă. Workshop-ul a fost dedicat proiectelor, studiilor și activităților desfășurate pentru monitorizarea cantitativă și calitativă a fluviului Dunărea pe sectorul românesc, precum și rolului instituțiilor în consolidarea colaborării la nivel național și transfrontalier în bazinul hidrografic al Dunării. Printre temele abordate s-au aflat: cooperarea transfrontalieră pentru un curs al Dunării durabil politici, monitorizare și implementare; rolul Dunării în regândirea politicilor și a managementului apelor din perspectivă transfrontalieră; contribuția ANM la monitorizarea și analiza fenomenelor meteorologice cu impact asupra bazinului hidrografic al Dunării. Ziua internațională a Dunării este sărbătorită, în fiecare an, la data de 29 iunie, în toate cele 14 țări din bazinul fluviului (Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina), fiind dedicată cunoașterii și protejării cursului de apă care unește Europa de la Vest la Est. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Falsurile de bancnote expertizate de BNR în 2025 au totalizat 1.356 bucăți; bancnota de 100 lei, cea mai falsificată (raport)
Falsurile de bancnote românești expertizate de Banca Națională a României în 2025 au totalizat 1.356 bucăți, în scădere cu 33,79% față de anul anterior, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de BNR. Din numărul total de bancnote false, 709 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, înainte de a fi puse în circulație, iar 647 falsuri au fost depistate în circulație. 'Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 1.163 bucăți (din care 708 bucăți capturate de poliție), urmată de bancnota de 10 lei, cu un număr de 173 falsuri și bancnota de 200 lei, cu un număr de 11 falsuri', se menționează în raportul consultat de Agerpres. Potrivit BNR, numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulație a fost de 0,63 bucăți, față de 0,97 bucăți în anul 2024. La finele anului 2025, în afara sistemului bancar se aflau 2,007 miliarde bancnote și 6,104 miliarde monede. Valoarea acestor bancnote a fost cu 9,5% mai mare față de anul anterior, în timp ce valoarea monedelor a crescut cu 5,8%. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Nazare: Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50 % din cheltuielile aferente acestui proces
Companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente acestui proces, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată vineri pe pagina sa de Facebook. 'Așa cum am subliniat în numeroase rânduri, România nu poate ieși din dezechilibre doar prin disciplină bugetară - managementul responsabil al finanțelor publice trebuie dublat de măsuri care să pună economia în mișcare: investiții, capital privat, finanțare modernă. Prin pachetul de relansare economică am început să construim exact această direcție. Avem deja norme aprobate pentru două mecanisme de finanțare: unul dedicat industriilor productive și unul dedicat sectorului tehnologic și inovației. Acum facem un nou pas important pentru piața de capital. Stabilim cadrul prin care companiile care se listează la bursă pot beneficia de o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile aferente acestui proces. în concret, orice companie care vrea să intre pe bursă are anumite costuri asociate procesului. Are nevoie de consultanță, servicii juridice, evaluare, audit, intermediere, comunicare cu investitorii, promovarea ofertei, taxe de admitere și menținere la tranzacționare, servicii ale depozitarului central și adaptarea unor procese interne', a explicat Nazare. Acesta a adăugat că, prin noua măsură, statul recunoaște că listarea la bursă nu este doar o decizie privată a unei companii, ci este un pas care ajută economia - aduce transparență, guvernanță mai bună, acces la investitori și capital pentru dezvoltare, iar statul susține astfel accesul pe bursă al organizațiilor. 'De ce contează? Pentru că România are nevoie de mai multe companii finanțate prin piața de capital. în regiune, Varșovia este astăzi un reper în Europa Centrală și de Est, cu o piață de capital care atrage companii, investitori și lichiditate. Polonia are o capitalizare bursieră raportată la PIB semnificativ peste nivelul României, la fel Ungaria și Croația. România a făcut pași înainte în ultimii ani. Bursa de Valori București a continuat să crească, avem companii solide listate, interes mai mare pentru titlurile de stat și o bază de investitori în extindere. Dar suntem încă sub potențial. Asta trebuie să schimbăm. Nu putem construi o economie competitivă dacă firmele depind doar de credit bancar, granturi sau bani publici. Avem nevoie de capital privat, de investitori locali și internaționali, de companii românești care se dezvoltă transparent și de o piață de capital mai puternică', susține oficialul. în opinia sa, listarea la bursă înseamnă mai mult decât o tranzacție financiară, 'înseamnă acces la bani pentru extindere, profesionalizarea guvernanței, vizibilitate, disciplină și încredere'. 'Iar o economie care vrea să treacă de la consum la producție, de la vulnerabilitate la competitivitate, are nevoie de astfel de instrumente. Aceasta este logica pachetului de relansare: mecanisme care ajută în mod real firmele să investească, să atragă capital și să crească. România are nevoie de o piață de capital mai puternică, iar statul trebuie să continue să vină cu soluții care încurajează companiile să facă acest pas', a subliniat Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
BNR: Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s- a majorat cu 9, 5%, în 2025, la aproape 144 miliarde lei
Valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar s-a majorat în 2025 cu 9,5%, până la 143,931 miliarde lei, ritmul de creștere fiind inferior cu 4,7 puncte procentuale celui înregistrat în 2024, fiecărui locuitor revenindu-i 105 bancnote și 321 monede, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de Banca Națională a României. 'în anul 2025, numerarul aflat în afara sistemului bancar și-a păstrat o serie de tipare sezoniere, ratele lunare ridicate de creștere fiind consemnate în aprilie (2,5%), sub influența Sărbătorilor Pascale și în august (1,5%), sub influența efectuării concediilor. în restul lunilor, valoarea acestuia a consemnat creșteri de amplitudine mai mică, inclusiv în perioada Sărbătorilor de iarnă, când solicitările de numerar au fost mai reduse (0,7% în noiembrie și 0,6% în decembrie comparativ cu 1,6% în noiembrie 2024 și 2,7% în decembrie 2024)', se menționează în raport. Valoarea maximă a numerarului aflat în afara sistemului bancar în cursul anului 2025, respectiv 147,503 miliarde lei (+9,6% față de vârful anului 2024), a fost atinsă în data de 19 decembrie 2025. Potrivit BNR, la finele anului 2025, în afara sistemului bancar se aflau 2,007 miliarde bancnote și 6,104 miliarde monede. Valoarea acestor bancnote a fost cu 9,5% mai mare față de anul anterior, în timp ce valoarea monedelor a crescut cu 5,8%. 'Cupiura de 100 lei a fost cel mai intens folosită, ponderea acesteia în numărul total de bancnote în afara sistemului bancar fiind de 25,2%, aceasta fiind urmată de cupiurile de 1 leu (25,1%) și de 200 lei (16%). Cea mai mică pondere a revenit cupiurii de 500 lei (1,2%). Având în vedere momentul lansării în circulație a noii bancnote cu valoarea nominală de 20 lei (anul 2021), ponderea acesteia la finele anului 2025 s-a menținut redusă, fiind de numai 2,8%', se precizează în raportul consultat de Agerpres. în ceea ce privește monedele, cele mai mari ponderi au revenit monedei de 10 bani (42,7%) și celei de 5 bani (25,6%). Din punct de vedere valoric, cupiurile de 50 bani și 10 bani au acoperit 89,2% din valoarea totală, ponderea dominantă revenind monedei de 50 bani (57,2%). în anul 2025, fiecărui locuitor îi reveneau 105 bancnote și 321 monede din cele aflate în afara sistemului bancar, subliniază BNR. Valoarea numerarului utilizat în plățile efectuate de banca centrală în cursul anului 2025 către instituțiile de credit/Trezoreria Statului a fost de aproape 29,733 miliarde lei, cu 7,3% inferioară celei aferente anului 2024. Numărul de bancnote puse în circulație prin intermediul plăților a fost de 331,9 milioane bucăți, cu 31,9% mai mic decât în 2024, iar valoarea acestora a fost de 29,686 miliarde lei (-7,4% sută). Din punct de vedere cantitativ, dar și valoric, cupiurile de 200 lei și 500 lei și-au crescut procentul în totalul bancnotelor puse în circulație prin intermediul plăților. Cantitatea totală de monede retrase de către instituțiile de credit/Trezoreria Statului de la banca centrală a fost în anul 2025 de 243,4 milioane bucăți, cu 10,9% mai mare decât cea din 2024. Din punct de vedere valoric, structura cupiurilor utilizate în plățile către instituțiile de credit/Trezoreria Statului s-a modificat față de anul 2024, mai pronunțat în cazul monedei de 50 bani, a cărei pondere a crescut cu 0,8 puncte procentuale (până la 72%). Raportul mai menționează că valoarea totală a încasărilor de numerar din anul 2025 a fost de 15,981 miliarde lei, cu 8,7% mai mare decât cea din 2024. Prin intermediul depunerilor efectuate de către instituțiile de credit/Trezoreria Statului s-au reîntors la banca centrală 267 milioane bancnote (3,8% mai puține decât în anul anterior). Cea mai ridicată pondere în numărul total de bancnote a deținut-o bancnota cu valoarea nominală de 100 lei (31,3%), urmată de cupiura de 50 lei, cu o pondere de 21,9%. Cantitatea de monedă metalică depusă la banca centrală în anul 2025 a fost de 0,4 milioane bucăți, cu 32,8% mai mare decât în 2024. Ponderea cea mai ridicată în numărul total de monede încasate s-a înregistrat la valoarea nominală de 50 bani (48,7%), urmată de cea de 10 bani (33%). Valoarea monedelor depuse de către instituțiile de credit/Trezoreria Statului la sucursalele regionale ale Băncii Naționale a României în anul 2025 a fost de 0,1 milioane lei, cu 40,7% mai mare decât în 2024, monedele de 10 bani și 50 bani deținând împreună o pondere de 97,5%. De asemenea, pe parcursul anului 2025, în cadrul centrelor de procesare ale Băncii Naționale a României s-a procesat și verificat o cantitate totală de 463,9 milioane bancnote (cu 16,7 milioane bancnote mai mult față de anul 2024), dintre care 89 milioane bancnote au fost sortate ca improprii circulației monetare. Gradul mediu de uzură înregistrat a fost de circa 19,2%, cu 2,1 puncte procentuale mai mic față de cel din anul 2024. Totodată, în anul 2025 s-a procesat o cantitate de 1,5 milioane monede metalice (cu 6.900 monede mai mult față de anul 2024), dintre care 203.500 monede au fost sortate ca improprii circulației monetare. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
ANRE a aprobat noi capacități energetice care însumează peste 537 MW
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, joi, în ședința Comitetului de Reglementare, noi capacități energetice care însumează peste 537 MW, dintre care aproape jumătate reprezintă capacități de stocare a energiei (253,561 MW), informează, vineri, instituția. 'ANRE a aprobat documente care vor contribui la extinderea capacităților de producere și, mai ales, de stocare a energiei, un element esențial pentru integrarea noilor investiții în energie regenerabilă și pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național', se scrie într-o postare pe Facebook. Astfel, au fost acordate: șapte autorizații de înființare pentru noi capacități fotovoltaice - 143,095 MW; trei autorizații de înființare pentru noi capacități eoliene - 128,456 MW; șapte autorizații de înființare pentru noi instalații de stocare a energiei - 253,561 MW; trei licențe pentru exploatarea comercială a unor capacități de producere a energiei electrice - 9,975 MW, împreună cu 2 MW capacități de stocare asociate. Totodată, Comitetul de Reglementare a aprobat documente relevante pentru sectorul energiei termice și al cogenerării de înaltă eficiență, precum și autorizații pentru înființarea unor sisteme de distribuție a gazelor naturale. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Petrescu: Piața de capital a cunoscut, în primul trimestru, o accelerare vizibilă a activității
Piața de capital din România a cunoscut, în primul trimestru al anului, o accelerare vizibilă a activității, într-un context în care dinamica prețurilor, intensificarea tranzacțiilor și evoluția capitalizării indică o etapă de aprofundare a rolului pieței în finanțarea economiei reale, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'Indicele principal BET a înregistrat o creștere de 58,68% la finalul lunii martie a acestui an față de aceeași perioadă a anului anterior, reflectând evoluția pozitivă a celor mai lichide companii listate la Bursa de Valori București. Această dinamică reprezintă un indicator al încrederii tot mai consistente în piața locală de capital', a scris președintele ASF pe Facebook. Conform acestuia, activitatea de tranzacționare a cunoscut, la rândul ei, o intensificare semnificativă. Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată și pe sistemul alternativ a atins 14,18 miliarde lei, în creștere cu 40,49% față de primul trimestru al anului precedent, în timp ce numărul de tranzacții a avansat cu peste 80%. Aceste evoluții sugerează o participare mai activă a investitorilor în mecanismele pieței, consideră Petrescu. De asemenea, structura tranzacțiilor rămâne dominată de segmentul acțiunilor, care au generat 7,98 miliarde lei, reprezentând peste 56% din valoarea totală. în același timp, activitatea pe instrumentele cu venit fix s-a menținut la un nivel relevant, chiar dacă în scădere față de anul anterior, indicând o reconfigurare a preferințelor de lichiditate într-un context de piață în evoluție. Capitalizarea bursieră a pieței reglementate a ajuns la 550,83 miliarde lei la finalul trimestrului I al anului 2026, în creștere cu 5,3% față de finalul anului 2025, ceea ce confirmă o consolidare graduală a valorii de piață a companiilor listate. Președintele ASF precizează că, în paralel, industria organismelor de plasament colectiv a continuat să se extindă, activele totale ajungând la 63,13 miliarde lei, în creștere cu 38,61% față de anul anterior. 'Privită în ansamblu, evoluția din primul trimestru al anului 2026 indică o piață de capital mai activă, mai lichidă și mai profund conectată la comportamentul investitorilor. în acest cadru, rolul Autorității de Supraveghere Financiară rămâne acela de a susține stabilitatea, transparența și funcționarea corectă a mecanismelor pieței, într-un proces de dezvoltare care se construiește în timp, prin încredere și consistență instituțională', a mai scris Alexandru Petrescu pe pagina de socializare. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
BNR a obținut în 2025 un profit de 2,34 miliarde lei
Banca Națională a României a înregistrat în 2025 un profit de 2,346 miliarde lei, din care 1,877 miliarde lei (80%) a fost repartizat către bugetul de stat și 281,58 milioane lei pentru majorarea rezervelor statutare, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Profitul obținut de BNR în 2025 a fost cu 15% peste nivelul planificat (2,038 miliarde lei), dar cu circa 39% mai mic față de cel din 2024. Veniturile au totalizat anul trecut 1,002 miliarde lei (cu 1,1% sub nivelul planificat), iar cheltuielile 9,656 miliarde lei (minus 4,4% față de nivelul bugetat). 'Prin acțiunile pe care le întreprinde, Banca Națională a României implementează o politică monetară adecvată realizării obiectivului său fundamental și asigură îndeplinirea celorlalte atribuții prevăzute de lege, fără a urmări rezultate de ordin comercial cum ar fi maximizarea profitului. Totuși, în activitatea băncii centrale există o preocupare permanentă pentru utilizarea eficientă a resurselor aflate la dispoziția sa, inclusiv prin limitarea cheltuielilor proprii de funcționare. Astfel, cheltuielile de funcționare au fost în 2025 cu circa 10% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale s-a menținut la același nivel ca în anul anterior, respectiv 8%', se menționează în raport. Rezultatul financiar la 31 decembrie 2025 este profit în sumă de 2,346 miliarde lei, cu 39% la sută (-1,496 miliarde lei) mai mic față de cel înregistrat în anul anterior (3,842 miliarde lei), ca urmare, în principal, a următoarelor evoluții: obținerea unui profit operațional semnificativ, în sumă de 6,857 miliarde lei, cu 21% (+1,21 miliarde lei) peste profitul operațional al anului anterior (5,646 miliarde lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 4,298 miliarde lei, cu 178% mai mari (+2,749 miliarde lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2024 (1,548 miliarde lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 212,72 milioane lei, cu 18% (-47,054 milioane lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2024 (259,774 milioane lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4,166 milioane lei (2025: zero). Potrivit sursei citate, rezultatul financiar pozitiv al Băncii Naționale a României a fost susținut, în principal, de realizarea de venituri nete din administrarea activelor și pasivelor în valută; în anul 2025, veniturile nete din administrarea activelor și pasivelor în valută au fost de 9,018 miliarde lei, cu 1% mai mari (+89,852 milioane lei) decât cele aferente anului 2024, în sumă de 8,928 miliarde lei. Valoarea în lei a activelor externe la 31 decembrie 2025 a crescut față de perioada similară a anului anterior cu 11,1% în termeni nominali (+40,230 miliarde lei), respectiv cu 1,3% în termeni reali (+5,065 miliarde lei). 'Existența unui nivel adecvat al rezervelor internaționale reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale credibilității externe a unui stat; în cazul Băncii Naționale a României, activele externe reprezentau 97,9% din totalul activelor bilanțiere la 31 decembrie 2025', se precizează în raportul consultat de Agerpres. Veniturile totale realizate în anul 2025 au fost în cuantum de 12,002 miliarde lei, valoare ce indică un grad de realizare de 98,9% față de nivelul planificat al perioadei. Reprezentanții BNR explică faptul că această evoluție a fost determinată de dinamica categoriilor de venituri cu impact semnificativ în execuția bugetară, respectiv veniturile din dobânzi, care au înregistrat un grad de realizare de 98,5%, precum și veniturile din operațiuni valutare, realizate în proporție de 97,8%, ca urmare, în principal, a orientării plasamentelor realizate în cadrul activității de administrare a rezervelor internaționale către operațiuni cu titluri, în detrimentul plasamentelor sub formă de depozite la alte bănci centrale, în condițiile unor randamente mai avantajoase aferente titlurilor, ceea ce a influențat nivelul realizat al veniturilor din dobânzi. Cheltuielile totale efectuate în anul 2025 au fost în valoare de 9,656 miliarde lei, ceea ce reprezintă 95,6% din prevederile bugetare, evoluție realizată în principal pe seama nivelului mai redus decât cel anticipat al cheltuielilor cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor și pasivelor în valută la 31 decembrie 2025. Acestea au înregistrat un cuantum de 4,51 miliarde lei, valoare ce reprezintă 90,2% din prevederile bugetare, evoluție consemnată, în principal, pe seama componentei diferențelor nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută. Raportul mai semnalează că poziția financiară a Băncii Naționale a României la 31 decembrie 2025 a înregistrat o consolidare considerabilă, capitalul propriu al instituției înregistrând un nivel semnificativ pozitiv (66,391 miliarde lei), cu 37% mai mare (+17,87 miliarde lei) față de 31 decembrie 2024 (48,516 miliarde lei). AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Fondurile de pensii facultative aveau în conturi active totale de 7,86 miliarde lei, la sfârșitul lui martie
Valoarea totală a activelor fondurilor de pensii facultative (Pilon III) se ridica la 7,86 miliarde lei la finalul lunii martie 2026, în creștere cu aproximativ 34% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce valoarea activelor nete se situa la 7,85 miliarde de lei, potrivit raportului privind evoluția sistemului de pensii private în trimestrul I, publicat vineri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Conform sursei citate, se observă o concentrare a fondurilor de pensii facultative chiar mai puternică decât în cazul fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), fondurile administrate de NN Asigurări deținând 56,1% din piață. Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative, la 31 martie 2026, era de 1,05 milioane, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă din 2025. Numărul total de participanți nou intrați în sistem în perioada ianuarie - martie 2026 a atins nivelul de 51.481, în creștere cu 22% față de nivelul înregistrat anul anterior. Pe parcursul ultimelor luni, structura participanților în funcție de vârsta acestora și de genul lor a rămas relativ stabilă. în ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, la 31 martie 2026, ponderea participanților cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani a fost de 7,6% din totalul participanților, ponderea celor cu vârstă cuprinsă între 30 și 44 ani a fost de 35% și ponderea celor de peste 45 ani a fost de 57,5%. Distribuția participanților pe gen rămâne stabilă, ponderea participanților femeilor în numărul total de participanți fiind de 51,2%, iar cea a bărbaților de 48,8%. Participanții la Pilonul III au contribuit în medie, în luna martie 2026, cu aproximativ 171 lei/persoană, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului anterior și cu 6% mai puțin față de decembrie 2025. în luna martie 2026 au fost virate contribuții brute în cuantum de aproximativ 93 milioane lei, cu 0,4% mai mult, comparativ cu decembrie 2025. De la începutul anului până în luna martie 2026, inclusiv, au fost virate contribuții brute către fondurile de pensii facultative în valoare de 267 milioane lei, în creștere cu 23% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. La finalul lunii martie 2026, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Plasamentele în titluri de stat au reprezentat 63,2%, timp ce investițiile în acțiuni au fost 28,8% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III, în topul clasamentului fiind Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica și Transgaz. De asemenea, ponderi importante erau investite și în obligațiuni corporative (3,1%) și fonduri de investiții (3,0%), procentul depozitelor bancare și al conturilor curente fiind de 1,1%. Toate fondurile de pensii facultative au investit majoritar în titluri de stat, în procente de peste 48% din activele totale. Dintre cele zece fonduri de pensii facultative FPF NN Optim, FPF Stabil și FPF Pensia Mea Plus au investit cel mai mare procent în titluri de stat, având niveluri cuprinse între 66,2% și 65,2%. Alte instrumente financiare precum acțiunile sau obligațiunile corporative se regăsesc în portofoliile investiționale ale fondurilor de pensii facultative în procente relevante. La sfârșitul lui martie 2026, investițiile locale ale fondurilor de pensii facultative au înregistrat un procent de aproximativ 87%, iar din plasamentele în valută, ponderea cea mai mare au avut-o cele în euro (12,3%) și dolar american (0,4%). Șase fonduri de pensii facultative aveau în portofolii instrumente de acoperire a riscului valutar în la finalul lunii martie 2026, precizează ASF. Valoarea titlurilor de stat deținute de fondurile de pensii facultative era de 4,97 miliarde de lei, la finalul lunii martie 2026. Dintre acestea, titlurile de stat denominate în lei înregistrează un procent semnificativ (86,8%) urmate de cele denominate în euro (12,7%) și în dolar american (0,5%). în cazul emisiunilor în lei, cele mai mari valori au fost înregistrate de titlurile de stat cu data maturității în perioada 2029 - 2034, în timp ce o mare parte din emisiunile în euro ajung la scadență în 2033 și 2037. La finalul lunii martie 2026, investițiile în obligațiuni corporative au fost în cuantum de aproximativ 245 milioane de lei, cu o pondere de circa 3% în totalul activelor fondurilor de pensii facultative. Investițiile în obligațiuni municipale au atins un procent de circa 0,8%, investițiile în obligațiunile emise de organisme străine neguvernamentale fiind de 0,05%. Din totalul obligațiunilor corporative, fondurile de pensii facultative au investit 92% în instrumente românești, 5% în obligațiuni corporative emise de emitenți din Spania, respectiv 3% în obligațiuni corporative emise de companii din SUA. Principalele obligațiuni corporative în care au investit fondurile de pensii facultative sunt emise de Banca Comercială Română în procent de 38% din totalul obligațiunilor corporative, urmate de cele emise Unicredit Bank (23%) și de către Raiffeisen Bank (15%). Plasamentele fondurilor de pensii facultative în depozite bancare și conturi curente au înregistrat un nivel de 86,5 milioane de lei la finalul lunii martie 2026. Principalele instituții la care fondurile de pensii facultative dețin depozite bancare sau conturi curente sunt: BRD - Groupe Societe Generale, Citibank România și Unicredit Bank. De asemenea, fondurile de pensii din Pilonul III investesc în emitenți care respectă guvernanța corporativă și sunt transparenți. La 31 martie 2026, sistemul pensiilor facultative din România a investit în acțiuni în procent de aproximativ 28,8%, reprezentând 2,27 miliarde de lei. Cea mai mare parte a emitenților de acțiuni e reprezentată de emitenții din România (96,2%), restul fiind companii din alte state (3,8%). Similar cu Pilonul II, fondurile de pensii facultative au investit cel mai mare procent din acțiuni în emitenți listați pe piața reglementată a BVB, în top fiind Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica și Transgaz. în ceea ce privește emitenții străini, majoritatea sunt din Cipru, Olanda și Germania. 'Similar cu Pilonul II, pe parcursul trimestrului I 2026, valorile unitare ale activelor nete au înregistrat un șoc de scurtă durată în luna martie 2026', se arată în raport. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 9,47% în martie 2026, în timp ce rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 7,13%. La finalul lunii martie 2026, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 7.494 lei, cu 12% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit ASF, valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.744 lei și 12.268 lei. Ca și în cazul Pilonului II, valoarea activelor deținute de participanți înregistrează o concentrare ridicată, 10% dintre participanți totalizând 54% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 2,81 milioane lei, în timp ce 20% din participanți dețin active cu o valoare sub 401 lei. în trimestrul I 2026 au fost efectuate plăți ale activului personal net în cuantum de 58 milioane lei către 3.384 participanți și beneficiari. Din valoarea totală a plăților efectuate, 92,9% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 4,4% ca urmare a decesului participantului și 2,7% ca urmare a invalidității. Modalitatea principală de plată a activului personal net către participanți/beneficiari în trimestrul I 2026 a fost plata unică, reprezentând 60% din totalul plăților efectuate de fondurile de pensii facultative. Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, au fost efectuate plăți unice în valoare de 26,7 milioane lei și plăți eșalonate în valoare de 27,3 milioane lei. Au fost înregistrate plăți unice în cuantum de 1,9 milioane de lei și plăți eșalonate în cuantum de 0,69 milioane lei către beneficiarii activului personal net ca urmare a decesului participantului. Pentru situații de invaliditate, cuantumul activului net personal plătit a fost de aproximativ 0,93 milioane lei aferent plăților unice și 0,64 milioane lei prin plăți eșalonate. Cele mai mari ponderi în totalul plăților activului personal net în trimestrul I 2026 au fost înregistrate de FPF NN Optim (39%), FPF BCR Plus (20%) și FPF NN Activ (13%). Deschiderea dreptului la pensie reprezintă ponderea cea mai mare în plățile fondurilor de pensii facultative (86%). La finalul lunii martie 2026, zece fonduri de pensii facultative erau înscrise în Registrul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară, fiind administrate de șapte societăți de administrare a fondurilor de pensii private. Activitatea de depozitare și custodie a activelor fondurilor de pensii facultative este realizată de doi depozitari. Similar ca în Pilonul II, nivelul de concentrare al depozitarilor este unul ridicat pentru fondurile de pensii facultative, BRD - GSG având în custodie 95,91% din activele Pilonului III. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bușoi: O infrastructură energetică mai bine conectată e esențială pentru securitatea energetică și tranziția verde
O infrastructură energetică mai bine conectată este esențială pentru securitatea energetică, stabilitatea pieței și tranziția verde, a transmis Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene, care are loc vineri la Luxemburg. 'Mesajul pe care l-am transmis astăzi în cadrul Consiliului Miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană este că avem nevoie de o mai bună integrare a rețelelor energetice și de interconectări, așa cum România a susținut constant. Considerăm că o infrastructură energetică mai bine conectată este esențială pentru securitatea energetică, stabilitatea pieței și tranziția verde. De asemenea, România sprijină obiectivele din domeniul electrificării, precum și țintele de decarbonizare asumate la nivel european', a spus Bușoi, într-o postare pe Facebook. El a precizat că, la începutul sesiunii, a adresat mulțumiri Președinției Consiliului, Comisiei Europene și tuturor delegațiilor pentru munca intensă și coordonată din cadrul negocierilor privind regulamentul și pachetul extins dedicat rețelelor energetice, esențiale pentru întărirea infrastructurii energetice a Uniunii. 'Obiectivul nostru comun trebuie să fie accelerarea dezvoltării infrastructurii energetice transfrontaliere, eliminarea blocajelor existente și aprofundarea integrării pieței europene de energie. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura prețuri mai accesibile și mai stabile pentru cetățeni și industrie', a mai spus secretarul de stat. Acesta a adăugat că România susține, de asemenea, abordarea generală privind Directiva referitoare la autorizare. 'Pentru noi, simplificarea și accelerarea procedurilor de autorizare sunt esențiale pentru a permite realizarea investițiilor necesare tranziției energetice. Dezvoltarea de noi rețele, proiecte de energie regenerabilă, capacități de stocare și infrastructură de încărcare nu reprezintă doar o prioritate climatică, ci și una de competitivitate și securitate energetică', a subliniat Bușoi. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
CFR Călători: Temperaturile extreme pot afecta desfășurarea circulației feroviare; sunt posibile întârzieri ale trenurilor
Temperaturile extreme anunțate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru următoarele zile pot afecta desfășurarea circulației feroviare, fiind posibilă înregistrarea unor întârzieri ale trenurilor, după ce administratorul infrastructurii feroviare - CFR SA - va aplica restricții de viteză, informează vineri CFR Călători. 'în contextul avertizărilor meteorologice de caniculă și disconfort termic accentuat emise astăzi, 26 iunie 2026, de Administrația Națională de Meteorologie, CFR Călători informează publicul că temperaturile extreme pot afecta desfășurarea circulației feroviare, fiind posibilă înregistrarea unor întârzieri ale trenurilor. Restricțiile de viteză impuse pe rețeaua feroviară în perioadele cu temperaturi ridicate sunt stabilite de CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, în scopul protejării infrastructurii și al desfășurării traficului în condiții de siguranță. Aplicarea acestor măsuri poate conduce la prelungirea duratei de parcurs a trenurilor de călători', se arată într-un comunicat al companiei. CFR Călători precizează că folosește întregul parc de material rulant echipat constructiv cu instalații de climatizare și dă asigurări că depune toate eforturile pentru menținerea acestora în stare optimă de funcționare. Potrivit sursei citate, înainte de plecarea fiecărui tren, vehiculele sunt supuse verificărilor tehnice și funcționale, iar pentru perioada cu temperaturi extreme au fost dispuse măsuri suplimentare de mentenanță, precum: înlocuirea filtrelor de aer; curățarea componentelor instalațiilor de climatizare cu jet de apă și aer sub presiune; verificarea presiunii agentului frigorific; însoțirea anumitor trenuri de către electricieni de vagoane, pe rutele și în intervalele orare cu temperaturi foarte ridicate; intervenții operative în stațiile unde există personal tehnic specializat. 'La temperaturi exterioare care depășesc 35 grade la umbră - echivalentul unor valori de aproximativ 50 - 80 grade C în zonele expuse direct radiației solare, în proximitatea trenurilor - instalațiile de climatizare pot funcționa cu eficiență redusă sau pot trece automat în regim de ventilație pentru protejarea echipamentelor împotriva avariilor. Aceste situații sunt generate de condiții meteorologice extreme care pot depăși limitele constructive de funcționare ale instalațiilor', explică reprezentanții transportatorului feroviar de călători. Pentru desfășurarea călătoriei în condiții cât mai bune, CFR Călători recomandă pasagerilor: să se hidrateze corespunzător și să aibă permanent la îndemână apă; să dețină medicația necesară, în cazul unor afecțiuni medicale; să anunțe imediat personalul de tren dacă se simt rău sau observă un alt pasager care are nevoie de asistență. în sezonul estival, CFR Călători utilizează întregul parc de material rulant disponibil din punct de vedere tehnic, cu prioritate pe rutele cu trafic intens. Pentru evitarea aglomerației și alegerea celor mai convenabile variante de călătorie, reprezentanții companiei recomandă, de asemenea: planificarea din timp a deplasărilor; utilizarea tuturor trenurilor disponibile în graficul de circulație; achiziționarea biletelor cu anticipație, acestea putând fi cumpărate cu până la 30 de zile înainte de efectuarea călătoriei. Biletele pot fi achiziționate prin următoarele canale: online, pe site-ul www.cfrcalatori.ro; prin aplicația mobilă 'CFR Călători bilete online', disponibilă în Google Play, App Store și Huawei AppGallery; de la automatele de vânzare din principalele gări; de la casele de bilete și agențiile de voiaj CFR Călători. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Executivul a dat undă verde la exproprieri pentru construirea Drumului Expres Focșani - Brăila
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru exproprierea suprafețelor de teren necesare realizării obiectivului de investiții 'Drum Expres Focșani - Brăila', județele Vrancea și Brăila, a fost aprobat vineri, în ședința Executivului, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 36 milioane lei, de conform raportului de evaluare, a anunțat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Potrivit unui comunicat al CNIR, actul normativ prevede exproprierea a 3.632 de imobile aflate în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, în domeniul public al statului în administrarea instituțiilor publice și respectiv în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu o suprafață totală de peste 9,8 milioane metri pătrați, situate pe teritoriul administrativ al localităților: Slobozia Ciorăști, Milcovul, Gologanu, Vulturu, Măicănești - județul Vrancea, respectiv Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni și Cazașu - județul Brăila. Din totalul imobilelor, vor fi expropriate 3.297 de imobile proprietate privată (8,5 milioane metri pătrați) pentru care s-au estimat despăgubiri în cuantum de 36 milioane de lei. Realizarea acestui obiectiv de investiții are în vedere asigurarea infrastructurii pe baza cererii de transport în creștere, asigurând un grad ridicat de siguranță a traficului rutier cu următoarele rezultate și efecte pozitive așteptate: reducerea numărului de accidente; reducerea timpului de călătorie; reducerea emisiilor poluante; reducerea costurilor de operare; îmbunătățirea condițiilor de siguranța și confort a participanților la trafic și creșterea vitezei medii de circulație rutieră și realizarea unor economii de timp în trafic prin reducerea blocajelor. Drumul Expres Focșani-Brăila, acum în etapa de proiectare, este cel mai lung tronson de drum de mare viteză care va fi construit în cadrul unui singur contract și va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploiești - Pașcani (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila - Galați, Tulcea și Constanța. Pe traseul din județele Vrancea și Brăila sunt prevăzute 57 de structuri (poduri/viaducte), șase noduri rutiere (nodul Focșani - intersecție A7, Milcovul, Măicănești, Corbu, Siliștea și nodul rutier Brăila - intersecție Drum Expres Buzău - Brăila) și două parcări de scurtă durată și un spațiu de servicii prevăzut cu zonă rezervată pentru benzinărie și spațiu pentru comerț/alimentație publică. Constructorul obiectivului de investiții este Asocierea SA&PE Construct (lider) - Tehnostrade - Spedition UMB - Arcada Company. Valoarea contractului este de 4,29 miliarde lei, cu finanțare prin Programul Transport 2021-2027. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat pentru Banca de Investiții și Dezvoltare a României
Comisia Europeană a aprobat vineri, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, măsurile notificate de România în favoarea băncii sale naționale de investiții și dezvoltare - Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. în luna ianuarie 2023, Comisia a aprobat o măsură notificată de România privind înființarea BID cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Măsurile aprobate vineri constau dintr-o majorare de capital în valoare de 1 miliard euro, finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), precum și dintr-o prelungire cu trei ani a garanției de stat care sprijină operațiunile BID. Comisia a aprobat, de asemenea, o extindere a mandatului băncii dincolo de activitățile autorizate în 2023. România a notificat Comisiei planurile sale vizând consolidarea capacității BID de a sprijini investițiile și dezvoltarea economică prin majorarea bazei sale de capital cu un miliard euro și prin prelungirea garanției de stat existente, care ar fi expirat în 2028, până la 31 decembrie 2032. Majorarea de capital va include o contribuție de 100 de milioane euro finanțată printr-un împrumut MRR. Prelungirea garanției de stat va continua să sprijine capacitatea BID de a mobiliza finanțare pentru proiectele și beneficiarii care se confruntă cu dificultăți în accesarea unei finanțări suficiente de pe piață, cum ar fi IMM-urile inovatoare și start-upurile care pot oferi doar garanții limitate, precum și pentru proiectele de infrastructură publică în domenii precum sănătatea, educația, utilitățile publice și energia din surse regenerabile, care necesită finanțare pe termen lung, a precizat Executivul comunitar. România a notificat, de asemenea, o extindere a mandatului BID. în concordanță cu rolul băncilor naționale de promovare, BID oferă împrumuturi, garanții și finanțare prin capitaluri proprii pentru o serie de sectoare, inclusiv energia din surse regenerabile, banda largă, infrastructura locală, porturile și aeroporturile, cu un accent special pe întreprinderile mici și mijlocii și pe start-upurile inovatoare. Mandatul mai amplu îi va permite BID să își extindă activitățile pentru a sprijini întreprinderile în curs de extindere și proiectele din sectoare strategice precum apărarea, producția de înaltă tehnologie, industriile cu grad ridicat de cunoștințe de înaltă tehnologie și securitatea cibernetică, a apreciat Executivul comunitar. Comisia a evaluat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții. Comisia a constat că măsurile facilitează dezvoltarea activităților economice într-o serie de sectoare care continuă să se confrunte cu deficite de finanțare și cu dificultăți în obținerea unei finanțări suficiente de pe piață. Prin împrumuturi, garanții și finanțare prin capitaluri proprii, BID sprijină investițiile în domenii precum energia din surse regenerabile, banda largă, infrastructura locală, porturile și aeroporturile, iar extinderea mandatului său îi va permite să răspundă nevoilor de finanțare în alte sectoare strategice, cum ar fi apărarea, producția de înaltă tehnologie, industriile cu grad ridicat de cunoștințe de înaltă tehnologie și securitatea cibernetică. De asemenea, măsurile sunt necesare și adecvate în vederea îmbunătățirii accesului la finanțare pentru întreprinderile care se confruntă cu dificultăți în obținerea unei finanțări adecvate de la investitori privați. Resursele de capital suplimentare, extinderea garanției de stat și mandatul mai amplu îi vor permite BID să abordeze în continuare disfuncționalitățile identificate ale pieței și să sprijine proiecte și întreprinderi viabile din punct de vedere economic care altfel s-ar confrunta cu constrângeri în materie de finanțare. în plus, măsurile sunt proporționale, deoarece intervențiile BID rămân limitate la domeniile în care au fost identificate disfuncționalități ale pieței, iar finanțarea acordată nu va depăși ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de politică preconizate. în special, activitățile BID în calitate de operator economic privat în economia de piață sunt limitate la sectoarele și segmentele de piață în care cadrul aplicabil privind ajutoarele de stat recunoaște existența unor disfuncționalități ale pieței, justificând astfel intervenția BID în rolul de bancă națională de promovare. Comisia a constat că măsurile conțin suficiente garanții pentru a evita efectele negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale din UE. în special, activitățile de finanțare ale BID vor face obiectul unor mecanisme menite să prevină excluderea investitorilor privați în cazul în care este disponibilă finanțare de pe piață. în plus, activitățile băncii sunt în continuare supuse cerințelor de monitorizare și raportare, iar garanțiile care reglementează operațiunile sale sunt aliniate la practica decizională recentă a Comisiei privind băncile și instituțiile naționale de promovare. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsurile notificate de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Conform articolului 107 alineatul (1) din TFUE, o măsură constituie ajutor de stat dacă sunt îndeplinite următoarele patru condiții cumulative: măsura trebuie să fie acordată de statele membre din resurse de stat, trebuie să confere un avantaj economic selectiv anumitor întreprinderi, avantajul trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și trebuie să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre ale UE. Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine băncile naționale de promovare atunci când, din cauza disfuncționalităților pieței, operatorii privați nu oferă suficientă finanțare sau piețele private nu ar oferi finanțare în condiții comparabile. BID a fost înființată în 2022 în completarea băncilor comerciale, pentru a promova dezvoltarea economică și pentru a ajuta întreprinderile care au dificultăți să obțină finanțare. Toate investițiile și reformele care implică ajutoare de stat incluse în planurile naționale de reziliență și redresare prezentate în contextul MRR trebuie notificate Comisiei spre aprobare prealabilă, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre normele de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat. Comisia evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutor de stat cuprinse în planurile naționale de redresare prezentate în contextul MRR și continuă să ofere orientări și sprijin statelor membre pe parcursul implementării și finalizării planurilor lor de redresare și reziliență. în același timp, Comisia se asigură, în decizia sa, că sunt respectate normele aplicabile privind ajutoarele de stat, pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică și pentru a se asigura că fondurile MRR sunt utilizate în așa fel încât să reducă la minimum denaturarea concurenței și să nu se excludă investițiile private.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
ASF: Valoarea totală a activelor Pilonului II a fost de 212,55 miliarde lei la 31 martie 2026, în creștere cu aproximativ 33%
Valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost de 212,55 miliarde lei la 31 martie 2026, în creștere cu aproximativ 33% comparativ cu aceeași dată a anului 2025, arată Raportul privind evoluția sistemului de pensii private în trimestrul I 2026, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit sursei citate, numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la data menționată a fost de 8,51 milioane persoane, în creștere față de 8,46 milioane persoane la finalul anului anterior. La finalul lunii martie, erau înscrise în Registrul Electronic al ASF șapte fonduri de pensii administrate privat. Acestea sunt administrate de șapte administratori de fonduri de pensii private, activele lor fiind încredințate spre păstrare unui număr de trei bănci din România cu rol de depozitari. La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților cu contribuții virate în luna martie 2026 a fost de circa 419 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2025 valoarea acesteia a fost de 408 lei/participant. Pe parcursul trimestrului I, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 5,77 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 11% față de aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit raportului, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat au reprezentat 63,9%, în scădere față de nivelul de 65% înregistrat la 31 decembrie 2025. Totodată, investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II, în topul clasamentului fiind Banca Transilvania SA, OMV Petrom SA, Romgaz SA, Hidroelectrica SA și BRD - Groupe Societe Generale SA. De asemenea, ponderi importante erau investite și în obligațiuni corporative (3,75%), fonduri de investiții (3,15%) și conturi curente și depozite bancare (1,13%). Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 8,54% în martie 2026, în scădere față de finalul anului 2025 (8,66%). La finalul lunii martie, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 25.215 lei, înregistrând o creștere de 31% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Pe parcursul primului trimestru al anului au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 875 milioane lei pentru 21.468 participanți și beneficiari. în perioada menționată, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 212,55 miliarde lei, iar valoarea activelor nete a atins nivelul de 212,49 miliarde lei. Conform ASF, piața fondurilor de pensii administrate privat înregistrează un grad ridicat de concentrare, primele trei fonduri totalizând 68% din activele totale. Primele trei fonduri de pensii administrate privat în funcție de numărul de participanți, FPAP NN (25%), FPAP AZT Viitorul Tău (20%) și FPAP Metropolitan Life (14%), cumulează 59% din numărul total de persoane înregistrate în sistem. în ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, la finalul lunii martie, ponderea participanților cu vârsta de până în 35 ani a fost de 32% din totalul participanților, iar ponderea celor cu vârstă de peste 35 ani a fost de 68%. Distribuția participanților pe gen rămâne constantă, ponderea participanților de genul feminin în numărul total de participanți fiind de 48%, iar ponderea persoanelor de gen masculin de 52%. De la începutul anului până în luna martie 2026, au fost virate contribuții brute către fondurile de pensii administrate privat în cuantum de 5,77 miliarde lei, cu 11% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. în luna martie au fost virate contribuții brute în cuantum de aproximativ 1,81 miliarde lei, în scădere cu 3,5% comparativ cu luna decembrie 2025 (1,88 miliarde lei). Contribuția medie per participant a fost de circa 419 lei în luna martie 2026, cu 2,8% mai mult comparativ cu cea înregistrată la finalul anului precedent. Contribuția lunară medie variază în funcție de județ, cele mai mari valori fiind înregistrate în București (569 lei/participant), Cluj (540 lei/participant), Ilfov (506 lei/participant) și Timiș (495 lei/participant). Cele mai mici contribuții lunare medii se înregistrează în Harghita (350 lei/participant), Maramureș (349 lei/participant) și Vrancea (344 lei/participant), se mai arată în raport. în ceea ce privește contribuțiile lunare totale, se păstrează diferența accentuată între regiuni, București înregistrând cele mai mari valori (408 milioane lei), urmat de Cluj (78 milioane lei) și Timiș (60 milioane lei). La polul opus se află Ialomița, Giurgiu și Mehedinți înregistrând cele mai scăzute valori (între 5,8 și 4,4 milioane lei). Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 70% din active fiind deținute de doar 25% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 3,72 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de un leu. Totodată, 20% dintre participanți dețin active sub valoarea de 1.834 lei. Pe parcursul trimestrului I din 2026 au fost efectuate plăți ale activului personal net în valoare de circa 875 milioane lei către 21.468 participanți sau beneficiari. Din valoarea totală a plăților efectuate, un procent de 83% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 7,6% ca urmare a decesului participantului și 9,4% ca urmare a invalidității. Ca și modalitate de plată a activului personal net, pentru 56% dintre participanți/beneficiari au fost efectuate plăți unice, în timp ce procentul celor eșalonate a fost de 44%. 'Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, au fost efectuate plăți unice în valoare de 390 milioane lei și plăți eșalonate în valoare de circa 337 milioane lei. Au fost înregistrate plăți unice în cuantum de 47 milioane lei și plăți eșalonate în cuantum de 19 milioane lei către beneficiarii activului personal net ca urmare a decesului participantului. Pentru invaliditate, cuantumul activului net personal plătit a fost de aproximativ 54 milioane lei aferent plăților unice și 28 milioane lei prin plăți eșalonate', arată raportul ASF. Cele mai mari ponderi în totalul plăților activului personal net în trimestrul I au fost înregistrate de FPAP NN (35%), FPAP AZT Viitorul Tău (25%) și FPAP Metropolitan Life (15%), fiind și fondurile cu cel mai mare număr de participanți. Plata ca urmare a deschiderii dreptului la pensie reprezintă ponderea cea mai mare în numărul plăților fondurilor de pensii administrate privat (68%). Conform datelor ASF, toate fondurile de pensii administrate privat au investit majoritar în obligațiuni suverane, în procente de peste 56% din activele totale. Dintre cele șapte fonduri de pensii administrate privat, FPAP BRD a investit cel mai mare procent din active în titluri de stat, aproximativ 68,77%, urmat de FPAP NN (66,28%). Alte instrumente financiare precum acțiunile sau obligațiunile corporative se regăsesc în portofoliile investiționale ale fondurilor de pensii în procente relevante. La data de 31 martie, investițiile denominate în lei ale fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat un procent de aproximativ 87%, iar dintre plasamentele în valută, ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (12%) și dolar american (0,55%). Patru fonduri de pensii administrate privat aveau în portofolii instrumente de acoperire a riscului valutar la finalul lunii martie 2026. Valoarea plasamentelor în titluri de stat ale fondurilor de pensii administrate privat la finalul trimestrului I a fost de 135,8 miliarde de lei. Dintre acestea, titlurile de stat denominate în lei înregistrează un procent ridicat (87,9%), urmate de cele denominate în euro 11,5% și în dolar american 0,6%. în cazul emisiunilor în lei, cele mai mari valori au fost înregistrate de titlurile de stat cu maturitatea în 2031 - 2034. O mare parte din emisiunile în euro ajung la scadență în 2033 și 2039. Toate titlurile de stat din portofoliile fondurilor de pensii din Pilonul II sunt emise exclusiv de statul român. Investițiile în obligațiuni corporative au fost în cuantum de 7,97 miliarde lei, având o pondere de 3,75% în totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat. Investițiile în obligațiuni municipale au reprezentat de 0,25% din portofolii, în timp ce obligațiunile emise de organisme străine neguvernamentale s-au situat la un procent de 0,11%, potrivit raportului. Majoritatea emitenților obligațiunilor corporative sunt din România (68,4%), fiind urmați de emitenți din țări precum SUA (14,2%), Spania (9,1%), și Franța (3,8%). Fondurile de pensii administrate privat au investit în obligațiuni corporative românești emise de Banca Comercială Română în procent de aproximativ 28,1% din totalul obligațiunilor corporative, Raiffeisen Bank SA în procent de 16,7%, Romgaz (8,1%), UniCredit Bank SA în procent de 7,03%, CEC Bank în procent de 3,5%, Banca Transilvania în procent de 3,3% și Electrica SA (1,7%). Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în depozite bancare și conturi curente, la 31 martie 2026, se situau în jurul valorii de 2,39 miliarde lei, reprezentând 1,13% din activele totale. Principalele instituții la care fondurile de pensii administrate privat dețin depozite bancare sau conturi curente sunt: BRD - Groupe Societe Generale SA, Raiffeisen Bank SA, Citibank Romania, Banca Comercială Română și ING Bank Romania. Fondurile de pensii administrate privat investesc în emitenți care respectă guvernanța corporativă și sunt transparenți. La 31 martie, sistemul pensiilor administrate privat din România a investit în acțiuni 58,7 miliarde de lei, respectiv un procent de aproximativ 27,62% din activele totale. Cea mai mare parte a emitenților de acțiuni e reprezentată de companii din România (96,1%), restul fiind emitenți din alte state (3,9%), relevă sursa citată. Principalii emitenți de acțiuni erau companiile aflate în topul celor mai tranzacționate companii pe segmentul principal la BVB. în ceea ce privește emitenții străini, majoritatea sunt din Germania, Cipru, Olanda, Italia, Franța și Regatul Unit. 'Pe parcursul istoriei sale, sistemul de pensii private din România a depășit cu bine atât crizele financiare anterioare, cât și alte episoade de volatilitate și de scăderi pe piețele financiare, acesta revenind pe o traiectorie pozitivă la scurt timp. Chiar și în acest context, performanțele anterioare nu pot constitui garanții privind rezultatele viitoare, cu atât mai mult cu cât evoluțiile curente determină multe provocări, având în vedere incertitudinile și dinamica geopolitică pe plan global', se menționează în raportul ASF. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Fondurile de pensii private aveau active totale de 220,41 miliarde lei, la finalul lunii martie 2026
Fondurile de pensii private (Pilon II și Pilon III) au acumulat, până la finalul lunii martie 2026, active totale în valoare de 220,41 miliarde lei, cu 33% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și cu 5,4% în plus față de 31 decembrie 2025, potrivit unui raport privind evoluția sistemului de pensii private în trimestrul I 2026, publicat vineri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Activele totale ale sistemului de pensii private reprezentau 11,5% ca pondere în PIB, la finalul lunii martie 2026. în aceea ce privește activele nete ale fondurilor de pensii private, acestea totalizau la finele lunii martie 220,34 miliarde lei. 'La 31 martie 2026, politica investițională din cadrul portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private continuă să fie concentrată pe piața locală de capital. Ponderea investițiilor în instrumente cu venit fix reprezenta aproximativ 68% din totalul portofoliului investițional al fondurilor de pensii private, în timp ce un procent de 28% a fost investit în acțiuni', se arată în raport. Activele fondurilor din Pilonul II reprezintă 96,4% din totalul activelor sistemului de pensii private din România, în timp ce dimensiunea Pilonului III rămâne una redusă. Conform principalilor indicatori folosiți de Consiliul Concurenței, gradul de concentrare pe piața pensiilor private se menține ridicat la finalul lunii martie 2026, situație explicabilă din motive legate de structura pieței, a numărului redus de fonduri de pensii private și de mecanismul de înregistrare automată pe Pilonul II, prin care majoritatea participanților nou intrați sunt distribuiți în cote egale tuturor administratorilor de fonduri de pensii administrate privat. Potrivit raportului ASF, activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii private este realizată de trei bănci și se menține la un nivel ridicat de concentrare, BRD - Groupe Societe Generale deținând o cotă de piață de 81,7%, Raiffeisen Bank - 13,6%, iar Banca Comercială Română - 4,6%. în luna martie 2026, volatilitatea activelor unitare nete ale fondurilor de pensii private a înregistrat un scurt episod de creștere, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor cu privire la creșterea prețului energiei, încurajând temerile referitoare la menținerea unui nivel ridicat al inflației. Conform datelor ASF, sistemul de pensii private din România avea 9,56 de milioane de participanți la 31 martie 2026, 10 administratori, 17 fonduri de pensii private, trei depozitari și șapte auditori. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
CFR SA anunță posibile restricții de viteză pe calea ferată, din cauza temperaturilor ridicate anunțate în perioada 26 - 29 iunie
CFR SA anunță că, în zilele următoare, ar putea dispune limitări temporare de viteză, precum și măsuri de protecție la nivelul instalațiilor de electrificare, semnalizare și telecomunicații, în contextul avertizărilor de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) Potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES, CFR SA informează că, în perioada 26 - 29 iunie 2026, în contextul avertizărilor meteorologice emise de ANM, sunt aplicate măsuri preventive pentru menținerea siguranței circulației feroviare pe rețeaua feroviară. 'în funcție de valorile temperaturilor înregistrate la nivelul infrastructurii feroviare și de situația constatată în teren, CFR SA poate dispune introducerea limitărilor temporare de viteză pe anumite secții de circulație. Aceste măsuri au caracter preventiv și sunt aplicate de personalul de specialitate al companiei, în conformitate cu reglementările feroviare, pentru protejarea infrastructurii și desfășurarea circulației în condiții de siguranță', se arată în comunicat. în perioada menționată, personalul de specialitate al sucursalelor regionale de cale ferată monitorizează permanent zonele expuse temperaturilor ridicate și efectuează verificări operative la linie și terasamente; aparate de cale; poduri și podețe; instalații de electrificare și instalații de semnalizare și telecomunicații. 'în funcție de evoluția situației din teren, pot fi dispuse limitări temporare de viteză, precum și măsuri de protecție la nivelul instalațiilor de electrificare, semnalizare și telecomunicații. Aplicarea acestor măsuri poate conduce la creșterea timpilor de parcurs pentru unele trenuri de călători și de marfă', conform comunicatului. Conducerea companiei precizează că măsurile dispuse în această perioadă urmăresc prevenirea efectelor temperaturilor ridicate asupra infrastructurii feroviare și asigurarea continuității traficului în condiții de siguranță. 'Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA va continua monitorizarea rețelei feroviare publice și va aplica, prin personalul propriu de specialitate, toate măsurile necesare pentru siguranța circulației, protejarea infrastructurii și informarea operativă a operatorilor de transport feroviar', se mai arată în document. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o avertizare Cod roșu de caniculă, valabilă duminică și luni, în 16 județe, precum și Coduri portocalii și galbene ce vizează peste trei sferturi din țară. Potrivit meteorologilor, în intervalul 28 iunie, ora 10:00 - 29 iunie, ora 10:00, va fi Cod roșu de vreme deosebit de caldă în Crișana, Maramureș, Transilvania și în nordul Moldovei, unde se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie. De asemenea, disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 35 și 38 de grade, mai ridicate în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei, spre 39 - 40 de grade. Noaptea va fi tropicală, cu minime ce se vor situa în general între 17 și 25 de grade. De asemenea, valul de căldură se va extinde și se va intensifica în întreaga țară, pe parcursul următoarelor cinci zile și va persista inclusiv în primele zile din luna iulie, conform unei informări publicată, vineri, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Prognoza de specialitate arată că, în intervalul 26 iunie, ora 10:00 - 30 iunie, ora 21:00, canicula se va intensifica în vestul, nord-vestul și în centrul țării, iar de duminică (28 iunie) și în restul zonelor. Astfel, va fi caniculă vineri (26 iunie), îndeosebi în vest și nord-vest, sâmbătă (27 iunie) și în centru și local în sud, iar de duminică (28 iunie) în toată țara. Disconfortul termic va continua să se accentueze, iar indicele temperatură umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități în zonele de câmpie, apoi și în cele de deal. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Pistol: Circulația pe A0 Nord, lotul 1 Joița-Corbeanca, ar putea fi deschisă până la finalul anului, dacă se menține ritmul de lucru
Stadiul fizic al lucrărilor pe A0 Nord, lotul 1 Joița - Corbeanca, se apropie de 63%, iar circulația s-ar putea deschide până la sfârșitul anului, dacă ritmul de lucru se menține, a anunțat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'A0 Nord, lotul 1 (Joița-Corbeanca): stadiul fizic al lucrărilor se apropie de 63%! Asocierea de constructori români și italieni (Retter-Pizzarotti) este mobilizată pe cei 17,5 km ai acestui lot, cu 650 de muncitori și 330 de utilaje. Se lucrează la: așternere asfalt (strat de uzură), montare parapet metalic și panouri fonoabsorbante, fundații spații de parcare (km 14+500), relocări conducte de gaz metan, terasamente, consolidări, montare elemente ITS (Intelligent Transport System), dispozitive pentru evacuarea apelor pluviale', a notat Pistol. De asemenea, la nodul rutier cu DN1A se asfaltează bretelele, se execută șanțurile pentru evacuarea apelor pluviale, taluzări, se așterne balast stabilizat cu ciment (BSC) și se montează sisteme ITS. în plus, se montează grinzi și se betonează plăcile de suprabetonare la podul peste CF București-Ploiești (610 m) și la cel peste DN7 și CF București-Pitești (760 m). 'Acestea sunt cele mai complexe structuri din cele 10 poduri și pasaje construite pe traseul lotului 1 al A0 Nord', a precizat șeful CNAIR. Potrivit acestuia, menținerea ritmului actual de lucru ar face posibilă deschiderea circulației până la finalul acestui an, în avans față de termenul contractual (aprilie 2027). Valoarea contractului, finanțat prin Programul Transport (#PT) 2021-2027, este de 815,07 milioane lei (fără TVA). Traseul lotului 1 al A0 Nord se desfășoară între A1 și DN1, pe teritoriul județului Ilfov (pe raza localităților Dragomirești - Vale, Buftea, Mogoșoaia și Corbeanca) și pe teritoriul județului Giurgiu (pe raza localităților Joița și Săbăreni). Autostrada de Centură a Capitalei (A0) este esențială pentru dezvoltarea economică a României, dar și a regiunii București - Ilfov, care asigură anual aproximativ 25% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Titlurile Fidelis intră de vineri la tranzacționare pe BVB; tranșa pe doi ani în lei, cea mai accesată
Ministerul Finanțelor listează, vineri, la Bursa de Valori București (BVB), ediția din luna iunie a titlurilor de stat Fidelis, tranșa pe doi ani în lei fiind cea mai accesată cu peste 256 de milioane de lei investiți. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, subscrierile realizate în perioada 15 -22 iunie 2026, în valoare totală de peste 936 de milioane de lei, devin de acum disponibile pentru tranzacționare. Pe parcursul zilelor de ofertă, au fost plasate 11.017 ordine de subscriere, cu o valoare totală a investițiilor de 442,68 milioane lei și 95,38 milioane euro, echivalentul a 494,11 milioane lei. Tranșa specială în lei dedicată donatorilor de sânge a înregistrat o participare notabilă. Această emisiune pe doi ani a atras 75,48 milioane lei printr-un număr de 1.789 de ordine de subscriere. De asemenea, această ediție a adus o mobilizare excelentă și pe tranșa în euro dedicată donatorilor, cu scadență de zece ani euro, unde s-au subscris 16,33 milioane euro, echivalentul a 84,59 milioane lei, prin 1.711 ordine. Cea mai mare cerere din întreaga ediție s-a înregistrat pe scadența de doi ani în lei, care a fost cea mai accesată emisiune, înregistrând subscrieri de 256,89 milioane lei prin 2.235 de ordine. Celelalte scadențe în lei, de patru și zece ani, au atras 61,00 milioane lei, prin 674 ordine, respectiv 49,29 milioane lei, prin 819 ordine. în ceea ce privește emisiunile în euro, pe lângă tranșa donatorilor, scadența standard de zece ani în euro a atras 31,25 milioane euro, echivalentul a 161,88 milioane lei, prin 1.431 de ordine. Scadențele de trei și cinci ani în euro au atras 30,13 milioane euro, echivalentul a 156,09 milioane lei, respectiv 17,67 milioane euro, echivalentul a 91,54 milioane lei. De la lansarea Programului Fidelis, investițiile totale atrase de la populație au depășit pragul istoric de 69 de miliarde de lei, prin intermediul a peste 593.000 de subscrieri, confirmând succesul celui mai popular instrument de economisire de pe piața financiară românească. Programul Fidelis a înregistrat în primele șase luni ale anului 2026 investiții considerabile. Cumulând rezultatele celor șase ediții din acest an, valoarea totală a subscrierilor se ridică la peste 7,69 miliarde lei, fiind plasate în total 87.669 de ordine de subscriere. Totodată, solidaritatea donatorilor-investitori a rămas exemplară în 2026: aceștia au investit în total peste 633 milioane lei prin 14.876 ordine, salvând vieți și investind în viitorul lor. Titlurile de stat Fidelis sunt instrumente financiare cu risc zero, iar veniturile realizate din dobânzi și din eventualele câștiguri de capital la Bursa de Valori București sunt neimpozabile, precizează ministerul. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Firmele care angajează în perioada vacanței elevi sau studenți beneficiază de un stimulent financiar lunar
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) reamintește faptul că firmele care angajează în perioada vacanței elevi sau studenți pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă (valoarea ISR este de 660 lei). Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev și student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferența dintre stimulentul lunar acordat și salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii. Beneficiază de stimulentul financiar lunar astfel prevăzut angajatorii care încadrează în muncă elevi și studenți în baza: unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanței, încheiat în condițiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parțial; unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanței. în cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă. Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenție cu agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor/studenților. Nu beneficiază de stimulentul financiar: angajatorii care încadrează în muncă elevi și studenți anterior datei de începere a vacanței stabilite potrivit legii, pentru elevii și studenții respectivi; angajatorii care au beneficiat, pentru elevii și studenții respectivi, de stimulentul financiar prevăzut în lege pentru o perioadă de 60 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
România s-a clasat a treia la Competiția Europeană de Statistică, la categoria Juniori
Echipa Dataout de la Colegiul Național Onisifor Ghibu din Oradea, județul Bihor, a ocupat locul al treilea la Competiția Europeană de Statistică (CES) 2025-2026, la categoria Juniori, potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Formată din elevii Rareș Bogdan Hodăian, Eduard Hoti și Bogdan Ștefan Silaghi, echipa coordonată de profesoara Cătălina Mitrașcă a participat la faza europeană cu videoclipul intitulat 'Statistical portrait: what are the people of Romania like?'. Anterior, echipa orădeană a urcat pe podium și cu prilejul Olimpiadei Naționale de Statistică obținând nota 10. Primele două echipe clasate la categoria Juniori, respectiv Seniori în cadrul Olimpiadei Naționale de Statistică s-au calificat la etapa europeană a CES, respectiv: categoria Juniori - echipa Dataout de la Colegiul Național Onisifor Ghibu și echipa LTT de la Colegiul Național 'Alexandru Odobescu', județul Argeș, respectiv categoria Seniori - echipa Regression de la Colegiul Național Vasile Alecsandri, județul Iași, și echipa Mercury de la Colegiul Național Sfântul Sava București. Echipele LTT Argeș și Dataout Bihor s-au calificat printre primele 12 echipe finaliste la nivel european la categoria Juniori. Competiția Europeană de Statistică 2025-2026 a fost câștigată, la categoria Juniori, de Cipru, în timp ce Slovacia a ocupat poziția a doua. Locul 4 a revenit Sloveniei, în vreme ce Bulgaria a ocupat locul 5. La categoria Seniori, câștigătoare a fost Grecia, urmată, în ordine, de Slovacia, Cipru, Italia și o a doua echipă din Slovacia. Cele mai bune videoclipuri finaliste la ambele categorii vor fi promovate zilele următoare pe website-ul și pe conturile de socializare ale Eurostat. La Competiția Europeană de Statistică 2025-2026 au participat 28.832 de elevi alcătuind 9.096 de echipe, 2.293 de școli din 22 de țări ale Uniunii Europene. Din România, s-au aliniat la start, la ambele categorii, un număr total de 5.327 de elevi, care au format 1.919 echipe. Și la această ediție, România s-a numărat printre statele membre UE cu cel mai mare număr de participanți. Aflată la a doua ediție în România, Competiția Europeană de Statistică 2025-2026 s-a adresat elevilor din învățământul liceal și s-a desfășurat sub egida Institutului Național de Statistică și a Ministerului Educației și Cercetării, sub coordonarea Comisiei Europene (Eurostat - Oficiul de Statistică al Uniunii Europene), cu suportul mult apreciat al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică al Academiei de Studii Economice - București. Obiectivele principale ale competiției au fost stimularea curiozității și interesului tinerilor pentru statisticile oficiale, încurajarea profesorilor de a utiliza metode moderne de predare și, nu în ultimul rând, evidențierea importanței statisticii în viața de zi cu zi. Competiția Europeană de Statistică 2025-2026 s-a desfășurat în două faze, una națională (Olimpiada Națională de Statistică) și una europeană, la care au participat echipe de la cele două categorii de vârstă: Juniori (elevii de la clasele a IX-a și a X-a) și Seniori - (elevii de la clasele a XI-a și a XII-a). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
România, cele mai mici prețuri din UE pentru bunuri de consum și servicii după Bulgaria, în 2025 (INS)
Cel mai scăzut nivel al prețurilor, în anul 2025, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor-membre ale Uniunii Europene (UE), a fost înregistrat în Bulgaria - cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România, cu o pondere de 35% sub media europeană, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, anul trecut, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc o sută de euro la nivelul UE, iar la cele două extreme 140 de euro în Danemarca, respectiv 63 de euro în Bulgaria. La nivel general, Bulgaria a consemnat prețurile cele mai mici din UE pentru bunuri de consum și servicii, din componența consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 37% sub media UE. La acest capitol, România este pe poziția următoare, cu 35% sub media europeană. Pe de altă parte, în rândul statelor-membre, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36%), Luxemburg (32%), Suedia și Finlanda (cu câte 21%). Datele Eurostat, citate de INS, relevă faptul că România este cel mai ieftin stat-membru pentru grupa 'Alimente și băuturi nealcoolice' (80%), urmată de Slovacia (83%), Polonia și Cehia (90%), în timp ce la polul opus se află Luxemburg (122%), urmat de Danemarca (121%). Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (70%), 'îmbrăcăminte și încălțăminte' (78%) și 'Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (41%), urmată de Slovacia (85%) și Spania, Italia și Cipru (86%) - pentru grupa 'Băuturi alcoolice și tutun', respectiv de Croația pentru grupa 'Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (48%). în schimb, în 2025, Danemarca avea cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa 'îmbrăcăminte și încălțăminte' (132%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (203%) și 'Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (190%). Referitor la categoria 'Recreere, sport și cultură', România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE (63% sub medie), urmată de Bulgaria (66%), care rămâne și cel mai ieftin stat-membru pentru grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' (78%), 'Transport' (70%) și 'Restaurante și servicii de cazare' (56%). Tot Danemarca este cea mai scumpă țară din UE și la grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' și 'Transport' (127%), 'Recreere, sport și cultură' (141%) precum și la restaurante și serviciile de cazare (142%). Conform datelor oficiale, România, alături de Croația, înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media UE, urmate de Ungaria - cu 76% față de media europeană. în acest sens, cea mai mică valoare a PIB/locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel s-a consemnat în Luxemburg, cu 139% peste media UE. 'Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă',precizează INS. Informațiile comunicate de INS au la bază calculele efectuate de Eurostat în luna iunie 2026, utilizând atât datele privind prețurile de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe cele privind componentele de cheltuieli ale PIB, dar și alte date de bază transmise în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1445/2007. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a scăzut în aprilie cu 8,1%, raportat la martie
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a scăzut în aprilie, față de luna martie, atât ca serie brută, cu 8,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,8%, în special pe fondul reducerii afacerilor din activitățile de transporturi, informează vineri Institutul Național de Statistică (INS). Față de luna aprilie 2025, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în luna aprilie 2026, a scăzut, atât ca serie brută, cu 3,4%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 3,5%. De asemenea, în primele patru luni ale anului în curs, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, a scăzut, față de perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2025, atât ca serie brută, cu 3,0%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 3,9%. Conform datelor INS, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în aprilie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 8,1%, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri din activitățile de transporturi (-11,1%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-8,5%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-7,3%) și din activitățile de comunicații (-1,6%). Activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe au crescut cu 2,0%. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în aprilie 2026, comparativ cu luna similară din 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 3,4%, ca urmare a reducerii cifrei de afaceri din activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (-7,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-3,9%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-3,8%) și din activitățile de transporturi (-3,1%). Activitățile de comunicații au crescut cu 2,0%. în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026, comparativ cu primele patru luni din 2025, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a coborât pe ansamblu, cu 3,0%, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-4,6%), activitățile de transporturi (-4,1%) și la alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-2,6%). Creșteri au înregistrat: activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (+2,3%) și activitățile de comunicații (+1,5%). AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
INS: Afacerile din comerț s-au majorat cu 1,8% în primele patru luni
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere de 1,8% pe serie brută în primele patru luni din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, şi de 1,7% pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, s-au consemnat rezultatele pozitive în comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+11,9%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (+6,8%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+5,2%) și la activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (+4,3%). Scăderi au înregistrat: comerțul cu ridicata nespecializat (-11,7%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-4%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-3,5%) și comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-2,8%). în luna aprilie 2026, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), a scăzut față de luna martie a acestui an, atât ca serie brută cu 14,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,2%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-27,2%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-25,7%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-20,1%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-17,6%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-12,1%), comerțul cu ridicata nespecializat (-8,8%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-7,3%) și la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-6,3%). Față de luna aprilie 2025, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna aprilie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 0,5%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, a scăzut ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu ridicata nespecializat (-16,7%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-13,1%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-7,5%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-7,1%) și la comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-0,1%). Creșteri au înregistrat: comerțul cu ridicata specializat al altor produse (+16,0%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+4,3%) și comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (+1,6%). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Peste 60% din populația rezidentă a României era conectată la sistemele de canalizare, în 2025 (statistică)
O pondere de 61,1% din populația rezidentă a României era conectată, în 2025, la sistemele de canalizare, în timp ce la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare, procentajul se situa la 60,1%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, anul trecut, 11.639.167 de locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare, cu 61.119 de persoane mai mult decât în 2024. în ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare a fost de 11.447.695 de persoane, în creștere cu 88.070 de persoane, de la un an la altul. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectată la sistemele de canalizare în totalul populației rezidente s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (97,1%), urmată de regiunea Vest (73,1%) și Centru (72,6%). De asemenea, gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (41,1%), Sud-Muntenia (42,8%) și Sud-Vest Oltenia (51,3%). Din totalul populației conectată la sistemele de canalizare, 98,4% beneficiau, în anul 2025, și de servicii de epurare a apelor uzate. Datele INS evidențiază faptul că diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative. Astfel, în anul 2025, în mediul urban populația conectată la canalizare a fost de 9.751.800 de persoane (99,8% din populația rezidentă urbană a României), iar în mediul rural, de 1.887.367 de persoane care au beneficiat de servicii de canalizare (20,4% din populația rezidentă rurală). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Loteria Română: Aproape 525.000 de lei câștigați la Noroc la tragerea de joi
La tragerea Noroc de joi s-a câștigat premiul de la categoria N+3 în valoare de 524.456,80 lei, biletul norocos fiind jucat online pe joaca.loto.ro, informează, vineri, Loteria Română. De asemenea, la tragerea Loto 5/40, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 98.931,50 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Moldovița, jud. Suceava. La tragerile loto de joi, Loteria Română a acordat 20.620 de câștiguri în valoare totală de peste 2,3 milioane de lei. Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 35,59 milioane de lei (peste 6,80 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de peste 6,93 milioane de lei (peste 1,32 milioane de euro). La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 831.900 de lei (peste 159.000 de euro). La categoria a II-a este un report în valoare de peste 171.400 de lei (peste 32.700 de euro) și la categoria a III-a reportul este în valoare de peste 80.900 de lei (peste 15.400 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report de peste 335.300 de lei (peste 64.100 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 66.900 de lei (peste 12.700 de euro). La Super Noroc este în joc un report cumulat de peste 290.300 de lei (peste 55.400 de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)