Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
UPDATE Codirlașu: Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România este la valori minime
Indicatorul de încredere Macroeconomică al Asociației CFA România se află la valori minime, situații de scădere fiind înregistrate în 2012, 2018 și în 2020, a declarat luni, pentru AGERPRES, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situație incertă în economie și în acești ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o ușoară recesiune. Deci cumva a anticipat această creștere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică precum și recesiunea actuală. A mai fost la un nivel foarte redus în 2012, atunci când am avut o criză politică. A mai fost în 2018, pe final de an, când s-a încercat naționalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, au mai fost situații de valori reduse în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. Cel mai jos nivel a fost la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020', a precizat Adrian Codirlașu. El a menționat că în ultima prognoză PIB-ul pare că intră într-un teritoriu negativ și anul acesta s-ar putea să existe o ușoară recesiune. 'De asemenea, s-au ajustat anticipările privind evoluția cursului de schimb. Am avut episod de depreciere, aceste informații au fost incluse în anticipațiile membrilor noștri și avem un curs anticipat pe următoarele 12 luni undeva la 5,35 lei/euro. De asemenea, este anticipată o inflație care rămâne la un nivel ridicat. Pe un orizont de 12 luni, de exemplu, inflația anticipată rămâne la peste 7%', a menționat acesta. Președintele CFA România a explicat, în context, că inflația va rămâne ridicată atâta timp cât deficitele bugetare vor fi ridicate. 'Este o problemă structurală la noi. Inflația este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar. Pentru PIB anticipația mea este că vom avea o scădere, o recesiune, mă rog, spun lucrul acesta de anul trecut. Am putea consemna undeva între 0,5% și 1% scădere economică în acest an. Asta arată cifrele acum. Suntem în situație de stagflație, adică inflația e mare, economia scade. E cea mai rea combinație pentru că politicile standard nu funcționează. Singurul lucru care ar funcționa este reducerea în continuare a deficitului bugetar, însă prin reducerea cheltuielilor, pentru că dacă creștem veniturile înseamnă că generăm inflație și mai mare, majorăm taxele, ceea ce va pune presiune și mai mare pe economie', a mai afirmat Adrian Codirlașu. Indicatorul de încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, la valoarea de 30,5 puncte, potrivit unui comunicat al organizației. Indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 9,3, până la valoarea de 23,4 puncte, iar cel al anticipațiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând valoarea de 34 de puncte. 'Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, încrederea în economie a scăzut semnificativ. în același timp, în contextul episodului de depreciere a leului, și anticipațiile de evoluție viitoare a cursului de schimb s-au ajustat. De asemenea, consistent cu evoluția încrederii în economie, și anticipațiile pentru creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative, deja indicând un risc ridicat de recesiune', a explicat Codirlașu, în comunicat. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iunie 2027) a crescut ușor față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior, ajungând la 7,53%, iar 80% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia, în timp ce 20% anticipează majorarea ei. în ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, aproximativ 71% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 29% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,2857 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este de 5,3521 lei pentru un euro. Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 53% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni iar 47% o scădere. De asemenea 67% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 20% că sunt corect evaluate. Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 au scăzut față de exercițiul anterior cu 0,2 pp și s-a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 6,2% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 s-au redus substanțial și au ajuns la valoarea medie de -0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni. în contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 99 dolari/baril. Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 14 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Firmele nu vor mai depune raportări contabile semestriale pentru anul 2026
Ministerul Finanțelor elimină, pentru acest an, obligația operatorilor economici de a întocmi și depune raportări contabile semestriale la 30 iunie. Potrivit unui comunicat al instituției, decizia face parte dintr-o abordare orientată spre simplificare și reducere a sarcinilor administrative pentru mediul economic, fără a afecta obligațiile de raportare anuală prevăzute de lege. Măsura vizează operatorii economici aflați în aria de reglementare a Ministerului Finanțelor și reduce o obligație administrativă care, în ultimii ani, presupunea transmiterea unor raportări contabile suplimentare față de situațiile financiare anuale. 'Firmele au nevoie de reguli clare și de mai puține obligații administrative care consumă timp, fără să aducă valoare reală. Pentru anul 2026, eliminăm raportarea contabilă semestrială, fără să afectăm raportarea anuală prevăzută de lege. Este o măsură simplă, dar necesară: mai puțină birocrație pentru mediul economic și o relație mai predictibilă între companii și administrația fiscală', a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, citat în comunicat. Potrivit Legii contabilității nr.82/1991, Ministerul Finanțelor poate solicita depunerea unor raportări contabile și la alte perioade decât cea anuală, în timpul exercițiului financiar, pentru entitățile care au realizat o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de un milion de euro la sfârșitul exercițiului financiar precedent. Instituția precizează, în context, că măsura privind eliminarea raportării contabile semestriale se aplică pentru anul 2026 urmând ca, pentru anii următori, necesitatea raportării contabile semestriale să fie reanalizată de autoritățile implicate în procesul de raportare contabilă. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
ANPC recomandă atenție deosebită la achiziția de alimente pe caniculă
Consumatorii trebuie să manifeste o atenție deosebită la achiziționarea, transportul și depozitarea produselor alimentare, în condițiile în care căldura excesivă poate favoriza alterarea rapidă a unor alimente și băuturi, crescând riscul apariției toxiinfecțiilor alimentare, susțin reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Potrivit unui comunicat al instituției, remis luni AGERPRES, în ceea ce privește apa și băuturile răcoritoare, consumatorii trebuie să evite să cumpere aceste produse dacă sunt expuse timp îndelungat la radiațiile solare sau la temperaturi ridicate, întrucât pot fi afectate condițiile de păstrare recomandate de producător. 'Verificați cu atenție integritatea ambalajului și existența sigiliului de siguranță. Consultați informațiile înscrise pe etichetă privind data durabilității minimale, condițiile de depozitare și modul de utilizare după deschiderea ambalajului', recomandă ANPC. Conform sursei citate, înghețata trebuie achiziționată exclusiv din unități comerciale care asigură menținerea neîntreruptă a lanțului frigorific. 'Verificați dacă produsele sunt păstrate la temperatura indicată de producător și în condiții corespunzătoare de comercializare. Evitați produsele cu ambalaje deteriorate sau deformate ori care prezintă indicii de decongelare și recongelare, precum cristale de gheață în exces sau modificări ale aspectului ambalajului. Nu recongelați înghețata după decongelare', se mai precizează în comunicat. în ceea ce privește ciocolata și produsele din ciocolată, consumatorii trebuie să aleagă produse depozitate în spații răcoroase, protejate de acțiunea directă a razelor solare și de sursele de căldură. 'Verificați integritatea ambalajului și respectarea termenului de valabilitate. Evitați achiziționarea produselor care prezintă deformări, urme de topire sau alte modificări de aspect. Respectați condițiile de păstrare recomandate de producător pentru menținerea caracteristicilor de calitate și siguranță', susțin reprezentanții ANPC. Referitor la fructe și legume de sezon, inspectorii autorității recomandă consumatorilor să aleagă fructe și legume proaspete, fără urme de alterare, mucegai, lovituri sau alte deteriorări. 'Evitați achiziționarea produselor expuse direct la soare pentru perioade îndelungate. Spălați cu atenție fructele și legumele înainte de consum. Depozitați la temperaturi de refrigerare fructele și legumele cu grad ridicat de perisabilitate, în special pe cele tăiate sau feliate, și consumați-le într-un interval cât mai scurt', se mai arată în document. în ceea ce privește alte produse alimentare perisabile, consumatorii trebuie să introducă în coșul de cumpărături produsele refrigerate și congelate la finalul sesiunii de cumpărături, pentru limitarea expunerii acestora la temperaturi ambientale ridicate. 'Utilizați genți sau recipiente termoizolante pentru transportul produselor sensibile din punct de vedere microbiologic. Respectați cu strictețe condițiile de depozitare și temperaturile indicate de producător pe etichetă. Nu consumați produse care prezintă modificări de miros, culoare, consistență sau gust, acestea putând indica alterarea alimentului', se mai precizează în comunicat. Totodată, ANPC recomandă achiziționarea produselor alimentare numai din unități autorizate, care respectă normele de siguranță din domeniu, evitând comercianții neautorizați. 'Verificați eticheta produselor alimentare și acordați atenție informațiilor referitoare la termenul de valabilitate, condițiile de păstrare și instrucțiunile de utilizare. Păstrați bonul fiscal, acesta reprezentând documentul justificativ necesar în eventualitatea formulării unei sesizări sau reclamații. în condiții de temperaturi ridicate, reduceți intervalul dintre achiziționarea produselor și depozitarea acestora în spații frigorifice, pentru menținerea lanțului de frig. Acordați o atenție deosebită alimentelor destinate copiilor, persoanelor vârstnice și celor cu afecțiuni cronice, categorii de consumatori care prezintă un risc crescut de apariție a toxiinfecțiilor alimentare în sezonul cald', notează ANPC. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Transelectrica a pregătit infrastructura la capacitate maximă, în contextul avertizărilor de caniculă; se estimează un consum de 8.000MW, în orele de vârf
Transelectrica SA a decis anularea unor retrageri programate din exploatare ale unor instalații, astfel încât infrastructura de transport să fie disponibilă la capacitate maximă și să fie redus orice risc suplimentar asociat condițiilor meteorologice extreme. 'Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, în calitate de Operator de Transport și de Sistem, prin Dispecerul Energetic Național, a implementat deja măsuri preventive la nivelul operării sistemului și al gestionării Rețelei Electrice de Transport. Printre acestea se numără anularea unor retrageri programate din exploatare ale unor instalații, astfel încât infrastructura de transport să fie disponibilă la capacitate maximă și să fie redus orice risc suplimentar asociat condițiilor meteorologice extreme', se arată într-un comunicat al companiei, transmis AGERPRES. în contextul avertizărilor meteorologice extreme de Cod Roșu pentru caniculă, la sediul Dispecerului Energetic Național a avut loc, luni, la inițiativa Ministerului Energiei, Comandamentul Energetic, cu participarea tuturor entităților relevante din cadrul Sistemului Electroenergetic Național (SEN). în cadrul ședinței, conduse de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, au fost analizate prognozele privind evoluția consumului de energie electrică, disponibilitatea capacităților de producție și starea Rețelei Electrice de Transport, fiind prezentate măsurile operative necesare pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță și continuitate a Sistemului Electroenergetic Național pe întreaga durată a episodului de caniculă. Prognozele elaborate de Dispecerul Energetic Național indică pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 8.000 MW, estimat în intervalele de vârf de seară din zilele de luni și marți. în funcție de evoluția consumului și a condițiilor de funcționare ale sistemului, sunt pregătite măsuri operative graduale, care pot fi aplicate în orice moment, pentru menținerea echilibrului producție - consum și a siguranței în funcționare. Totodată, au fost consolidate măsurile de monitorizare și intervenție la nivelul Rețelei Electrice de Transport, astfel încât eventualele incidente să poată fi identificate și gestionate cu maximă operativitate, fără afectarea siguranței alimentării consumatorilor. Pe întreaga perioadă a avertizării meteorologice, echipele operative ale Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național, dar și prin personalul tehnic de la nivelul Sucursalelor Teritoriale de Transport, inclusiv din stațiile electrice de transformare, monitorizează permanent starea Sistemului Electroenergetic Național și a Rețelei Electrice de Transport, fiind pregătite să intervină prompt dacă situația o impune. Pe lângă cei aproximativ 1.500 MW puși în funcțiune în centrale electrice și instalații de stocare noi de la începutul anului și până în prezent, dintre care aproximativ 1.000 MW în ultima lună, pentru perioada următoare au fost pregătiți să fie conectați la rețea alți 1.000 MW, investiții în centrale fotovoltaice, centrale eoliene și instalații de stocare, care vor contribui la creșterea flexibilității și rezilienței Sistemului Electroenergetic Național. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Angajatorii care nu respectă măsurile de protecție a salariaților în zilele cu temperaturi extreme vor fi sancționați
Inspectorii de muncă vor verifica respectarea măsurilor de protecție de către angajatori în zilele cu temperaturi extreme iar acolo unde vor constata abateri vor aplica sancțiunile prevăzute de lege, a anunțat inspectorul general adjunct de la Inspecția Muncii, Mihai Uca. 'Canicula nu suspendă obligațiile legale ale angajatorilor. Inspectorii de muncă vor verifica respectarea măsurilor de protecție, iar acolo unde vor constata abateri vor aplica sancțiunile prevăzute de lege', susține acesta, într-o postare pe pagina de Facebook. Potrivit sursei citate, atunci când temperaturile depășesc 37 grade sau indicele temperatură-umiditate trece de 80, angajatorii au obligația să aplice măsuri pentru protecția lucrătorilor, conform O.U.G. nr. 99/2000. Astfel, ei trebuie să asigure apă minerală adecvată - 2-4 litri/persoană/schimb, ventilație la locurile de muncă, alternarea perioadelor de lucru cu pauze în spații umbrite, reducerea intensității activităților fizice și echipament individual de protecție. Până miercuri dimineața, aproape toată țara se află sub Cod roșu de caniculă și disconfort termic deosebit de accentuat, temperaturile maxime urmând să ajungă până la 41 de grade Celsius. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, nopțile vor fi tropicale, cu minime ce se vor situa în general între 17 și 25 de grade. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Deciziile de cumpărare a caselor s-au mutat puternic în online (analiză)
Rețelele sociale și alte canale digitale au devenit, pentru mulți beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte și modele de case, iar specialiștii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie și îi pot determina pe aceștia să ia decizii fără să înțeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final și pentru ce plătesc fiecare tranșă. Potrivit unei analize de specialitate, piața construcțiilor din România trece printr-o schimbare accelerată. După doi ani de presiune pe sectorul rezidențial, costuri ridicate și o concurență tot mai mare pentru fiecare client, modul în care românii aleg constructorii și ofertele s-a modificat radical. 'Datele actuale arată o piață paradoxală. Pe de o parte, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,7% în primele patru luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar în aprilie 2026 avansul anual a fost de 20,7%, potrivit INS. Pe de altă parte, zona rezidențială rămâne sub presiune: analizele Colliers arată că tranzacțiile cu locuințe au scăzut cu aproximativ 20% în primele două luni din 2026, atât la nivel național, cât și în București. Această diferență arată că piața construcțiilor nu este blocată, dar beneficiarii sunt mai atenți, iar concurența pentru fiecare client este tot mai mare. într-un astfel de context, ofertele foarte atractive, prețurile prezentate simplificat și deciziile luate rapid din online pot deveni riscante dacă nu sunt însoțite de documente clare și transparență contractuală', afirmă Cosmin Răileanu, fondatorul Depozitului Virtual (vindem-ieftin.ro). Acesta atrage atenția că, în același timp, deciziile de cumpărare s-au mutat puternic în online. România avea la finalul anului 2025 aproximativ 12,9 milioane de identități active pe rețelele sociale, echivalentul a peste 68% din populație. Facebook, TikTok, OLX, WhatsApp și alte canale digitale au devenit, pentru mulți beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte și modele de case. în acest context, specialiștii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie și îi pot determina pe beneficiari să ia decizii fără să înțeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final și pentru ce plătesc fiecare tranșă. 'Piața s-a schimbat foarte mult. Astăzi, mulți oameni aleg constructorul după ce văd un videoclip pe TikTok, o postare pe Facebook sau un anunț pe diverse site-uri de publicitate. Digitalizarea este un lucru bun, dar o casă nu se cumpără ca un telefon. Dacă nu înțelegi exact ce include oferta, poți descoperi adevăratul cost mult prea târziu', susține Răileanu. Una dintre cele mai întâlnite situații este promovarea unui preț exprimat în euro pe metru pătrat. De exemplu, un beneficiar vede o ofertă de 445 euro/mp pentru o casă de 120 mp și face un calcul care indică un preț de 53.400 euro. Problema este că, în multe cazuri, acel preț nu reprezintă costul final al casei, ci doar o etapă: structura, închiderile, partea 'la roșu' sau o altă fază de execuție. Dacă ulterior se adaugă fundația, acoperișul, tâmplăria, termoizolația, instalațiile, finisajele, transportul și alte costuri, investiția finală poate ajunge la 80.000, 90.000 sau chiar peste 100.000 de euro, în funcție de proiect, materiale și nivelul de finisare, explică specialiștii. 'Prima întrebare pe care trebuie să o pună orice beneficiar este foarte simplă: acest preț este pentru casa completă sau doar pentru o etapă? Diferența poate însemna zeci de mii de euro. Un preț pe metru pătrat nu este suficient dacă nu știi exact ce include', avertizează Cosmin Raileanu. O altă situație frecventă este aceea în care beneficiarul primește o ofertă globală, fără să știe cât reprezintă materialele și cât reprezintă manopera. De exemplu, la o lucrare estimată la 80.000 de euro, materialele pot reprezenta 40.000 - 50.000 de euro, iar manopera restul sumei, în funcție de proiect. Dacă aceste costuri sunt amestecate într-o singură ofertă, beneficiarul nu poate verifica ce materiale au fost comandate, la ce preț, de unde provin și cât plătește efectiv pentru execuție. De asemenea, se pune problema avansului în construcții. Constructorul trebuie să mobilizeze echipa, iar unele materiale trebuie comandate din timp. Problema apare atunci când avansul este mare și nu este legat de documente clare, facturi, deviz sau etape verificabile. Conform cercetării, în piață, avansurile pot varia semnificativ. în unele cazuri, beneficiarii plătesc 10%, 20%, 30% sau chiar mai mult din valoarea estimată a lucrării. La o casă cu un buget de 100.000 de euro, un avans de 30% înseamnă 30.000 de euro transferați înainte ca beneficiarul să vadă o parte semnificativă a construcției executată. Dacă banii sunt plătiți 'la pachet', fără separarea materialelor de manoperă și fără documente justificative, beneficiarul poate pierde rapid controlul asupra proiectului. 'Avansul nu este problema. Problema apare atunci când banii pleacă înainte să existe documente clare, facturi și o etapizare a plăților. Fiecare tranșă trebuie să aibă o justificare și să corespundă unei etape concrete din șantier', atenționează Răileanu. în plus, o fotografie frumoasă nu înseamnă și un proiect care poate fi construit. Astfel, tot mai mulți beneficiari aleg un model de casă după fotografii, randări sau videoclipuri publicate online. însă o imagine nu înlocuiește proiectul tehnic, documentația de arhitectură și autorizația de construire. O casă văzută pe internet trebuie adaptată terenului, regimului urbanistic, condițiilor tehnice și cerințelor legale. în lipsa acestor verificări, beneficiarul poate descoperi ulterior că proiectul trebuie modificat, completat sau refăcut, ceea ce poate aduce costuri suplimentare și întârzieri. Lipsa de transparență este cea mai mare problemă. Potrivit Depozit Virtual, tot mai mulți beneficiari solicită sprijin după apariția unor neînțelegeri privind costurile, documentele, materialele sau etapele de execuție. în cele mai multe cazuri, problemele nu pornesc de la calitatea construcției în sine, ci de la faptul că oferta inițială nu a fost suficient de clară, iar plățile și responsabilitățile nu au fost definite în detaliu. Astfel, înainte de a începe construcția unei case, beneficiarii ar trebui să verifice: dacă prețul este pentru întreaga casă sau doar pentru o etapă; dacă oferta separă clar costul materialelor de costul manoperei; dacă fiecare avans este justificat prin documente și legat de o etapă de execuție; dacă există un proiect tehnic complet și toate documentele necesare obținerii autorizației de construire; dacă firma poate emite facturi, contracte și documente justificative pentru fiecare sumă plătită. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Sectorul bancar din România se confruntă cu provocări dincolo de normalizarea dobânzilor (studiu)
Sectorul bancar din România trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, dar și o inflație peste media Uniunii Europene, relevă studiul 'European Retail Banking Radar 2026', realizat de compania de consultanță Kearney. în același timp, băncile se confruntă cu presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, cu riscul de downgrade și presiuni asupra costului finanțării externe, precum și cu volatilitate politică și incertitudini privind implementarea reformelor. Raportul evidențiază încetinirea ritmului de creștere a veniturilor băncilor europene, presiunea asupra profitabilității generată de normalizarea dobânzilor și importanța eficienței operaționale, a diversificării surselor de venit și a consolidării sectorului în noul context de piață. Conform sursei citate, Europa intră într-o etapă de normalizare, după perioada excepțională din 2023-2025. 'Pentru România, însă, provocarea depășește simpla normalizare a dobânzilor. Aceasta vine într-un moment în care sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, inflație peste media UE, presiuni asupra veniturilor disponibile ale populației, risc de downgrade și presiune pe costul finanțării externe, precum și volatilitate politică și incertitudine privind reformele', se menționează în document. Pe lângă acestea, piața bancară românească se află într-un proces continuu de consolidare: Banca Transilvania a integrat OTP, UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, iar valul de consolidare continuă să ia amploare. în acest context, se conturează câteva priorități pentru bănci. Una dintre acestea este reprezentată de 'reziliența profitului', respectiv 'protejarea profitabilității înaintea creșterii', notează autorii cercetării. 'Pentru multe bănci, perioada 2027-2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului, colectarea creanțelor, repricing și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere. în acest context, tranzacțiile de tip M&A nu sunt doar instrumente de creștere, ci și modalități de absorbție a costurilor fixe, obținere a economiilor de scară și valorificare mai eficientă a investițiilor în tehnologie și digitalizare', se mai arată în comunicat. O altă prioritate vizează mutarea creșterii de la 'rate beta' către volume și relationship banking. 'Băncile trebuie să accelereze creditarea sănătoasă, în special pe segmentele creditelor ipotecare, creditelor de consum garantate și IMM-urilor/microîntreprinderilor, prin digitalizarea proceselor de underwriting și aplicarea unui pricing diferențiat la nivel de client. România dispune de o bază solidă de depozite, un număr mare de clienți și un nivel ridicat de adopție a plăților cu cardul, însă nu reușește să transforme suficient aceste atuuri în creșterea creditării, a investițiilor, a asigurărilor și a utilizării recurente a serviciilor bancare', se mai spune în document. Pe listă se mai află reducerea radicală a cost-to-serve, nu doar închiderea sucursalelor. 'Un raport cost-venit (CIR) de aproximativ 59% în România, comparativ cu circa 54% la nivel european, arată că digitalizarea s-a concentrat adesea pe front-end, și nu pe transformarea end-to-end a modelului operațional. Produsele, procesele, sistemele IT legacy, operațiunile de back-office, precum și procesele de onboarding, administrare a relației cu clienții (servicing) și recuperare a creanțelor (collections) trebuie simplificate. în caz contrar, consolidarea riscă doar să adauge complexitate. Inteligența artificială poate face aici diferența', mai arată analiza. Totodată, băncile trebuie să construiască surse reale de fee income. Până acum, băncile locale au beneficiat de creșterea veniturilor nete din dobânzi (NII). Pe măsură ce dobânzile se normalizează, creșterea veniturilor din comisioane (NCI) devine esențială pentru menținerea profitabilității. Plățile, wealth management, bancassurance, serviciile pe bază de abonament și ecosistemele pentru comercianți vor deveni surse tot mai importante de creștere. European Retail Banking Radar arată că ritmul de creștere revine treptat spre nivelurile dinaintea perioadei excepționale generate de dobânzile ridicate, iar România nu va fi o excepție, notează sursa citată. 'Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului. Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administrație și a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai crește cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficiență, monetizarea bazei de clienți și managementul riscului.', a afirmat Florian Teleabă, Partner Financial Institutions, Kearney, citat în comunicat. Țările din sudul Europei, afectate în urmă cu un deceniu de criza datoriilor și al restructurărilor bancare, se numără astăzi printre cele mai performante piețe de retail banking din Europa, potrivit cercetării. în urmă cu zece ani, băncile din Europa de Sud reprezentau punctul vulnerabil al sectorului bancar european, confruntându-se cu volume ridicate de credite neperformante, programe de sprijin financiar și procese ample de restructurare. Analiza Kearney arată că fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor se traduce printr-o diminuare de aproximativ 26 de miliarde de euro a veniturilor băncilor din UE-27. Pentru a-și menține nivelul actual de profitabilitate și aceeași rată costuri/venituri, băncile ar trebui să reducă aproximativ 14 miliarde de euro din costuri și să genereze suplimentar între 19 și 20 de euro venituri din comisioane pentru fiecare client. Instituțiile cu cele mai bune rezultate își diversifică deja sursele de venit prin dezvoltarea activităților din domenii precum plăți, administrarea averii, produse de protecție și servicii de consultanță, continuând în același timp să își îmbunătățească productivitatea. Veniturile din taxe și comisioane au crescut cu 4,5% între 2024 și 2025, iar venitul generat per angajat a avansat cu 3,1%. Această evoluție se înscrie într-o tendință de eficientizare pe termen lung: volumul de activitate per angajat aproape s-a dublat din 2008 până în prezent, iar volumul gestionat per sucursală aproape s-a triplat. European Retail Banking Radar 2026 realizat de Kearney monitorizează evoluția a 88 de bănci de retail din 21 de piețe europene, atât din Europa Occidentală, cât și din Europa de Est, pe baza datelor raportate public pentru perioada 2008-2025. Studiul evaluează performanța instituțiilor financiare dintr-o perspectivă amplă, de la capacitatea de generare a veniturilor până la eficiența operațională și managementul riscului, permițând distingerea clară între efectele ciclice și schimbările structurale profunde. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Shopping-ul online din afara UE se scumpește de la 1 iulie; consumatorii vor suporta taxe suplimentare (consultanți)
Consumatorii români vor avea de suportat, după 1 iulie 2026, prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara Uniunii Europene, în colete de valoare redusă, sub 150 de euro, ca urmare a aplicării unei taxe vamale de trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, susțin specialiștii Deloitte România. 'După 1 iulie 2026, consumatorii români vor avea de suportat prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE în colete de valoare redusă (sub 150 de euro), cu trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, ceea ce ar putea să îi descurajeze să mai apeleze la furnizorii respectivi, în condițiile în care este posibil ca, în anumite cazuri, taxele cumulate să depășească prețul produsului', se arată într-un material de opinie semnat de Ana-Maria Săbiescu, director, Vladislav Dabija, senior manager, și Sorin Popa, senior consultant, Global Trade Advisory, Deloitte România. Astfel, produsele cumpărate online de persoanele fizice din România din afara Uniunii Europene, prin intermediul unor platforme de comerț online pe care plasează comenzi cu o valoare cumulată mai mică de 150 de euro, devin tot mai scumpe. 'După introducerea taxei logistice de 25 de lei/colet, la începutul anului, acestea vor fi supuse, de la 1 iulie 2026, și unei taxe vamale de trei euro, dar de data aceasta aplicată pentru fiecare articol (subpoziție tarifară) din coletul respectiv. Anterior, coletele de acest tip erau scutite de taxe vamale la nivelul UE', susțin autorii analizei. Spre deosebire de taxa logistică, adoptată doar de România și Italia, care între timp a amânat aplicarea, de la 1 ianuarie 2026, taxa vamală pentru produsele din comenzile sub 150 de euro a fost decisă de autoritățile europene, astfel că se aplică uniform în toate statele membre. Practic, este vorba de eliminarea facilității fiscale care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare. Totodată, în 26 martie 2026, Consiliul și Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online. Nivelul taxei va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de a începe să fie aplicată de statele membre ale UE, cel târziu la 1 noiembrie 2026. 'în consecință, în România se vor aplica simultan taxa logistică de 25 de lei pe colet (pe bunurile achiziționate electronic din afara UE de către persoane fizice - B2C, indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar) și taxa vamală de trei euro pe articol din colet, în funcție de încadrarea tarifară (dacă într-un colet de sub 150 de euro sunt mai multe produse cu aceeași încadrare tarifară, taxa vamală se plătește o singură dată pentru toate produsele cu acea încadrare tarifară). După data la care Uniunea Europeană va reglementa o taxă logistică la nivel comunitar, așteptarea este ca aceea să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei impusă mai devreme de către România', menționează specialiștii Deloitte. Taxa vamală, ca și cea logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro, respectiv valoarea bunurilor dintr-un colet, fără costuri adiționale, cum ar fi transportul, provenite din afara UE, care intră în spațiul comunitar și pentru care se aplică sistemul IOSS, fie prin trimiteri poștale. 'Așadar, cel mai probabil consumatorii vor suporta, direct sau în prețul produselor comandate, aceste taxe', se precizează în analiză. în cazul taxei logistice, obligația de plată revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care, printr-o platformă digitală, facilitează vânzarea la distanță a bunurilor. în cazul taxei vamale, care se colectează la bugetul UE, obligația de plată către autoritatea vamală revine, în funcție de fluxul logistic și de modul de organizare a business-ului, declarantului vamal, respectiv platformei de vânzare online, vânzătorului, transportatorului sau agentului care realizează importul sau, în cazuri limitate, consumatorului final care declară mărfurile la import, dacă își organizează în regim propriu importul. Preocuparea autorităților europene pentru taxarea produselor provenite din afara UE a crescut odată cu dezvoltarea comerțului electronic, devenit parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături, 70% dintre aceștia cumpărând regulat produse online, conform studiilor UE. Numărul comenzilor de valoare redusă, sub 150 de euro, din afara Uniunii realizate de consumatorii din UE a înregistrat o creștere accelerată în ultimii ani. Astfel, în 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete în UE, iar în anii care au urmat acest volum a crescut exponențial de la an la an, respectiv 2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și 5,8 miliarde în 2025. Prin urmare, în 2025, în Uniunea Europeană au fost introduse zilnic circa 15,8 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro. în acest context, statele membre ale UE au început să discute două direcții de acțiune pentru a tempera acest fenomen: introducerea unei taxe logistice, de manipulare/procesare, pentru acest tip de colete, menite să compenseze costurile tot mai mari pe care autoritățile vamale le au cu supravegherea și derularea fluxului semnificativ de colete, și eliminarea scutirii de la plata taxelor vamale, care echivalează cu aplicarea taxei de trei euro/articol, pentru coletele aferente comerțului electronic evaluate sub 150 de euro, cu scopul de a elimina sau reduce avantajul competitiv de care beneficiază companiile care livrează din afara UE pe piața internă, dar și să descurajeze importurile de produse neconforme în spațiul comunitar. Conform sursei citate, Republica Moldova urmărește de asemenea uniformizarea tratamentului fiscal aplicabil produselor comandate de pe platforme de comerț online din afara țării, cu o valoare mai mică de 150 de euro, cu cel în vigoare la nivel național, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil. Astfel, începând din 1 octombrie 2026, produsele achiziționate în acest fel vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%. Taxa ar urma să fie inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului. Din perspectiva comercianților, provocarea va consta în conformarea și declararea corectă a taxei vamale ținând cont de faptul că regula se aplică indiferent de sistemul de declarare. 'Având în vedere limitările actuale ale sistemelor informatice vamale de declarare, în practică pot exista situații în care taxa vamală de trei euro este achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. în cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, vor fi situații în care taxa de trei euro se va achita o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași subpoziție tarifară', se mai arată în document. Luând în considerare acest aspect, începând cu 1 iulie 2026, pentru importatori sau reprezentanții acestora va fi foarte important să stabilească în mod corect încadrarea tarifară a produselor, cât și alegerea tipului de declarație vamală pentru o aplicare cât mai corectă a taxei vamale de trei euro. Per ansamblu, în România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business, concluzionează autorii analizei. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Trei câștiguri a câte 55.000 de lei s-au înregistrat la tragerea Noroc de duminică
Trei câștiguri a câte 55.015,84 lei fiecare s-au înregistrat la tragerea Noroc (categoria a III-a), care a avut loc duminică, informează, luni, Loteria Română. Două dintre biletele norocoase au fost jucate la agenții loto din Păuliș, jud. Arad, și Constanța, iar cel de-al treilea online pe joaca.loto.ro. De asemenea, la tragerea Joker, la categoria a III-a, s-au înregistrat două câștiguri a câte 63.901,70 lei fiecare. Biletele norocoase au fost jucate la o agenție loto din Galați și online, pe bilete.loto.ro. La tragerile loto de duminică, Loteria Română a acordat peste 24.100 de câștiguri în valoare totală de peste 2,5 milioane de lei. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 36,85 milioane de lei (peste 7,03 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de peste 6,99 milioane de lei (peste 1,33 milioane de euro). La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 1,04 milioane de lei (peste 200.100 de euro) și la categoria a II-a este un report de peste 218.200 de lei (peste 41.600 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report de peste 356.700 de lei (peste 68.000 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, este un report de peste 149.900 de lei (peste 28.600 de euro). La Super Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 302.600 de lei (peste 57.700 de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
INS: Peste 18 milioane de persoane au vizitat muzeele și colecțiile publice din România, în 2025
Bibliotecile au eliberat anul trecut 18,7 milioane volume către 2,4 milioane utilizatori activi, numărul volumelor fiind cu 0,3 milioane mai mic decât în anul 2024, în timp ce numărul utilizatorilor activi a rămas constant, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate luni. Conform statisticii, numărul vizitatorilor la muzee și colecții publice a fost de 18,1 milioane persoane, în scădere cu 341.000 persoane față de anul 2024. Totodată, instituțiile și companiile de spectacole și concerte au susținut în țară 27.600 reprezentații, urmărite de 7 milioane spectatori, cu 1.600 reprezentații și cu 100.000 spectatori mai mult față de anul 2024. Pe de altă parte, rețeaua bibliotecilor care a funcționat în anul 2025 a fost formată dintr-un număr de 7.957 biblioteci (7.877 unități administrative), mai puțin cu 226 unități (228 unități administrative) față de anul 2024. Bibliotecile au dispus, în anul 2025, de circa 152 milioane volume. în mediul urban au funcționat 3.306 biblioteci, cu un fond de carte de 121 milioane volume, iar în mediul rural, deși numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel din mediul urban (4.647 biblioteci), fondul de carte a fost mult mai mic, de 31 milioane volume. Potrivit INS, numărul utilizatorilor activi a fost de 2,4 milioane persoane, distribuția acestora evidențiind o preponderență a utilizării bibliotecilor școlare (54,3%) și a celor publice (32,9%). Numărul volumelor eliberate diferiților utilizatori a fost, în anul 2025, de 18,7 milioane volume, în scădere cu 0,3 milioane volume față de anul 2024, un utilizator activ împrumutând, în medie, 8 volume/an. Accesibilă publicului larg din toate zonele țării, rețeaua de biblioteci publice, formată din 1.697 biblioteci (1.657 unități administrative), a pus la dispoziția publicului circa 40 milioane volume de cărți și periodice tipărite. Raportat la numărul de locuitori, în anul 2025, la o bibliotecă publică au revenit, în medie, 11.200 locuitori, unui locuitor revenindu-i, în medie, 2,1 volume din colecțiile bibliotecilor publice. Din 10.000 de locuitori, 408 au fost utilizatori activi ai bibliotecilor publice, fiecare împrumutând, în medie, 12,1 volume. Personalul bibliotecilor (inclusiv cel din bibliotecile școlare) a fost format, la sfârșitul anului 2025, din 8.824 persoane, 90,9% din acesta fiind personal de specialitate. Rețeaua muzeelor și colecțiilor publice a cuprins, în anul 2025, un număr de 786 unități (464 unități de bază), care au pus la dispoziția publicului 33,8 milioane bunuri culturale și naturale, în scădere cu 438.000 bunuri culturale față de anul 2024. Numărul vizitatorilor la muzee și colecții publice, grădini botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale, înregistrat în anul 2025, a fost de 18,1 milioane persoane, în scădere față de anul 2024 cu 341.000 de persoane. Numărul vizitatorilor care au participat la 'Noaptea Muzeelor' a scăzut de la 402.000 persoane în anul 2024, la 376.000 persoane în anul 2025. Numărul personalului care a deservit rețeaua unităților muzeale în anul 2025 a fost de 7.372 persoane, mai mult de jumătate din acesta fiind personal de specialitate (3.737 persoane). Rețeaua instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte a cuprins, în anul 2025, un număr de 323 unități (256 unități de bază), în creștere cu 65 unități față de anul 2024. Instituțiile și companiile de spectacole și concerte au susținut, în anul 2025, un număr de 27.600 reprezentații în țară, urmărite de 7 milioane spectatori. Personalul existent la sfârșitul anului 2025 în cadrul instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte a fost de 13.374 persoane, dintre acestea 58,4% aveau funcții artistice de specialitate și 21,2% aveau funcții tehnice de specialitate. în anul 2025 au funcționat 588 unități cu activitate editorială a ziarelor și revistelor, în creștere cu 3 unități față de anul 2024. Cele 368 edituri în care s-au editat ziare cotidiene și necotidiene au publicat 224 titluri tipărite și 414 titluri online. Numărul titlurilor publicațiilor periodice (reviste) editate în anul 2025 a fost de 1.884 titluri tipărite și 614 titluri online. Personalul editurilor de ziare și reviste a fost, la sfârșitul anului 2025, de 3.132 persoane, 79,1% fiind personal de specialitate. Producția națională de filme în anul 2025 a cuprins 58 de filme, 39 filme de lung metraj și 19 filme de scurt metraj. Totodată, rețeaua cinematografică a cuprins 109 unități cinematografice, care au dispus de 486 săli de cinema și de 83.600 locuri. în anul 2025, cele 909 filme proiectate în cinematografe au fost vizionate de 11,2 milioane de spectatori, nivel similar celui înregistrat în anul precedent. în anul 2025, programul de emisie al stațiilor de televiziune publice a fost de 78.800 ore-program emisie, iar cel al stațiilor de radio publice de 166.900 ore-program. în rețeaua posturilor private de radio și televiziune, în anul 2025, au funcționat 605 posturi de radio și 310 posturi de televiziune. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Opt din zece creme de plajă ascund substanțe chimice (studiu InfoCons)
Peste opt din zece produse de protecție solară au prezentat un risc chimic, aproape unul din șase s-a dovedit contrafăcut, iar unele creme etichetate cu SPF 50+ aveau, în realitate, o protecție de până la cinci ori mai mică, relevă un studiu comparativ pe perioada 2022-2026, realizat de InfoCons, în care s-au analizat 65 de produse de protecție solară semnalate ca neconforme la nivel european. Potrivit sursei, numărul alertelor a crescut accelerat: de la două produse în 2022, la 9 în 2023, 19 în 2024 și un vârf de 31 de produse (47,7%) în 2025. Cele mai multe semnalări au venit din Italia (61,5%), care este totodată și principala țară de origine a produselor (47,7%). Pe mărci, două branduri concentrează aproape jumătate dintre alerte: Nivea (27,7%) și BILBOA (20%), urmate de Leocrema, Helios Herb, SUN, DELICE și ParaSol. Pe tipuri de produse, 'protecția solară' denumită generic (41,5%) și laptele de protecție solară (24,6%) sunt cele mai des întâlnite. InfoCons susține că pentru sănătate aceste produse neconforme au un risc chimic în proporție de 83,1% pentru că multe produse conțineau butilfenil metilpropional (BMHCA), substanță interzisă în cosmetice, care poate afecta sistemul reproducător, poate dăuna copilului nenăscut și provoacă sensibilizarea pielii. Au fost depistate și benzofenonă (asociată riscului de cancer) sau 2-fenoxietanol peste limită. De asemenea, există posibilitatea unor arsuri din SPF fals (9,2%): eticheta promite o protecție pe care produsul nu o oferă. Consumatorul rămâne sub-protejat și se expune la arsuri solare grave, leziuni cutanate pe termen lung și risc crescut de cancer de piele. Totodată, riscul microbiologic este de 6,2%: produse contaminate cu bacterii precum Pseudomonas aeruginosa, care, aplicate pe pielea lezată sau în contact cu ochii, pot provoca infecții și iritații. InfoCons recomandă consumatorilor să verifice eticheta și ingredientele înainte de cumpărare și să fie atenți la prețuri neobișnuit de mici sau ambalaje suspecte, care pot indica un produs contrafăcut ori cu protecție falsă. Prin Aplicația InfoCons, instrument gratuit care reunește o bază de date cu milioane de produse, orice consumator poate verifica rapid produsele și poate fi informat în timp util cu privire la alertele și retragerile de pe piață. InfoCons este o organizație dedicată protecției și informării consumatorilor, care monitorizează permanent piața și pune la dispoziția publicului instrumente gratuite de verificare a produselor și serviciilor. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Rata șomajului înregistrat la nivel național a scăzut la 3,21%, în luna mai, față de aprilie
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,21% la sfârșitul lunii mai 2026, cu 0,03 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară și cu 0,03 puncte procentuale mai mare decât în luna mai 2025, a anunțat, luni, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform sursei citate, numărul total al șomerilor înregistrați a fost de 256.794 de persoane. Din totalul șomerilor înregistrați, 56.628 au fost șomeri indemnizați și 200.166 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.195 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 1.171 de persoane față de luna precedentă. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii mai se prezintă astfel: 68.338 de șomeri provin din mediul urban și 188.456 de șomeri provin din mediul rural. Numărul șomerilor femei la 31 mai 2026 era de 124.116 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 132.678 persoane. Cei mai mulți șomeri aveau vârsta de peste 55 ani (65.783), urmați de cei cu vârsta între 40 - 49 de ani (62.203), la polul opus se aflau persoanele între 25 - 29 de ani (14.964). Cei mai mulți șomeri aveau vârsta de peste 55 ani (65.783), urmați de cei cu vârsta între 40 - 49 de ani (62.203), iar la polul opus se aflau persoanele între 25 - 29 de ani (14.964). După nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (29,48%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,08% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,68 %. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei) Sursa foto: ANOFM / FII Informat / Facebook
Numărul persoanelor sărace a scăzut cu 3,5% în România, în 2025 (INS)
Numărul persoanelor sărace în România a fost de 3,468 milioane în 2025, în scădere cu 3,5% față de anul anterior, iar rata sărăciei relative (AROP) s-a situat la 18,4%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul raportat cu un an în urmă, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în funcție de gen, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor - cu 0,7 puncte procentuale - decât în rândul bărbaților (18,7% față de 18%). în același timp, cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) și a celor de 0-18 ani (23,6%). De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 21,2%, în anul 2025,, în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2024, însă mai mare cu 6,7 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți. Datele INS relevă faptul că, în intervalul analizat, valoarea pragului de sărăcie relativă a fost de 24.435 lei/an/persoană. 'Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 87,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 45,2%', precizează statistica. Totodată, în anul 2025, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 16,8%, în România, în scădere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. Astfel, numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a ajuns la 3.160.000 de persoane, femeile fiind mai afectate (55,9%), față de bărbați (44,1%.). în plus, deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. în 2025, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,1%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,2%). Tot în anul precedent, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 785.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un 1,3 puncte procentuale (5,6% față de 4,3%). Distribuția pe gen a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților cu 125.000 de persoane, de la un an la altul, Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 2,1 puncte procentuale (6,7% dintre femei, față de 4,6% dintre bărbați). în ceea ce privește rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta s-a situat la 27,4%, corespunzătoare unui număr de 5,2 milioane de persoane. Față de anul 2024, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,5 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 125.000 de persoane. Conform INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (29,1% dintre femei și 25,6% dintre bărbați), timp în care vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2025, mai mare la tinerii în vârstă de 18-24 ani (34,2%) și la copii de 0-17 ani (32,4%), respectiv mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (23,0%). în același context, ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 28%, iar din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 16% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 36,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,6%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (29,4%). 'Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2025, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,2%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,7% și a gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți cu copii (35,7%). în cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (33,0%), comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți. Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (13,6%). Intersecția componentelor indicatorului AROPE oferă informații pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluției indicatorului compus', notează INS. O altă categorie de persoane analizată se încadrează în starea de deprivare materială și socială severă (SMSD). Dintre cele 5,2 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.468.000 de persoane se aflau în risc de sărăcie. Aproximativ 1.667.000 de persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se erau în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.501.000 de persoane erau numai deprivate material și social sever, iar 159.000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații. 'Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1215 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 184 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 40 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever', menționează sursa citată. în același timp, aproximativ 403.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații, respectiv: erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. AGERPRES(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
INS: Circa 72.000 de unități sanitare funcționau în România, în 2025; doar 13.000 se aflau în mediul rural
România avea, în anul 2025, aproximativ 72.000 de unități sanitare, cu peste 2.000 de unități mai multe față de anul anterior, dintre care 59.000 funcționau în mediul urban și 13.000 în mediul rural, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, rețeaua sanitară a dispus de: 559 spitale, față de 558 spitale în anul 2024; 216 unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, cu 33 unități mai multe decât în anul precedent; peste 16.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.100 unități mai multe decât în 2024; 17.800 de cabinete stomatologice independente, cu 331 unități mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în creștere cu 95 cabinete față de anul 2024. Dintre cele 775 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2025, 361 sunt unități medicale mari, cu peste 100 de paturi, iar 204 sunt unități medicale mici, cu mai puțin de 20 de paturi. Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr un peste 10.000 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în creștere cu 102 de unități față de anul 2024, fiecare unitate deservind, în medie, 1.887 locuitori. Potrivit statisticii oficiale, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban. în același timp, INS precizează că asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente - parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii - este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. în timp ce, în anul 2025, în mediul urban au funcționat 15.300 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 14,7 ori mai mic (1.041 cabinete). în consecință, raportat la populația după mediu de rezidență, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 13,9 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban. Cât privește asistența medicală cu internare, furnizată de unitățile sanitare pacienților, cele 775 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2025, de 137.300 de paturi pentru internare continuă (126.800 de paturi în mediul urban și 10.500 de paturi în mediul rural) și de 11.900 de paturi de spital pentru internare de zi (508 paturi în mediul rural). în anul 2025, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 4 milioane, internați în regim de spitalizare continuă și de 6,8 milioane pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu peste 800.000 pacienți mai mulți comparativ cu anul 2024 când au fost tratați 10 milioane pacienți, atât în spitalizare continuă, cât și de zi. Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 90,9% din totalul paturilor pentru internare continuă și pentru internare de zi au fost puse la dispoziția populației în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare). Durata medie de spitalizare a fost, în 2025, de 6,8 zile/pacient internat în spital. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 220 zile/pacient în unități medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 139,5 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 21,9 zile/pacient în cele două sanatorii specializate. Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, anul trecut și-au desfășurat activitatea 77.600 medici (inclusiv medici de familie), în creștere cu 3.200 față de anul 2024; 21.400 medici stomatologi, în creștere cu 100 față de anul 2024; 20.800 farmaciști, în scădere cu 400 față de anul precedent; 22.000 asistenți medicali cu studii superioare, în creștere cu 700 față de 2024; 160.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2.300 față de anul 2024 și de 77.500 personal sanitar auxiliar, comparabil cu anul 2024. Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,1% în rândul medicilor stomatologi și de 90,2% în rândul farmaciștilor. în anul 2025, comparativ cu anul 2024 numărul medicilor specialiști (exclusiv medici de familie) a crescut cu 4,1%. Medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici (13.227), urmată de medicina internă (3.522), ATI (3.354), pediatrie (3.289) și cardiologie (3.076). La polul opus, printre cele mai puțin reprezentate specialități medicale au fost medicina sportivă (126), medicina nucleară (118) și reabilitare medicală (104). Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ 17,1% au fost medici de familie, peste două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban. în anul 2025, la fel ca în anul precedent, discrepanțele pe medii de rezidență sunt evidențiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în mediul rural au revenit, în medie: 2.335 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.056 locuitori în mediul urban; 3.838 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 514 locuitori în mediul urban; 2.487 locuitori la un farmacist, comparativ cu 573 locuitori în mediul urban. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
INS: Turiștii nerezidenți sosiți în România în interes de afaceri au cheltuit 800,7 milioane lei, în primul trimestru
Turiștii nerezidenți sosiți în România în interes de afaceri, în primul trimestru din 2026, au cheltuit 800,7 milioane lei, iar cei sosiți în interes particular 687,3 milioane lei, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Numărul total de nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul I 2026, a fost de 390.900, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1,488 miliarde lei. Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în perioada menționată, 51,8% au călătorit în scop de afaceri, cheltuielile acestora reprezentând 53,8% din totalul cheltuielilor, respectiv 800,7 milioane lei. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în trimestrul I 2026, ponderea principală a fost reprezentată de cheltuielile pentru cazare (50,3%), din acest tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (90,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 16,5%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,0% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 56,9% au fost destinate cumpărării alimentelor și băuturilor, iar 25,2% pentru cadouri și suveniruri. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 57,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice o pondere de 41,4% și cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 32,4% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenți în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (48,2% din numărul total de turiști nerezidenți), dintre acestea evidențiindu-se călătoriile pentru vacanțe (65,6% din totalul călătoriilor în scop particular). Cheltuielile turiștilor nerezidenți sosiți în România în scop particular au reprezentat 46,2% din totalul de cheltuieli, respectiv 687,3 milioane lei. Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiștii nerezidenți sosiți în România în scop particular o reprezintă cea pentru cazare (41,1%), din acest tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (77,4%). Cheltuielile turiștilor nerezidenți pentru cumpărături au fost de 15,3%, iar cele în restaurante și baruri au reprezentat 14,2%, din totalul cheltuielilor în scop particular. Din cheltuielilor pentru cumpărături, 44,2% au fost destinate cumpărării alimentelor și băuturilor, iar 33,5% pentru cumpărarea de îmbrăcăminte și încălțăminte. Cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 46,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere, iar cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 52,5% din totalul cheltuielilor pentru transport. Din totalul nerezidenților sosiți în România în primele trei luni din 2026, 40,5% și-au organizat singuri sejurul, 36,1% și-au organizat sejurul printr-o agenție de turism, 15,1% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei, cum ar fi sindicatul, în timp ce 8,3% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât și printr-o agenție de turism. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România a fost avionul, folosit de 79,6% din numărul total de turiști, 14,9% au utilizat autoturisme proprii, 4,9% autocare și autobuze, în timp ce 0,6% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.). Numărul turiștilor nerezidenți cazați în unitățile de cazare privată (apartamente și camere de închiriat) în primul trimestru din 2026 a fost de 46.500, cheltuielile acestora în România fiind de 71,4 milioane lei, se arată în raportul INS, consultat de Agerpres. Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiștii nerezidenți cazați în unitățile de cazare privată s-au evidențiat: cheltuielile pentru cazare (28,8%), cheltuielile făcute în baruri și restaurante (27,2%) și cheltuielile pentru cumpărarea de produse pentru folosință personală (14%). Din totalul turiștilor nerezidenți cazați în unitățile de cazare privată 88,2% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 11,8% pe cel profesional. Din călătoriile în scop particular, o pondere mai importantă au avut-o călătoriile pentru vacanțe (78,1%). Majoritatea turiștilor nerezidenți cazați în unități de cazare private și-au organizat călătoria în România prin agenții de turism, în procent de 50,3%. Ca mijloc de transport au ales avionul (52,4%), autoturismul propriu (18,8%), autocarul și autobuzul (3,4%) și alte mijloace de transport (25,4%). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Datoria sectorului privat a crescut cu 5,6% în 2025; îndatorarea populației s-a majorat cu 9,5% (raport)
Ritmul de creștere a datoriei sectorului privat s-a temperat în anul 2025 (+5,6% față de +8,9 la sută în 2024), aceasta ajungând la nivelul de 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB, în timp ce îndatorarea populației de la instituțiile financiare s-a majorat într-un ritm similar celui din anul anterior (+9,4% în 2025 și +9,5% în 2024), conform Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a României. 'îndatorarea sectorului real continuă să se plaseze în faza descendentă a ciclului, atât la nivel agregat, cât și pe principalele segmente de creditare (companii nefinanciare și populație)', se subliniază în raport, Potrivit sursei citate, dinamica anuală a îndatorării firmelor de la bănci sau IFN s-a redus la +5,1% în 2025, de la +8,1% în 2024. Principala sursă de finanțare a datoriei companiilor și populației a fost reprezentată de instituțiile de credit, acestea acordând 74,4% din totalul datoriei financiare a acestora. Deși rolul IFN în finanțarea datoriei sectorului privat a fost în creștere, volumul creditelor acordate de acestea a reprezentat 11,5% din totalul datoriei financiare a sectorului real (în creștere de la 10,6% în 2024). Datoria de la instituții financiare nerezidente a continuat să sporească într-un ritm superior celei de la instituții financiare autohtone (+8,4% față de +7%), în principal pe seama datoriei externe a companiilor nefinanciare, care reprezintă 87,9% din total. Totodată, creditele externe de tip mamă-fiică sunt o componentă importantă a îndatorării, acestea reprezentând 31% din totalul datoriei sectorului privat și 43% din îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Dinamica anuală a acestui tip de finanțare s-a moderat în anul 2025, de la 10,5% în 2024 la 3,1%. Raportul menționează că datoria bancară a populației a fost preponderent denominată în moneda națională (93%, în decembrie 2025), inclusiv ca urmare a măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR, diferențiate în funcție de valută. în contrast, expunerea în valută a companiilor nefinanciare a deținut un rol important în portofoliul corporativ al băncilor (aproximativ jumătate) și a înregistrat un ritm susținut de creștere în cursul anului trecut, dar sub nivelurile maxime observate în 2023. 'Acest tip de finanțare rămâne sub atenta monitorizare a BNR', se precizează în raport. în cazul îndatorării de la IFN, în ceea ce privește populația situația este similară celei bancare, stocul de credite fiind preponderent acordat în moneda națională (91%). în cazul firmelor, datoria la IFN este majoritar denominată în monedă străină (83,3%). Creșterea costurilor, în special a celor cu personalul, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în anul 2024, nefiind compensată de o creștere proporțională a cifrei de afaceri. Pe acest fond, indicatorul de sănătate financiară s-a deteriorat ușor comparativ cu anul precedent, însă a rămas în afara zonei de risc la nivel agregat și peste nivelul prepandemic, în funcție de sectorul de activitate, agricultura, imobiliarele și utilitățile sunt domeniile care s-au aflat în zona de risc (primele două fiind în această situație de dinainte de anul 2024). Structura de finanțare a companiilor nefinanciare s-a menținut relativ similară și în anul 2024, datoriile comerciale continuând să fie principalul instrument de finanțare, reprezentând 17,4% din pasiv, în pofida riscurilor și costurilor mai ridicate comparativ cu finanțarea bancară. în schimb, creditele acordate de instituțiile financiare locale cumulează sub 9% din totalul surselor de finanțare. De asemenea, raportul semnalează că sectorul populației a continuat să manifeste un nivel adecvat de reziliență și să își consolideze avuția, menținându-se în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităților. La acest parcurs favorabil au contribuit îndatorarea sustenabilă și consolidarea capacității de onorare a serviciului datoriei, inclusiv ca urmare a implementării de către BNR a măsurilor macroprudențiale privind debitorii. Totuși, atenționează autorii raportului, vulnerabilitățile ar putea să se accentueze în perioada următoare, pe fondul temperării creșterii sau chiar diminuării veniturilor disponibile reale, determinate de majorarea costurilor de trai, de impactul măsurilor fiscale, precum și de dinamica moderată a activității economice. Un factor de temperare a potențialelor efecte negative asupra veniturilor este evoluția pozitivă înregistrată în ultima perioadă de avuția netă. Nivelul avuției nete s-a dublat comparativ cu perioada premergătoare pandemiei (septembrie 2019), ajungând la un echivalent de 180% din venitul brut disponibil al sectorului gospodăriilor. De asemenea, dinamica ultimei perioade arată o creștere anuală a avuției nete de 6,7% (septembrie 2025), reflectând o consolidare semnificativă a poziției financiare a gospodăriilor. Sectorul populației a continuat să își consolideze poziția de creditor net față de sectorul bancar, volumul depozitelor fiind dublu față de cel al creditelor (raportul credite pe depozite de 50%, decembrie 2025). Depozitele au rămas modalitatea preferată de economisire a populației, volumul acestora situându-se la circa 411 miliarde lei (+8% în termeni anuali, în decembrie 2025), distribuit aproximativ egal între depozite la termen (52% din total) și depozite overnight. Capacitatea de onorare a serviciului datoriei de către sectorul privat a înregistrat evoluții contrastante pe parcursul anului 2025. Pe de-o parte, calitatea creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,5% în decembrie 2025, de la 4,1% în decembrie 2024. Pe de cealaltă parte, rata NPL aferentă portofoliului de credite acordate de bănci populației s-a menținut sub pragul prudențial de 3%, respectiv 2,8% în decembrie 2025 (-0,2 puncte procentuale în termeni anuali). 'Se identifică însă anumite segmente cu o dinamică mai amplă a riscului de credit, în special din portofoliul corporativ: creditele cu garanții de stat acordate de bănci companiilor nefinanciare (rata NPL 9,9% în decembrie 2025, de la 4,9% în decembrie 2024); expunerile față de piața imobiliară comercială (rata NPL 6,2% în decembrie 2025 față de 4,8% în urmă cu un an); creditele acordate IMM (rata NPL 6%, în creștere de la 4,8% în decembrie 2024). în cazul sectorului populației, reducerea ratei creditelor neperformante a fost susținută în principal de segmentul creditelor de consum, unde rata NPL a scăzut de la 5,7% la finalul anului 2023 și 5% în decembrie 2024, la 4,5% în decembrie 2025. Evoluția a fost influențată de mai mulți factori conjuncturali, precum ponderea ridicată a creditelor acordate recent, perioada medie de peste trei ani până la intrarea în neperformanță și consolidarea sistemului bancar, care a stimulat externalizarea creditelor de consum', se precizează în raportul BNR. Acesta subliniază că prognoza pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,2% în decembrie 2025 la 3,9% în decembrie 2026), cât și al împrumuturilor destinate populației, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,25% în decembrie 2025 până la 0,31% în decembrie 2026 în cazul creditului ipotecar și de la 3% până la 3,6% în cazul creditului de consum). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
BNS solicită reforme urgente ale legislației muncii, protecției sociale și locuirii în România
Blocul Național Sindical salută Strategia europeană de combatere a sărăciei și solicită reforme urgente ale legislației muncii, protecției sociale și locuirii în România, conform unui comunicat al confederației. 'Blocul Național Sindical (BNS) salută publicarea proiectului primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, document care recunoaște cauzele structurale ale sărăciei și propune măsuri concrete pentru reducerea vulnerabilităților sociale și economice care afectează milioane de cetățeni europeni. Strategia europeană confirmă o realitate semnalată de sindicate de ani de zile: în numeroase state membre, inclusiv în România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. Inflația persistentă, extinderea formelor atipice de muncă, contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară au redus puterea de cumpărare a lucrătorilor și au amplificat fenomenul sărăciei în muncă. Documentul subliniază rolul esențial al negocierilor colective și arată că statele cu o acoperire ridicată a contractelor colective de muncă înregistrează niveluri semnificativ mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate', se menționează în comunicat. în acest context, BNS consideră că România trebuie să accelereze consolidarea dialogului social și să ofere partenerilor sociali un rol real în definirea politicilor salariale și sociale. 'Strategia europeană acordă o atenție deosebită și accesului la locuințe decente, reducerii sărăciei în rândul copiilor, integrării serviciilor sociale și medicale, precum și sprijinirii persoanelor vârstnice pentru a putea trăi independent cât mai mult timp posibil. Totodată, documentul reafirmă rolul de neînlocuit al sindicatelor și al organizațiilor societății civile în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor publice', subliniază reprezentanții BNS. Potrivit acestora, pentru România, impactul noii strategii va fi unul major, deoarece continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar implementarea obiectivelor europene va impune reforme profunde la nivel legislativ și instituțional. BNS consideră prioritare următoarele măsuri: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat, astfel încât acesta să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară reală, care să asigure accesul fiecărui copil la hrană, educație și servicii medicale de calitate. în același timp, BNS a elaborat și va transmite o serie de amendamente la proiectul de strategie. Confederația solicită recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar ca actori ai dialogului social, introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programele finanțate din fonduri europene, evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie, eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite și implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. 'Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. Noua strategie europeană oferă un cadru important de acțiune, însă succesul său va depinde de capacitatea statelor membre de a transforma aceste principii în reforme concrete. România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări', a declarat președintele BNS, Dumitru Costin, citat în comunicat. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
CNAIR: Restricții de circulație în 35 de județe pentru autovehiculele de peste 7,5 tone, luni și marți, din cauza caniculei
Circulația autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone va fi restricționată luni și marți, între orele 12:00-20:00, pe sectoare de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din 35 de județe, informează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere printr-un comunicat. 'Luni, 29.06.2026, și marți, 30.06.2026, în intervalul orar 12:00 - 20:00, se vor institui restricții de circulație pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 t pe sectoarele de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din județele: Galați, Vrancea, Vaslui, Bacău, Iași, Neamț, Botoșani, Suceava, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Arad, Timiș, Caraș Severin, Hunedoara, Alba, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Giurgiu și Ilfov. Aceste restricții sunt instituite ca urmare a avertizărilor de caniculă emise de către Administrația Națională de Meteorologie, Cod Galben, Cod Portocaliu și Cod Roșu - val de căldură persistent, caniculă, disconfort termic accentuat și deosebit de accentuat respectiv temperaturi extreme', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, măsura este adoptată pentru protejarea și conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformațiilor majore ireversibile (ce implică și pierderea stabilității straturilor rutiere) care pot apărea pe rețeaua rutieră, ca efect al desfășurării traficului greu în condițiile climatice de caniculă. Sunt exceptate de la această măsură: transporturile de persoane; transporturile de animale vii și de produse perisabile de origine animală și vegetală; vehiculele care participă la intervenții în caz de forță majoră; transporturile funerare; transporturile poștale; transporturile de echipamente de prim ajutor; transporturile pentru distribuire de carburanți; transporturile de mărfuri sub temperatura controlată; transporturile pentru tractări vehicule avariate; transporturile pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate; transporturile cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării; transporturile apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare; transporturile de produse provenite din exploatări agricole; transporturile militare implicate în exerciții multinaționale; transporturile rutiere în cadrul Sistemului Garanție Returnare (SGR); transporturile de produse alimentare diverse (produse de panificație, produse de patiserie și de cofetărie proaspete, pișcoturi și biscuiți, produse de patiserie și de cofetărie conservate, zahăr și produse conexe, cacao, ciocolată și produse zaharoase, paste făinoase, cafea, ceai și produse conexe, condimente și mirodenii, produse nutriționale speciale, diverse produse alimentare și produse uscate, sucuri și băuturi alcoolice și nealcoolice, inclusiv apa minerală). De asemenea, în perioada restricțiilor, vor fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR SA, utilajele firmelor cu care CNAIR SA are contracte de lucrări și de servicii în derulare, precum și cele utilizate pentru execuția lucrărilor la Magistrala 6 de metrou București. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu) Sursa foto: Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere/Facebook.com Citește și: Meteorologi: 16 județe, sub Cod roșu de caniculă, duminică și luni; Cod galben și Cod portocaliu, în restul regiunilor Cod galben și Cod portocaliu de caniculă în întreaga țară, până duminică dimineața ANM: Cod roșu de caniculă în trei sferturi din țară, inclusiv în București, de luni până miercuri
Pistol (CNAIR): Stadiul fizic al lucrărilor pe lotul Afumați-Pantelimon al A0 Nord se apropie de 90 %, dar este nevoie de accelerarea ritmului
Stadiul fizic al lucrărilor pe Lotul 3 (Afumați-Pantelimon) al A0 Nord se apropie de 90%, dar pentru finalizarea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea pe șantier, potrivit directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol. 'A0 Nord (Lotul 3: Afumați - Pantelimon): stadiul fizic se apropie de 90%, dar este nevoie de accelerarea ritmului! Pe cei 8,5 km ai șantierului, constructorul chinez (China Civil Engineering Construction Corporation) este mobilizat cu 160 de muncitori și 100 de utilaje - un nivel pe care îl monitorizăm îndeaproape și pe care îl considerăm insuficient pentru respectarea termenelor', a scris Pistol, duminică, pe pagina sa de Facebook. El a menționat că la Pasajul de pe DN3 (110 m) stadiul fizic este de circa 60%. Se lucrează la cofrare și armare rampe, armare placă suprabetonare, terasamente (stabilizări cu BSC). La Pasajul peste DN2 (336 m) stadiul fizic a ajuns la 99,3%, se montează sistemele ITS și de iluminat și se așterne stratul de uzură. De asemenea, la Nodul Rutier A0 cu DN2 stadiul fizic este de aproximativ 90%, se montează parapet metalic și se așterne stratul de uzură pe bretelele nodului, iar la Pasajul peste CF 800 (București-Constanța), în lungime de 471 m, stadiul fizic este de aproximativ 94%, se montează parapet metalic și se realizează umpluturi în spatele culeelor. Pe circa 6,5 km din cei 8,5 km ai acestui lot s-a așternut stratul de bază și de binder, iar stratul de uzură a fost așternut pe o lungime de 3,5 km. 'Pentru finalizarea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea pe șantier. CNAIR urmărește permanent evoluția lucrărilor și solicită respectarea graficului asumat', a transmis Cristian Pistol. Lotul 3 al A0 Nord asigură descărcarea circulației de pe lotul 4 (Pantelimon-Glina), conexiunea cu lotul 2 (Corbeanca-Afumați), pe care se circulă deja de 2 ani, și conexiunea între autostrada A3 (București-Ploiești, care asigură legătura cu A7), DN2 și autostrada A2 (București-Constanța) pe semi-inelul nordic al A0. Valoarea acestui contract este de 397,99 milioane lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Prețurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026 vs aprilie 2025; produsele animale s-au scumpit cu 12,45%
Prețurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026, comparativ cu luna similară din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). 'Această creștere s-a datorat produselor vegetale ale căror prețuri au avut o contribuție de -3,03 puncte procentuale la evoluția pe ansamblu a prețurilor produselor agricole. Produsele de origine animală au participat la această evoluție a prețurilor cu 3,29 puncte procentuale', se arată în buletinul statistic al prețurilor publicat recent. Prețurile produselor vegetale au scăzut cu 4,12%. Această evoluție a prețurilor înregistrată pe total produse vegetale în luna aprilie 2026, față de aceeași lună a anului precedent, a fost determinată în principal, de scăderea prețurilor la varza de toamnă (-30,10%), cartofi (-27,94%), grâu (-9,25%), morcovi (-9,13%), varză timpurie și de vară (-9,07%), porumb boabe (-6,65%) și ceapă uscată (-5,89%). Creșteri ale prețurilor au fost consemnate la mere de masă, cu 25,37%, rapiță, cu 14,79%, floarea soarelui, cu 11,43%, orz și orzoaică, +6,63%, fasole boabe, cu 5,51%, soia cu 1,95%. în ceea ce privește prețurile produselor animale, acestea au crescut cu 12,45% în aprilie 2026, raportat la aprilie 2025. Evoluția acestor prețuri s-a datorat în principal creșterii prețurilor la carne de ovine - în greutate vie cu 34,67%, ouă de găină cu 24,07%, carne de bovine - în greutate vie cu 21,01%, miere de albine cu 10,83%, carne de pasăre - în greutate vie cu 10,18%, lapte de vacă cu 1,62%. Scăderi ale prețurilor au fost la carne de porcine - în greutate vie (-7,04%). Rata inflației în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului 2025 a fost 10,7%. Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 7,4%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 12,0%, iar tarifele serviciilor s-au mărit cu 13,0%. în cadrul grupei de mărfuri alimentare, creșteri de prețuri s-au înregistrat pentru următoarele mărfuri: cacao și cafea (+22,5%), ouă (+14,8%), zahăr, produse zaharoase și miere de albine (+11,1%), fructe și conserve din fructe (+9,6%), pâine, produse de franzelărie și specialități (+9,0%), băuturi alcoolice (+7,9%), pește și conserve din pește (+7,6%), lapte și produse lactate (+6,9%), alte produse alimentare (+6,7%), carne, preparate și conserve din carne, ulei, slănină, grăsimi (+6,0%), alte legume și conserve de legume (+4,9%). Au scăzut prețurile pentru cartofi (-11,7%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,3%), produse de morărit (-3,8%). AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Loteria Română: Peste 6,80 milioane de euro report la Loto 6/49
Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, informează Loteria Română. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 35,59 milioane de lei (peste 6,80 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de peste 6,93 milioane de lei (peste 1,32 milioane de euro). La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 831.900 de lei (peste 159.000 de euro). La categoria a II-a este un report în valoare de peste 171.400 de lei (peste 32.700 de euro) și la categoria a III-a reportul este în valoare de peste 80.900 de lei (peste 15.400 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report de peste 335.300 de lei (peste 64.100 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 66.900 de lei (peste 12.700 de euro). La Super Noroc este în joc un report cumulat de peste 290.300 de lei (peste 55.400 de euro). La tragerile loto de joi, Loteria Română a acordat 20.620 de câștiguri în valoare totală de peste 2,3 milioane de lei. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Litoralul românesc înregistrează aproximativ 90.000 de turiști în acest weekend, cel mai ridicat grad de ocupare (asociație)
Litoralul românesc înregistrează în acest weekend cel mai ridicat grad de ocupare de la începutul sezonului estival, fiind așteptați aproximativ 90.000 de turiști, susține Corina Martin, președintele Asociației Patronale RESTO Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). 'Estimăm aproximativ 90.000 de turiști pe litoral în acest weekend, cel mai mare grad de ocupare înregistrat până acum, iar în următoarele două-trei săptămâni, odată cu intrarea în perioada concediilor, litoralul românesc va atinge vârful de ocupare de 100%', a declarat Corina Martin, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES. Potrivit acesteia, piața turistică resimte în continuare efectele reducerii la jumătate a valorii tichetelor de vacanță, măsură care a determinat o scădere cu 35-40% a numărului de turiști și a înnoptărilor în destinațiile turistice din România, comparativ cu anul trecut. 'Totuși, trebuie să privim realist evoluția pieței turistice. De anul trecut, odată cu reducerea la jumătate a valorii tichetelor de vacanță, România a pierdut, în toate destinațiile turistice, între 35% și 40% din numărul turiștilor și al înnoptărilor. Este un impact major, resimțit de întreaga industrie. Pe litoral, unde noi suntem o destinație sezonieră, aceste pierderi sunt și mai greu de recuperat. Am început sezonul cu o scădere de aproximativ 45% în minivacanța de 1 Mai, iar acum reușim să recuperăm o parte din acest deficit, datorită perioadei de caniculă, care îi determină pe foarte mulți români să aleagă marea pentru weekenduri și vacanțe', a afirmat Corina Martin. Reprezentanții industriei spun că, în acest an, decizia de cumpărare a unei vacanțe este luată mai târziu, pe fondul presiunii fiscale asupra bugetelor familiilor, al diminuării valorii tichetelor de vacanță și al climatului de incertitudine economică. 'Presiunea fiscală asupra bugetelor familiilor, diminuarea valorii tichetelor de vacanță - instrument care motiva sute de mii de români să își petreacă vacanțele în România - precum și climatul de incertitudine economică îi determină pe mulți să fie mai prudenți. Observăm că multe familii renunță la cele două sau trei vacanțe mai scurte din timpul anului pentru a păstra bugetul necesar unei singure vacanțe mai lungi, în special vara. în același timp, destinațiile externe presupun costuri totale mai ridicate, în condițiile în care se adaugă transportul aerian și alte cheltuieli, iar pentru mulți turiști acestea reprezintă un efort financiar suplimentar', a transmis președintele organizației. în acest context, litoralul românesc rămâne alternativa cea mai accesibilă și cea mai convenabilă pentru vacanța de vară, mai ales că majorările de preț au fost moderate față de sezonul trecut. 'Creșterile de prețuri pentru o vacanță au fost moderate, în general între 7 si 10% față de sezonul trecut, iar industria ospitalității a investit în diversificarea experiențelor oferite turiștilor. Ne bucurăm că noile programe și evenimente lansate în acest sezon se bucură de succes. '˜Săptămâna Gastronomică Dobrogeană' a atras un interes remarcabil din partea turiștilor și a localnicilor, Portul Turistic Tomis găzduiește un sezon bogat de evenimente, iar redeschiderea și includerea spectaculosului Cazinou din Constanța în circuitul turistic și al marilor evenimente reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri ale destinației în acest an', a subliniat Martin. Un alt argument important în favoarea litoralului românesc, în opinia președintelui RESTO Constanța, este faptul că România este 'o destinație sigură, stabilă și ușor accesibilă pentru familii, copii și seniori'. De asemenea, în contextul internațional actual, marcat de incertitudini și tensiuni în unele regiuni, tot mai mulți români aleg vacanțe în țară, unde se simt în siguranță, pot ajunge rapid cu mașina și beneficiază de servicii turistice tot mai diversificate. 'Litoralul românesc oferă astăzi un raport foarte bun între preț, accesibilitate, siguranță și diversitatea experiențelor. România este o destinație sigură, iar acesta este un avantaj pe care trebuie să îl promovăm mult mai puternic. într-o perioadă în care turiștii sunt tot mai atenți la modul în care își cheltuiesc bugetul de vacanță, litoralul românesc rămâne una dintre cele mai bune opțiuni pentru concediul de vară. Suntem încrezători că următoarele săptămâni vor confirma revenirea litoralului românesc și că investițiile realizate de operatorii din turism, alături de evenimentele organizate în această vară, vor contribui la un sezon estival mai bun decât îl anticipam la începutul anului', a concluzionat președintele RESTO Constanța, Corina Martin.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind nivelul de pregătire cibernetică a afacerilor mici și mijlocii în 2026. Potrivit cercetării, publicată pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus, pe baza unui sondaj realizat în rândul a 4.400 de factori de decizie din SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu și Japonia, 45% dintre IMM-uri au înregistrat cel puțin un incident cibernetic în ultimele 12 luni. O concluzie și mai interesantă a studiului este modul în care se schimbă nivelul de încredere după producerea unui incident real. Astfel, la nivel global, 75% din totalul celor chestionați se consideră fie foarte încrezători, fie relativ încrezători în capacitatea organizației de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic. Ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut prin mai mult de un incident. 'Securitatea cibernetică are un mod binecunoscut de a descrie inevitabilul: 'o breșă de securitate nu este o chestiune de 'dacă', ci de 'când''. Deși afirmația este probabil mai adevărată ca niciodată, pare că și-a pierdut, între timp, din impact. Toată lumea recunoaște că există posibilitatea unei 'furtuni la orizont', însă este această conștientizare suficientă pentru a determina organizațiile să-și elaboreze sau să-și revizuiască planurile de intervenție IT? Mai simplu spus, cât de mult disconfort operațional sunt dispuse organizațiile să tolereze pentru a continua să funcționeze în timpul unui atac cibernetic? Un lucru este cert: incidentele cibernetice nu vin cu avertisment prealabil și nu anunță data până la care o companie să se poată pregăti. Organizațiile pot doar presupune că va avea loc - la un moment dat, într-o anumită formă și dintr-o direcție greu de anticipat. însă simpla conștientizare a acestui fapt nu este suficientă pentru a le ajuta să reziste unui atac', susține într-o analiză de specialitate, Tomas Foltyn, specialist în cadrul Eset. în opinia acestuia, avertismentele nu au nicio valoare dacă nu sunt urmate de acțiune. 'Companiile cu cele mai mari șanse de succes în criză sunt cele care au folosit perioadele de calm pentru a evalua obiectiv cele mai mari riscuri și pentru a se pregăti ca și cum atacul chiar va avea loc. în securitatea cibernetică, reziliența nu se construiește în timpul incidentului, ci cu mult înainte. Cu alte cuvinte, nivelul de încredere pare să crească odată cu frecvența incidentelor, nu în pofida acestora', subliniază expertul. Raportul Eset punctează că, atunci când vine vorba despre cauzele principale ale incidentelor cibernetice, cele mai puțin 'spectaculoase' categorii sunt: phishing (26%), vulnerabilități necorectate (23%), lacune în monitorizare (22%) și parole slabe (20%). De asemenea, malware-ul alimentat de Inteligența Artificială (AI) este considerat cea mai mare amenințare la nivel global (31%), urmat de ransomware și alte tipuri de malware (29%) și de phishing (26%). 'în prezent, suprafața de atac este extinsă - adesea prea extinsă - iar o pregătire reală presupune ca organizațiile să reducă numărul punctelor de acces. Mediile IT tind să acumuleze, în timp, un anumit 'exces operațional': sisteme vechi care nu mai beneficiază de suport, API-uri (Interfață de Programare a Aplicațiilor, n.r.) nedocumentate sau mașini virtuale uitate, elemente care nu sunt întotdeauna ușor de eliminat. Totuși, organizațiile trebuie să-și formeze obiceiul de a-și minimiza expunerea către Internet, deoarece este imposibil să protejezi un activ sau să remediezi o vulnerabilitate despre a cărei existență echipa IT nici măcar nu știe', afirmă Foltyn. în același timp, șapte din zece IMM-uri globale (71%) dețin, în prezent, o asigurare cibernetică, pondere care urcă la 84% în America de Nord, dar crește brusc în rândul victimelor recurente. Peste jumătate dintre companiile asigurate care au un istoric de incidente multiple (55% la nivel mondial, 71% în America de Nord) au controale de securitate specifice, prevăzute în polițele lor: MFA (autentificare multifactor), managementul identității și al accesului - EDR (Endpoint Detection and Response, n.r.) sau MDR (Managed Detection and Response, n.r.). Totodată, doar 31% dintre IMM-uri consideră că asigurarea singură este o apărare suficientă, în timp ce peste două treimi (67%) menționează cultura de furnizor unic ca fiind problematică. Eset a fost fondată în anul 1992 în Bratislava (Slovacia) și se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecție și analiză a conținutul malware, fiind prezentă în peste 180 de țări. AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele trei luni ale acestui an a fost înregistrată o scădere cu 0,2% a volumului total de mărfuri transportate față de perioada similară din 2025. Porturile în care a fost desfășurată cea mai intensă activitate, în transportul maritim, au fost: Constanța - cu o pondere de 95,4%, respectiv Galați (2,8%). în cursul trimestrului I din anul curent a fost transportat cu preponderență tipul de încărcătură Vrac solid, în proporție de 50% în totalul mărfurilor încărcate/descărcate. Același tip de încărcătură a dominat încărcările de mărfuri (78,3%), pentru descărcări, cea mai însemnată pondere fiind înregistrată de tipul de încărcătura Vrac lichid (45,6%). Cele mai însemnate cantități de mărfuri încărcate și descărcate au fost consemnate în relație cu următorii parteneri: Turcia (2,085 milioane de tone) și Egipt (1,308 milioane de tone), iar dintre statele-membre ale Uniunii Europene (UE), Grecia - cu 656.000 de tone, și Spania (460.000 de tone). în perioada analizată, cele mai mari cantități de mărfuri încărcate, conform clasificării NST 2007, au fost produsele agricole, din vânătoare și silvicultură, precum și pește și alte produse din pescuit - în proporție de 62,3%, în timp ce pe segmentul mărfurilor descărcate s-au aflat cărbune și lignit, țiței și gaze naturale, în proporție de 29,5% din total. Conform statistici, în Portul Constanța, cele mai importante cantități de mărfuri încărcate, în primul trimestru din 2026, au fost din categoria 'Produse agricole, din vânătoare și silvicultură; pește și alte produse din pescuit' - în proporție de 63,6%. în același timp, dintre mărfurile descărcate, ponderea cea mai însemnată a fost deținută de Cărbune și lignit, țiței și gaze naturale (29,8%). în ceea ce privește transportul pe căi navigabile interioare, porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantități de mărfuri au fost Constanța (53,6%) și Galați (10,4%). Mărfurile înregistrate în transport internațional pe căi navigabile interioare au avut ca destinație sau au provenit din state-membre ale UE, într-o pondere de 26,9%, dar, la nivel general, Serbia a deținut cea mai mare cantitate ca origine și destinație a mărfurilor transportate, respectiv 55,4%. în transport naționa,l pe căi navigabile interioare au fost înregistrate cu preponderență Produse agricole, din vânătoare și silvicultură; pește și alte produse din pescuit - în proporție de 56,4%. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a României (BNR). Pe parcursul anului 2025, lichiditatea sectorului bancar din România s-a menținut adecvată, păstrându-și capacitatea de a gestiona eventualele șocuri generate de dezechilibrele macroeconomice interne, pe fondul unui climat caracterizat de incertitudini ridicate, inclusiv la nivel geopolitic. Lichiditatea sistemului bancar, determinată potrivit ratei de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR), s-a poziționat considerabil peste nivelul cerinței reglementate în cazul indicatorului agregat (257,2%, la 31 decembrie 2025, față de minimul reglementat de 100%), ceea ce a indicat un stoc semnificativ de active lichide de calitate ridicată pentru un scenariu de stres de 30 de zile și cu mult peste nivelul sistemului bancar european, de 163,1% la aceeași dată. 'Indicatorul de finanțare stabilă netă (NSFR) a consemnat la decembrie 2025 o valoare de 195,6%, situându-se în continuare peste media europeană de 126,9%, semnificând o bună capacitate a instituțiilor bancare din România de a gestiona eventuale vulnerabilități în ceea ce privește finanțarea stabilă. Cerința reglementată la nivel european privind indicatorul de finanțare stabilă netă este de cel puțin 100%', se arată în raport. Potrivit documentului, finanțarea băncilor se bazează, în principal, pe depozite atrase din partea sectorului real (societăți nefinanciare și populație) și, astfel, în condițiile orientării către forme tradiționale de finanțare, riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc. Depozitele atrase de la clientela nebancară au crescut cu 7,1% față de sfârșitul anului 2024 (de la 706,676 miliarde de lei, în decembrie 2024 la 756,589 miliarde lei, în decembrie 2025), în timp ce finanțarea de la băncile-mamă s-a majorat, pe parcursul anului 2025, cu aproximativ 24%, la 22,77 miliarde de lei. 'în pofida unui profil de risc de lichiditate considerat a fi redus, monitorizarea constantă este obligatorie. Contextul actual, dominat de conflicte externe și tehnologii noi (inteligență artificială, digitalizare), are potențialul de a destabiliza mai rapid condițiile de finanțare și fluxul de lichidități', atenționează BNR. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă al instituției, transmis sâmbătă AGERPRES, au fost derulate acțiuni de control la peste 1.600 de operatori economici de pe teritoriul național, fiind verificate siguranța produselor comercializate, respectarea legislației specifice domeniului alimentar și condițiile de prestare a serviciilor. în urma acțiunilor, comisarii ANPC au constatat multiple neconformități, pentru care au fost aplicate 856 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,8 milioane de lei, precum și 619 de avertismente Valoarea totală a produselor verificate a depășit suma de 11 milioane de lei în același timp, au fost oprite definitiv de la comercializare produse neconforme de peste 650.000 de lei, în timp ce altele, în cuantum de peste 160.000 de lei, au fost oprite temporar de la vânzare. De asemenea, în cazul a 24 de operatori economici s-a luat decizia opririi prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor constatate. Principalele neconformități descoperite de către echipele de control au fost: inducerea în eroare a consumatorilor privind proveniența produselor de origine vegetală; nerespectarea condițiilor prescrise și declarate; lipsa prețului pe unitatea de măsură; depozitare neconformă; comercializarea produselor sub promovarea generală a unei zone geografice care, în urma verificărilor, se constată că provin din alte părți ale țării. în plus, s-a constatat comercializarea unor produse fără elemente de identificare din care să rezulte data durabilității minimale, produse lactate fără elemente de identificare și caracterizare, produse depreciate calitativ, cu depuneri de mucegaiuri, comercializarea unor produse alimentare cu data-limită de consum depășită și nerespectarea condițiilor/temperaturilor de depozitare recomandate de producător, pentru produsele alimentare. Totodată, unele produse alimentare erau vândute fără elemente de identificare și caracterizare, iar utilizarea agregatelor frigorifice avea loc cu elemente de etanșare a părților mobile depreciate. Alte probleme au vizat: deficiențe de informare, precum absența traducerilor în limba română, lipsa informațiilor privind perioada promoțională; lipsa verificării metrologice a mijloacelor de măsurare utilizate; prezența acumulărilor de gheață în ambalajul produselor congelate; prestarea serviciilor în spații neautorizate sau care nu respectă condițiile legale de funcționare; absența devizelor aferente serviciilor prestate consumatorilor; lipsa notelor de comandă pentru autoturismele aflate în unitățile service. Nu în ultimul rând, s-a constatat lipsa afișării prețurilor și a altor informații necesare pentru consumatori (durata realizării lucrării), dar și lipsa menționării datelor de identificare ale producătorului sau importatorului (nume, adresă, punct de contact). AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a celor două emisiuni suplimentare a fost de 135,6 milioane lei, respectiv 239,3 milioane de lei. Băncile au transmis oferte în valoare de 440,6 milioane de lei, respectiv 349,3 milioane de lei. Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna iunie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma de 7,6 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark este cu 3 miliarde lei mai mare față de cea care a fost programată în luna mai 2026, de 4,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, până la 31.859,64 puncte, în timp ce BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide acțiuni de la BVB, s-a redus cu 0,06%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a urcat cu 0,07%, iar BET-NG, care măsoară evoluția companiilor din sectorul energetic și al utilităților, a coborât cu 0,37%. Indicele blue-chip extins BET-XT a înregistrat o scădere de 0,08%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis pe minus cu 0,18%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO s-a apreciat cu 1,44%. Cele mai lichide titluri de pe Piața Reglementată au fost cele ale OMV Petrom, cu tranzacții de 12,6 milioane de lei, urmate de acțiunile Băncii Transilvania, cu 10,6 milioane de lei, și Romgaz, cu aproape 7,32 milioane de lei. Evoluțiile cele mai bune au fost consemnate de acțiunile Șantierului Naval Orșova (+14,29%), SIF Hoteluri (+7,1%) și ale Bursei de Valori București (+6,74%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost înregistrate de titlurile Bermas (-8,62%), Aeta (-4%) și Transilvania Broker de Asigurare (-3,28%). AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru consolidarea BID, autorizând majorarea capitalului instituției cu până la un miliard de euro, prelungirea până la 31 decembrie 2032 a garanției de stat și extinderea mandatului băncii către noi domenii strategice. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, majorarea de capital, care include o contribuție de o sută de milioane de euro finanțată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), va permite BID să își extindă capacitatea de finanțare și să mobilizeze resurse suplimentare pentru economie prin credite, garanții și alte instrumente financiare dedicate atât sectorului privat, cât și autorităților publice. Ministerul menționează, în context, că decizia reprezintă un pas important în consolidarea capacității României de a mobiliza investiții și de a utiliza instrumente financiare moderne pentru susținerea dezvoltării economice. 'Investițiile reprezintă fundamentul dezvoltării economice și al competitivității României. Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, iar consolidarea capitalului său oferă statului un instrument financiar mai puternic pentru susținerea investițiilor strategice. într-o Europă care investește tot mai mult în competitivitate, inovare, infrastructură și securitate economică, România trebuie să dispună de instituții capabile să mobilizeze capital acolo unde acesta generează cea mai mare valoare pentru economie și societate.', a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, citat în comunicat. Consolidarea Băncii de Investiții și Dezvoltare vine într-un moment în care Uniunea Europeană accelerează mobilizarea investițiilor pentru consolidarea competitivității economiei europene. Prin întărirea capacității operaționale a BID și extinderea mandatului său, România își aliniază instrumentele de finanțare la noile priorități europene și își consolidează capacitatea de a susține proiecte cu valoare adăugată ridicată, capabile să stimuleze inovarea, productivitatea și dezvoltarea industrială. Banca de Investiții și Dezvoltare este banca națională de dezvoltare a României, înființată pentru a completa finanțarea oferită de sectorul financiar privat și pentru a facilita accesul la capital al proiectelor și beneficiarilor care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării în condiții de piață. Prin activitatea sa, BID contribuie la implementarea politicilor publice de dezvoltare și la utilizarea eficientă a resurselor naționale și europene. în mai puțin de doi ani de la operaționalizare, BID a devenit un actor important în ecosistemul financiar al României. Banca a lansat programe de garantare pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru sectorul public, a încheiat parteneriate cu principalele instituții de credit din România, a dezvoltat instrumente dedicate finanțării investițiilor și gestionează sau implementează instrumente financiare finanțate din fonduri europene, inclusiv în cadrul Fondului pentru Modernizare și al Fondului pentru o Tranziție Justă. Prin consolidarea capitalului, BID își va putea extinde capacitatea de intervenție în economie și va putea mobiliza investiții suplimentare în domenii esențiale pentru dezvoltarea României. Capitalizarea unei bănci naționale de dezvoltare nu reprezintă doar o creștere a resurselor proprii, ci creează premisele atragerii unor volume semnificativ mai mari de finanțare și multiplicării investițiilor în economie, în complementaritate cu piața financiară. Totodată, extinderea mandatului aprobată de Comisia Europeană permite BID să răspundă noilor priorități economice și industriale ale Uniunii Europene. Pe lângă finanțarea proiectelor din infrastructură, energie regenerabilă, digitalizare, inovare și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, banca va putea susține investiții în domenii strategice precum apărarea, producția de înaltă tehnologie, industriile intensive în cunoaștere și securitatea cibernetică. Prelungirea garanției de stat până la sfârșitul anului 2032 oferă, de asemenea, stabilitatea necesară dezvoltării activității BID și consolidării rolului său în finanțarea investițiilor pe termen lung, mai arată comunicatul. 'Decizia Comisiei Europene confirmă rolul băncilor naționale de dezvoltare în susținerea competitivității economice și în reducerea deficitelor de finanțare existente în statele membre. Prin această aprobare, România își consolidează capacitatea de a utiliza instrumente financiare moderne pentru mobilizarea investițiilor și pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene', mai spune sursa citată. Ministerul Finanțelor va continua dezvoltarea Băncii de Investiții și Dezvoltare ca instrument strategic al statului pentru finanțarea investițiilor și va extinde colaborarea cu instituțiile financiare europene și internaționale, astfel încât capitalul public să genereze un efect de multiplicare cât mai mare în economie și să contribuie la creșterea competitivității, productivității și rezilienței economiei românești. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Numărul de emisiuni pentru care Depozitarul Central era depozitar al emitenților a fost de 608 la 31 martie 2026. Depozitarul Central SA, entitate autorizată în baza reglementărilor Uniunii Europene, desfășoară operațiuni de compensare-decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare, operațiuni de depozitare a instrumentelor financiare emise de societățile emitente și operațiuni de registru pentru emitenții de instrumente financiare. Potrivit raportului ASF, valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare pentru care Depozitarul Central nu este depozitar al emitentului a fost de 712,3 milioane de lei (139,7 milioane euro). La data de 31 martie 2026, erau înregistrate în cadrul Depozitarului Central trei emisiuni de titluri de stat pentru care acesta nu este depozitarul emitentului, în valoare de 32,1 milioane de lei (6,3 milioane de euro). în primul trimestru al anului 2026, numărul total al tranzacțiilor decontate pe bază netă a fost de 894.582, în creștere cu 86% față de aceeași perioadă a anului 2025. în același timp, valoarea totală a acestora a crescut cu o dinamică mai accentuată, înregistrând un avans de 100%, de la 9,9 miliarde de lei la 19,69 miliarde de lei. Din valoarea totală decontată pe bază netă, 56,8% a provenit din decontarea tranzacțiilor în piețele administrate de BVB (11,18 miliarde de lei) și 43,2% (8,5 miliarde de lei) din decontarea tranzacțiilor de alocare. Valoarea totală decontată pe tipuri de instrumente financiare a fost: 80,9% pentru acțiuni, 9,7% titluri de stat tranzacționate pe bursă, 2,1% unități de fond, 5,4% obligațiuni, 0,02% drepturi și 2% pentru alte tipuri de instrumente financiare, se mai arată în raport. în primul trimestru al anului 2026, numărul total al tranzacțiilor decontate pe bază brută a fost de 2.136, aproximativ dublu față de aceeași perioadă a anului 2025, în timp ce valoarea totală a acestora a înregistrat o creștere semnificativă, de la 427 milioane lei la 1,34 miliarde de lei. în aceeași perioadă, întreaga valoare a tranzacțiilor decontate pe bază brută a fost realizată pentru tranzacții cu acțiuni în afara locurilor de tranzacționare. în ceea ce privește decontarea pe bază brută pe Platforma T2S, valoarea totală a tranzacțiilor decontate a fost de 588 milioane euro, în scădere cu 9% (2025: 646 milioane euro). Din această valoare, 96,5% (567 milioane euro) au fost tranzacții decontate cu titluri de stat și 3,5% (21 milioane euro) tranzacții decontate cu obligațiuni denominate în euro. Referitor la activitatea transfrontalieră, în perioada analizată s-au decontat 106 instrucțiuni DvP și RvP pentru instrumente financiare de tipul acțiunilor, unităților de fond și a certificatelor, valoarea totală a acestora fiind de 48 milioane lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului 2025 (39,5 milioane lei). Potrivit raportului, valoarea totală decontată în diferite monede este structurată astfel: pentru decontare acțiuni - 80,3%, obligațiuni - 19,4% și unități de fond - 0,3%. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)