Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
BNS solicită introducerea unei metodologii unitare pentru stabilirea normelor de muncă
Blocul Național Sindical (BNS) propune factorilor de decizie două măsuri principale privind normarea muncii, considerând că despre aceasta se vorbește prea puțin, deși subiectul îi afectează pe toți salariații. BNS a organizat, marți, dezbaterea cu tema 'Normarea muncii', solicitând, printre altele, introducerea unei metodologii unitare pentru stabilirea normelor de muncă și certificarea specialiștilor care le elaborează, și obligativitatea adaptării și formării profesionale a salariaților atunci când introducerea inteligenței artificiale schimbă modul de desfășurare a muncii. Potrivit liderilor sindicali, cele două propuneri urmăresc același obiectiv, respectiv un sistem de normare a muncii care să fie corect, transparent și adaptat noilor tehnologii, astfel încât beneficiile progresului să fie împărțite echitabil între angajatori și salariați. Cele două recomandări se susțin reciproc: certificarea normatorului devine instrumentul prin care evaluarea competențelor se integrează în renormare. 'Normarea muncii stabilește cât trebuie să muncească un angajat pentru salariul pe care îl primește. De aceea, nu putem vorbi despre un salariu corect fără să știm și ce volum de muncă presupune acesta. Un salariu poate părea atractiv pe hârtie, dar dacă pentru a-l obține este nevoie de un ritm de lucru excesiv sau de un efort care afectează sănătatea, atunci discuția despre echitate este incompletă', susțin reprezentanții BNS. Aceștia consideră că, în realitate, angajatorii au două instrumente prin care împart rezultatele muncii între capital și muncă: nivelul salariului și norma de muncă. De multe ori, creșterile salariale sunt însoțite de majorarea normelor de lucru, astfel încât costul cu forța de muncă raportat la producție rămâne același sau chiar scade. 'Normarea influențează însă și sănătatea și siguranța lucrătorilor. Un ritm de muncă prea intens poate duce la epuizare fizică și psihică și poate crește riscul accidentelor de muncă. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale accidentelor mortale la locul de muncă din Uniunea Europeană, iar românii petrec, în medie, mult mai puțini ani în stare bună de sănătate după pensionare decât media europeană. Atât de puțini încât numărul lor este mai mic decât jumătate din media europeană', sunt de părere liderii sindicali. El menționează că, deși normarea muncii are un impact direct asupra salariilor, condițiilor de muncă și sănătății angajaților, la nivel european cadrul pentru normarea muncii este fragmentat și incomplet. în prezent, sunt utilizate metodologii private, voluntare și costisitoare, iar protecția lucrătorilor diferă foarte mult de la o țară la alta, în funcție de cât de puternic este dialogul social. 'în același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă profund modul în care lucrăm. Noile tehnologii nu înseamnă doar mai multă eficiență, ci și schimbarea conținutului muncii și a competențelor necesare. Din acest motiv, normele de muncă trebuie regândite astfel încât să țină cont atât de noile tehnologii, cât și de nevoia angajaților de a dobândi competențe noi', mai arată BNS. Reprezentanții confederației sindicale afirmă că România se află într-un moment decisiv. 'Legislația privind normarea muncii este incompletă, normele de aplicare lipsesc, iar utilizarea inteligenței artificiale avansează fără un cadru care să protejeze salariații în această tranziție. în același timp, această situație oferă șansa de a construi un sistem modern și echitabil', arată liderii sindicali. 'Ultimele reuniuni ale Consiliului Național al BNS au subliniat importanța acestei teme. Lideri, în principal din sectorul industrial, au ridicat această problemă pentru că normarea muncii are legătură directă cu salarizarea, are legătură directă cu timpul de lucru. E unul din principalele elemente care determină burnout-ul. Am muncit aproape doi ani să introducem acest concept în legislația națională și am avut surpriza, în această sesiune parlamentară, să constatăm că Puterea și Opoziția, și la presiunea mediului de afaceri, să considere că e bine să îngroape proiectul de lege. Va trebui să găsim aliați prin care să reluăm subiectul normării muncii', a precizat, în debutul evenimentului, Dumitru Costin, președintele BNS. La rândul său, Alexandru Athanasiu, fost ministru al Muncii, a spus că pentru normarea efectivă a muncii sunt necesare trei elemente de legătură: timpul de lucru, norma de muncă și remunerația. 'Din punctul de vedere al reglementării la nivel de lege a normei de muncă, România este pionier sau, în orice caz, un veteran. Depinde de unde privim lucrurile, în sensul că legislațiile altor state nu cuprind nicio trimitere la nivel legislativ cu privire la acest subiect. (...) Există o triadă de noțiuni, sunt trei elemente a căror legătură organică dă măsura unei inseparabilități, a unei organice alăturări: timpul de lucru, norma de muncă și remunerația. (...) Acestea trebuie să garanteze câteva obiective clare: sănătate și securitate în muncă, remunerație corectă, echitabilă și nediscriminatorie, acces liber la ocuparea unui post, garantarea stabilității în muncă împotriva concedierilor abuzive, dreptul la muncă', a subliniat Athanasiu. în context, BNS și-a propus să contribuie la acoperirea unei lacune de dezbatere publică prin realizarea unei analize comparative privind modul în care normarea muncii este reglementată, aplicată și contestată în statele membre ale Uniunii Europene, precum și prin formularea unor recomandări de politică publică bazate pe concluziile acestei analize. Analiza intitulată 'Timpul de lucru și sistemul de normare a muncii. Trăsături definitorii. Fundamentele normării', realizată de profesorul universitar Alexandru Athanasiu și conferențiarul universitar Ana-Maria Vlăsceanu Profirescu, recomandă autorităților, printre altele, standardizarea metodologiei de normare și certificarea normatorilor, precum și obligația de adaptare profesională în contextul introducerii inteligenței artificiale (AI). AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Expirarea plafonării accizei la carburanți va amplifica presiunile inflaționiste (consultant economic)
Expirarea măsurii de plafonare a accizei la carburanți va conduce la majorarea prețurilor la pompă și va amplifica presiunile inflaționiste, cu efecte asupra costurilor de transport și a prețurilor bunurilor și serviciilor, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. '1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri, peste ce am văzut până în momentul de față, o inflație record la nivel european. Creșterea prețului la carburanți, în medie cu 40 de bani începând cu 1 iulie, se va traduce, din păcate, în creșteri semnificative de prețuri pe toate lanțurile economice, în condițiile în care economia românească este dependentă de transportul rutier de marfă. De la produsele alimentare, la servicii și produsele nealimentare, toate se vor scumpi, în condițiile în care costurile cu transportul vor fi din ce în ce mai mari. Spuneam de un val de inflație de la 1 iulie pentru că această, de fapt, indecizie a politicienilor vine într-un moment în care și salariul minim pe economie crește de la 1 iulie, iar acest lucru va determina multe dintre companii să crească prețurile produselor și serviciilor, în condițiile în care costurile cu forța de muncă vor crește semnificativ începând cu această dată. Este un mix de factori care va duce inflația peste nivelul de 11% în luna iulie, un nivel record pe plan european, un nivel care erodează puternic puterea de cumpărare și afectează competitivitatea economiei românești', a spus Negrescu. în opinia sa, indecizia autorităților confirmă că nu avem o strategie în zona energetică 'care să preîntâmpine aceste situații'. 'Autoritățile iau măsuri de pe o zi pe alta, iar situația din sectorul carburanților se multiplică inclusiv în zona energetică. La fel ca în zona carburanților, și în sectorul energetic, mai ales în ceea ce privește energia electrică, suntem, iată, condamnați să plătim niște tarife foarte mari, în condițiile în care autoritățile nu au mișcat un deget pentru a preîntâmpina situația în care ne aflăm. Suntem într-un fel de paradox economic în care producem curent ieftin, foarte mult, și exportăm foarte mult curent electric în timpul zilei, mai ales din zona energiei eoliene și solare, iar seara suntem nevoiți să importăm energie la prețuri de până la 10 ori mai mari, în condițiile în care nu am dezvoltat un sistem de baterii capabil să ne asigure independența energetică', a susținut Negrescu. Potrivit acestuia, 'suntem într-un fel de pana prostului', atât în zona carburanților, cât și în zona energiei electrice, 'două elemente care vin să susțină ideea că guvernele de până acum nu au nicio strategie coerentă în a preîntâmpina efectele negative generate de crizele din sectorul energetic'. 'Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflației în 2026, de peste 11%, urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflația temperându-se ușor, mai ales ca urmare a efectului de bază. Altfel spus, în calculul ratei inflației nu va mai fi luată creșterea semnificativă a prețului la energie de anul trecut, de 80%, și nici creșterea taxelor intervenită anul trecut. Din punct de vedere statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%, iar asta nu va însemna pentru oamenii simpli că prețurile vor scădea. Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de față. Să sperăm că situația din Orientul Mijlociu nu va escalada și că prețul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril, pentru că, dacă ar crește și prețul petrolului, situația din România ar deveni chiar și mai gravă din perspectiva inflaționistă', a adăugat consultantul economic. Potrivit lui Negrescu, creșterile de prețuri generate de carburanți și de energie funcționează ca un fel de frână de mână pentru economia românească, afectând în special sectoarele care sunt dependente de transportul rutier de marfă. 'Mă refer aici mai ales la domeniul serviciilor, care probabil se vor scumpi cel mai mult, dar și la zona produselor nealimentare, în primul rând, acolo unde transportul rutier de marfă este decisiv. Altfel spus, în perioada următoare să ne așteptăm la scumpiri în zona produselor nealimentare, de la electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălțăminte, tot ce ține de viața noastră de zi cu zi. Să ne așteptăm la scumpiri semnificative în zona serviciilor, de la curierat până la tot ce înseamnă transport de marfă și, într-un mod mai temperat, vom vedea și scumpiri la produsele alimentare', a mai spus el. Singura veste bună este că în sectorul alimentar 's-a atins fundul sacului din punctul de vedere al potențialului de scumpiri', susține Negrescu. 'Altfel spus, creșterile de prețuri la alimente au făcut ca multe dintre magazinele alimentare să devină un fel de muzee în care oamenii intră, admiră produsele și nu și le pot permite, motiv pentru care scumpirile probabil vor fi mai mici, mai temperate, în condițiile în care mare parte dintre retaileri riscă, dacă scumpesc în continuare, să rămână cu marfa nevândută', a adăugat specialistul. Potrivit acestuia, în sectorul alimentar, dar și în cel nealimentar, vom vedea 'o goană după promoții, o explozie a promoțiilor și a vânzărilor prin tot felul de mecanisme de marketing menite să atragă clienții și să-i facă să cumpere ceva, mai ales produse la preț mai mic'. 'în ceea ce privește serviciile, probabil vor confirma că sunt cele care înregistrează cele mai mari scumpiri din economie, așa cum estimam încă de la începutul anului. Serviciile dedicate populației urmează să fie din ce în ce mai scumpe, în condițiile în care costurile operaționale devin din ce în ce mai mari.', a adăugat el. Executivul a adoptat la începutul lunii aprilie actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, declara la acel moment că acciza la motorina standard comercializată pe piața internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA. Conform OUG, începând cu data de 7 aprilie 2026, pe durata situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, pentru motorina standard comercializată pe piața internă, nivelul accizei a fost redus temporar de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri, respectiv de la 3.318,74 lei/tonă la 2.963,70 lei/tonă. Marți, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, deoarece proiectul legislativ care ar fi permis extinderea măsurii până la 30 noiembrie a fost blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Tanczos: Recoltarea orzului și orzoaicei de toamnă nu este afectată de caniculă
Procesul de recoltare a orzului și orzoaicei de toamnă se desfășoară conform graficului specific perioadei și nu este afectat de caniculă, în timp ce efectele secetei pedologice sunt mai reduse comparativ cu anii anteriori, a afirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. 'Procesul de recoltare a orzului și a orzoaicei de toamnă se derulează conform graficului specific perioadei. în contextul avertizărilor meteorologice, am convocat astăzi Comitetul pentru Situații de Urgență la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a evalua efectele condițiilor meteorologice asupra agriculturii și situația suprafețelor afectate, precum și pentru a stabili eventualele măsuri necesare. Din discuțiile cu direcțiile de specialitate din cadrul MADR și cu direcțiile agricole județene a rezultat că procesul de recoltare nu este afectat de caniculă, iar, comparativ cu anii trecuți, efectele secetei pedologice sunt mai reduse, suprafețele afectate fiind semnificativ mai mici', a scris Tanczos Barna, pe Facebook. Acesta a precizat că, până în prezent, au fost raportate aproximativ 32.000 de hectare de teren agricol afectate de îngheț, grindină, furtuni, inundații și vânt puternic. 'Până în prezent, în acest an, au fost raportate aproximativ 32.000 de hectare de teren agricol afectate de fenomene meteorologice precum îngheț, grindină, furtuni, inundații și vânt puternic. în același timp, este în desfășurare procesul de colectare și verificare a înștiințărilor privind suprafețele afectate de secetă, în special din vestul țării, precum și întocmirea proceselor-verbale de constatare', a transmis ministrul interimar al Agriculturii. El a adăugat că Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare (ANIF) desfășoară activități de irigare în 27 de județe, în timp ce autoritățile monitorizează în continuare evoluția condițiilor meteorologice și situația din teren. 'De asemenea, ANIF a raportat că desfășoară activități de irigare în 27 de județe, pe o suprafață de aproximativ 600.000 de hectare, din cele peste 900.000 de hectare contractate, fără restricții în ceea ce privește preluarea apei din sursă. Monitorizăm în continuare evoluția condițiilor meteorologice și situația din teren și vom lua, dacă va fi necesar, toate măsurile pentru sprijinirea fermierilor', a mai scris Tanczos Barna pe rețeaua de socializare. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Circa 68% dintre investitorii români nu au încredere în perspectivele economiei (analiză)
Aproximativ 68% dintre investitorii individuali români declară că nu au încredere în perspectivele economiei românești, față de 65% la sfârșitul primului trimestru al acestui an, relevă un sondaj eToro, publicat marți. Potrivit sursei citate, investitorii individuali români au devenit mai pesimiști în privința perspectivelor economiei țării, în timp ce încrederea în propriile venituri și în nivelul de trai s-a deteriorat față de trimestrul anterior. 'Nivelul de încredere în economia românească s-a deteriorat față de trimestrul anterior, 68% dintre investitorii individuali români declarând că nu au încredere în perspectivele acesteia, în creștere de la 65% la sfârșitul primului trimestru al acestui an. De asemenea, sondajul a constatat o creștere a numărului de investitori care consideră că starea economiei românești reprezintă un risc pentru portofoliile lor (+1 punct procentual) față de trimestrul anterior. De fapt, analizând modul în care investitorii percep cel mai mare risc extern pentru portofoliile lor, 24% au menționat inflația, iar procente egale (21%) au menționat starea economiei globale și a economiei românești', a explicat analistului eToro, Bogdan Maioreanu, citat în comunicat. Criza politică declanșată de demiterea guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură, combinată cu cea mai mare inflație din UE, ar putea explica creșterea neîncrederii în perspectivele economiei românești, susțin autorii sondajului. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a încrederii în veniturile personale, nivelul de trai și costul vieții. în al doilea trimestru al anului 2026, doar 63% dintre investitorii individuali români s-au declarat încrezători în veniturile și nivelul lor de trai, comparativ cu 66% în trimestrul anterior, notează sursa citată. Cel mai recent sondaj arată, de asemenea, o scădere a nivelului de încredere în siguranța locului de muncă, la 70% dintre respondenți, comparativ cu 74% în trimestrul anterior. 'Rezultatele celui mai recent sondaj trimestrial arată, de asemenea, că incertitudinile globale și locale au dus la cel mai scăzut procent din ultimii trei ani (73%) de investitori care au încredere în propriile portofolii de investiții. Este o scădere considerabilă față de nivelul de încredere de 82% înregistrat în urmă cu trei luni', se precizează în document. în ceea ce privește alocarea portofoliului, 48% dintre investitorii individuali români dețin acțiuni locale, 40% dețin acțiuni străine, 42% dețin o formă de criptoactive, 40% dețin obligațiuni interne, în timp ce aproape 71% dețin numerar, inclusiv în conturi de economii. 'Este pentru prima dată în ultimii trei ani când observăm că mai puțin de 50% dintre investitorii români dețin criptoactive în portofoliile lor. Unul dintre motive ar putea fi legat de pierderea de valoare a bitcoinului, al cărui preț a scăzut de la un maxim de peste 126.000 de dolari în octombrie anul trecut la sub 60.000 de dolari în prezent', mai arată analiza. La întrebarea dacă intenționează să-și majoreze investițiile în următoarele trei luni, 40% dintre investitorii individuali români au răspuns afirmativ. 'Clasele de active în care investitorii doresc să-și mărească deținerile sunt criptoactivele (16%), urmate de acțiunile străine (15%), valutele (12%) și, la egalitate (11%), acțiunile de la Bursa de Valori din București și numerarul. Sectoarele în care investitorii români intenționează să-și majoreze investițiile sunt tehnologia (20%), urmată de energie (19%), serviciile financiare (13%), imobiliarele (6%) și utilitățile, tot 6%. Observăm un interes ușor crescut pentru tehnologie și energie în comparație cu trimestrul anterior', se precizează în document. Ultimul sondajul eToro Retail Investor Beat indică o schimbare clară a sentimentului în rândul investitorilor individuali români, determinată de o combinație de incertitudine politică internă, presiuni inflaționiste persistente și un context global mai fragil, notează sursa citată. 'Deși încrederea atât în economie, cât și în perspectivele financiare personale s-a diminuat, investitorii nu se retrag complet. Dimpotrivă, aceștia par să-și reajusteze strategia prin reducerea expunerii la active mai volatile, precum criptoactivele, și prin creșterea selectivă a alocărilor către sectoare percepute ca fiind mai reziliente sau cu perspective de viitor, precum tehnologia și energia. De asemenea, aceștia își majorează deținerile de numerar și mențin un nivel ridicat de lichiditate. Asta sugerează că pesimismul actual ar putea reflecta o abordare mai prudentă și tactică, investitorii adoptând o poziție defensivă, rămânând în același timp pregătiți să profite de oportunități odată ce condițiile macroeconomice se vor îmbunătăți.', menționează autorii sondajului. Cel mai recent raport Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat în rândul a 11.000 de investitori individuali din 13 țări și de pe 3 continente. Sondajul a fost realizat în perioada 14-29 mai 2026 de către compania de cercetare Opinium. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
INHGA: Cod galben de inundații pe râuri din 21 de județe, până miercuri la prânz
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, marți, o atenționare Cod galben de inundații, valabilă până miercuri la prânz pe râuri din 21 de județe. Conform prognozei de specialitate, în intervalul 30 iunie, ora 13:00 - 1 iulie, ora 12:00, se vor semnala viituri rapide, creșteri de debite și de niveluri, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu - bazin superior și afluenți bazin milociu și inferior, Iza - bazin superior și afluenți bazin milociu și inferior (județul Maramureș), Someșul Mare - bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Bistrița-Năsăud), Someșul Mic - bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Cluj), Crasna - bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Sălaj și Satu Mare), Barcău - bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Sălaj și Bihor), Crișul Repede - bazin amonte S.H. Ciucea și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Ciucea (județele: Cluj și Bihor) și Crișul Negru - bazin amonte S.H. Beiuș și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Beiuș (județele: Bihor și Arad). Fenomene hidrologice similare sunt prognozate și pentru cursurile de apă: Crișul Alb - bazin amonte S.H. Vața de Jos și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Vața de Jos (județele: Hunedoara și Arad), Arieș - bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Alba și Cluj), Târnava Mare - bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu și Alba), Mureș - afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Târnava (județele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Olt - afluenții aferenți sectorului aval S.H. Hoghiz (județele: Harghita, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt și Dolj) și Argeș - bazin superior și Dâmbovița - bazin superior (județele: Argeș și Dâmbovița). INHGA precizează că inundații se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele: Sălaj, Cluj, Bihor, Alba și Hunedoara. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Pîrcălăbescu (ROMARM): Ucraina și Polonia și-au exprimat interesul pentru o colaborare cu România în domeniul industriei de apărare
Ucraina și Polonia sunt statele care și-au exprimat clar interesul pentru o colaborare cu România în domeniul industriei de apărare, cu ocazia conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, desfășurată în perioada 25-26 iunie, la Gdansk. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, prezentă cu un stand propriu la conferință, ROMARM, principalul producător și exportator direct de tehnică militară, armament și muniție din România, și-a promovat portofoliul de produse și serviciile destinate industriei de apărare, inclusiv soluții pentru activități de demilitarizare, și a avut o serie de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri din Polonia și Ucraina.. 'ROMARM și-a prezentat portofoliul de produse și a venit și cu oferte pentru demilitarizare. Ucraina și Polonia sunt statele care și-au exprimat clar interesul pentru o colaborare cu România în domeniul industriei de apărare. Prezența ROMARM cu un stand propriu la eveniment confirmă nivelul de angajament pe care industria națională de apărare îl are pentru dezvoltarea capacităților comune de apărare și colaborarea cu partenerii NATO', a declarat directorul general al ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, citat în comunicat. Acesta a evidențiat, totodată, și rolul tot mai important al tehnologiilor 'dual-use' și a apreciat că, în următorii cinci ani, acestea vor deveni esențiale pentru dezvoltarea capacităților industriale europene, în contextul actualelor provocări de securitate. 'Este vorba de tehnologii concepute în principal pentru scopuri civile, dar care pot fi refolosite sau adaptate și pentru apărare, securitate națională sau aplicații militare', menționează sursa citată. în cadrul reuniunii din Polonia, conducerea companiei românești a promovat mesajul companiilor-membre ale Organizației Patronale Industria de Apărare, susținând dezvoltarea unor parteneriate durabile și identificarea de noi oportunități de colaborare în domeniul producției, modernizării și dezvoltării de capabilități industriale. Conferința de la Gdansk s-a desfășurat în paralel cu Eastern Flank Summit, reuniune dedicată consolidării securității regionale și cooperării între statele de pe flancul estic al NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Negrescu: Agențiile de rating încep să fie tot mai atente la jocul politic
Agențiile de rating încep să acorde o atenție tot mai mare evoluțiilor politice din România, iar acest lucru ar putea conduce la reducerea expunerii unor investitori pe piața locală, susține consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare publicată marți pe Facebook. 'Moody's a trimis, pe 26 iunie, o informare către investitori în care ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților române de a se ține de reforme. Altfel spus, dincolo de rezultatele pozitive privind deficitul bugetar, agențiile de rating încep să fie tot mai atente la jocul politic. Iar asta poate duce, din păcate, la reducerea expunerii unor investitori pe România. Chiar dacă ne vom păstra ratingul, nu este exclus să vedem ieșiri de capital din România și dificultăți pentru statul român în a se împrumuta de pe piețele externe', a scris Adrian Negrescu. în opinia sa, criza politică devine o reală problemă cu posibile efecte nocive pentru economie și mai ales pentru capacitatea statului de a se împrumuta în condițiile în care are nevoie, în medie, de 1 miliard de euro pe săptămână de la investitori pentru a avea cu ce să plătească salarii și pensii. 'Vestea proastă este că acest exod investițional se simte deja. Nivelul investițiilor străine directe scade cu 30%, iar retragerile de capital au depășit jumătate de miliard de euro în prima parte a anului', a adăugat Negrescu. România beneficiază de un rating 'Baa3' atribuit de Moody's. Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) au o perspectivă 'negativă' asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
România are producție internă de petrol și gaze, dar depinde de piețele externe (analiză)
România dispune de producție internă de petrol și gaze, capacități de rafinare și infrastructură portuară, însă rămâne dependentă de importurile de țiței și de evoluția piețelor energetice internaționale, potrivit unei analize realizate de EY România. 'Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie 2026, a readus piețele globale de energie într-o zonă de tensiune. De această dată, șocul a atins petrolul, gazele, produsele rafinate, LNG-ul și logistica. în centrul acestor riscuri se află Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Pentru Europa, impactul vine în mare parte prin produse rafinate, LNG și costuri logistice, iar rolul țițeiului brut trebuie citit în acest tablou mai larg', susțin consultanții EY, într-o analiză intitulată 'Volatilitate energetică în lanțurile globale și impactul asupra României - între dependență și reziliență'. în România, șocul nu a dus la o criză de aprovizionare cu carburanți. Piața a continuat să funcționeze, susținută de producția internă, rafinarea locală, stocurile de urgență, infrastructura portuară și jucătorii integrați, notează sursa citată. în același timp, presiunea prețurilor, a motorinei, a costului stocurilor, a fluxurilor maritime și a lanțurilor de aprovizionare a rămas legată de piețele externe, potrivit analizei. Șocul recent a arătat că energia și logistica fac parte din același risc operațional, potrivit autorilor analizei. Pentru Europa, această vulnerabilitate contează mai ales la produse rafinate, în special diesel, dar și la LNG (Liquefied Natural Gas, n.r.), prin efectele asupra costurilor și disponibilității aprovizionării. Conform sursei citate, România are câteva avantaje față de piețele complet dependente de importuri finale. Are producție internă de petrol și gaze, capacitate locală de rafinare, stocuri de urgență, infrastructură portuară la Constanța și Midia și companii integrate care au un rol important în aprovizionarea pieței. 'Oil Terminal Constanța, de exemplu, joacă un rol important în primirea, depozitarea și manipularea țițeiului și a produselor petroliere, cu o capacitate totală de stocare de aproximativ 1,1 milioane mc. Acest tip de infrastructură oferă flexibilitate într-un context de volatilitate. Totuși, reziliența locală nu înseamnă independență', susțin autorii analizei. Potrivit studiului, România își acoperă o parte importantă din necesarul de țiței prin importuri, iar cifra de aproximativ 75% trebuie citită separat de dependența de produse petroliere finite, de gazele naturale sau de dependența energetică totală. în plus, piața locală rămâne legată de cotațiile internaționale, de costurile de feedstock, de disponibilitatea produselor rafinate și de rutele regionale de aprovizionare. 'România nu a fost neapărat printre cele mai scumpe piețe europene la carburanți, însă a resimțit rapid presiunea internațională prin ritmul de creștere a prețurilor, presiunea pe motorină și costurile pentru companii și consumatori. Rolul activelor locale a devenit esențial. OMV Petrom a raportat în Q1 2026 o rată de utilizare a rafinăriei de 98% și volume retail de carburanți în creștere cu 4%. Compania a arătat că aceste active au susținut securitatea aprovizionării într-un trimestru foarte volatil', se mai arată în document. Rafinăriile Petromidia și Vega au intrat în turnaround tehnologic, programat în martie 2026, într-un moment de volatilitate ridicată, arată studiul. 'Compania a comunicat că obligațiile contractuale urmau să fie acoperite din stocuri proprii sau prin trading-ul grupului KMG International. Finalizarea lucrărilor la sfârșit de martie a susținut revenirea treptată la capacitate optimă și a ajutat aprovizionarea pieței locale și regionale', se mai arată în document. Petrotel-Lukoil apare, de asemenea, ca element relevant în discuția despre capacitatea locală de rafinare. Decizia de repornire a rafinăriei, după obținerea derogării necesare, a fost prezentată ca o măsură care poate contribui la creșterea producției interne și la reducerea dependenței de importuri, inclusiv pe motorină, benzină și kerosen, susțin consultanții EY. Potrivit sursei citate, rafinăriile locale, stocurile de urgență, infrastructura portuară și operatorii integrați au ajutat piața să evite o criză fizică de disponibilitate. Presiunea venită din prețuri, importuri și cotații internaționale a rămas însă prezentă. 'Primul efect vizibil a fost creșterea rapidă a prețurilor. Brent a urcat de la aproximativ 65 dolari/baril la începutul lunii februarie 2026, la aproape 120 dolari/baril în martie. în România, la 22 martie 2026, prețurile medii au ajuns la aproximativ 9,18 lei/litru pentru benzină standard și 9,91 lei/litru pentru motorină standard. Graficele privind prețul motorinei și benzinei Euro95 fără taxe, cât și prețurile cu taxe, aduc o nuanță importantă. România a rămas în partea inferioară a distribuției UE atât pentru diesel, cât și pentru Euro95, atunci când comparația se face fără taxe', notează autorii cercetării. Conform studiului, presiunea asupra consumatorului final și a companiilor rămâne vizibilă în prețurile cu taxe. 'A contat atât nivelul relativ al prețului, cât și viteza ajustării și felul în care s-a format prețul final: cotații, taxe, costul stocurilor existente, marje și decizii comerciale. Creșterea cotațiilor internaționale a pus presiune reală pe piața locală, însă evoluția prețurilor nu pare să fi urmat mecanic, 1 la 1, dinamica cotațiilor. Presiunea s-a văzut mai ales în ritmul de creștere, nu neapărat în nivelul relativ al prețului fără taxe față de alte state europene', se mai arată în comunicat. Analiza mai arată că România a înregistrat în martie 2026 o creștere anuală de 19,6% la categoria combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, peste media UE de 12,9%. La nivel de piață, evoluțiile au fost rapide: între 1 și 31 martie, benzina standard la Petrom a crescut de la 7,96 lei/litru, la 9,33 lei/litru, iar motorina standard de la 8,27 lei/litru, la 10,37 lei/litru. Potrivit autorilor cercetării, în mod normal, prețurile locale ale carburanților sunt influențate de cotațiile internaționale, la care se adaugă costuri logistice, taxe, marje și alți factori comerciali. în criză, această raportare la cotații zilnice devine mai sensibilă, pentru că între achiziție și vânzarea la pompă pot trece săptămâni sau chiar luni. Analiza arată că, în acest context, autoritățile au pus accent pe raportarea prețului la costul stocurilor existente, nu la cotația internațională curentă. Contează atât cotația de astăzi, cât și costul la care a fost cumpărat produsul care se vinde astăzi. Potrivit EY, în piață au apărut și situații atipice. Unele produse premium, cu rotație mai lentă, au ajuns la prețuri apropiate sau chiar mai mici decât produsele standard, pentru că proveneau din stocuri cumpărate mai devreme, la costuri mai mici. Prețurile la pompă reflectă astfel cotația de moment, structura stocurilor și viteza de rotație. Conform analizei, tensiunea din piață s-a văzut și în economia lanțului valoric. OMV Petrom a raportat în Q1 2026 o marjă de rafinare de 14,3 USD/baril, în creștere cu 74% față de aceeași perioadă a anului anterior. în acest context, discuția despre plafonarea temporară a adaosurilor comerciale și limitarea marjelor s-a legat direct de presiunea din piață. în opinia autorilor analizei, volatilitatea energetică devine o caracteristică structurală a deceniului, nu o excepție ciclică. România a demonstrat că dispune de amortizoare reale - rafinare locală, stocuri, infrastructură portuară și jucători integrați -, dar a confirmat și că reziliența operațională nu echivalează cu independența strategică. Următorul șoc nu va testa dacă piața funcționează, ci cât de rapid și cât de inteligent se adaptează. EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
INS: Prețul ouălor a scăzut în aprilie în majoritatea piețelor agroalimentare
Prețurile medii ale ouălor de găină au scăzut în aprilie 2026 față de luna precedentă în majoritatea piețelor agroalimentare din municipiile reședință de județ, în timp ce prețul mierii de albine a rămas relativ stabil, potrivit Buletinului statistic de prețuri pentru luna aprilie al Institutului Național de Statistică (INS). La ouă, cele mai mari scăderi de preț au fost consemnate în Alba Iulia (-29,23% față de martie), Botoșani (-18,64%), Zalău (-14,29%), Craiova (-12%) și Giurgiu (-11,67%). Pe de altă parte, cele mai mari creșteri au fost în Slobozia (+32,14%), Vaslui (+30%), Sfântu Gheorghe (+8,7%) și Arad (+7,69%). La mierea de albine, cele mai importante scumpiri s-au înregistrat în Reșița (+17,89%), Sfântu Gheorghe (+16,52%) și Suceava (+12,31%), în timp ce scăderi au fost raportate în Călărași (-5,66%) și Târgu Mureș (-4,76%). în cazul cartofilor, cele mai mari creșteri de preț au fost consemnate în Piatra Neamț (+13,33%), Arad (+6,61%), Galați (+6,25%) și Craiova (+6,12%). Cele mai mari ieftiniri au fost în Cluj-Napoca (-11,11%), Sfântu Gheorghe (-10,71%), Zalău (-10,34%) și Slatina (-9,33%). La fasole uscată, cele mai mari scumpiri au fost în Suceava (+6,16%), Târgoviște (+3,09%) și Ploiești (+2,88%), iar cea mai accentuată scădere s-a înregistrat în Bacău (-12,25%). Prețul cepei uscate a crescut cel mai mult în Miercurea Ciuc (+15%), Craiova (+11,11%), Târgu Mureș (+8,33%) și Târgu Jiu (+7,5%), în timp ce cele mai mari scăderi au fost consemnate în Constanța (-14,17%), Giurgiu (-13,95%) și Sibiu (-11,11%). La spanac, cele mai ample ieftiniri au fost raportate în Piatra Neamț (-39,13%), Deva (-34,69%), Zalău (-33,33%) și Iași (-32,67%). Scumpiri punctuale au fost consemnate în Cluj-Napoca (+3,85%) și Galați (+2,5%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
România a importat anul trecut cu 13,2% mai mult lapte brut față de 2024
România a importat anul trecut cu 13,2% mai mult lapte brut față de 2024, în timp ce cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile de procesare de pe piața internă a crescut cu 9,4%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, cantitatea de lapte brut importată a ajuns în anul 2025 la 183.893 tone, cu 21.468 tone mai mult ca în 2024, iar cantitatea de lapte brut colectată de pe plan intern a fost de 1,417 milioane de tone, un plus de 121.421 tone față de anul precedent. Potrivit datelor INS, în anul 2025, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă brut, colectată de unitățile de procesare de la exploatațiile agricole și centrele de colectare, a crescut cu 121.481 tone (+9,6%), totalizând 1,383 milioane de tone. în ceea ce privește laptele brut de capră colectat de unitățile de procesare, s-a consemnat o creștere a cantității cu 1.044 tone (+6,9%) în anul 2025 față de anul 2024, până la un nivel de 16.197 tone, în timp ce cantitățile colectate de lapte brut de bivoliță și de oaie au scăzut cu 178 tone (-14,3%), respectiv cu 926 tone (-5,2%). Astfel, au fost colectate 1.068 de tone de lapte de bivoliță și 16.997 tone de lapte de oaie. Producția de lactate a consemnat o creștere în perioada menționată pe mai multe componente, respectiv pe lapte de consum, lapte acidulat, lapte praf, unt și brânzeturi și o scădere a producțiilor de brânză topită și de smântână. în anul 2025, cea mai mare creștere a producției s-a înregistrat la unt cu 2.155 tone (+18%), respectiv un total de 14.105 tone, urmată de brânză (inclusiv urdă) cu 7.492 tone (+6,8%) și o producție totală de 117.444 tone, din care 103.739 tone au provenit din lapte de vacă. Producția de brânză obținută din lapte de vacă (care reprezintă 88,3% din producția totală de brânzeturi) a crescut, de asemenea, cu 5.038 tone (+5,1%). Producția de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut și alte produse lactate similare) a consemnat anul trecut o creștere cu 12.274 tone (+5,6%), până la 230.344 tone, cea de lapte praf a fost mai mare cu 95 tone (+4,7%), totalizând 2.109 tone, în timp ce la producția de lapte de consum s-a înregistrat un total de 386.777 tone, respectiv un plus de 3% față de 2024 (+11.229 tone). Pe de altă parte, producțiile de brânză topită și de smântână, în anul 2025 față de 2024, au scăzut cu 486 tone (-4,5%), respectiv cu 825 tone (-1,2%), totalizând 10.221 tone și 69.867 tone. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
BVB a publicat primul raport agregat de monitorizare a emitenților în conformitate cu prevederile Codului revizuit de Guvernanță Corporativă
Bursa de Valori București a publicat primul raport agregat de monitorizare a emitenților în conformitate cu prevederile Codului revizuit de Guvernanță Corporativă, 71% din toate prevederile evaluate fiind raportate ca 'Da', ceea ce indică un nivel ridicat de aliniere declarată pentru întreaga piață reglementată, informează BVB printr-un comunicat. 'Bursa de Valori București (BVB), cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al Comisiei de Guvernanță Corporativă a BVB, publică primul raport agregat de monitorizare a emitenților în conformitate cu prevederile Codului revizuit de Guvernanță Corporativă. Aproximativ 71% din toate prevederile evaluate au fost raportate ca 'Da', indicând un nivel ridicat de aliniere declarată pentru întreagă Piață Reglementată. Fiind primul an de aplicare, rezultatele reflectă o perioada de tranziție în care emitențîi își adaptează cadrele de guvernanță, procesele și practicile de raportare. Anul financiar 2025 marchează primul ciclu de raportare conform Codului revizuit de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București ('Codul'), reprezentând o bornă importantă pentru piață de capital din România. Codul revizuit reflectă așteptările în evoluție a reglementărilor și importantă tot mai mare a transparenței, sustenabilitățîi, eficacității consiliului, supravegherii riscului și implicării investitorilor', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, raportul oferă o perspectiva la nivelul întregii piețe, analizând tendințele de conformare pentru emitențîi listați prin prisma declarațiilor 'Aplici sau Explici'. Raportul evidențiază zonele în care alinierea cu prevederile Codului este puternică, precum și cele în care sunt necesare eforturi suplimentare, cu mențiunea că rezultatele indică o faza inițială de ajustare. 'Primul ciclu de monitorizare indică un start solid, dar și faptul că trecerea de la o aliniere formală la o practică de guvernanță de substanță este necesar să continue: Nivel de conformare: 71% dintre observațiile evaluate au fost raportate ca 'Da', în timp ce 28% au fost raportate că 'Parțial' sau 'Nu', indicând zone unde implementarea sau raportarea rămân incomplete. Calitatea explicațiilor: Majoritatea răspunsurilor 'Parțial' sau 'Nu' include explicațîi, dar calitatea este adesea limitată și necesită îmbunătățiri. Segmentarea pieței: Emitenții din categoria Premium raportează niveluri ridicate de conformare, mai ales în aria de managementul riscurilor (90.8% vs 60.6% pentru emitenții din categoria Standard), sugerând diferențe de maturitate a guvernanței', se explică în comunicat. La secțiune de Cod, Raportarea și Relația cu Investitorii înregistrează cel mai ridicat nivel de aliniere (75,1%), în timp ce Organele de conducere, Remunerarea și Sustenabilitatea au niveluri mai scăzute de aliniere (aproximativ 66 - 68%), în timp ce sustenabilitatea înregistrează cea mai mare pondere de implementare parțială. Un nivel mai ridicat de conformare este observat în domeniile de natură procedurală, în timp ce aspectele mai complexe - precum eficacitatea consiliului de administrație, remunerarea și practicile avansate de guvernanță corporativă - rămân mai dificil de implementat. Referitor la secțiunea Consiliul de administrație și comitetele, directorii independenți reprezintă 28,8% din totalul membrilor consiliilor de administrație. Comitetele de audit sunt mai bine consolidate, însă șapte companii încă nu aveau constituit un astfel de comitet în anul 2025. 'Monitorizarea periodică a guvernanței corporative este esențială pentru transformarea standardelor în performanță, transparență și încredere sporită din partea investitorilor. Un cadru de monitorizare consecvent, completat de dialog și de consolidarea capacitățîi instituționale și organizaționale, contribuie la dezvoltarea unor piețe de capital mai reziliente și la creșterea competitivității pe termen lung', a declarat Victoria Zinchuk, director pentru România al BERD, citat în comunicat. La rândul său, directorul general al BVB, Remus Vulpescu, a subliniat că acest prim raport oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra modului în care companiile listate aplică versiunea revizuită a Codului. 'Raportul evidențiază atât progresele înregistrate, cât și aspectele care necesită îmbunătățiri și constituie un instrument practic pentru promovarea transparenței, consolidarea dialogului și creșterea standardelor de guvernanță corporativă', a punctat Vulpescu. în perioada următoare, BVB și Comisia de Guvernanță Corporativă a BVB își vor concentra activitatea asupra: îmbunătățirii calității și consistenței declarațiilor 'Aplici sau Explici'; sprijinirii emitenților în implementarea unor aspecte complexe de guvernanță corporativă, inclusiv eficacitatea consiliului de administrație, independența membrilor acestuia și sustenabilitatea; și evaluării măsurii în care raportările viitoare vor reflectă o implementare mai solidă și practici de guvernanță consecvente, se mai menționează în comunicat. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Traficul rutier pentru vehiculele de peste 7,5 tone,interzis marți pe drumuri naționale,expres și autostrăzi din 39 de județe
Circulația rutieră a vehiculelor mai mari de 7,5 tone este restricționată, marți, în intervalul orar 12:00 - 20:00, pe sectoarele de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din 39 de județe, ca urmare a avertizării Cod roșu emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), informează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Astfel, restricțiile de trafic vizează județele: Galați, Vrancea, Vaslui, Bacău, Iași, Neamț, Botoșani, Suceava, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Arad, Timiș, Caraș Severin, Hunedoara, Alba, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Ialomița, Călărași, Brăila și Buzău. 'Aceste restricții sunt instituite ca urmare a avertizărilor de caniculă emise de către Administrația Națională de Meteorologie, Cod Galben, Cod Portocaliu și Cod Roșu - val de căldură persistent, caniculă, disconfort termic accentuat și deosebit de accentuat respectiv temperaturi extreme. Măsura este adoptată pentru protejarea și conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformațiilor majore ireversibile (ce implică și pierderea stabilității straturilor rutiere) care pot apărea pe rețeaua rutieră, ca efect al desfășurării traficului greu în condițiile climatice de caniculă', se arată într-un comunicat de presă al CNAIR, transmis AGERPRES. Măsurile adoptate sunt dispuse în baza prevederilor legale, potrivit cărora administratorul drumului poate interzice temporar circulația vehiculelor cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 7,5 tone pe rețeaua rutieră din județele afectate de codurile de caniculă. Excepțiile sunt în cazul: transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii și de produse perisabile de origine animală și vegetală, vehiculelor care participă la intervenții în caz de forță majoră, transporturilor funerare, transporturilor poștale, transporturilor de echipamente de prim ajutor, transporturilor pentru distribuire de carburanți, transporturilor de mărfuri sub temperatura controlată, transporturilor pentru tractări vehicule avariate, transporturilor pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate, transporturilor cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării, transporturilor de apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare, transporturilor produse provenite din exploatări agricole, transporturilor militare implicate în exerciții multinaționale, transporturilor rutiere în cadrul Sistemului Garanție Returnare (SGR). De asemenea, vor putea circula transporturile de produse alimentare diverse (produse de panificație, produse de patiserie și de cofetărie proaspete, pișcoturi și biscuiți, produse de patiserie și de cofetărie conservate, zahăr și produse conexe, cacao, ciocolată și produse zaharoase, paste făinoase, cafea, ceai și produse conexe, condimente și mirodenii, produse nutriționale speciale, diverse produse alimentare și produse uscate, sucuri și băuturi alcoolice și nealcoolice, inclusiv apa minerală). în perioada restricțiilor vor mai fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR, utilajele firmelor care desfășoară activități necesare derulării contractelor pentru construcția, modernizarea și întreținerea infrastructurii rutiere naționale (drumuri naționale, drumuri expres, autostrăzi), precum și cele utilizate pentru execuția lucrărilor la Magistrala 6 de metrou București. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Celulă de criză la Ministerul Muncii, în urma perchezițiilor DIICOT în județul Bihor
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a activat o celulă de criză în urma acțiunilor desfășurate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în județul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate. 'Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a luat act de comunicatul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) privind perchezițiile desfășurate în această dimineață în județul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Ca reacție imediată, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a convocat o celulă de criză, din care fac parte conducerea ministerului, secretarul de stat cu atribuții în domeniu, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), precum și Corpul de control al ministrului', se arată într-un comunicat al MMFTSS. Totodată, președintele ANPDPD, Alexandra Zară, se află deja în județul Bihor și sprijină autoritățile locale în identificarea unor soluții de cazare și îngrijire adecvate, în funcție de nevoile fiecărei persoane. în plus, ministrul a luat legătura cu autoritățile județene pentru a asigura relocarea în siguranță a persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate și a dispus mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor și a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, astfel încât echipele de specialiști să fie prezente în teren și să acorde tot sprijinul necesar. 'Precizăm că Viorel Pașca nu are acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru activități de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane. MMMFTS și autoritățile locale caută soluții rapide pentru relocare', se precizează în comunicat. Polițiștii Direcției Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în aplicare, marți, 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Potrivit unui comunicat al Poliției Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obținerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei. 'Cercetările, declanșate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au reliefat faptul că, începând cu anul 2020, o persoană, de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care ar fi aderat și pe care ar fi sprijinit-o alți șapte membri, în scopul obținerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile', informează comunicatul IGPR. Sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor. Conform anchetatorilor, în perioada 2020 - iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire. Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditați în condițiile legii, precum și faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privați, pot funcționa pe teritoriul României numai dacă sunt licențiate în condițiile legii. 'Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient', precizează sursa citată. De asemenea, investigațiile efectuate au arătat că persoanele vătămate care au decedat în spațiile deținute de grupul infracțional organizat ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de grupare. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu) Citiţi şi: Bihor: Asociația 'Bunul Samaritean', vizată de perchezițiile DIICOT și IGPR
Petrescu (ASF): În primul trimestru,piața asigurărilor a continuat să înregistreze o dinamică pozitivă, cu un volum total al subscrierilor de 6, 8 miliarde lei
Piața asigurărilor din România a continuat să crească, în primul trimestru al anului 2026 atingând un volum total al subscrierilor de aproximativ 6,8 miliarde de lei, cu 15% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, a transmis președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'încrederea și capacitatea de absorbție a riscurilor în economie se reflectă, în mod direct, în modul în care evoluează piața asigurărilor. în primul trimestru al anului 2026, piața asigurărilor din România a continuat să înregistreze o dinamică pozitivă, cu un volum total al subscrierilor de aproximativ 6,8 miliarde lei, în creștere cu 15% față de aceeași perioadă a anului anterior. Segmentul RCA a rămas un pilon important al pieței, cu aproximativ 2,7 miliarde lei prime brute subscrise, în creștere cu 13% comparativ cu T1 2025, confirmând persistența unei cereri structurale pentru acest tip de protecție și rolul său stabil în arhitectura pieței. Piața asigurărilor de viață a înregistrat în primul trimestru al anului 2026 o evoluție pozitivă, în linie cu dinamica generală a sectorului, însă rămâne un segment cu pondere încă redusă în totalul subscrierilor. Din volumul total al primelor brute subscrise la nivel de piață, circa 23% revine segmentului de viață, ceea ce confirmă o contribuție stabilă, dar încă inferioară asigurărilor generale în structura globală a pieței. Evoluția acestui segment indică o creștere graduală a interesului pentru produse de protecție financiară pe termen lung, chiar dacă ritmul de dezvoltare rămâne mai temperat comparativ cu asigurările generale', a scris președintele ASF pe Facebook. El a menționat că, din perspectiva stabilității financiare, indicatorii de solvabilitate se mențin supraunitari la nivelul pieței, reflectând o capacitate solidă a asigurătorilor de a onora obligațiile asumate. în același timp, indicatorii de lichiditate evidențiază o ajustare moderată, determinată de creșterea atât a activelor lichide, cât și a obligațiilor pe termen scurt, într-un context de expansiune a activității. 'Indemnizațiile brute plătite au atins circa 3,3 miliarde lei, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă a anului precedent, evoluție care confirmă rolul practic al industriei în acoperirea riscurilor materializate. în paralel, rezervele tehnice au ajuns la 27,8 miliarde lei, în creștere cu 22%, consolidând baza de siguranță actuarială a sectorului și capacitatea acestuia de a susține obligațiile viitoare. Un rol important în piață revine canalului de distribuție prin brokeri, care au intermediat aproximativ 4,7 miliarde lei în prime, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului anterior. Gradul de intermediere rămâne ridicat în zona asigurărilor generale, unde brokerii gestionează aproximativ 85% din volum, în timp ce în segmentul asigurărilor de viață ponderea se situează la circa 13%', a arătat Alexandru Petrescu. Potrivit președintelui ASF, în ansamblu, evoluțiile din piața asigurărilor indică o industrie care își menține echilibrul între creștere, capacitate de plată și prudență investițională, într-un cadru în care funcția sa principală rămâne protecția financiară a riscurilor asumate în economie. 'în acest context, rolul Autorității de Supraveghere Financiară se manifestă în mod constant prin acțiuni de natură prudențială și corectivă, menite să prevină acumularea dezechilibrelor și să protejeze interesele asiguraților. Un exemplu relevant în acest sens îl reprezintă măsurile adoptate în cazul DallBogg, unde intervențiile timpurii ale Autorității au vizat limitarea riscurilor asociate conduitei de piață și asigurarea continuității funcționării corecte a mecanismelor de despăgubire și protecție a consumatorilor', a mai scris Alexandru Petrescu. Conform raportului ASF privind evoluția pieței asigurărilor în trimestrul I 2026, pe piața asigurărilor din România 24 de societăți sunt autorizate de ASF să desfășoare activitate, iar 15 sucursale derulează activitate în baza dreptului de stabilire (Freedom of Establishment) la 31 martie 2026. Volumul total al activității de subscriere (inclusiv sucursale) s-a situat la valoarea de aproximativ 6,8 miliarde lei în trimestrul I 2026, din care 77% reprezintă prime brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale. Dinamica activității de subscriere a fost una pozitivă comparativ cu trimestrul I 2025, în creștere cu 15%, susținută atât de avansul înregistrat de primele brute subscrise de societățile autorizate de ASF (+12%), cât și de primele brute subscrise de sucursalele care derulează activitate pe teritoriul României (+33%) în trimestrul I 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA de societățile autorizate și reglementate de ASF și de sucursalele și societățile care își desfășoară activitatea în baza libertății de a presta servicii (FoS) s-a situat la aproximativ 2,7 miliarde lei, în creștere cu 13% comparativ cu trimestrul I 2025. în ceea ce privește solvabilitatea societăților de asigurare autorizate și supravegheate de ASF, ratele la nivelul pieței asigurărilor erau supraunitare la finalul lunii martie 2026, menținându-se la niveluri relativ similare comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. Indicatorul de lichiditate calculat pentru activitatea de asigurări generale se situa la 2,84 la finalul lunii martie 2026, în ușoară scădere comparativ cu celelalte perioade analizate. Comparativ cu finalul lunii martie 2025, valoarea activelor lichide a crescut cu aproximativ 17%, în timp ce obligațiile pe termen scurt s-au majorat cu circa 26%. Referitor la activitatea de asigurări de viață, indicatorul de lichiditate se situează la o valoare de 3,46 la 31 martie 2026, în scădere comparativ cu sfârșitul lunii martie 2025 (3,66). Evoluția a avut loc pe fondul creșterii activelor lichide cu 10%, în timp ce obligațiile pe termen scurt au crescut într-un ritm mai ridicat (+17%) față de finalul lunii martie 2025. Volumul total al indemnizațiilor brute plătite (inclusiv sucursale) s-a situat la valoarea de circa 3,3 miliarde lei în trimestrul I 2026, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă din anul anterior, din care 81% reprezintă indemnizații brute plătite pentru activitatea de asigurări generale, iar 19% sunt pentru asigurările de viață. Valoarea totală a investițiilor societăților de asigurare (inclusiv activele deținute pentru unit-linked) se situa la 39,5 miliarde lei, în creștere cu 2% față de finalul anului 2025. Societățile de asigurare din România investesc preponderent în instrumente cu venit fix, în principal în obligațiuni guvernamentale, ce dețin o pondere de circa 62,9% în valoarea totală a investițiilor la finalul lunii martie 2026. în raport se menționează că în trimestrul I 2026 nu au intervenit schimbări semnificative în structura portofoliului investițional. Valoarea deținerilor de numerar și echivalente de numerar s-a situat la 2,4 miliarde lei, reprezentând 6,1% din valoarea totală a plasamentelor asigurătorilor autorizați și supravegheați de ASF la finalul trimestrului I 2026. La finalul trimestrului I 2026, valoarea rezervelor tehnice conform regimului Solvabilitate II se situa la 27,8 miliarde lei, în creștere cu 22% față de perioada similară din anul anterior. Dinamica pozitivă a fost susținută atât de majorarea valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurări generale (+24%), cât și de creșterea valorii rezervelor constituite pentru asigurările de viață (+19%). Din valoarea totală a rezervelor tehnice, 61% sunt constituite pentru activitatea de asigurări generale, iar 39% pentru activitatea de asigurări de viață. Valoarea primelor distribuite de companiile de brokeraj pentru asigurătorii autorizați de ASF și pentru sucursalele care desfășoară activitate în România (asigurări generale și de viață) s-a situat la 4,7 miliarde lei în trimestrul I 2026, în creștere cu circa 20%, pe fondul creșterii volumului de prime distribuite pentru ambele segmente (asigurările generale: +20% și asigurările de viață: +12%) față de trimestrul I 2025. în trimestrul I 2026, companiile de brokeraj au distribuit circa 68% din volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurătorii autorizați de ASF și pentru sucursalele care desfășoară activitate în România. Gradul de intermediere pentru asigurările generale este de 85%, iar pentru asigurările de viață este de 13%. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Romprest: În prezent, nu există niciun act administrativ privind încetarea Contractului pentru salubrizarea Sectorului 1
Serviciul public de salubrizare al Sectorului 1 va continua să fie asigurat de Romprest Service SA, deoarece, în prezent, nu există niciun act administrativ apt să producă efectul încetării Contractului de delegare, informează compania printr-un comunicat. 'Precizăm că, prin Sentința civilă nr. 6131/12.06.2026, pronunțată în dosarul de fond nr. 12037/3/2026, Tribunalul București a admis acțiunea formulată de compania Romprest Service SA, a respins în integralitate apărările autorității contractante și a dispus anularea Notificării nr. SDD 183/26.02.2026, actul prin care se pretindea încetarea contractului de delegare. De asemenea, în contextul demersurilor întreprinse de autoritatea contractantă în vederea încetării, prin ajungere la termen la data de 30.06.2026, a contractului de delegare menționat și al organizării unor proceduri de atribuire a serviciului către un alt operator, Tribunalul București s-a pronunțat, la data de 29.06.2026, asupra cererii de suspendare formulate de compania Romprest Service SA (în legătură cu dosarul de fond nr. 12037/3/2026)', se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, prin această hotărâre, instanța a dispus suspendarea efectelor Notificării din februarie 2026 și ale Hotărârii Consiliului Local al sectorului din 18 iunie 2026, în privința dispozițiilor referitoare la încetarea, prin ajungere la termen, la 30 iunie 2026, a contractului încheiat în iunie 2008. 'Totodată, instanța a obligat autoritatea ca, pe durata suspendării, să se abțină de la emiterea oricărui document în executarea contractului referitor la chestiunea duratei acestuia. Hotărârea este executorie de la pronunțare și produce efecte până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. 12037/3/2026, fiind opozabilă tuturor. în consecință, la acest moment nu există niciun act administrativ apt să producă efectul încetării contractului de delegare nr. J077/S/30.06.2008, iar serviciul public de salubrizare al sectorului 1 continuă să fie asigurat, fără întrerupere, de compania Romprest Service SA. Aceste hotărâri judecătorești confirmă temeinicia poziției susținute constant de Compania Romprest Service SA cu privire la valabilitatea Contractului de delegare și nelegalitatea demersurilor de încetare, continuarea acestor demersuri în pofida dispozițiilor instanței fiind de natură a aduce atingere autorității de lucru judecat și securității juridice', se menționează în document. Reprezentanții Romprest Service atrag atenția că demersurile Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nu reprezintă o simplă dispută administrativă, ci pun în joc destinele a aproape 2.000 de angajați ai companiei implicați în serviciul de salubritate al sectorului 1. 'Aducem aceste aspecte la cunoștința Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, spre informare și în vederea exercitării competențelor sale de reglementare și control, precum și a tuturor instituțiilor competente. (...) Compania Romprest Service SA atrage atenția, cu toată gravitatea, că demersurile autorității nu reprezintă o simplă dispută administrativă, ci pun în joc destinele a aproape 2.000 de angajați Romprest implicați în serviciul de salubritate al sectorului 1. Insistența cu care aparatul Primăriei a urmărit înlăturarea operatorului, în pofida hotărârilor judecătorești, demonstrează o lipsă de responsabilitate față de oamenii a căror stabilitate financiară și al căror loc de muncă depind de continuitatea acestui serviciu', transmite compania. Totodată, în opinia reprezentanților Romprest, demersurile autorității constituie o ofensă adusă cetățenilor Sectorului 1 și beneficiarilor serviciului public de salubrizare. 'Aceștia au fost grav induși în eroare și derutați prin comunicări care îi anunțau că ar trebui să încheie de urgență contracte cu un alt operator, deși actele pe care se întemeiau aceste comunicări erau anulate în instanță. Astfel, resurse din bugetul local - alimentat din contribuțiile acelorași cetățeni - au fost angajate pentru o schimbare lipsită de justificare reală și de fundament legal, ale cărei consecințe financiare riscă să fie suportate, din nou, de comunitate', se mai spune în comunicat. Romprest precizează că persistarea în demersurile de înlăturare a sa, cu nesocotirea hotărârilor judecătorești și în dauna interesului public și a bugetului local, ridică o serioasă problemă de integritate și de responsabilitate publică. 'O administrație care își menține pozițiile împotriva unor hotărâri judecătorești executorii nu mai poate invoca, în mod credibil, apărarea interesului cetățenilor pe care îi reprezintă. în acest context, compania Romprest Service SA solicită autorității contractante, aparatului său tehnic și reprezentanților sectorului 1 - inclusiv primarului sectorului 1, viceprimarului și administratorului public - să respecte hotărârile instanțelor și poziția legitimă a operatorului, să recunoască public erorile care au condus la această situație și să dea dovadă de deschidere spre dialog și colaborare instituțională, în interesul cetățenilor și al continuității serviciului public de salubrizare de către compania Romprest Service SA', conform comunicatului. Primăria Sectorului 1 a anunțat marți că tranziția către noul operator de salubrizare, programată inițial pentru data de 1 iulie, se amână, iar compania Romprest va rămâne în teren în această perioadă. 'După decizia provizorie de ieri a Tribunalului București, tranziția către noul operator de salubrizare, programată pentru mâine, 1 iulie 2026, se suspendă până când instanța va clarifica situația juridică a contractului actual. Astfel, compania Romprest rămâne în teren în această perioadă, iar serviciul public de salubrizare continuă fără întrerupere', reiese dintr-un comunicat transmis marți de administrația locală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Atacurile cibernetice și dezinformarea, principalii factori care pot accelera crize în mediul de business în 2026 (studiu)
Atacurile cibernetice și dezinformarea reprezintă principalul risc digital cu potențial de a genera crize pentru companii, fiind indicate de aproape 70% dintre participanții la un sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), potrivit unui comunicat remis AGERPRES. 'Amenințările digitale precum atacurile cibernetice, dezinformarea, deepfake-urile și riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale devin principalii factori care pot accelera crizele în mediul de business. Cel mai recent sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), singura rețea din Europa care reunește experți specializați în situații de criză din 20 de țări, inclusiv România, arată că, dintre toate amenințările digitale, atacurile cibernetice rămân riscul actual cu cel mai mare potențial de criză pentru companii, fiind indicate de aproape 70% dintre respondenți', se menționează în document. în paralel, dezinformarea este menționată de peste 40% dintre experți printre riscurile care au crescut masiv în relevanță în ultimele 12 luni. Totodată, inteligența artificială, deepfake-urile, atacurile hibride și pierderea abruptă a încrederii publicului apar printre principalele provocări digitale anticipate pentru perioada următoare. într-un ecosistem digital în care informațiile circulă rapid, iar conținutul fals devine tot mai greu de diferențiat de cel real, companiile sunt expuse unor scenarii în care un incident poate escalada înainte ca organizația să aibă timp să verifice toate datele și să reacționeze, precizează sursa citată. 'Amenințările digitale nu mai sunt doar probleme tehnice sau incidente izolate. Ele pot deveni foarte repede crize complexe pentru companii, mai ales atunci când sunt combinate cu dezinformare, atacuri coordonate sau conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Un deepfake, o înregistrare audio falsificată sau o tentativă de fraudă digitală pot crea presiune imediată asupra unei organizații. De aceea, companiile au nevoie nu doar de protecție tehnică, ci și de proceduri clare, monitorizare, scenarii de răspuns și echipe pregătite să acționeze rapid', a declarat Ana Maria Gardiner, expert în comunicare de criză și reprezentantul CCNE în România, citat în comunicat. Conform CCNE, deepfake-urile sunt deja folosite în unele țări europene în tentative de șantaj împotriva companiilor și organizațiilor. Experții se așteaptă ca aceste forme de manipulare generate sau amplificate de AI să aibă un impact tot mai mare asupra modului în care companiile gestionează situațiile de criză în următorii ani. 'O parte importantă a riscului vine din modul în care crizele se propagă în spațiul digital. Facebook, Instagram și X sunt platformele sociale menționate direct de experții CCNE ca surse principale ale crizelor generate în ultimele 12 luni. Acest lucru arată că amenințările digitale nu se limitează la atacuri asupra infrastructurii IT, ci includ situații în care informații false, acuzații sau reacții coordonate ajung instantaneu în atenția publică', se mai precizează în comunicat. Sondajul mai arată că viteza de reacție devine un element critic, determinând deja schimbări în strategiile de business continuity ale companiilor. 'Sub impactul AI, al geopoliticii și al rapidității din social media, companiile nu mai pot trata amenințările digitale ca pe riscuri izolate, ci trebuie să le integreze în scenarii ample care includ operațiunile, comunicarea și relația cu stakeholderii', notează sursa citată. în plus, riscurile digitale nu evoluează separat de celelalte presiuni, susțin autorii studiului. în ultimele 12 luni, respondenții au indicat incertitudinea economică drept riscul cu cea mai mare creștere pentru clienții lor, urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea, această suprapunere creând un context în care crizele devin mai rapide și mai dificil de gestionat. Datele fac parte din sondajul anual 'Pulse Check 2026', dezbătut recent la Lisabona de liderii Crisis Communication Network Europe. Studiul, realizat în lunile martie și aprilie, centralizează evaluările a peste 70 de strategi și experți de elită în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România. Eșantionul transformă cercetarea într-un barometru esențial pentru tendințele economice și riscurile operaționale din a doua jumătate a anului 2026, se mai arată în document. Crisis Communications Network Europe este singura rețea din Europa care reunește experți specializați în situații de criză din 20 de țări. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Modificări în circulația trenurilor CFR Călători, pentru lucrări între stațiile Băile Calacea - Aradu Nou
Circulația unor trenuri ale CFR Călători va fi modificată, la sfârșit de iulie și în prima parte a lunii august, pentru realizarea unor lucrări la infrastructura feroviară pe secțiunea Băile Calacea - Aradu Nou, informează marți operatorul național de transport de călători. Potrivit unui comunicat, în perioada 26.07.2026 - 06.08.2026, trenul IR 1763 Iași - Arad - Timișoara Nord circulă conform graficului din Mersul Trenurilor pe distanța Iași - Arad, iar pe distanța Arad - Timișoara Nord se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto. în perioada 27.07.2026 - 07.08.2026, la trenul IR 1765 Timișoara Nord - Arad - Iași pe distanța Timișoara Nord - Arad se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto, iar pe distanța Arad - Iași circulă conform graficului din Mersul Trenurilor. De asemenea, în perioada 27.07.2026 - 07.08.2026, trenul IR 1538 Oradea - Arad - Timișoara Nord circulă conform graficului din Mersul Trenurilor pe distanța Oradea - Arad, iar pe distanța Arad - Timișoara Nord se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto. în intervalul 27.07.2026 - 07.08.2026, fără zilele de sâmbătă, la trenul R 3115 Timișoara Nord - Arad - Oradea pe distanța Timișoara Nord - Arad se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto, iar pe distanța Arad - Salonta - Oradea circulă conform graficului din Mersul Trenurilor, iar data de 01.08.2026, la trenul R 13117 Timișoara Nord - Arad - Oradea pe distanța Timișoara Nord - Arad se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto în timp ce pe distanța Arad - Oradea circulă conform graficului. Pasagerii care au bilete la trenurile afectate pot primi, la cerere, contravaloarea biletelor achiziționate și neutilizate (fie pentru întreaga rută, fie pentru distanța neefectuată din ruta respectivă), conform Regulamentului de transport pe calea ferată în vigoare, precizează reprezentanții companiei. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
UNSAR: Peste 1.180 de locuințe afectate de incendii au fost despăgubite în 2025; dauna medie a fost de 10.500 de euro
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au achitat anul trecut despăgubiri pentru 1.181 de dosare de daună deschise în urma unor incendii produse la locuințe, în baza asigurărilor facultative, potrivit unui comunicat al organizației. Conform sursei citate, dauna medie achitată pentru prejudiciile provocate de incendii locuințelor asigurate a fost de aproximativ 10.500 de euro. 'Incendiul rămâne unul dintre cele mai costisitoare riscuri care pot afecta o locuință. Datele centralizate la nivelul companiilor de asigurări Membre UNSAR arată că anul trecut, doar ca urmare a producerii unor incendii la locuințe, au fost plătite 1.181 dosare de daună în baza asigurărilor facultative. Valoarea pagubelor produse de aceste tipuri de evenimente poate fi semnificativă. Astfel, dauna medie achitată pentru prejudiciile provocate de incendii locuințelor asigurate a fost de aproximativ 10.500 de euro, evidențiind impactul financiar major pe care aceste incidente îl pot avea asupra bugetului unei familii', se menționează în comunicat. Temerile românilor sunt confirmate și de rezultatele celui mai recent studiu sociologic realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru UNSAR, potrivit căruia 1 din 2 români se teme că locuința sa ar putea fi afectată de un incendiu la un moment dat. 'Incendiile se numără printre cele mai severe riscuri pentru o locuință. în doar câteva minute, acestea pot provoca pagube importante, iar costurile de refacere pot depăși cu mult resursele financiare ale unei familii. De aceea, protecția financiară oferită de o asigurare facultativă poate face diferența între o situație dificilă și posibilitatea de a reveni mai rapid la normalitate', a declarat Alexandru Ciuncan, Președinte & Director General al UNSAR, citat în comunicat. De altfel, datele companiilor de asigurări Membre UNSAR arată că, în cazurile grave, pagubele produse de incendii pot ajunge la valori foarte ridicate. Reamintim că cea mai mare despăgubire achitată anul trecut în baza unei asigurări facultative de locuință pentru daune provocate de un incendiu a fost de aproximativ 255.000 de euro. 'Incendiile nu sunt evenimente izolate. în medie, în fiecare zi a anului trecut, peste 3 locuințe care au fost devastate de incendii au fost despăgubite în baza polițelor de asigurare. în fața unui risc care poate genera pierderi semnificative, asigurarea facultativă rămâne una dintre cele mai eficiente soluții de protecție financiară', a precizat Alina Bărbulescu, Coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR. Anul trecut, companiile de asigurări au achitat despăgubiri în valoare de 209 milioane de lei pentru refacerea locuințelor asigurate, cu 14% mai mult comparativ cu 2024. Cea mai mare parte a acestei sume - peste 94%, respectiv 197 milioane de lei - a fost acordată în baza asigurărilor facultative de locuință, în creștere cu 20% față de anul anterior, menționează organizația. în România, asigurările facultative se pot încheia pentru acele locuințe care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, la valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute, putând acoperi pagubele produse de dezastre naturale, dar și alte tipuri de riscuri, precum: incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice/electrocasnice etc. înființată în 1994, UNSAR - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, reprezintă 22 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Primul lot de panouri fotovoltaice, destinat celor patru parcuri solare de la Ișalnița, Tismana și Rovinari, a ajuns în România
Primul lot de panouri fotovoltaice - parte dintr-un total de aproximativ 800.000 de panouri - destinate celor patru parcuri solare cu o capacitate totală de aproximativ 550 MW, aflate în construcție în localitățile Ișalnița, Tismana și Rovinari, a sosit în România, a anunțat OMV Petrom, într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES. 'Primele loturi de panouri au sosit recent în România, fiind descărcate în Portul Constanța. De aici, echipamentele vor fi încărcate pe camioane specializate și transportate etapizat către amplasamentele parcurilor fotovoltaice. în total, aproximativ 1.500 de transporturi cu camioane vor fi necesare pentru această operațiune logistică de amploare, coordonată astfel încât lucrările de instalare să poată începe imediat pe măsură ce panourile ajung pe șantier', se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, panourile fotovoltaice sunt produse de un renumit producător mondial și fac parte din generația N-type Half-cell Bifacial Module. Cele aproximativ 800.000 panouri, în total pentru cele patru parcuri, sunt suficiente cât să acopere o suprafață comparabilă cu cea a Parcului Herăstrău din București, sau peste 1.500 de terenuri de fotbal. Panourile sunt proiectate să funcționeze optim în condiții variate de temperatură și radiație solară, asigurând o producție stabilă și eficientă pe termen lung. 'Odată cu sosirea primelor transporturi, echipele de construcție vor începe instalarea panourilor pe structurile montate. Activitățile se vor desfășura în paralel pe cele trei amplasamente, în linie cu calendarul de execuție', precizează compania. Parcurile fotovoltaice sunt estimate să devină operaționale în anul 2027, iar energia produsă va acoperi echivalentul consumului anual al circa 500.000 de gospodării, estimare bazată pe factorul mediu de capacitate pentru energia solară în România și consumul mediu de energie electrică pe gospodărie, în conformitate cu datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Valoarea totală a investiției depășește 400 milioane de euro, din care aproximativ 70% este asigurată prin Fondul pentru Modernizare. Prima tranșă, în valoare de circa 70 milioane euro, a fost primită în decembrie 2025. OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia sunt parteneri egali în proiect, fiecare cu o pondere de 50%. 'OMV Petrom susține programul RenewAcad, derulat în parteneriat cu CE Oltenia, prin care salariați ai companiei beneficiază de reconversie profesională pentru activități specifice producției de energie din surse regenerabile. în cadrul acestui demers, aflat în desfășurare la nivelul societății, salariații au oportunitatea de a se implica în construcția și exploatarea parcurilor fotovoltaice. Până în prezent, aproximativ 255 de salariați ai Complexului Energetic Oltenia au absolvit cursul de specializare 'Instalator pentru sisteme fotovoltaice solare', dobândind competențe în montajul, punerea în funcțiune și întreținerea sistemelor fotovoltaice. Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu prin care au fost pregătiți peste 10.000 de profesioniști pentru susținerea tranziției energetice a României', se menționează în comunicatul citat. OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 38 milioane bep, în 2025, este listată la Bursa de Valori București cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La sfârșitul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar 24,4% de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 3,7% aparțineau altoe investitori străini. Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 de benzinării, sub două branduri - OMV și Petrom. Complexul Energetic Oltenia este unul dintre principalii producători de energie electrică din România, și cea mai importantă companie energetică pe baza de lignit din țară, cu un rol important în asigurarea funcționării în condiții de siguranță a Sistemului Energetic Național. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
ANOFM: 7.763 de participanți la cursurile organizate în primele cinci luni ale anului
Un număr de 7.763 de persoane au participat la cursurile organizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în primele cinci luni ale anului, informează, marți, instituția. Din numărul total de persoane care au participat la cursuri, 6.348 sunt șomeri, 685 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie, iar 670 sunt persoane care nu beneficiază de gratuitate, potrivit prevederilor legale în vigoare, în timp ce 60 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite, altele decât șomerii. în perioada de referință au fost organizate 382 de programe de formare profesională gratuite, dintre care: 225 de programe de calificare/recalificare, 120 de programe de inițiere, perfecționare sau specializare, precum și 37 de programe de competențe cheie/transversale, se menționează în comunicatul ANOFM, transmis AGERPRES. Dintre cei 6.348 de șomeri participanți, sub vârsta de 25 de ani sunt 977 de persoane (15,39%), între 25 și 30 de ani - 493 (7,77%), între 30 și 35 de ani - 561 (8,84%), între 35 și 45 de ani - 1.595 (25,13%), iar peste 45 de ani - 2.722 (42,87%). Nivelul de studii este următorul: studii profesionale, liceale sau postliceale - 3.683 (58,02%), studii gimnaziale - 1.388 (21,87%), studii superioare - 1.054 (16,60%) și mai puțin de 8 clase - 223 (3,51%). Principalele meserii/ocupații, în funcție de numărul de participanți, pentru care s-au organizat programele de formare profesională gratuite pentru șomeri în primele cinci luni ale anului 2026, sunt: lucrător comercial - 929; agent de securitate - 778; operator introducere, prelucrare, validare date - 514; competență digitală inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică - 346; referent resurse umane - 346; inspector din domeniul securității și sănătății în muncă - 229; bucătar - 223; contabil - 209; coafor - 206; ajutor bucătar - 200. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Meteo: Vremea se menține caniculară în București, marți; din noaptea de miercuri spre joi apar fenomene de instabilitate atmosferică
Vremea caniculară se va menține la nivelul Municipiului București pe parcursul zilei de marți, însă de miercuri noaptea vor apărea fenomenele de instabilitate atmosferică accentuată, ce se vor manifesta prin vijelii, averse și descărcări electrice, conform prognozei publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Astfel, în intervalul 30 iunie, ora 10:00 - 1 iulie, ora 9:00, în Capitală, valul de căldură intens va persista, disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, iar noaptea va fi tropicală. Cerul va fi mai mult senin, dar după-amiaza și noaptea va crește probabilitatea pentru înnorări accentuate, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 40 - 50 km/h) și averse slabe (1 - 5 litri/mp). Temperatura maximă, comparabilă cu valoarea recordului absolut al lunii iunie, va fi de 38 - 39 de grade, iar cea minimă de 21 - 23 de grade. Potrivit meteorologilor, în perioada 1 iulie, ora 10:00 - 2 iulie, ora 10:00, vremea va deveni instabilă și vor fi perioade cu înnorări temporar accentuate, averse torențiale (în general 10 - 20 litri/mp), frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, posibil vijelii (rafale în jurul a 50 km/h) și căderi de grindină de mici și medii dimensiuni (1 - 4 cm). Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 31 de grade, iar cea minimă de 17 - 19 grade. ANM precizează că Municipiul București se va afla sub o avertizare Cod roșu de temperaturi extreme, noapte tropicală și disconfort termic deosebit de accentuat, în intervalul 30 iunie, ora 10:00 - 1 iulie, ora 10:00, precum și sub o atenționare Cod galben de instabilitate atmosferică și averse însemnate cantitativ, din 1 iulie, ora 12:00, până la 2 iulie, ora 10:00. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București a deschis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de marți
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de marți, cu un rulaj de 6,9 milioane de lei (1,3 milioane de euro), după primele 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de 0,41%, iar indicele BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, consemna un avans de 0,39%. Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a câștigat 0,35%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK, urca cu 0,18%. Indicele BET-FI, al SIF-urilor, înregistra o scădere de 0,28%, în timp ce BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, consemna un avans de 0,37%. Indicele BETAeRO se aprecia cu 0,32%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor erau înregistrate de SIF Hoteluri (+11,76%), STK Emergent (+2,50%) și Sinteza (+2,26%). Pe de altă parte, în scădere se aflau acțiunile Șantierul Naval Orșova (-12,04%), Longshield Investment Group (-2,23%) și Christian 76 Tour (-1,76%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3,5 milioane de elevi și studenți în anul 2025/2026
Populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3,518 milioane de elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2025-2026, în creștere cu 33.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, a anunțat marți Institutul Național de Statistică. Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul liceal (+5,0%) și învățământul superior (+2,2%). Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2024-2025 a fost 489.800 elevi și studenți, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent. în anul școlar/universitar 2025-2026, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,0%), iar circa o treime în învățământul liceal (17,9%) și în învățământul superior (16,5%). învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,2%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,2%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,6%) au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul liceal și învățământul superior sunt nivelurile educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+29.900 elevi, respectiv +12.300 studenți/cursanți). învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2025-2026 față de cel anterior (-5.700, respectiv -3.400). Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,4%) în unitățile școlare publice. Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (37,4%). Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (85,0%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. în anul universitar 2025-2026 au fost înscriși în învățământul superior 580.900 studenți, din care 55,4% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților). Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2025-2026 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (56,2%), liceal (21,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%). în profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2025-2026 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (588.500 persoane), respectiv București-Ilfov (556.100 persoane). Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (52,3%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de 1,5%, respectiv de 1,4%). în învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,8%). Conform INS, în anul școlar/universitar 2025-2026, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 247.500 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,3%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,5%), primar și gimnazial (82,5%), liceal (73,2%), postliceal (72,5%), respectiv profesional (63,7%). în anul școlar/universitar 2024-2025 au absolvit 489.800 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 255.800, reprezentând 52,2%. Din totalul absolvenților, 84,0% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural. La sfârșitul anului școlar 2024-2025 au absolvit învățământul gimnazial 172.700 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,2%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. în mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 61,4% din totalul absolvenților din acest nivel. în profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,1%, respectiv 51,5%). în învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2024-2025 au absolvit 124.400 elevi, mai puțin cu 17,0% comparativ cu anul școlar anterior. Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență - program de zi (84,4%). Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că peste jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,4% din totalul absolvenților), 38,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională. La examenul de bacalaureat s-au prezentat 111.800 absolvenți, din care 99.000 proveniți din promoția anului 2025 (88,5%). Au fost declarate reușite 86.000 persoane (76,9%), din care 80.700 persoane (81,6%) din promoția anului 2025. în învățământul profesional au absolvit 23.600 elevi, din care 97,5% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public. în învățământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 67,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public. în învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 135.900 studenți. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (26,2%), inginerie, prelucrare și construcții (16,2%), respectiv sănătate și asistență socială (11,6%). Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2024/2025 următoarele valori: 0,7% în învățământul liceal și profesional, 0,9% în învățământul primar, respectiv 0,9% în învățământul gimnazial. în anul 2023, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație, au fost asigurate în cea mai mare măsură (83,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (94,9%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,1%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Chisăliță (AEI): România trebuie să își modernizeze termoficarea; aerul condiționat individual devine scump pentru oraș
România discută mult despre energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, dar prea puțin despre modernizarea sistemului de termoficare, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'România discută mult despre energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, dar prea puțin despre o problemă care va deveni critică pentru orașe încălzirea clădirilor în perioada rece și mai ales răcirea clădirilor în perioadele de caniculă. Canicula nu crește doar disconfortul. Ea mută vârful de consum electric vara, mai ales prin aparatele de aer condiționat. într-o lună cu 7 zile de caniculă, un apartament de 70 mp² poate consuma suplimentar 50-130 kWh electric, iar la nivel de oraș acest lucru înseamnă sute de MWh cerere suplimentară exact când rețeaua este deja tensionată. în același timp, România trebuie să își modernizeze termoficarea. Țara are încă o infrastructură importantă, peste 4.380 km de rețele de termoficare și aproximativ 1,05 milioane de clienți, dar sistemul este afectat de pierderi, investiții insuficiente și dependență de subvenții, dar mai ales de un concept depășit, care este continuat să fie reabilitat cu maximă încăpățânare', precizează Chisăliță, într-o analiză publicată marți. în completarea afirmațiilor sale, specialistul dă ca exemplu sistemul de termoficare de generația a IV-a (4GDH - Fourth Generation District Heating), sistemul de încălzire și răcire de generația a V-a (5GDHC - Fifth Generation District Heating and Cooling). 'Sistemul de trigenerare produce simultan energie electrică, energie termică și energie frigorifică din același combustibil, de regulă gaz natural, biogaz sau alte gaze regenerabile. Energia electrică este generată de un motor sau o turbină, căldura reziduală este recuperată pentru încălzire și prepararea apei calde, iar pe timpul verii aceasta alimentează un chiller cu absorbție care produce apă răcită pentru climatizare. Aerul condiționat individual pare ieftin la apartament, dar devine scump la nivel de oraș, pentru că multiplică vârfurile de consum, suprasolicită rețeaua și obligă sistemul energetic să importe energie sau să pornească producție scumpă. De ce nu este bună soluția 'fiecare cu AC-ul lui'? Deoarece AC-ul individual, crește puternic vârful de consum vara, evacuează căldură în oraș și amplifică insula de căldură urbană, este ineficient urbanistic, nu permite stocare termică, nu permite recuperare de căldură și pune presiune pe rețelele de distribuție electrică la vârf de consum', subliniază șeful AEI. Potrivit sursei citate, care citează datele din Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), România estimează o creștere semnificativă a consumului electric până în anul 2030, de la 50 TWh - în prezent, la aproximativ 64 TWh - în 2030, echivalentul unei majorări cu 38%. în viziunea lui Chisăliță, dacă acest consum nou vine haotic, prin milioane de aparate individuale, orașele vor avea o problemă de rețea, însă dacă vine planificat, prin sisteme centralizate moderne, poate deveni ceva gestionabil. 'Bucureștiul nu trebuie să abandoneze termoficarea, ci să o transforme prin adaptarea magistralelor, dar mai ales înlocuirea lor cu capacități adaptate sistemelor 5G, reducerea temperaturilor din rețea, inițial dezvoltarea de zone-pilot de răcire centralizată și ulterior realizarea sistemului de răcire în tot Bucureștiul, pompe de căldură mari pe apă uzată, lacuri, Dâmbovița, dar mai ales stocare termică în rezervoare de apă caldă și apă rece care să fie folosite la vârf de consum. Pentru București, soluția realistă este 4G acum, 5G gradual', explică expertul. în ceea ce privește situația din Cluj-Napoca, o zonă cu dezvoltări imobiliare noi și densitate bună, va fi nevoie de o modificare radicală de concept. Astfel, cartierele noi să nu mai aibă centrale individuale pe gaz, să fie dezvoltate rețelele 5G, cu pompe de căldură apă-apă la fiecare clădire și asigurarea răcirii centralizate pentru toate clădirile inclusiv birouri, spitale, campusuri. 'Timișoara are veri foarte calde și profil bun pentru trigenerare și district cooling. Astfel, aici recomandarea este să se dezvolte sisteme de trigenerare pentru spitale, campusuri, industrie ușoară, cartiere de blocuri existente, rețele de joasă temperatură în cartiere noi cu stocare de frig pentru orele de vârf. Iași are densitate urbană și consum mare în clădiri publice. Recomandarea este să se asigure modernizarea termoficării existente, apelarea la pompe de căldură de mare capacitate, răcire centralizată pentru spitale, universități și clădiri administrative, concomitent cu interzicerea graduală a soluțiilor individuale ineficiente în dezvoltările mari. Oradea are avantaj geotermal. De aceea extinderea utilizării geotermale este calea, concomitent cu dezvoltarea rețelelor de joasă temperatură, a pompelor de căldură pentru ridicarea temperaturii în clădiri și abordarea răcirii centralizate în zonele noi. Oradea este probabil cel mai bun candidat pentru un model românesc de oraș termic inteligent', se mai arată în analiza de specialitate. De asemenea, în cazul Constanța, cu o cerere mare de răcire și acces la sursă de apă, 'folosirea pompelor de căldură cu sursă apă cu răcire centralizată în zone hoteliere și comerciale' și 'stocarea frigului, concomitent cu integrarea fotovoltaicului local' sunt soluții ce pot fi implementate. 'România nu trebuie să repete la răcire greșeala făcută la încălzire, fiecare clădire pe cont propriu, fiecare apartament cu echipamentul lui, fiecare consumator împins spre soluții individuale. Pentru orașe, soluția corectă este: termoficare de joasă temperatură + răcire centralizată + pompe de căldură + trigenerare unde are sens + stocare termică și/sau electrică. Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului', notează Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Contractul de peste 18 milioane de euro pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Otopeni a fost semnat
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat contractul pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional 'Henri Coandă' București și a infrastructurii aeroportuare aferente, valoarea acestuia ridicându-se la aproximativ 18,4 milioane euro. Potrivit unui comunicat al companiei de aeroporturi, construcția noului terminal al Aeroportului 'Henri Coandă' se va realiza în 3 ani și jumătate, iar proiectarea va dura maximum doi ani. Contractul a fost semnat cu Asocierea Leviatan Design (lider), Ubitech Construcții (asociat), cu subcontractanții/terții/ofertanții Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC - Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare. Principalul obiectiv al contractului este proiectarea noului terminal de pasageri, cu o suprafață de aproximativ 176.000 metri pătrați, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de aproximativ 30 de milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră). Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu cele ale marilor aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări); echipamente moderne de control de securitate; sisteme de ultimă generație pentru informarea pasagerilor și semnalizare intuitivă; iluminare ambientală, acustică optimă și climatizare eficientă; saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene; zone diverse de retail și food & beverages, dimensionate pentru a realiza 'IATA Optimum Level of Service'. Noul terminal va fi destinat atât companiilor aeriene legacy, cât și operatorilor low cost, care vor avea o zonă specială de îmbarcare/debarcare. Totodată, aeronavele vor dispune de mai multe căi de rulare moderne, realizate pe o nouă infrastructură aeroportuară. în plus, terminalul va dispune de conectivitate multimodală: rutieră și feroviară, cu noi stații pentru transportul public de călători, autocare și taxi. Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între terminalul actual și viitorul terminal. Contractul acoperă o perioadă de 10,5 ani, astfel: doi ani - proiectarea, 3,5 ani - asistența tehnică în perioada construcției terminalului, 5 ani - asistența tehnică în perioada de garanție a lucrărilor. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
INS: Producția de carne, lapte și ouă a crescut în 2025 față de 2024
Greutatea animalelor destinate sacrificării pentru consum a crescut la toate speciile de animale și de păsări, în 2025 față de anul anterior, la fel și producția totală de lapte și producția de ouă, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, la finele anului anterior, greutatea animalelor și păsărilor destinate sacrificării pentru consum a crescut cu 5,7% la ovine și caprine și la păsări, cu 5,6% la bovine, respectiv cu 3,6% la porcine. Astfel, producția de carne de bovine a fost în 2025 de 171.000 de tone, cea de porcine de 435.000 tone, ovine și caprine - 130.00 de tone, iar producția de carne de pasăre a depășit 830.000 de tone. De asemenea, de la un an la altul, producția totală de lapte a fost cu 0,5% mai mare, totalizând 46,555 milioane hectolitri, producția de ouă a crescut cu 0,2%, la 5,649 miliarde de bucăți, în timp ce producția de lână a scăzut cu 1,3%, la 25.283 tone. Datele INS relevă faptul că, în perioada analizată, în structura producției de carne, ponderile producției de carne de pasăre și de carne de ovine și caprine au crescut cu 0,3, respectiv cu 0,1 puncte procentuale, iar ponderea producției de carne de porcine a scăzut cu 0,4 puncte procentuale. în schimb, ponderea producției de carne de bovine a rămas neschimbată. Conform statisticii oficiale, producția de lapte de vacă (inclusiv pentru consumul vițeilor) a fost, în 2025, de 39,577 milioane de hectolitri, cu 107.000 de hectolitri (-0,3%) sub nivelul anului precedent. în context, creșteri ale producției s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest (+4%), Nord-Vest (+1,9%) și Nord-Est (+1,5%). Pe de altă parte, în celelalte regiuni de dezvoltare s-au consemnat scăderi în București-Ilfov (-14%), Sud-Vest Oltenia (-6,6%), Sud-Muntenia (-3,4%), Sud-Est (-2,2%) și Centru (-1,2%). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 8,2%, în primele 5 luni
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în primele cinci luni ale anului a scăzut cu 8,2%, raportat la perioada similară din 2025, până la 12.979, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Conform sursei citate, scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-284 autorizații), Nord-Vest (-243), Nord-Est (-226), Sud-Est (-208), Sud-Muntenia (-193) și Centru (-68). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+43 autorizații) și București-Ilfov (+24). Datele INS arată că în luna mai 2026 s-au eliberat 2.882 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (+1,8% față de luna aprilie 2026), cu o suprafață utilă totală de 825.798 mp (-3,3%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 70,6% sunt pentru zona rurală. în luna mai 2026 se evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (+51 autorizații). în profil teritorial, această creștere este reflectată în regiunile de dezvoltare București-Ilfov (+67 autorizații) și Nord-Vest (+37). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-19 autorizații), Vest (-16), Sud-Est (-13) și Centru (-5). Regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au rămas la același nivel. în luna mai 2026 s-au eliberat 584 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (+6,2% față de luna aprilie 2026), în suprafață utilă totală de 263.518 mp (-1,1%). Comparativ cu luna precedentă, în luna mai 2026 s-a înregistrat o scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-3.045 mp). în profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-18.740 mp), Sud-Est (-13.445), Sud-Vest Oltenia (-11.352), Nord-Est (-7.698) și Centru (-5.408). Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+19.776 mp), București-Ilfov (+17.567) și Nord-Vest (+16.255). De asemenea, în luna mai 2026 se evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-14,3%) și o creștere a suprafeței utile totale (+9,7%) comparativ cu luna mai 2025. în profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-482 autorizații) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-134 autorizații), Sud-Muntenia (-116), Nord-Vest (-85), Vest (-64), Sud-Est (-59), Centru (-43) și Sud-Vest Oltenia (-11). Creștere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (+30 autorizații). Comparativ cu luna mai 2025, în luna mai 2026 s-a înregistrat o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (+1,4%)și o scădere a suprafeței utile totale (-25,6%). în profil teritorial, această scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-90.645 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord Est (-79.257 mp), Vest (-30.659), Sud-Muntenia (-11.067), Sud-Vest Oltenia (-7.448) și Centru (-2.366). Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+17.214 mp), Nord-Vest (+11.999) și București-Ilfov (+10.939). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Pîslaru: Europa socială trebuie să fie, în același timp, o Europă a muncii, a demnității și a competitivității
Europa socială trebuie să fie, în același timp, o Europă a muncii, a demnității și a competitivității, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Am reprezentat astăzi România la reuniunea Consiliului EPSCO, dedicată ocupării forței de muncă, politicilor sociale și locuirii, care s-a desfășurat la Luxemburg și a fost prezidată de Cipru, cu participarea Vicepreședintei Executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Tematica acestor discuții la nivel european îmi este foarte familiară din mandatul meu anterior de ministru al muncii în 2016, precum și de membru al Parlamentului European, președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale - EMPL. în pledoaria mea, am susținut că Europa socială trebuie să fie, în același timp, o Europă a muncii, a demnității și a competitivității', a scris ministrul, luni, pe pagina sa de Facebook. El a menționat că, în discuțiile privind mobilitatea echitabilă a lucrătorilor, a pledat, în numele României, pentru reguli moderne, adaptate realităților din prezent, cu o atenție specială pentru lucrătorii sezonieri și pentru cei care muncesc peste granițe. 'Avem un acord istoric pe Regulamentul 883 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar trebuie deja să ne uităm în viitor la noul Pachet de mobilitate echitabilă pe care îl va propune anul acesta Comisia Europeană. Digitalizarea, prin inițiative precum ESSPASS și Portofelul European pentru Identitatea Digitală, poate simplifica accesul la drepturi și poate reduce birocrația. în același timp, am susținut întărirea rolului Autorității Europene a Muncii în cooperarea transfrontalieră și în inspecțiile comune. în cadrul dezbaterii privind Semestrul European, am subliniat că dimensiunea socială trebuie să rămână puternică și conectată la viitorul Cadru Financiar Multianual. Recomandările europene trebuie să fie corelate cu investițiile reale de care au nevoie statele membre. Am salutat lansarea Strategiei UE pentru combaterea sărăciei, care este esențială nu doar pentru politica socială, ci și pentru competitivitatea Uniunii. Europa pierde anual forță de muncă, iar răspunsul trebuie să fie activarea persoanelor apte de muncă, prin politici integrate de ocupare, sănătate, educație, protecție socială și locuire', a arătat Dragoș Pîslaru. Ministru a precizat că, pentru România, această abordare este deja parte din direcția de reformă: prin PNRR, prin viitorul Plan de Parteneriat Național și Regional și prin viitoarea Strategie Națională Anti-Sărăcie pentru care a demarat procesul de elaborare. 'Dezvoltăm deja echipe comunitare integrate în 2.000 de comunități vulnerabile și continuăm reforma și digitalizarea serviciilor publice. Este important că rata sărăciei a scăzut de la peste 40% la momentul aderării României la UE la 27,4% în 2025, dar munca noastră trebuie să continue. Am susținut, de asemenea, inițiativa privind instituirea Zilei europene în memoria victimelor accidentelor la locul de muncă și pentru protecția și demnitatea lucrătorilor, marcată anual pe 8 august. în dezbaterea privind locuirea, am propus ca măsurile pentru asigurarea accesului studenților la locuințe să continue să fie eligibile pentru finanțare din fonduri europene. Criza locuirii nu este doar o problemă socială, ci și una de competitivitate: tinerii trebuie să poată învăța, munci și construi un viitor acolo unde există oportunități. România va continua să contribuie activ la construirea unei Europe care protejează, activează și investește în oameni', a mai afirmat Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
În doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță, efectele sunt deja grave și vizibile în turism (asociație)
Numărul apartamentelor de închiriat autorizate de pe Litoral s-a înjumătățit în doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță, pentru că o mare parte dintre proprietari au renunțat la clasificare și s-au întors în zona închirierilor nefiscalizate, în economia gri, susține președintele Asociației patronale Resto Constanța, Corina Martin. 'în doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță, efectele sunt deja grave și vizibile în turism. Numărul apartamentelor de închiriat autorizate de pe Litoral s-a înjumătățit, pentru că o mare parte dintre proprietari s-au întors în economia gri', susține Martin, care este și secretar general-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Potrivit unui comunicat al Asociației Patronale a Restaurantelor, Cafenelelor, Barurilor, Beach Barurilor, Cluburilor, Organizatorilor de Evenimente, Furnizorilor și Producătorilor de pe Litoral, dacă la începutul sezonului estival 2025 existau 3.584 de apartamente clasificate, în acest an, pe situațiile oficial prezentate pe site-ul ministerului de resort mai sunt doar 1.847, cu o capacitate de 9.494 de locuri de cazare. La nivel național sunt clasificate 7.784 de apartamente, cu 38.074 de locuri de cazare, ceea ce înseamnă că litoralul concentrează aproximativ 24% din apartamentele clasificate și aproape 25% din capacitatea de cazare din această categorie, se mai arată în comunicat. 'Să ne înțelegem, apartamentele 'lipsă' din situațiile oficiale nu au dispărut pe undeva. O mare parte dintre proprietari au renunțat la clasificare și s-au întors în zona închirierilor nefiscalizate, pentru că reducerea valorii tichetelor de vacanță a diminuat cererea și a făcut tot mai puțin atractivă funcționarea în circuitul autorizat. Statul pierde de două ori: încasează mai puține taxe și impozite și stimulează, fără să își propună, dezvoltarea economiei gri. în loc să încurajeze operatorii să rămână în legalitate, măsurile adoptate au avut efectul invers', a subliniat Corina Martin. în plus, numărul de turiști și de înnoptări s-a redus sever în România, în urma pierderii unui segment important de turiști - bugetarii care au renunțat la vacanțe în țară, nemaifiind motivați de valoarea de 1600 de lei pe care o aveau anterior, sub formă de tichete de vacanță, susține sursa citată. în aceste condiții, Corina Martin consideră că datele evidențiază necesitatea unor politici publice care să sprijine turismul românesc și să stimuleze menținerea în circuitul turistic a unităților de cazare autorizate, în beneficiul turiștilor, al operatorilor economici, al economiei locale și al întregii industrii naționale a turismului românesc. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Ministerul Finanțelor: Moody's avertizează că incertitudinea politică poate afecta consolidarea fiscală
Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după ce, la finalul săptămânii trecute, agenția de rating Moody's a atras atenția că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe implementarea reformelor asumate de România. Potrivit Moody's, un cadru politic stabil și capacitatea instituțională de a susține măsurile necesare sunt importante pentru menținerea traiectoriei fiscale asumate de România în perioada următoare, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor. 'Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară. Am mai fost într-un punct vulnerabil și am reușit, prin măsuri dificile și printr-o direcție fiscală responsabilă, să evităm un scenariu foarte periculos pentru România. Linia responsabilității trebuie păstrată. Agențiile de rating nu se uită doar la cifre. Se uită și la capacitatea unei țări de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a duce PNRR mai departe și de a rămâne predictibilă pentru investitori și partenerii europeni', a declarat Alexandru Nazare, citat în comunicat. Moody's menționează că, până în prezent, așteptările sale au vizat continuarea reducerii deficitului bugetar, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,9% în 2027. Agenția arată însă că această traiectorie depinde de capacitatea României de a menține consolidarea fiscală și de a adopta măsurile necesare după anul 2026, susține MF. Comentariul Moody's semnalează, de asemenea, presiunea costurilor de finanțare. Agenția estimează că plățile cu dobânzile ar putea urca la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice din ultimii ani. Totodată, Moody's notează vulnerabilitatea României la fluctuațiile cursului de schimb, în condițiile în care puțin peste 50% din datoria publică este denominată în valută, precizează Ministerul Finanțelor. O altă miză majoră indicată de agenție este implementarea reformelor și investițiilor rămase din Mecanismul de Redresare și Reziliență, înainte de termenul-limită de 31 august 2026. 'Moody's remarcă faptul că România a accelerat implementarea PNRR, rata ajungând la aproximativ 70% după ultima plată aprobată de Comisia Europeană, însă întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor și investițiilor rămase. Analiza Moody's nu reprezintă o acțiune de rating și nu indică probabilitatea unei modificări imediate a ratingului de credit', se mai arată în comunicatul citat. România beneficiază de un rating 'Baa3' atribuit de Moody's. Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) au o perspectivă 'negativă' asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.). AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)