Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Metrorex: Circulația trenurilor de metrou pe Magistrala 1 a fost reluată joi dimineața, inclusiv în stația Piața Victoriei 2
Circulația trenurilor de metrou pe Magistrala 1 a fost reluată joi dimineața, inclusiv în stația Piața Victoriei 2, a anunțat Metrorex. 'Circulația trenurilor de metrou pe Magistrala 1 a fost reluată în condiții normale, inclusiv în stația Piața Victoriei 2, începând cu ora 6:30', a transmis compania într-un comunicat. Metrorex adresează mulțumiri Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU-BIF), Apa Nova și Ministerului Apărării Naționale pentru sprijinul acordat, precum și călătorilor pentru înțelegere. Calea de rulare din stația de metrou Piața Victoriei 2 a fost închisă miercuri dimineața din cauza infiltrațiilor masive de apă, ca urmare a precipitațiilor abundente înregistrate în municipiul București în noaptea de marți spre miercuri. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Dezbatere privind ROBOR și politica monetară, joi, la ASE București
Revista Piața Financiară organizează, joi, o masă rotundă dedicată indicilor ROBOR, conduitei politicii monetare și principalilor indicatori macroeconomici, evenimentul urmând să aibă loc în Sala Madgearu din cadrul Rectoratului ASE București. Dezbaterea va reuni profesioniști din mediul financiar-bancar, analiști economici și lideri de opinie. Printre invitați se numără Victor Andrei, director în cadrul Direcției Operațiuni de Piață a BNR, Virgil Dăscălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate a BNR, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, Florian Libocor, membru fondator și fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), precum și Iancu Guda, analist financiar și fost președinte al AAFBR. în cadrul întâlnirii va fi prezentat un studiu privind relația dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare și principalii indicatori macroeconomici. Prezentarea va fi susținută de prof. univ. dr. Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE București și membru al echipei care a realizat studiul. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Niculescu (ANRE): 60 de cereri de eliberare/modificare a Autorizației de Înființare au fost depuse la ANRE în ultima lună
Un număr de 60 de cereri de eliberare/modificare a Autorizației de înființare au fost depuse la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei în ultima lună, ulterior modificării Regulamentului prin care a fost introdusă garanția de 30 de euro/kW, potrivit datelor prezentate miercuri de președintele ANRE, George Niculescu. 'Numărul este relevant pentru că aceste 60 de cereri au fost depuse ulterior modificării Regulamentului prin care a fost introdusă garanția de 30 Eur/kW. 4.222 de megawați însumează cele 60 de cereri. în perioada de consultare publică am auzit foarte des că: se sperie investitorii, vor fi descurajați, nu va mai investi nimeni, o să rămânem cu aceleași capacități de producere șamd. Iată că lucrurile nu au stat așa. în schimb, a fost așa cum am zis: investitorii serioși nu s-au speriat, au depus garanțiile, vor găsi finanțările (sau le au deja) și vor construi proiectele. Și vor livra energie în sistem. Pentru că investitorii serioși știu că energia e un maraton, nu un sprint, și mai știu că nu există scheme de îmbogățire rapidă', a scris Niculescu pe pagina sa de Facebook. în data de 21 mai, Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat, într-o ședință extraordinară, modificări importante la Regulamentul pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice și la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public. Conform unui comunicat de atunci al ANRE, cele două modificări reflectă noua filosofie a racordării și licențierii pe care ANRE o implementează, adică toleranță zero în ceea ce privește proiectele speculative. Noile valori ale garanțiilor financiare urmăresc creșterea gradului de responsabilizare a utilizatorilor care solicită racordarea la rețea, reducerea riscului rezervării speculative a capacității de racordare, asigurarea unei utilizări eficiente a capacității rețelelor electrice, limitarea riscurilor financiare suportate de operatorii de rețea în situația abandonării proiectelor. 'Din totalul proiectelor pentru care a fost constituită garanția financiară de 5% din tariful de racordare, măsură introdusă de ANRE în 2024, prea puține au obținut autorizație de construire. Această realitate ne-a condus la concluzia potrivit căreia garanția de 5% nu a fost suficientă pentru a separa proiectele care blochează capacitate, fără intenția clară de a o valorifica. De aceea, ANRE a decis creșterea garanției financiare la 20% din tariful de racordare. în același timp, Comitetul de Reglementare a aprobat astăzi modificări substanțiale ale Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice. Miezul acestor modificări este același: proiectele care intră în etapa de autorizare trebuie să fie proiecte reale, cu finanțare asigurată și cu angajament ferm față de execuție. Concret, solicitanții de autorizații de înființare vor constitui o garanție financiară de 30 EUR/kW la puterea instalată, valabilă până la recepția lucrărilor. Garanția se execută dacă titularul nu finalizează proiectul în termenul autorizației sau renunță la implementare indiferent de motiv. Nu sunt măsuri punitive, sunt un instrumente de selecție. Vrem ca rețeaua să fie accesibilă proiectelor care chiar se construiesc, nu rezervată la infinit de cele care nu avansează', declara președintele ANRE. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
CONAF: Problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică
Datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică privind participarea populației la activitatea economică arată că problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică, consideră Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'Comparativ cu anul 2024, populația ocupată a României a scăzut cu aproape 159.000 de persoane, în timp ce populația inactivă de 15 ani a crescut cu peste 95.000, iar numărul șomerilor a crescut cu aproape 50.000 de persoane. în interiorul acestor evoluții se află însă indicatorul care merită cea mai mare atenție. Numărul persoanelor încadrate în categoria casnice a crescut într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, de la 1,316 milioane în 2024 la 1,361 milioane în 2025. Aproape 98% dintre acestea sunt femei. Aceasta înseamnă că aproape jumătate din creșterea populației inactive este explicată de majorarea acestei singure categorii', precizează organizația printr-un comunicat transmis miercuri. Creșterea categoriei casnicelor are loc într-un an în care deficitul de forță de muncă continuă să fie invocat drept una dintre principalele frâne ale dezvoltării economice, atrage atenția CONAF. Potrivit sursei citate, munca acestor femei nu dispare atunci când ies din statistica ocupării - se mută în gospodărie, în îngrijirea copiilor și a vârstnicilor în același timp, populația de 15 ani și peste a scăzut cu doar 14.000 de persoane, rămânând aproape neschimbată, ceea ce arată că deteriorarea nu poate fi explicată exclusiv prin evoluțiile demografice. în schimb, economia a pierdut aproape 159.000 de persoane din populația ocupată, în timp ce inactivitatea și șomajul au crescut cumulativ cu aproape 145.000 de persoane. 'Datele INS arată că problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică. Raportul INS mai evidențiază un fenomen relevant pentru mediul de afaceri: reducerea ocupării se regăsește în principal în categoria patronilor și lucrătorilor pe cont propriu, în timp ce numărul salariaților rămâne relativ stabil. Acest lucru indică o erodare a bazei productive interne și a capacității economiei de a genera inițiativă antreprenorială și valoare adăugată', subliniază comunicatul. în context, președinta CONAF, Cristina Chiriac, arată că raportul INS este nota de plată a unor decizii amânate ani la rând. 'Ani la rând, politicile publice au tratat participarea la piața muncii ca pe o consecință a creșterii economice, nu ca pe una dintre condițiile ei. Dacă populația ocupată scade, inactivitatea crește, iar categoria casnicelor avansează într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, concluzia este clară: România își restrânge propria bază de forță de muncă activă. Acest fenomen nu mai poate fi interpretat exclusiv ca o problemă socială. înseamnă mai puțini contribuabili, productivitate mai redusă și o economie care își diminuează propriul potențial de creștere. Joseph Stiglitz a demonstrat, în 'Costul inegalității', că subutilizarea capitalului uman nu este un rezultat inevitabil al pieței, ci consecința unor politici - și că se plătește în producție și în creștere pierdute. Aici mecanismul este identic: o rezervă de forță de muncă ținută în afara economiei nu este o chestiune socială, ci un cost pe care România îl suportă an de an, prin decizie sau prin lipsa ei. Aceasta este linia pe care CONAF o trasează astăzi: participarea femeilor la piața muncii este o agendă economică națională. Cine ignoră această realitate întârzie rezolvarea uneia dintre cele mai costisitoare vulnerabilități structurale ale economiei românești, și administrează declinul', a declarat Cristina Chiriac. Raportul 'Starea economică a femeii în România - 2026', aflat în curs de finalizare, analizează impactul economic al participării reduse a femeilor pe piața muncii, costurile macroeconomice ale inactivității și măsurile prin care această rezervă de capital uman poate fi valorificată în beneficiul competitivității economiei românești. CONAF a fost înființată ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. Organizația are în componența sa 33 sucursale, trei federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați. Printre proiectele derulate de CONAF se regăsesc 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', Forumul '24 Trends for 2024', SupraTAX, 'DigitalUP' 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educație Antreprenorială' , 'Romanian Venture Forum' - seria de dialoguri deschise, și 'Turismul Românesc: între impas și oportunitate'. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Miruță: Apa din stația de metrou Victoriei 2 va fi evacuată în câteva ore; mai sunt circa 7 milioane de litri de scos
Circa șapte milioane de litri de apă mai sunt de scos de la stația de metrou de la Piața Victoriei 2, însă Armata a trimis alte patru pompe de mare capacitate, astfel încât toată cantitatea de apă va fi evacuată în câteva ore, a anunțat, miercuri, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță. ' Am fost la stația de metrou de la Piața Victoriei 2, acolo unde colegii de la ISU pompează apa infiltrată după ploile de azi-noapte. Mai sunt de scos 7 milioane de litri. Pentru a scoate apa mai repede, Armata a trimis alte 4 pompe de mare capacitate. în câteva ore, toată cantitatea de apă va fi evacuată', a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. El a menționat că, după scoaterea apei urmează curățarea liniei și verificarea instalației electrice. 'între timp, ISU și ApaNova vor clarifica de ce rețeaua de canalizare pluvială de la suprafață nu a preluat cum ar fi trebuit precipitațiile intense de azi-noapte. E limpede că este o problemă în zonă, cât timp doar la stația de metrou de la Victoriei a fost o asemenea inundație', a precizat Radu Miruță. Calea de rulare din stația de metrou Piața Victoriei 2 a fost inundată ca urmare a precipitațiilor abundente înregistrate în municipiul București și a infiltrațiilor masive de apă, astfel încât, pentru desfășurarea circulației în condiții de siguranță, stația a fost închisă, miercuri dimineața, până la finalizarea intervențiilor necesare și remedierea situației, potrivit Metrorex. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție Fidelis, cu dobânzi de până la 7,55% la lei și 6,20% la euro
Ministerul Finanțelor lansează, în perioada 3-10 iulie 2026, a șaptea ediție a programului Fidelis, prin care persoanele fizice pot investi în titluri de stat denominate în lei și euro, cu dobânzi neimpozabile de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro, conform unui comunicat al instituției. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta de peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat Fidelis prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București. în ediția din iulie, pentru emisiunile în lei, investitorii beneficiază de dobânzi de 6,30% pentru scadența la doi ani, 6,85% pentru scadența la patru ani și 7,55% pentru scadența la zece ani. Pentru emisiunile în euro, dobânzile oferite sunt de 3,90% pentru scadența la trei ani, 4,80% pentru scadența la cinci ani și 6,20% pentru scadența la zece ani. Potrivit sursei citate, Ministerul Finanțelor continuă și campania 'România are sânge de rocker', derulată în parteneriat cu 'Morning Glory cu Răzvan Exarhu' și Rock FM, pentru încurajarea donării de sânge. în acest context, tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, emisă în lei cu scadența la doi ani, oferă o dobândă de 7,30%. Pot beneficia de aceasta persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 februarie 2026. Pentru donatorii-investitori, pragul minim de subscriere este redus de la 5.000 de lei la 500 de lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 de lei. Investitorii în titlurile Fidelis beneficiază de venituri neimpozabile, posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate și flexibilitate în administrarea portofoliului. Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunile în lei și de 100 de euro pentru cele în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Inspectorii ANPC au amendat cu peste un milion de lei mai mulți comercianți de produse de origine animală
Mai mulți operatori economici ce comercializau produse de origine animală au fost sancționați de către inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cu amenzi de peste un milion de lei. Potrivit unui comunicat de presă al autorității de control, în urma verificărilor efectuate la nivel național în perioada 23 - 25 iunie, au fost constatate multiple neconformități, pentru care au fost aplicate 263 de amenzi contravenționale, a căror valoare a depășit un milion de lei. De asemenea, au fost întocmite 155 de avertismente, cu oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme, în valoare de peste 118.000 de lei, oprirea temporară de la comercializare a unor produse în cuantum de 61.000 de lei și oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru doi operatori economici. Principalele neconformități constatate de către echipele de control au fost: inducerea în eroare a consumatorilor privind zona geografică de proveniență a produselor, nerespectarea condițiilor și temperaturilor de depozitare recomandate de producător pentru produsele lactate, produsele din carne și ouă, comercializarea produselor fără elemente de identificare și caracterizare, utilizarea unor mențiuni susceptibile de a crea așteptări nejustificate privind calitatea produselor și modul de procesare. în același timp, s-au descoperit discrepanțe între denumirea utilizată în cadrul spațiului de comercializare și cea din documentele de proveniență, precum și ambalaje neconforme (neetanșe), lipsite de informații obligatorii privind originea, specia, data-limită de consum și cantitatea netă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Circulația pe majoritatea liniilor de transport în comun a fost reluată; troleibuzele 69 și 79 rămân blocate pe strada Constantin Brâncuși
Circulația pe majoritatea liniilor de transport public din Capitală a fost reluată și se desfășoară în condiții normale, după finalizarea intervențiilor pentru îndepărtarea efectelor fenomenelor meteorologice severe din cursul nopții, a anunțat miercuri Societatea de Transport București (STB). Liniile de troleibuz 69 și 79 rămân blocate pe strada Constantin Brâncuși până la finalizarea operațiunilor de îndepărtare a copacului căzut pe carosabil și remedierea avariilor produse la rețeaua de contact. Totodată, liniile 100, 168, 226, 368 și 381 circulă deviat, pe sensul către Piața Romană, din cauza restricționării traficului rutier pe Bulevardul Magheru. Circulația unor mijloace de transport public a fost afectată miercuri dimineața în mai multe zone din București, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile și al intensificărilor de vânt din cursul nopții de marți spre miercuri. Municipiul București se va afla sub o avertizare Cod portocaliu de vijelii puternice, averse torențiale importante cantitativ, grindină de medii și posibil mari dimensiuni, și frecvente descărcări electrice în perioada 1 iulie, ora 15:00 - 2 iulie, ora 6:00. De asemenea, pe parcursul zilelor de joi și vineri, pentru Capitală va fi în vigoare o atenționare Cod galben de instabilitate atmosferică, averse însemnate cantitativ, intensificări ale vântului, vijelii și grindină de mici dimensiuni. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Banca de Investiții și Dezvoltare și Fondul European de Investiții semnează Memorandumul pentru implementarea RoBOOST
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de înțelegere în vederea creării RoBOOST, un nou Fond de Fonduri destinat extinderii accesului la finanțare pentru start-up-uri, IMM-uri și companii aflate în diferite faze de creștere din România, conform unui comunicat de presă. Memorandumul consolidează parteneriatul strategic dintre BID și EIF, construit deja prin colaborarea în cadrul unor inițiative europene, precum Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări și Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări. Noul proiect va contribui la dezvoltarea expertizei BID în domeniul fondurilor de investiții, va stimula investițiile în economia românească și va susține dezvoltarea ecosistemului național de fonduri de capital privat (private equity) și capital de risc (venture capital). 'Acest fond este o premieră pentru România și un proiect pe care l-am inițiat și susținut încă de la început, atât prin dialogul cu Fondul European de Investiții, cu Banca Europeană de Investiții și cu Nadia Calvino, președinte BEI, cât și prin crearea cadrului legal care permite Băncii de Investiții și Dezvoltare să inițieze și să participe la astfel de vehicule de investiții. Acest mecanism arată că statul român începe să folosească mai inteligent instrumentele financiare pe care le are la dispoziție: nu doar alocări bugetare clasice, ci capital public care mobilizează capital privat și instituțional pentru companiile românești. Prin RoBOOST, BID își consolidează rolul de bancă națională de dezvoltare, iar România face un pas important în dezvoltarea pieței de private equity și venture capital. într-un context economic internațional volatil, avem nevoie de mecanisme moderne care să ducă finanțarea către start-up-uri, IMM-uri, companii în creștere și proiecte strategice. Este un semnal că România poate construi, împreună cu partenerii europeni, instrumente de investiții capabile să susțină inovarea, competitivitatea și creșterea economică pe termen lung', a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, în comunicat. Mandatată de Guvernul României, BID reprezintă statul român în implementarea acestei inițiative și are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea noului mecanism investițional, în parteneriat cu EIF. Memorandumul include, de asemenea, posibilitatea extinderii colaborării dintre BID și EIF prin programe paneuropene precum cele în domeniul tehnologiei (European Tech Champions Initiative - ETCI 2.0) sau apărării și securității cibernetice (DEF 2.0). 'Acest parteneriat reflectă rolul BID de bancă națională de dezvoltare în construirea unei piețe de investiții mai solide în România. Construim astfel infrastructura prin care capitalul poate ajunge mai eficient la companiile românești cu potențial de creștere. Pentru antreprenori, RoBOOST înseamnă acces la finanțare adaptată etapelor de dezvoltare ale afacerii, iar pentru economia României înseamnă o piață de investiții mai matură, mai predictibilă, capabilă să susțină inovarea, competitivitatea și dezvoltarea pe termen lung', a declarat Raluca Nicolescu, director general al Băncii de Investiții și Dezvoltare. RoBOOST are potențialul de a mobiliza capital public și privat în beneficiul companiilor românești și de a facilita accesul la finanțare pentru start-up-uri, întreprinderi mici și mijlocii, companii aflate în etape de creștere și extindere, precum și pentru proiecte de infrastructură, inclusiv în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice. 'Semnarea acestui Memorandum de înțelegere marchează atât o continuare a colaborării noastre de lungă durată cu România, cât și un pas important înainte în parteneriatul nostru cu Banca de Investiții și Dezvoltare. în parteneriat cu Guvernul României, EIF a susținut deja aproximativ 30 de fonduri de equity pentru a investi în România, contribuind la niveluri record de investiții și fundraising. Susținem, de asemenea, potențialul de integrare a României pe piețele de capital paneuropene prin programe precum European Tech Champions Initiative 2.0. împreună cu BID, ne propunem să valorificăm acest moment favorabil și să sprijinim în continuare dezvoltarea ecosistemului investițional românesc', a precizat Marjut Falkstedt, Chief Executive al Fondului European de Investiții. Modelul de tip 'fond de fonduri' va contribui la dezvoltarea ecosistemului românesc de investiții prin atragerea capitalului instituțional și privat și prin extinderea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri. în etapele următoare, EIF și BID vor semna un acord bilateral de creare a fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari (fonduri de equity). Banca de Investiții și Dezvoltare este singura bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor, și a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Fondul European de Investiții (EIF), parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, este instituția europeană specializată în furnizarea de garanții și investiții de equity pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii și al start-up-urilor din întreaga Europă. în anul 2025, EIF a angajat 7 miliarde de euro în fonduri de private equity, venture capital și infrastructură. în România, EIF a finalizat recent cu succes alocarea resurselor alocate din PNRR către 20 de fonduri de equity prin fondul de fonduri Recovery Equity Fund, cu un buget total de 400 milioane de euro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
BNS: Aderarea la OCDE poate aduce României 3,5 miliarde de euro anual dacă Guvernul implementează reforme
Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) poate aduce României 3,5 miliarde de euro anual dacă Guvernul implementează reformele recomandate de către organizație și nu majorează taxele, consideră Blocul Național Sindical (BNS), care a lansat miercuri studiul 'Efectul OCDE. Aderarea României la OCDE'. 'România își propune să finalizeze procesul de aderare în cursul anului 2026, la patru ani de la deschiderea negocierilor și la aproape trei decenii după state precum Polonia sau Ungaria. Până în prezent, România a închis 24 dintre cele 25 de capitole aflate în negociere, fiind în curs finalizarea evaluării privind Deschiderea Pieței. După încheierea acestui proces, Consiliul OCDE va decide, prin consens, dacă invită România să devină cel de-al 39-lea stat membru al organizației', se menționează în lucrarea citată. Studiul BNS arată că aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate majoră pentru economia românească, însă beneficiile nu sunt automate și nu decurg exclusiv din dobândirea statutului de membru. Acestea depind în mod direct de capacitatea statului de a implementa reforme structurale credibile și de a îmbunătăți funcționarea instituțiilor publice. Potrivit unei informări realizate de Ministerul Afacerilor Externe și comunicată BNS, aderarea la OCDE ar putea contribui cu aproximativ 1% din PIB la creșterea economică anuală. Cercetarea BNS completează această analiză și estimează că aderarea poate genera suplimentar investiții străine directe de aproximativ 3,5 miliarde euro anual și poate reduce costurile de finanțare ale datoriei publice cu aproximativ 840 milioane euro anual, prin scăderea primei de risc a României. 'Aceste beneficii sunt însă condiționate de realizarea unor reforme esențiale: reducerea deficitului bugetar pe o traiectorie credibilă, diminuarea decalajului de TVA și îmbunătățirea calității instituțiilor publice. în lipsa acestor reforme, efectele aderării se reduc semnificativ, iar România riscă să transforme un obiectiv strategic într-un succes exclusiv formal', subliniază confederația sindicală. Una dintre principalele concluzii ale studiului este că România dispune deja de resurse suficiente pentru consolidarea fiscală fără a transfera costurile asupra populației și mediului de afaceri prin noi majorări de taxe. Analiza BNS estimează că reducerea muncii nedeclarate și diminuarea evaziunii fiscale în domeniul TVA pot genera venituri suplimentare de peste 5% din PIB, valoare care depășește deficitul structural pe care România trebuie să îl corecteze în cadrul procedurii europene de deficit excesiv. 'Reducerea muncii nedeclarate nu reprezintă doar o măsură fiscală. Formalizarea economiei conduce la creșterea productivității, extinde accesul lucrătorilor și companiilor la finanțare și protecție socială și elimină avantajele concurențiale incorecte de care beneficiază firmele care operează în afara economiei oficiale', se mai precizează în studiu. BNS atrage atenția că recomandările OCDE sunt adesea prezentate în mod eronat în spațiul public ca justificare pentru majorarea taxelor. în realitate, organizația acordă prioritate consolidării capacității administrației fiscale de a colecta eficient impozitele deja existente și combaterii evaziunii fiscale. în opinia BNS, există riscul ca autoritățile să substituie și de această dată reformele structurale prin creșteri de taxe și impozite, invocând în mod nejustificat procesul de aderare la OCDE. O asemenea abordare ar afecta competitivitatea economiei, investițiile și puterea de cumpărare, fără să rezolve cauzele reale ale dezechilibrelor bugetare. Liderii sindicali consideră că aderarea României la OCDE trebuie să reprezinte începutul unei etape de modernizare a administrației și de consolidare a economiei, nu un pretext pentru transferarea costurilor ajustării fiscale asupra contribuabililor corecți. Mesajul central al studiului, în viziunea realizatorilor, este că înainte de a introduce noi taxe sau de a majora impozitele existente, statul trebuie să colecteze eficient ceea ce are deja de colectat, să reducă economia gri și evaziunea fiscală și 'să implementeze reformele pe care chiar OCDE le recomandă'. în concluzie, 'Efectul OCDE' nu este produs de aderarea în sine, ci de reformele care trebuie să o însoțească. România poate obține investiții mai mari, costuri mai mici de finanțare și o economie mai competitivă numai dacă modernizează administrația fiscală și își consolidează instituțiile, nu dacă încearcă să acopere deficitul bugetar prin noi poveri fiscale asupra contribuabililor, menționează BNS. Confederația sindicală a organizat, miercuri, dezbaterea cu tema 'Efectul OCDE', dedicată analizării impactului pe care aderarea României îl poate avea asupra economiei, guvernanței și dezvoltării pe termen lung a țării. La eveniment au fost participat, printre alții, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE, Violeta Alexandru, președinte, și Miklos Zoltan, secretar, din partea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la OCDE, Radu Soviani, coordonator cercetare studiu BNS. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Nazare: Integrarea A.I. în agenda Eurogrupului poate accelera modernizarea economiilor europene
Integrarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente în agenda Eurogroup poate accelera modernizarea economiilor europene și sprijini convergența între statele membre, a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. 'O mutare strategică cu mize importante pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană: Eurogrupul își extinde agenda către A.I., inovare tehnologică și suveranitate digitală. Salut noua inițiativă a ministrului elen de finanțe Kyriakos Pierrakakis, președintele Eurogrupului - forul informal care reunește miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro și care poate juca un rol esențial în orientarea agendei economice europene către provocările și oportunitățile viitorului - de a aduce inteligența artificială și tehnologiile emergente în centrul discuțiilor dintre miniștrii de finanțe. Este o abordare care marchează o schimbare de paradigmă necesară: competitivitatea Europei nu mai poate fi gândită doar prin prisma politicilor economice tradiționale, ci trebuie ancorată direct în capacitatea de inovare, digitalizare și adoptare a noilor tehnologii. în acest sens, A.I. nu este doar o temă tehnologică, ci una economică, structurală, cu impact asupra productivității, stabilității financiare și rezilienței economice', a scris Alexandru Nazare. El menționează că România poate contribui activ și poate beneficia semnificativ în cadrul acestei inițiative. 'Avem un sector IT&C puternic, recunoscut la nivel european, specialiști foarte bine pregătiți, ecosisteme de startup-uri în creștere și competențe relevante în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și servicii digitale avansate. Această direcție europeană este una necesară tocmai pentru că încurajează o Europă mai competitivă, mai inovatoare și mai bine pregătită pentru transformările economice globale. Integrarea A.I. în agenda Eurogrupului poate accelera modernizarea economiilor europene și poate sprijini convergența între statele membre. România trebuie să fie parte activă a acestei transformări, să atragă investiții, să își valorifice avantajele competitive și să transforme tranziția către economia digitală într-o oportunitate reală de creștere și modernizare. în actuala dinamică globală, este obligatoriu ca România să devină din ce în ce mai ambițioasă - nu doar pentru a prinde din urmă alte state, ci pentru a-și valorifica din ce în ce mai mult avantajele competitive', a mai arătat Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut la 63,493 miliarde de euro, la 30 iunie 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României se situau la 30 iunie 2026 la nivelul de 63,493 miliarde de euro, în scădere cu 558 milioane de euro față de nivelul de 64,051 miliarde de euro consemnat la 31 mai 2026, potrivit datelor publicate de banca centrală. în cursul lunii au avut loc intrări de 4,028 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv o tranșă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Național de Redresare și Reziliență -PNRR- în sumă de aproximativ 2,250 miliarde euro); alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 4,586 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 11,766 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2026 au fost de 75,259 miliarde euro, față de 77,042 miliarde euro la 31 mai 2026. Plățile scadente în luna iulie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 697 milioane euro. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Pîslaru: Toate cele 409 persoane vulnerabile evacuate ca urmare a anchetei DIICOT au fost preluate în siguranță
Toate cele 409 persoane vulnerabile evacuate ca urmare a anchetei DIICOT au fost preluate în siguranță, 391 dintre acestea fiind relocate în servicii sociale licențiate din 19 județe, iar celelalte 18 se află la UPU Bihor, unde beneficiază de evaluarea și îngrijirea medicală necesare înainte de stabilirea măsurilor de protecție adecvate, a anunțat, miercuri, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'în acest moment, toate persoanele sunt în siguranță. Din primul moment, prioritatea mea și a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a fost ca fiecare persoană să primească sprijin și să ajungă într-un serviciu social licențiat. Această intervenție a fost posibilă printr-un efort amplu de coordonare între autoritățile centrale și locale', a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că relocarea este doar primul pas și că Executivul va adopta o hotărâre pentru asigurarea resurselor financiare necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, astfel încât standardul de cost să fie acoperit până la finalul anului. 'Am solicitat ANPIS (Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială n.r) să verifice, inclusiv prin vizite în teren, starea persoanelor relocate și condițiile în care acestea sunt îngrijite. în paralel, vor fi finalizate evaluările medicale, sociale și psihologice, managementul de caz și planurile individuale de intervenție, astfel încât măsurile următoare să fie stabilite în funcție de nevoile fiecărei persoane. în cel mai scurt timp vom pune la dispoziție o linie telefonică dedicată astfel încât aparținătorii, acolo unde există, să primească informații în timp real despre situația relocate relocate', a precizat Pîslaru. Acesta a reiterat că statul are obligația să acționeze cu empatie în ajutorul celor aflați în vulnerabilitate și, de aceea, este nevoie de o analiză onestă și aprofundată asupra modului în care s-a ajuns aici. 'Este adevărat că, de-a lungul timpului, diferite instituții ale statului au direcționat persoane vulnerabile către aceste spații sau au acceptat, explicit ori implicit, această soluție ca variantă de îngrijire. Dincolo de emoția pe care acest caz a generat-o, trebuie să spunem un lucru foarte clar: plasarea sau menținerea persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcționează în afara cadrului legal, fără acreditare și fără licență de funcționare, este incompatibilă cu obligațiile pe care statul le are față de acești beneficiari și nu poate reprezenta o soluție acceptabilă. Astfel de practici trebuie să înceteze definitiv. Rolul nostru este să înțelegem cum s-a ajuns aici, de ce aceste mecanisme au fost tolerate în timp și ce trebuie schimbat pentru ca nicio persoană vulnerabilă să nu mai ajungă într-o astfel de situație. Cazul arată disfuncționalități persistente aflate la intersecția sistemului de asistență socială, a sistemului medical și a administrației publice. Avem responsabilități fragmentate, capacitate administrativă inegală la nivel local, mecanisme insuficiente de coordonare și, prea des, tendința de a pasa responsabilitatea de la o instituție la alta', a explicat ministrul interimar al Muncii. Dragoș Pîslaru a transmis că va publica transparent toate rapoartele Ministerului Muncii pe acest subiect și va organiza o dezbatere publică de consultare privind măsurile de remediere necesare, inclusiv modificările legislative. De asemenea, va demara o analiză de nevoi pentru fundamentarea bugetului pe anul 2027, astfel încât deciziile privind finanțarea serviciilor sociale să pornească de la realitatea din teren, nu de la estimări incomplete. 'Voi întări rolul monitorizării independente în sistemul de servicii sociale. Verificarea condițiilor din centre nu trebuie să depindă exclusiv de mecanisme administrative interne, ci trebuie să includă mai clar expertiza organizațiilor neguvernamentale, a profesioniștilor independenți, a reprezentanților beneficiarilor și, acolo unde este cazul, a aparținătorilor. Acest caz trebuie să fie un punct de cotitură. Nu este suficient să mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Trebuie să construim un sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil și demn', a mai scris Pîslaru pe rețeaua de socializare. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a activat o celulă de criză în urma acțiunilor desfășurate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în județul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Polițiștii Direcției Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în aplicare, marți, 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Potrivit unui comunicat al Poliției Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obținerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei. Sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor. Conform anchetatorilor, în perioada 2020 - iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire. Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
APIA: Arderea miriștilor și a vegetației pajiștilor permanente este interzisă
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) atrage încă o dată atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriștilor și a vegetației pajiștilor permanente, în contextul apariției la nivel național a unor incendii de vegetație uscată. Potrivit unui comunicat al APIA, remis miercuri AGERPRES, toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, au obligația respectării: standardului GAEC 3 - Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare, și a standardului GAEC 10 - Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente (GAEC suplimentar), ca parte a normelor de condiționalitate ce trebuie respectate de către fermieri. Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere. 'Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv standardul GAEC 3 și standardul GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente', subliniază reprezentanții APIA. Instituția atenționează că standardul GAEC 3 trebuie respectat de toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriștile și/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiță ș.a.). Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național. Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente. 'Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Națională de Mediu (GNM) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) un protocol de colaborare privind acțiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părțile se angajează să colaboreze pentru creșterea eficienței acțiunilor de control', se arată în comunicat. în cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploatației a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționați, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul local/județean al APIA la care au depus cererea, copia procesului verbal de intervenție întocmit de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10, avertizează APIA, iar documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului și să fie valabile la data efectuării controlului. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Aproape un sfert dintre vârstnicii din România sunt expuși riscului de sărăcie (analiză)
Aproape un sfert dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, România situându-se peste media Uniunii Europene la acest indicator, arată cifrele Eurostat din 2025, analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert. 'Aproape unul din patru români cu vârsta de peste 65 de ani se află în risc de sărăcie și de excluziune socială. Cu un procent de 24,8%, România se situează peste media UE, de 18,3%, și se află în partea superioară a clasamentului european, alături de mai multe state din Europa de Sud și de Est', se arată în analiza realizată de Monitorul Social. Cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul vârstnicilor se înregistrează în Lituania (38,5%), Croația (37,9%) și Letonia (34,8%), iar la polul opus se află Cehia (8,1%) și Danemarca (8,4%). Situația este și mai dificilă pentru categoria de vârstă 55-64 de ani. în România, 27% dintre persoanele din această grupă sunt expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce plasează țara pe locul al patrulea în Uniunea Europeană, după Lituania (33,4%), Letonia (28,5%) și Grecia (27,5%), relevă analiza. Datele Eurostat indică și o participare redusă pe piața muncii a persoanelor vârstnice din România. 'în 2025, doar 57% dintre românii cu vârsta de peste 55 de ani erau ocupați, unul dintre cele mai scăzute procente din UE, în ciuda unei creșteri de șase puncte procentuale față de perioada 2023-2025', se mai precizează în document. în clasamentul european, România este depășită doar de Luxemburg (49,5%) și Croația (54,9%). La celălalt capăt al clasamentului se află Suedia (78,3%), Estonia (77%) și Olanda (75,8%). Pensionarea duce la ieșirea aproape completă de pe piața muncii, susțin autorii cercetării. 'La nivel european, rata de ocupare scade după vârsta de 60 de ani, iar mulți angajați aleg să se retragă din activitate înainte sau imediat după atingerea vârstei legale de pensionare. în România, fenomenul este și mai pronunțat', se mai precizează în comunicat. Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, doar 0,8% dintre românii care au atins vârsta de pensionare au ales să continue să lucreze fără schimbări majore ale condițiilor de muncă. 'Este cel mai mic procent din Uniunea Europeană. România este urmată de Croația (1,2%), Grecia (1,7%) și Spania (1,9%). în schimb, cele mai ridicate rate ale continuării activității profesionale după pensionare sunt înregistrate în Estonia (45,4%), Letonia (40,7%) și Lituania (32,9%)', notează sursa citată. Menținerea în activitate a lucrătorilor vârstnici reprezintă o soluție pentru reducerea riscului de sărăcie, relevă analiza. 'Promovarea oportunităților de angajare pentru persoanele de peste 55 de ani este esențială pentru reducerea riscului de sărăcie atât la momentul pensionării, cât și după retragerea din activitate. Acest obiectiv poate fi susținut prin politici care descurajează pensionarea timpurie și încurajează prelungirea vieții profesionale', se mai arată în document. în același timp, politicile de ocupare trebuie să continue să sprijine angajarea și menținerea în activitate a lucrătorilor aflați la mijlocul și spre finalul carierei. în acest context, rămân prioritare promovarea învățării pe tot parcursul vieții și îmbunătățirea calității locurilor de muncă destinate persoanelor vârstnice, notează autorii cercetării. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Modificări în circulația trenurilor internaționale pe relația cu Ungaria; lucrări la infrastructura feroviară din țara vecină
Circulația trenurilor internaționale pe relația cu Ungaria va suferi modificări, la sfârșitul lunii august, după ce administrația feroviară ungară MAV Start a anunțat lucrări la infrastructura feroviară între stațiile Nyirabany - Debrecen, informează miercuri CFR Călători. Astfel, în perioada 24/25 - 26/27 august 2026, trenul IR 406 Brașov - Valea lui Mihai - Nyirabrany - Budapesta va circula pe rută deviată ca tren IR 12406 în relația Miercurea Ciuc (plecare ora 20:31) - Deda - Dej Călători - Carei - Valea lui Mihai (sosire ora 05:40/plecare ora 05:42) - Episcopia Bihor (sosire ora 06:43/plecare ora 07:15) - Biharkeresztes (sosire ora 06:31/plecare ora 07:09) - Szolnok (sosire ora 08:58/plecare ora 08:59) - Budapesta Keleti (sosire ora 10:20). De asemenea, în perioada 25/26 - 27/28 august 2026, trenul IR 407 Budapesta - Nyirabrany - Valea lui Mihai - Brașov va circula pe rută deviată ca tren IR 12407 în relația Budapesta - Biharkeresztes (sosire ora 18:59/plecare ora 19:44) - Episcopia Bihor (sosire 21:00/plecare ora 21:25) - Valea lui Mihai (sosire ora 02:39/22:49) - Carei - Dej Călători - Deda - Miercurea Ciuc (sosire ora 07:32). în perioada 25 - 27 august 2026, trenurile IR 366 și 367 Brașov - Budapesta și retur vor circula conform graficului de circulație în relația Miercurea Ciuc -Valea lui Mihai - Debrecen - Budapesta și retur, fiind anulate în relația Valea lui Mihai - Nyirabrany și retur. Pe distanța Nyirabrany - Debrecen - Valea lui Mihai și retur se va face transbordarea călătorilor cu mijloace auto asigurate de administrația MAV. Trenul IR 686 Debrecen - Nyirabrany - Valea lui Mihai - Baia Mare va fi anulat în relația Debrecen - Nyirabrany - Valea lui Mihai și va circula conform graficului de circulație în relația Valea lui Mihai - Baia Mare. Pe distanța Debrecen - Valea lui Mihai se va face transbordarea călătorilor cu mijloace auto asigurate de administrația MAV. Trenul IR 687 Baia Mare - Valea lui Mihai - Nyirabrany - Debrecen va fi anulat în relația Valea lui Mihai - Debrecen și va circula conform conform graficului de circulație în relația Baia Mare - Valea lui Mihai. Pe distanța Valea lui Mihai - Debrecen se va face transbordarea călătorilor cu mijloace auto asigurate de administrația ungară. Totodată, trenul RE 6813 Satu Mare - Valea lui Mihai - Nyirabrany - Debrecen va fi anulat în relația Valea lui Mihai - Nyirabrany - Debrecen și va circula în concordanță cu graficul de circulație în relația Satu Mare - Valea lui Mihai. Pe distanța Valea lui Mihai - Debrecen se va face transbordarea călătorilor cu mijloace auto asigurate de MAV. Trenul RE 6822 Debrecen - Nyirabrany - Valea lui Mihai - Satu Mare va fi anulat în relația Debrecen - Nyirabrany - Valea lui Mihai și va circula conform graficului de circulație în relația Valea lui Mihai - Satu Mare. Pe distanța Debrecen - Valea lui Mihai se va face transbordarea călătorilor cu mijloace auto asigurate de asemenea de MAV. în data de 24.08.2026, călătorii sosiți cu trenul IR 366 Brașov - Valea lui Mihai - Budapesta vor fi transferați în stația Valea lui Mihai în trenul 686 Baia Mare - Valea lui Mihai - Nyirabrany - Debrecen, iar pe 28.08.2026, călătorii trenului 687 Baia Mare - Valea lui Mihai - Nyirabrany - Debrecen vor fi transferați în stația Nyirabrany în trenul IR 367 Budapesta - Brașov. 'Recomandăm pasagerilor să verifice din timp programul actualizat al trenurilor, pentru a evita eventuale inconveniente. Informații actualizate privind traficul feroviar pe rețeaua MAV pot fi consultate accesând: https://www.mavcsoport.hu/', se arată într-un comunicat al CFR Călători. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica)
Piața auto din România a încheiat primul semestru în creștere cu 0,3% (APIA)
Piața de autoturisme noi a înregistrat în România o creștere 0,3%, în primele șase luni din 2026, fată de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare ale Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), bazate pe statistica Direcției Generale Permise de Conducere și înmatriculări (DGPCI). Potrivit sursei citate, la nivelul lunii iunie din acest an, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 52,9%, comparativ cu iunie 2025, marjă în care autoturismele 'verzi' au raportat un salt de 72%. în același timp, autoturismele pur electrice înregistrează o creștere de 352%, de la o lună la alta, până la un volum de 1.494 de unități. Clasamentul mărcilor are pe primul loc Dacia - cu 2.860 de unități înmatriculate în iunie, urmată de Toyota - cu 1.248 de exemplare, și de Skoda - cu 1.244 de unități. Pe modele, topul primelor trei este ocupat de Dacia Logan (1.041 de unități), Dacia Duster (915) și Toyota Corolla (505). Pe ansamblu, în primul semestru din 2026, piața autohtonă de autoturisme s-a majorat 0,3%, în comparație cu primele șase luni din anul anterior. APIA este o organizație non-profit, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile - OICA, din 1996. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Apartamentele noi s-au scumpit cel mai mult în București, iar cele vechi în Timișoara (studiu)
Prețurile apartamentelor au continuat să crească în ultimul an în toate marile orașe din România, însă cele mai mari majorări s-au înregistrat la locuințele noi din București și la cele vechi din Timișoara, iar cele mai reduse creșteri au fost consemnate în Constanța și Cluj-Napoca, relevă Indicele Imobiliare.ro. 'Ultimul an a adus scumpiri pe linie pe piața imobiliară, însă amânarea deciziei de achiziție nu a însemnat același lucru pentru toți cumpărătorii din principalele orașe ale țării. în timp ce în Constanța prețul mediu solicitat pentru apartamente noi este cu 2% mai mare decât vara trecută, în Capitală avansul atinge 21%', se menționează în comunicat. în cazul apartamentelor vechi, prețurile au crescut cel mai puțin în Cluj-Napoca (5%) și cel mai mult în Timișoara (11%), potrivit Indicelui Imobiliare.ro - instrument care monitorizează de peste 15 ani evoluția pieței rezidențiale din principalele centre urbane prin intermediul celei mai extinse baze de date din țară. în cazul apartamentelor noi, prețurile au avansat cel mai lent în ultimul an în Constanța. Discutăm despre o majorare cu aproape 2%, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. La începutul verii, cumpărătorii achitau, în medie, 2.071 euro/mp util pentru locuințele din blocuri finalizate în ultimii cinci ani, notează sursa citată. Brașov și Cluj-Napoca sunt alte două orașe în care prețurile apartamentelor noi au înregistrat majorări moderate. 'Amânarea deciziei de achiziție cu un an s-a tradus pentru brașoveni într-o creștere cu circa 7% a prețurilor, până la o medie de 2.724 euro/mp util. Pe cea mai puternică piață rezidențială din vestul țării, s-a putut observa un avans cu 8% la nivelul prețurilor solicitate cumpărătorilor. în acest caz, însă, media se apropie gradual de pragul de 3.500 euro/mp util', se mai arată în document. Cluj-Napoca și Brașov sunt și marile centre urbane din țară unde prețurile apartamentelor vechi au avansat în ultimul an cel mai puțin. Astfel, clujenii plătesc cu 5% mai mult pentru a face o achiziție vara aceasta decât ar fi făcut-o în iunie 2025. Locuințele din blocuri vechi sunt listate la vânzare cu un preț mediu de 3.300 euro/mp util. în Brașov, proprietarii își vând apartamentele la prețuri cu 6% mai mari decât în urmă cu un an. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, media înregistrată pe piața locală ajunge la 2.246 euro/mp util. Și în Iași prețurile apartamentelor vechi au avansat lent, cu 7%, dacă ne raportăm la începutul verii trecute. Pe plan local, astfel de locuințe sunt listate în prezent la vânzare cu un preț mediu de 1.978 euro/mp util. Cele mai mari scumpiri au putut fi observate în ultimul an în București și în Timișoara, conform Indicelui Imobiliare.ro. 'Românii care vor să devină proprietari în Capitală plătesc cu 21% mai mult pentru un apartament nou (2.636 euro/mp util) și cu 10% în plus pentru unul vechi (2.259 euro/mp util). Majorările înregistrate în cazul locuințelor noi au fost în acest interval de timp mai semnificative decât în orice alt mare centru urban din țară', notează sursa citată. Scumpirile cele mai accelerate pe segmentul vechi s-au înregistrat în Timișoara. Cumpărătorii interesați de achiziția unui apartament în orașul de pe Bega au plătit, în medie, 1.918 euro/mp util, cu 11% mai mult decât în iunie 2025. Apartamentele se vând mai scump și pe piețele imobiliare secundare din țară. Astfel, prețul mediu solicitat pentru locuințele disponibile în Ploiești a crescut cu 11% față de vara trecută și a ajuns la o medie de 1.413 euro/mp util, iar cel aferent proprietăților din Craiova cu 10%, până la 2.179 euro/mp util. în Sibiu, proprietarii și dezvoltatorii au crescut prețurile solicitate cumpărătorilor cu 9%. Apartamentele se vând, astfel, pe plan local cu 2.016 euro/mp util. Un avans cu 5% a putut fi observat și în Oradea unde media se menține încă sub pragul de 1.900 euro/mp util. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Ploile din București au adus, în doar 10 ore, peste 92 % din media lunară de precipitații din iunie
Capitala a înregistrat în numai 10 ore o cantitate medie de precipitații de 69,9 litri/mp, echivalentul a peste 92% din media multianuală aferentă întregii luni iunie, în timp ce debitul maxim tranzitat prin sistemul de canalizare a depășit 208 mc/s, nivel comparabil cu debitele medii ale râurilor Olt, Mureș sau Siret, potrivit datelor transmise miercuri de Apa Nova București. 'în intervalul 30 iunie 2026, ora 19:30 - 1 iulie 2026, ora 5:30, cantitatea medie de precipitații care s-a descărcat pe suprafața Municipiului București a fost de 69,90 litri/mp în aproximativ 10 ore. Prin comparație, cantitatea lunară medie multianuală pentru luna iunie, înregistrată la Stația București-Filaret, este de 75,9 litri/mp, ceea ce înseamnă că, în acest interval, s-a cumulat peste 92% din media lunară de precipitații aferentă lunii iunie', se arată în comunicat. Compania menționează că evenimentul pluvial din noaptea de marți spre miercuri a avut o distribuție pe toată suprafața Municipiului București, cu intensitate mai mare în zonele de centru și nord. 'în anumite zone ale Capitalei, cantitățile de precipitații înregistrate au atins și au depășit frecvența de apariție de 1 la 100 de ani', susțin reprezentanții Apa Nova. De asemenea, cantitățile importante de precipitații au condus la tranzitarea unui debit maxim prin sistemul de canalizare de peste 208 mc/s, comparabil cu debitele medii multianuale ale unor râuri precum Olt, Mureș sau Siret. Totodată, volumul tranzitat în Caseta de Ape Uzate a fost de peste 4,3 milioane mc. Conform sursei citate, de la începutul lunii iunie și până la data evenimentului, cantitatea cumulată de precipitații a ajuns la 119,5 l/mp, reprezentând peste 157% din media multianuală aferentă acestei luni. Pentru a gestiona impactul fenomenelor meteo înregistrate, Apa Nova a intervenit în teren cu o flotă extinsă de 36 hidrocurățitoare, 42 de autoutilitare, 28 de echipamente de pompare și un efectiv de 212 specialiști. 'Preventiv și pe durata evenimentului pluvial, echipele operaționale Apa Nova au intervenit prin: intervenții pentru degajarea apei acumulate în zonele afectate; operațiuni de verificare a stațiilor de pompare a apei pluviale din pasajele rutiere; verificări specifice ale sistemului de canalizare pe bulevardele principale și în zonele cu potențial risc de acumulare a apei; acțiuni de control și verificare specifice în nodurile hidrotehnice', au mai transmis reprezentanții companiei. Potrivit sursei citate, în intervalul 30 iunie, ora 19:07 - 1 iulie, ora 08:00, au fost înregistrate 724 de apeluri în Call Center, dintre care 660 au fost deja rezolvate. în paralel, au fost gestionate și apelurile transmise de autorități, fiind înregistrate 115 sesizări privind acumulări de apă în diferite zone ale Capitalei, dintre care 95 rezolvate până la această oră. 'Apa Nova colaborează în toată această perioadă cu Dispeceratul Primăriei Municipiului București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Poliția Rutieră, Administrația Străzilor, Societatea de Transport București, Administrația Națională Apele Române, precum și cu toate autoritățile cu atribuții în domeniu, în scopul gestionării eficiente și a minimizării impactului evenimentului pluviometric asupra locuitorilor Capitalei', susțin reprezentanții Apa Nova București. în prezent, echipele Apa Nova București rămân mobilizate în teren și intervin cu celeritate pentru degajarea apei în zonele și obiectivele încă afectate, printre care Pasajul Jiului, Pasajul Mihai Bravu și zona Depoului Progresului. Administrația Națională de Meteorologie pentru Municipiul București a transmis în intervalul menționat 11 prognoze și avertizări succesive, inclusiv Coduri Portocaliu și Roșu de vreme severă. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Niculescu: OCDE este o foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile, când vorbim de fiscalitate, piața muncii, investiții, educație, sănătate, mediu, guvernanță publică sau afaceri sociale, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE. 'OCDE este o foarte, foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile, fie că e vorba despre fiscalitate, piața muncii, investiții, educație - toți cunoaștem testele PISA care vin de la OCDE -, sănătate, mediu, guvernanță publică sau afaceri sociale. (...) Aderarea la OCDE este cel mai important proiect pe care îl avem după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană', a spus Niculescu. Potrivit acestuia, în procesul de aderare, 'foarte complex, care seamănă foarte mult' cu cel al integrării în UE, început în iunie 2022, România a realizat deja foarte mulți pași înainte. 'Avem 25 de comitete de parcurs, am reușit să încheiem cu bine 24. Suntem, din acest punct de vedere, țara cea mai avansată în procesul de aderare, unde mai sunt încă șapte țări: Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia, Peru, Thailanda și Indonezia. Este și o listă mai lungă de țări care găsesc organizația extrem de atractivă și bat la ușa ei. Procesul de așteptare poate fi unul foarte lung. România a depus pentru prima oară cererea de aderare în 2004, a revenit în 2012, pe urmă în 2016-2017-2018 și de-abia în 2022 s-au deschis porțile pentru a începe procesul de aderare', a completat Luca Niculescu. Acesta consideră că aderarea la organizație va aduce o serie de beneficii țării noastre. 'Aderarea va aduce, în primul rând, investiții mai multe și mai bune. Sunt unele fonduri mari de investiții care nu investesc decât în țări membre ale OCDE. Și calitatea investițiilor crește. Investițiile mai bune înseamnă mai multe și mai bune locuri de muncă. Apoi, un alt beneficiu este școala de guvernare foarte bună, care este reprezentată de OCDE. (...) OCDE înseamnă un amplu proces de de reformă. Noi am adoptat până acum peste o sută de legi, acte normative, politici, pentru aderarea la OCDE. înseamnă progrese mai multe și pe planul social', a mai arătat secretarul de stat. în context, acesta s-a referit la Raportul privind piața muncii și afacerile sociale, publicat de OCDE, după discuții cu mulți 'actori' din România și în care sunt remarcate o serie de progrese realizate de România. Dintre acestea, Luca Niculescu a amintit de: reforma sistemului de pensii, îmbunătățirea accesului la servicii pentru persoane cu dizabilități și persoanele vârstnice, persoanele fără adăpost sau comunitatea romă, investițiile în educația timpurie și în echilibrul dintre viața profesională și cea personală, consolidarea dialogului social. în plus, potrivit lui Niculescu, documentul constată, în același timp, care sunt provocările României în viitorul apropiat. 'Rata de ocupare este de aproximativ 63%, sub media OCDE. Decalajele sunt foarte vizibile în rândul femeilor, tinerilor și persoanelor în vârstă. Totodată, România are una dintre cele mai ridicate rate de migrare din spațiul OCDE, iar scăderea populației active face cu atât mai necesară valorificarea întregului potențial al forței de muncă', a subliniat reprezentantul MAE. în opinia acestuia, un beneficiu important al aderării este o influență mai mare a României în lume. 'Aderarea la OCDE va aduce României o altă deschidere, o altă respirație! Sunt 38 de state în această organizație de pe multe continente. Sigur, sunt multe state europene, dar întâlnim țări din America de Nord, America de Sud, Canada, Statele Unite, întâlnim Israel și Turcia, Australia și Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Toate aceste țări vor fi într-o altă formă de dialog cu România, pe care încă nu o avem în prezent. Va însemna o influență mai mare a României în lume, pentru că OCDE este organizația care elaborează cele mai multe standarde și norme în lumea întreagă. Știm cu toții că este mai bine să fii la începutul lanțului de decizie, acolo când se creionează aceste standarde și norme, decât la final, când doar ți se aplică sub forma unei directive europene sau nu știu cărui act normativ. Sunt multe beneficii, dar poate cel mai important este dat de îmbunătățirea calității actului administrativ. în plus, faptul că vom intra în OCDE ne va ajuta și în dialogul cu agențiile de rating', a mai afirmat Luca Niculescu. Blocul Național Sindical (BNS) organizează, miercuri, la București, dezbaterea cu tema 'Efectul OCDE', eveniment dedicat analizării impactului pe care aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) îl poate avea asupra economiei, guvernanței și dezvoltării pe termen lung a țării. Potrivit organizatorilor, în contextul apropierii etapei finale a procesului de aderare, dezbaterea abordează atât oportunitățile, cât și provocările asociate statutului de stat membru OCDE, pornind de la lecțiile oferite de experiența altor state din regiune și de la realitățile economice actuale ale României. La eveniment au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, ai Parlamentului, ai partidelor politice, ai partenerilor sociali, ai mediului academic și ai societății civile. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Asigurătorii au plătit peste 62,3 milioane de lei despăgubiri CASCO anul trecut, în urma furtunilor
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au achitat anul trecut despăgubiri de peste 62,3 milioane de lei în baza polițelor CASCO, pentru pagube produse de furtuni. UNSAR subliniază, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES, că evoluția în creștere a numărului de fenomene meteo severe din ultimii ani confirmă faptul că furtunile reprezintă un risc tot mai prezent pentru șoferi. Grindina, căderea copacilor sau a altor obiecte antrenate de vânt, precum și inundațiile pot produce avarii costisitoare, iar polița CASCO oferă protecție financiară în astfel de situații. Companiile de asigurări Membre ale UNSAR au achitat anul trecut despăgubiri de peste 62,3 milioane lei în baza polițelor CASCO pentru pagube produse de furtuni, în urma soluționării a peste 5.600 dosare de daună, evidențiind impactul financiar semnificativ pe care fenomenele meteo extreme îl pot avea asupra proprietarilor de autovehicule și rolul esențial al unei polițe CASCO în protejarea acestora, se arată în comunicat. 'Fenomenele meteo extreme nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate cu care ne confruntăm tot mai des. O singură furtună poate genera cheltuieli dificil de suportat din bugetul propriu. Practic, polița CASCO transformă un risc financiar major într-o situație gestionabilă, oferind protecția de care șoferii au nevoie exact atunci când apare un eveniment neprevăzut', a declarat președintele & director general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, citat în comunicat. Asigurătorii atrag atenția că, în medie, 15 autovehicule și 15 locuințe au fost despăgubite zilnic anul trecut în urma furtunilor. în prezent, doar circa 10% dintre autovehiculele din România beneficiază de protecția oferită de o poliță CASCO. 'în funcție de clauzele contractuale, o poliță CASCO poate oferi protecție pentru o gamă largă de riscuri - de la fenomene naturale, precum furtunile și grindina, până la accidente, vandalism sau furt. Recomandăm proprietarilor de autovehicule să analizeze beneficiile unei astfel de asigurări și să aleagă nivelul de protecție potrivit nevoilor lor', a adăugat Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale, UNSAR. UNSAR încurajează proprietarii de autovehicule să discute cu asigurătorul sau cu distribuitorul de asigurări pentru a înțelege acoperirile disponibile printr-o poliță CASCO și să aleagă o soluție adaptată valorii autovehiculului și modului în care acesta este utilizat. 'în contextul intensificării fenomenelor meteo extreme, protecția financiară oferită de o asigurare facultativă poate face diferența dintre o cheltuială majoră suportată din resurse proprii și revenirea rapidă', subliniază reprezentanții UNSAR. înființată în 1994, UNSAR - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România - reprezintă 22 de companii de profil. Acestea dețin o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări. Asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
DEER: 27.283 utilizatori erau nelimentați cu energie electrică, la ora 10:00
Un număr de 27.283 de consumatori din 65 de localități din aria de operare a societății Distribuție Energie Electrică România erau nealimentați cu electricitate miercuri, la ora 10:00, informează DEER printr-un comunicat. 'Distribuție Energie Electrică Romania (DEER) continuă intervențiile pentru remedierea avariilor produse în rețeaua de distribuție a energiei electrice, ca urmare a fenomenelor meteorologice severe din ultimele ore, caracterizate prin furtuni puternice, vijelii și precipitații abundente. La data de 1 iulie 2026, ora 10:00, în aria de operare a DEER sunt afectate 65 de localități, 531 de posturi de transformare/alimentare, iar 27.283 utilizatori sunt și la această oră nealimentați cu energie electrică, de la un maxim de circa 39.000 de utilizatori afectați, la ora 06.00', se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, echipele operative ale companiei sunt mobilizate în toate zonele afectate și intervin pentru identificarea, izolarea și remedierea defecțiunilor, astfel încât alimentarea cu energie electrică să fie reluată în cel mai scurt timp posibil, imediat ce condițiile meteorologice permit desfășurarea intervențiilor în deplină siguranță. în paralel, compania a dispus măsuri de suplimentare a personalului din cadrul serviciului Call Center, toate liniile telefonice disponibile fiind operaționale pentru preluarea solicitărilor utilizatorilor. 'Cu toate acestea, din cauza numărului foarte mare de avarii și a volumului excepțional de solicitări generate de fenomenele meteorologice, în ultimele ore au fost înregistrate peste 40.000 de apeluri, ceea ce a determinat suprasolicitarea serviciului și creșterea timpilor de așteptare. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și îi asigurăm pe utilizatori că toate sesizările sunt tratate cu maximă prioritate', precizează reprezentanții companiei. Pentru eficientizarea comunicării și evitarea timpilor mari de așteptare în Call Center, utilizatorii sunt rugați să utilizeze și canalele alternative puse la dispoziție de companie. Sesizările pot fi transmise prin intermediul formularului online pentru deranjamente, al aplicației ChatVolt sau pe adresele de e-mail ale sucursalelor, acestea fiind monitorizate permanent și direcționate operativ către echipele de intervenție și managementul sucursalelor. De asemenea, mesajele primite prin intermediul canalelor oficiale de social media sunt urmărite și transmise în timp real structurilor responsabile din teren. Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), parte a Grupului Electrica, acoperă 18 județe, reprezentând 40,7% din teritoriul României (97.196 kmp). Cu o tradiție de peste 120 de ani, DEER oferă servicii pentru 4 milioane de utilizatori, prin intermediul unei rețele de distribuție a energiei electrice de peste 200.000 km. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
FBAR: 15,1% dintre tineri suferă de deprivare materială severă; lipsa hranei blochează accesul la sănătate și educație
România înregistrează cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană, cu un procent alarmant de 15,1%, potrivit celor mai recente date Eurostat pentru anul 2025, citate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Procentul reflectă dificultățile cu care se confruntă sute de mii de tineri și familii vulnerabile. în același timp, 29,4% dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu copii dependenți din țara noastră sunt expuse zilnic riscului de sărăcie și excluziune socială. Reprezentanții Federației Băncilor pentru Alimente din România atrag atenția că lipsa accesului la hrană afectează nu doar sănătatea, ci și șansele la educație și dezvoltare armonioasă. 'Aceste cifre nu reprezintă doar statistici europene, ci destine blocate și familii pentru care asigurarea hranei este o luptă epuizantă. Insecuritatea alimentară nu este un fenomen izolat, ci o dramă care afectează întreaga familie și îi lovește cel mai puternic pe cei tineri. Pentru sute de mii de oameni din România, lipsa hranei generează un efect de domino care blochează accesul la educație, sănătate și o dezvoltare armonioasă', se arată într-un comunicat al FBAR, transmis miercuri AGERPRES. în prezent, Rețeaua Băncilor pentru Alimente recuperează surplusul alimentar de la operatorii economici și îl redistribuie prin intermediul a peste 850 de ONG-uri partenere către mai mult de 325.000 de persoane vulnerabile. Beneficiarii includ copii din centre de plasament, adolescenți din medii defavorizate, familii cu venituri reduse și părinți singuri. 'Tinerii și copiii noștri sunt viitorul, dar cum le putem cere să își construiască un drum când se confruntă zilnic cu grija și frica zilei de mâine? Sărăcia și lipsa hranei răpesc demnitatea și blochează potențialul unei generații întregi. Prin fiecare aliment pe care îl salvăm de la risipă și îl ducem în comunitățile vulnerabile, le transmitem acestor familii mesajul că nu sunt singure. Misiunea noastră nu este doar de a oferi o masă, ci de a reda demnitatea și stabilitatea. însă o adevărată schimbare de paradigmă necesită ca solidaritatea să devină un efort asumat și comun al întregii societăți', a declarat Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România. Organizația lansează un apel către companiile din sectorul agroalimentar și retail să doneze surplusul alimentar, subliniind că legislația în vigoare încurajează astfel de donații și că acestea pot contribui la reducerea risipei alimentare și la sprijinirea persoanelor aflate în dificultate. De la înființarea rețelei, în 2016, până la finalul anului 2025, Băncile pentru Alimente au colectat peste 41.000 de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 850 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile. Peste 37.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3.000 de tone colectate prin Colecta Națională de Alimente și aproape 1.400 de tone produse non-food. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
BNS: Salariul minim trebuie să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că majorarea salariului de bază minim brut pe țară, aplicabil de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027. 'Guvernul a amânat cu șase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajați. Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026. Conform mecanismului de stabilire a salariului minim, stabilit de Legea 283/2024, valoarea salariului minim trebuia decisă între pragurile de 4.325 lei (valoare rezultată din aplicarea formulei de calcul din lege) și 4.590 lei (limita superioară stabilită prin lege - 52% din câștigul salarial mediu brut). Din păcate, salariații remunerați cu salariul minim, dar și cei aflați în intervalul 4.050 - 4.325, adică aproximativ 1,76 milioane salariați, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri, Guvernul nu doar că a preferat soluția de creștere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii, dar a și amânat această creștere pentru iulie 2026', afirmă BNS, într-un comunicat. Potrivit sindicaliștilor, Guvernul a folosit amânarea creșterii salariului minim ca o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri afectat de deciziile fiscale și economice adoptate de Guvern (liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA, creșterea accizelor, introducerea impozitului pe cifra de afaceri etc), în ciuda faptului că o bună parte dintre aceste măsuri au fost translatate în creșteri de prețuri în lanț. Astfel, costul măsurilor luate de Guvern a fost transferat, atât direct, cât și indirect, asupra celor mai vulnerabili salariați din economie, iar consecințele sunt evidente: în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 pe lună, iar inflația din primul semestru al anului a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar. în consecință, în decurs de numai 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%. în aceste condiții, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, nu reușește nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate, atrage atenția BNS. 'Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește sărăcia în muncă. Nivelul salariul minim nu este nici pe departe unul adecvat, dacă avem în vedere criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenția OIM 130 / 1970, iar întârzierea ajustării sale nu face decât să adâncească decalajele sociale și economice. BNS a atras atenția în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul apariției unor variații semnificative între nivelul prognozat și cel efectiv realizat al indicatorilor folosiți în stabilirea salariului minim. în prezent ne aflăm într-o astfel de situație, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflației de 4,4%, în realitate rata inflației în 2025 a fost 7,3%. în 2026, salariul minim a fost calculat luând în calcul o rată a inflației prognozată de 5,8%, deja inflația prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7,9%. De aici ar trebui pornit procesul de stabilire a salariului minim pentru anul 2027', se arată în comunicat. Conform BNS, în baza prevederilor Legii 283/2024, în perioada următoare, partenerii sociali - Guvernul, în exercitarea atribuțiilor sale constituționale, organizațiile patronale și organizațiile sindicale - ar trebui sa reia negocierile privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Blocul Național Sindical transmite încă de pe acum viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. 'Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală și totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinței mediului de afaceri. Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent și să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent și ating astfel un prag de decență pot contribui la reducerea sărăciei, la susținerea cererii interne și a puterii de cumpărare, îmbunătățesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalitățile salariale, diferența de remunerare între femei și bărbați și sărăcia persoanelor încadrate în muncă și limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice', susține BNS. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Opt din zece manageri din construcții estimează noi scumpiri în următoarele 12 luni (studiu)
Aproape 83% dintre managerii din sectorul construcțiilor estimează noi creșteri ale prețurilor în următoarele 12 luni, în timp ce peste 45% anticipează stagnarea sau chiar scăderea volumului de proiecte, pe fondul presiunilor generate de costurile materialelor, energiei și transportului, relevă un studiu realizat de IBC Focus. 'Piața construcțiilor din România se confruntă cu un val major de impredictibilitate și cu presiuni financiare constante. în acest context, comportamentul clienților se schimbă radical, iar prudența devine regula principală pe șantiere. Mai bine de opt din zece jucători din piață (83%) sunt convinși că prețurile din sectorul construcțiilor vor urma o curbă ascendentă în anul următor', susțin autorii studiului. Studiul realizat de IBC Focus, prin platforma Victa, arată că 44,64% dintre manageri anticipează o creștere a costurilor între 5% și 10%. în același timp, 27,68% se așteaptă ca aceste majorări să depășească pragul de 10%, evoluție influențată direct de criza energetică globală. La polul opus, doar puțin peste 10% dintre cei chestionați mizează pe o stabilitate a prețurilor, în timp ce sub 7% estimează o scădere a cotațiilor din piață. 'Această evoluție este strâns legată de criza energetică globală. Un procent de 63,72% dintre liderii din piață afirmă că evoluția prețului petrolului va avea un impact major asupra sectorului de construcții în perioada următoare, iar 35,40% consideră că acest efect va fi unul moderat. Aceste opinii arată că 99% din piață monitorizează cu îngrijorare indicatorii macroeconomici din energie', se menționează în studiu. Efectele s-au resimțit deja puternic în primul semestru al anului 2026, când jucătorii din industrie au raportat scumpiri pe mai multe fronturi, notează sursa citată. Conform sursei citate, topul creșterilor de costuri din ultimele șase luni este condus de materialele de construcții (38,05%), urmate de facturile la energie (34,51%) și de cheltuielile cu transportul și logistica (18,58%). Presiunea generată de deficitul forței de muncă (6,19%) și costurile de finanțare (2,65%) completează tabloul provocărilor actuale. Presiunea costurilor a modificat radical modul în care interacționează clienții și dezvoltatorii cu ofertele din piață. Cea mai vizibilă reacție este prudența: 66,07% dintre manageri declară că investitorii aleg să amâne deciziile de demarare a proiectelor, se mai arată în document. în același timp, sensibilitatea crescută la preț determină beneficiarii să solicite mai multe oferte competitive pentru a optimiza fiecare buget. Companiile sunt obligate să își regândească tacticile de vânzare într-un moment în care simpla ofertare nu mai garantează semnarea unui contract, notează autorii studiului. 'Asistăm la o schimbare de paradigmă pe șantierele din România. Clienții nu mai acceptă bugete estimate în mod superficial și analizează fiecare opțiune din piață pentru a reduce riscurile financiare. în acest context de incertitudine, capacitatea unei companii de a deține date corecte despre concurență și proiecte devine principalul argument care asigură supraviețuirea unui business', a declarat Andrei Spătaru, CEO IBC Focus, citat în comunicat. Potrivit cercetării, această nevoie de adaptare se reflectă și în estimările generale privind evoluția pieței. Peste 45% dintre specialiști prevăd o perioadă de stagnare sau chiar o scădere a volumului de proiecte, în timp ce 30% recunosc că nu pot face o prognoză din cauza lipsei de predictibilitate. Doar 24% dintre companii rămân optimiste și estimează o creștere în perioada următoare, potrivit studiului IBC Focus realizat în rândul a 118 specialiști din domeniul construcțiilor. în ciuda blocajelor și a deciziilor amânate, activitatea de monitorizare arată că proiectele continuă să fie generate. Echipa IBC Focus a înregistrat și a actualizat peste 28.000 de proiecte de construcții în primele șase luni ale acestui an, se arată în studiu. 'Harta investițiilor scoate la iveală discrepanțe regionale semnificative și indică zonele unde competiția este cea mai acerbă. Județul Timiș conduce detașat la nivel național, cu un volum de 2.413 proiecte monitorizate. Capitala ocupă poziția a doua, cu 1.515 șantiere și investiții luate în evidență în București. Zonele de interes major includ, de asemenea, județele Cluj și Bihor, fiecare cu câte 1.336 de proiecte, dar și Constanța, care adaugă 1.301 proiecte pe harta națională', notează sursa citată. Pentru furnizorii de materiale și constructori, concentrarea masivă a proiectelor în aceste regiuni înseamnă oportunități reale, dar și o concurență mult mai dură pentru fiecare contract în parte. Datele arată că optimizarea costurilor prin soluții avansate de monitorizare și analiză, așa cum sunt cele integrate în platforma Victa, reprezintă calea prin care echipele de vânzări pot câștiga contracte noi fără să scadă marjele de profit în mod periculos. IBC Focus monitorizează piața șantierelor și proiectelor de construcții din România. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
AEI: Majorările de preț pe piața carburanților din România nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale
Piața carburanților din România nu funcționează uniform, iar majorările de preț nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale, întrucât există spațiu de manevră comercială, fiecare operator alege să îl utilizeze diferit, se arată într-o analiză publicată, miercuri, de Asociația Energia Inteligentă (AEI). 'Ieri au expirat măsurile instituite în perioada stării de criză pe piața carburanților, iar primele efecte s-au văzut imediat la pompă. Motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, iar benzina a înregistrat majorări modeste sau chiar deloc, în funcție de companie. Dincolo de reacția firească a consumatorilor, cifrele arată însă că adevărata poveste nu este despre accize, ci despre modul în care companiile aleg să își formeze prețurile', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Conform studiului Asociației, intitulat 'Evoluția prețurilor la motorină și benzină în starea de criză din România', în cazul motorinei, circa 16% este produsă din țiței extras în România, în timp ce aproximativ 84% provine din țiței importat și rafinat în țară. Situația este, însă, diferită în cazul benzinei, unde 35% provine din producția internă de țiței, iar 65% din țiței importat și rafinat în România. 'Această diferență este esențială. Dacă o parte importantă a materiei prime este produsă local, atunci costurile carburanților nu pot urma teoretic fiecare fluctuație a cotațiilor internaționale. Există un amortizor natural reprezentat de producția internă, iar acesta ar trebui să limiteze amplitudinea scumpirilor', precizează specialistul. în viziunea lui Chisăliță, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare, transport, distribuție și comercializare, există trei scenarii privind prețurile teoretice. Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile efective estimate de AEI și o marjă comercială de 10%, indică faptul că ar fi trebuit să avem un preț mediu de aproximativ 8,58 lei/litru pentru motorină și de 8,31 lei/litru pentru benzină. Al doilea scenariu ia în calcul decalajul normal dintre achiziția materiei prime și comercializarea produsului finit (de până la o lună), folosind cotațiile produselor petroliere de acum aproximativ 30 de zile. Astfel, rezultă un preț mediu de 9,01 lei/litru pentru motorină, respectiv de 8,69 lei/litru pentru benzină. Totodată, al treilea scenariu utilizează cotațiile internaționale curente ale benzinei și motorinei, rezultând un preț teoretic de aproximativ 9,99 lei/litru pentru motorină și de 8,88 lei/litru pentru benzină. Potrivit datelor AEI, în data de 1 iulie 2026, OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru, cu exact 38 de bani, din care 36 de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor de criză, iar aproximativ doi bani pot fi explicați prin eliminarea plafonării adaosului comercial. în același timp, benzina a fost scumpită tot cu doi bani, până la 8,68 lei/litru, motivația putând fi aceeași. De asemenea, Petrom a scumpit motorina cu 32 de bani, până la 9,54 lei/litru, 'ceea ce înseamnă că societatea a absorbit aproximativ 4 bani din impactul fiscal'. în cazul benzinei, prețul a rămas neschimbat, la 8,62 lei/litru. în ceea ce privește Rompetrol și Lukoil, acestea nu au modificat, cel puțin până la momentul analizei, prețurile față de ziua precedentă. 'Aceste decizii demonstrează că piața nu funcționează uniform și că majorările nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale. Există spațiu de manevră comercială, iar fiecare operator îl utilizează diferit (....) în perioada următoare se va vedea dacă presiunea concurențială va conduce la ajustări descendente sau dacă operatorii vor prefera să păstreze prețurile la nivelurile actuale. Expirarea măsurilor de criză nu înseamnă doar revenirea accizelor sau eliminarea plafonării adaosului comercial. Ea reprezintă și un test pentru funcționarea pieței. Dacă diferențele dintre costurile economice și prețurile finale vor continua să rămână ridicate, atunci discuția trebuie să fie despre fiscalitate, concurență, transparență și responsabilitatea față de consumatori. Iar acesta este, probabil, cel mai important mesaj al analizei AEI: nu orice preț ridicat este inevitabil și nu orice scumpire poate fi explicată exclusiv prin evoluția cotațiilor internaționale', este de părere șeful AEI. Analiza de specialitate punctează faptul că, deși România are a doua cea mai mare producție internă de țiței din țările Uniunii Europene (UE), prețurile practicate pe piața internă sunt la nivelul țărilor vestice. Astfel, cel mai mare preț la carburanți îl plătesc locuitorii din Finlanda - de 2,28 euro/litru, urmați de către cei din Danemarca (2,10 euro/litru) și din Țările de Jos (2,095 euro/litru). România are o medie a prețurilor de 1,85 de euro/litru, la nivelul Suediei și Austriei, în timp ce prețurile cele mai mici se înregistrează în Malta, unde un litru de combustibil costă, în medie, 1,042 euro. Toate tarifele includ TVA. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
MMAP: Norme tehnice noi pentru o protecție modernă a pădurilor împotriva dăunătorilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat un act normativ care modifică și aduce în actualitate modul în care trebuie acționat pentru a proteja pădurile României de dăunători, informează MMAP printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, prin noul act normativ protecția pădurilor intră într-o etapă mai modernă și mai riguroasă datorită noilor norme tehnice care aduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire și intervenție față de vechiul Ordin 454/2003. 'A fost publicat, marți, în Monitorul Oficial, Ordinul de Ministru care modifică și aduce, practic, în actualitate modul în care trebuie acționat pentru a proteja pădurile României de dăunători. Noile reglementări aduc mai multă claritate, responsabilitate și eficiență în protejarea pădurilor. Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat. Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători și, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora. Este un moment crucial pentru pădurile din țara noastră. Aveam nevoie de aceste actualizări, pentru că efectele schimbărilor climatice sunt, din păcate, din ce în ce mai prezente, iar o pădure sănătoasă reprezintă o garanție pentru o viață sănătoasă a oamenilor', a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor Diana-Anda Buzoianu, citată în comunicat. Comunicatul subliniază că protejarea pădurilor împotriva factorilor biotici și abiotici a devenit o prioritate, în contextul schimbărilor climatice care intensifică fenomenele meteorologice extreme și riscul apariției unor specii invazive. Dezechilibrarea ecosistemului forestier afectează vitalitatea arborilor, impunând integrarea măsurilor de protecție în ansamblul lucrărilor de gospodărire a pădurilor. Cunoașterea aprofundată a factorilor vătămători permite adoptarea unor măsuri oportune de prevenire și combatere. Noile Norme tehnice pentru protecția pădurilor (la elaborarea cărora au contribuit profesori de la universități de profil din Suceava, Brașov și București) stabilesc cadrul tehnic și juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva factorilor vătămători. Principalii factori vătămători din pădurile României sunt de natură biotică-agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate, și abiotică - vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare. Semnalarea apariției/evoluției factorilor vătămători reprezintă acțiunea prin care pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice despre apariția sau evoluția unor factori vătămători în suprafețele de fond forestier național sau de vegetație forestieră din afara fondului forestier național, pentru care se asigură administrarea sau servicii silvice, după caz. Semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul desfășurării altor activități tehnice în teren. Noile reglementări aduc o serie de schimbări, printre care: raportare rapidă - apariția factorilor vătămători și efectele produse de aceștia trebuie semnalate în maximum 24 de ore și urmărite periodic; localizare GPS - focarele și suprafețele afectate sunt identificate precis, pentru intervenții mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor - folosind grade clare de infestare, infectare și vătămare; monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarță - cu evidențe speciale, hărți și planuri tehnice de intervenție; adaptare la riscurile climatice - seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme și speciile invazive sunt integrate în monitorizare și planificare; măsuri integrate de protecție - prevenirea și combaterea se fac diferențiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice și chimice; digitalizare și trasabilitate - sunt introduse formulare noi, raportări clare și un sistem informatic pentru gestionarea protecției pădurilor; definire mai riguroasă a factorilor vătămători - aceștia sunt prezentați mai detaliat, iar speciile protejate prin legislația europeană și națională nu mai sunt tratate ca 'dăunători'. 'Toți proprietarii și/sau administratorii de terenuri din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național au obligația de a aplica măsurile de protecție a pădurilor, în scopul de a asigura o stare de sănătate corespunzătoare a culturilor și arboretelor. Anual, ocoalele silvice au obligația de a întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor, pe care îl transmit gărzilor forestiere până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor. Gărzile forestiere vor întocmi un raport privind starea de sănătate a pădurilor pentru fiecare județ arondat, care va fi trimis gărzii forestiere naționale până cel târziu la data de 15 martie. Garda Forestieră Națională va întocmi, la rândul său, anual, raportul privind starea pădurilor României. Prevederile Normelor privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor se detaliază în Ghidul privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor', se mai precizează în comunicat. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Tariful mediu pentru distribuția gazelor scade cu 7,1%, de la 1 iulie
Tariful mediu ponderat pentru distribuția gazelor naturale scade, începând cu data de 1 iulie, cu 7,1%, conform pachetului de tarife reglementate pentru cei 27 de operatori de distribuție licențiați la nivel național, aprobat în 16 iunie de Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Potrivit unui comunicat al ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh, o reducere de 7,1%. Astfel, pentru marea majoritate a consumatorilor din România, componenta de distribuție din factura de gaze va fi mai mică în a doua jumătate a anului. 'Pentru cei mai mulți români, distribuția gazului costă mai puțin de la 1 iulie. Pentru următoarea perioadă de aplicare, tariful mediu ponderat scade cu 7,1%. Este o evoluție importantă, mai ales într-un context în care costurile din energie rămân o preocupare majoră pentru consumatori și pentru economie. în același timp, trebuie spus foarte clar că tariful de distribuție este doar una dintre componentele facturii finale. Impactul concret asupra fiecărui client depinde de operatorul de distribuție, de categoria de consum, de volumul consumat și de celelalte componente ale prețului final', declara președintele ANRE, George Niculescu, citat în comunicat. Potrivit sursei citate, evoluția în scădere a tarifelor de distribuție gaze naturale este determinată în principal de operatorii cu volume mari: Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid, care împreună deservesc aproape 90% din volumul total prognozat (72,59 TWh), înregistrează tarife în scădere. 'Tabloul complet reflectă un echilibru: 14 creșteri și 13 reduceri de tarif, diferențiate pe fiecare operator. Patru operatori beneficiază de reduceri de cel puțin 10%, în timp ce șase operatori înregistrează majorări de cel puțin 5%. Aceste variații țin de structura de costuri, de investițiile realizate și de volumele specifice fiecărei rețele, iar impactul resimțit de fiecare consumator depinde de operatorul din zona sa și de profilul propriu de consum. Tarifele aprobate nu includ TVA și sunt stabilite diferențiat pe operatori de distribuție și pe categorii de consum, în funcție de structura de costuri, volumele prognozate și parametrii specifici fiecărui operator', precizează reprezentanții ANRE. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Salariul de bază minim brut pe țară crește la 4.325 lei lunar, de la 1 iulie
Salariul de bază minim brut pe țară crește, începând de miercuri, 1 iulie, la 4.325 lei lunar, de la 4.050 lei lunar, conform HG 146 din 12 martie 2026. 'începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (...) se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră', se menționează în actul normativ. începând cu data de 1 ianuarie 2025 acesta a fost de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră. Majorarea reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei. în România, beneficiau, în martie 2026, de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați, conform datelor Ministerului Muncii. Potrivit reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, de majorarea salariului de bază minim brut pe țară vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați. De asemenea, Guvernul a adoptat, în 16 aprilie 2026, o ordonanță de urgență prin care corelează salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Astfel, de la 1 iulie se abrogă art. LXX din OUG 156/2024, care reglementa un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. 'Măsura este necesară pentru a evita apariția unor discrepanțe salariale între sectoare, având în vedere că salariul minim în agricultură și industria alimentară este de 4.050 lei, iar salariul minim brut pe țară va crește la 4.325 lei, de la 1 iulie 2026', se menționa într-un comunicat transmis de Guvern. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Măsura privind reducerea accizei la motorină expiră la 1 iulie
Măsura privind reducerea temporară a nivelului accizei la motorină expiră începând cu data de 1 iulie, proiectul legislativ care ar fi permis extinderea măsurii până la 30 noiembrie fiind blocat în Parlament. Potrivit consultantului economic Adrian Negrescu, expirarea măsurii de plafonare a accizei la carburanți va conduce la majorarea prețurilor la pompă și va amplifica presiunile inflaționiste, cu efecte asupra costurilor de transport și a prețurilor bunurilor și serviciilor. 'Creșterea prețului la carburanți, în medie cu 40 de bani începând cu 1 iulie, se va traduce, din păcate, în creșteri semnificative de prețuri pe toate lanțurile economice, în condițiile în care economia românească este dependentă de transportul rutier de marfă. De la produsele alimentare, la servicii și produsele nealimentare, toate se vor scumpi, în condițiile în care costurile cu transportul vor fi din ce în ce mai mari', a explicat Negrescu. Deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat marți că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, deoarece proiectul legislativ care ar fi permis extinderea măsurii până la 30 noiembrie a fost blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților. Executivul a adoptat la începutul lunii aprilie actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României. Astfel, acciza la motorina standard comercializată pe piața internă a fost redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA. Conform OUG 24, începând cu data de 7 aprilie 2026, pe durata situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, pentru motorina standard comercializată pe piața internă, nivelul accizei a fost redus temporar de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri, respectiv de la 3.318,74 lei/tonă la 2.963,70 lei/tonă. La finele lunii martie, Executivul a adoptat OUG 19/2026, prin care a fost declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină, până la data de 30 iunie 2026 inclusiv. Aceasta prevedea, printre altele, că pe perioada cuprinsă între 1 aprilie 2026 și 30 iunie 2026, valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină și motorină în segmentul rafinare și vânzare angro și cu amănuntul, exceptând exporturile și livrările intracomunitare, va fi limitată la cel mult valoarea medie anuală a adaosului comercial practicat pentru aceste produse în anul 2025 de către fiecare operator economic care importă, produce benzină și motorină, distribuie și/sau comercializează aceste produse. De asemenea, pe durata situației de criză, încheierea și/sau executarea contractelor de export și/sau de livrare intracomunitară de motorină și țiței se puteau realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei. Actul normativ mai prevede că durata situației de criză poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză, prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)