Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
CNAIR impune restricții temporare de circulație autovehiculelor de peste 7,5 tone în 16 județe, duminică
Autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 de tone vor avea restricții de circulație, duminică, între orele 12:00 - 20:00, pe sectoarele de drum național, drumuri expres și autostrăzi din 16 județe, unde va fi în vigoare o atenționare Cod roșu de caniculă, informează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Potrivit sursei citate, județele vizate sunt: Hunedoara, Arad, Alba, Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Bistrița Năsăud, Suceava, Botoșani, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov și Sibiu. 'Aceste restricții sunt instituite ca urmare a avertizărilor de caniculă emise de către Administrația Națională de Meteorologie, Cod Galben, Cod Portocaliu și Cod Roșu - val de căldură persistent, caniculă, disconfort termic accentuat și deosebit de accentuat respectiv temperaturi extreme. Măsura este adoptată pentru protejarea și conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformațiilor majore ireversibile (ce implică și pierderea stabilității straturilor rutiere) care pot apărea pe rețeaua rutieră, ca efect al desfășurării traficului greu în condițiile climatice de caniculă', se arată într-un comunicat de presă al CNAIR, transmis vineri AGERPRES. Circulația vehiculelor va fi interzisă, temporar, cu excepția: transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii și de produse perisabile de origine animală și vegetală, vehiculelor care participă la intervenții în caz de forță majoră, transporturilor funerare, transporturilor poștale, transporturilor de echipamente de prim ajutor, transporturilor pentru distribuire de carburanți, transporturilor de mărfuri sub temperatura controlată, transporturilor pentru tractări vehicule avariate, transporturilor pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate, transporturilor cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării, transporturilor apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare, transporturilor produse provenite din exploatări agricole, transporturilor militare implicate în exerciții multinaționale, transporturilor rutiere în cadrul Sistemului Garanție Returnare (SGR), transporturilor de produse alimentare diverse (produse de panificație, produse de patiserie și de cofetărie proaspete, pișcoturi și biscuiți, produse de patiserie și de cofetărie conservate, zahăr și produse conexe, cacao, ciocolată și produse zaharoase, paste făinoase, cafea, ceai și produse conexe, condimente și mirodenii, produse nutriționale speciale, diverse produse alimentare și produse uscate, sucuri și băuturi alcoolice și nealcoolice, inclusiv apa minerală). De asemenea, pe perioada restricțiilor vor fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR, cât și utilajele închiriate de la firmele cu care instituția are contracte de lucrări în derulare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Executivul a dat undă verde la exproprieri pentru construirea Drumului Expres Focșani - Brăila
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru exproprierea suprafețelor de teren necesare realizării obiectivului de investiții 'Drum Expres Focșani - Brăila', județele Vrancea și Brăila, a fost aprobat vineri, în ședința Executivului, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 36 milioane lei, de conform raportului de evaluare, a anunțat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Potrivit unui comunicat al CNIR, actul normativ prevede exproprierea a 3.632 de imobile aflate în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, în domeniul public al statului în administrarea instituțiilor publice și respectiv în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu o suprafață totală de peste 9,8 milioane metri pătrați, situate pe teritoriul administrativ al localităților: Slobozia Ciorăști, Milcovul, Gologanu, Vulturu, Măicănești - județul Vrancea, respectiv Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni și Cazașu - județul Brăila. Din totalul imobilelor, vor fi expropriate 3.297 de imobile proprietate privată (8,5 milioane metri pătrați) pentru care s-au estimat despăgubiri în cuantum de 36 milioane de lei. Realizarea acestui obiectiv de investiții are în vedere asigurarea infrastructurii pe baza cererii de transport în creștere, asigurând un grad ridicat de siguranță a traficului rutier cu următoarele rezultate și efecte pozitive așteptate: reducerea numărului de accidente; reducerea timpului de călătorie; reducerea emisiilor poluante; reducerea costurilor de operare; îmbunătățirea condițiilor de siguranța și confort a participanților la trafic și creșterea vitezei medii de circulație rutieră și realizarea unor economii de timp în trafic prin reducerea blocajelor. Drumul Expres Focșani-Brăila, acum în etapa de proiectare, este cel mai lung tronson de drum de mare viteză care va fi construit în cadrul unui singur contract și va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploiești - Pașcani (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila - Galați, Tulcea și Constanța. Pe traseul din județele Vrancea și Brăila sunt prevăzute 57 de structuri (poduri/viaducte), șase noduri rutiere (nodul Focșani - intersecție A7, Milcovul, Măicănești, Corbu, Siliștea și nodul rutier Brăila - intersecție Drum Expres Buzău - Brăila) și două parcări de scurtă durată și un spațiu de servicii prevăzut cu zonă rezervată pentru benzinărie și spațiu pentru comerț/alimentație publică. Constructorul obiectivului de investiții este Asocierea SA&PE Construct (lider) - Tehnostrade - Spedition UMB - Arcada Company. Valoarea contractului este de 4,29 miliarde lei, cu finanțare prin Programul Transport 2021-2027. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
(P)Cutremurul din Venezuela și lecția pentru București: de ce PAD-ul nu este suficient și ce acoperă cu adevărat o asigurare completă de locuință
Cutremurul devastator din Venezuela a readus în atenția publică un subiect pe care mulți români îl amână an de an: asigurarea locuinței. București se află pe una dintre cele mai active zone seismice din Europa — iar experiența orașelor lovite de cutremure majore arată că diferența dintre a fi asigurat corect și a avea doar polița minimă obligatorie poate însemna diferența dintre reconstrucție și ruină financiară. Datele disponibile pe Pint.ro, cea mai de încredere platformă de asigurări online din România, activă din 2006, arată că o asigurare completă de locuință pentru 100.000 de euro acoperire costă aproximativ 1.000 de lei pe an — mai puțin decât multe cheltuieli lunare pe care le considerăm normale. Problema este că majoritatea românilor care dețin o locuință cred că sunt protejați pentru că au PAD — polița de asigurare obligatorie. în realitate, PAD acoperă extrem de puțin. Acest articol explică exact ce acoperă PAD-ul, ce lasă neacoperit și de ce asigurarea facultativă completă este soluția reală de protecție a locuinței în 2026. Riscul seismic în București — o realitate ignorată Bucureștiul este construit pe un teren cu risc seismic ridicat, alimentat de zona Vrancea — una dintre cele mai active surse seismice din Europa. Cutremurul din 1977, cu magnitudinea 7,2, a distrus sau avariat grav mii de clădiri din Capitală și a cauzat peste 1.500 de victime. Mulți dintre blocurile construite înainte de 1977 sunt catalogate cu risc seismic ridicat și nu au fost consolidate. Un cutremur major în România nu este o posibilitate îndepărtată — este o certitudine statistică. Specialiștii în geofizică avertizează că zona Vrancea produce periodic cutremure de magnitudine mare, iar intervalul dintre evenimentele majore se apropie. Ceea ce este incert este momentul exact — nu și producerea evenimentului în sine. în acest context, asigurarea locuinței nu este o cheltuială opțională — este o protecție financiară esențială pentru orice proprietar din București și din județele cu risc seismic ridicat. Ce este PAD și ce acoperă — mai puțin decât cred mulți proprietari PAD — Polița de Asigurare a Domiciliului — este singura asigurare de locuință obligatorie prin lege în România, reglementată prin Legea nr. 260/2008. Orice proprietar de locuință are obligația legală de a deține o poliță PAD valabilă. însă PAD acoperă extrem de puțin: Acoperă doar 3 riscuri — cutremur, inundații și alunecări de teren. Nimic altceva Sumele asigurate sunt foarte mici — maximum 20.000 de euro pentru apartamente și 10.000 de euro pentru case, indiferent de valoarea reală a locuinței Nu acoperă conținutul locuinței — mobilă, electrocasnice, bunuri personale Nu acoperă avarii accidentale — țevi sparte, scurgeri de apă, incendii, furt, vandalism Nu include asistență la domiciliu — nicio intervenție de urgență pentru probleme tehnice Prețul PAD este mic — câteva zeci de lei pe an — dar și acoperirea este pe măsură. Un apartament în București evaluat la 150.000 de euro, avariat grav de un cutremur, va primi maximum 20.000 de euro despăgubire din PAD. Restul de 130.000 de euro rămâne neacoperit. Ce acoperă asigurarea facultativă completă de locuință Asigurarea facultativă de locuință este polița care acoperă cu adevărat locuința și tot ce se află în ea. Spre deosebire de PAD, o asigurare facultativă completă protejează proprietarul împotriva unui spectru larg de riscuri: Riscuri acoperite Cutremur, inundații, alunecări de teren — la fel ca PAD, dar cu sume asigurate mult mai mari Incendiu și explozie — unul dintre cele mai frecvente evenimente asigurate Furtună, grindină, trăsnet — fenomene meteorologice extreme, din ce în ce mai frecvente Avarii accidentale — țevi sparte, scurgeri de apă, deteriorări accidentale ale structurii Furt prin efracție — bunuri furate din locuință Vandalism — daune produse intenționat Conținutul locuinței — mobilă, electrocasnice, obiecte de valoare, haine Asistența la domiciliu — beneficiul pe care puțini îl cunosc Una dintre cele mai valoroase componente ale unei asigurări facultative complete este asistența la domiciliu — un serviciu inclus în multe polițe care trimite un specialist la locuința ta în maximum 3 ore pentru urgențe tehnice. Aceasta acoperă intervenții pentru: Țevi sparte sau scurgeri de apă Probleme cu centrala termică Defecțiuni electrice de urgență închiderea accidentală a ușii — lacătar de urgență Geamuri sparte — intervenție de urgență Valoarea practică a acestui serviciu este imensă — o intervenție de urgență la o țeavă spartă la miezul nopții, care altfel ar costa sute de lei, este acoperită integral de asigurare. Un singur eveniment de urgență poate justifica prețul poliței pentru un an întreg. Cât costă o asigurare completă de locuință în 2026 Aceasta este probabil cea mai mare surpriză pentru proprietarii care nu au comparat niciodată ofertele: o asigurare facultativă completă de locuință pentru o acoperire de 100.000 de euro costă aproximativ 1.000 de lei pe an — adică mai puțin de 85 de lei pe lună. Pentru această sumă, proprietarul beneficiază de: Acoperire completă pentru structura locuinței — până la 100.000 euro Acoperire pentru conținut — mobilă, electrocasnice, bunuri personale Protecție împotriva tuturor riscurilor majore — seism, incendiu, inundații, furt, avarii Asistență la domiciliu în 3 ore pentru urgențe tehnice Liniște sufletească — indiferent ce se întâmplă, locuința este protejată Raportat la valoarea unui apartament în București — care pornește de la 80.000-100.000 de euro pentru garsoniere și ajunge la sute de mii pentru apartamente mari — costul asigurării complete reprezintă mai puțin de 1% din valoarea proprietății pe an. PAD vs. asigurare facultativă — comparație directă PAD: obligatorie prin lege, acoperă 3 riscuri, sumă maximă 20.000 euro, fără conținut, fără asistență, câteva zeci de lei pe an. Asigurare facultativă completă: opțională, acoperă toate riscurile majore, sumă asigurată la alegere (recomandat minimum 100.000 euro), include conținutul locuinței, include asistență la domiciliu în 3 ore, aproximativ 1.000 lei pe an pentru acoperire completă. Concluzia este simplă: PAD este punctul de plecare legal, nu protecția reală a locuinței. Proprietarii care se bazează exclusiv pe PAD sunt, în realitate, asigurați parțial — și pot descoperi acest lucru în cel mai nefericit moment posibil. De ce acum este momentul potrivit să compari ofertele Evenimentele seismice majore din lume — inclusiv cutremurul recent din Venezuela — sunt un memento că riscul există și că protecția locuinței nu poate fi amânată la nesfârșit. în același timp, piața asigurărilor de locuință din România oferă în 2026 produse complete la prețuri accesibile, cu acoperiri extinse și servicii de asistență incluse. Compararea ofertelor de asigurare facultativă de locuință este simplă și rapidă pe Pint.ro, cea mai de încredere platformă de asigurări online din România, activă din 2006 — toate ofertele disponibile de la asigurătorii autorizați ASF, calculate pentru locuința ta, în câteva minute, fără deplasare și fără costuri suplimentare. înainte de orice altceva, verifică dacă locuința ta este protejată cu adevărat — nu doar legal, ci complet. Datele privind prețurile asigurărilor de locuință sunt orientative și pot varia în funcție de caracteristicile locuinței, localizare, asigurător și condițiile specifice ale poliței. Pentru o ofertă exactă, introduceți datele locuinței dvs. pe platforma de comparare.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe fonduri europene atrase vreodată în 12 luni consecutive. în acest an, am triplat absorbția pe fondurile de coeziune: de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro astăzi, adică +7.138.974.986 euro. După ce ne-am obișnuit să fim mereu ultimii în toate clasamentele, România este astăzi pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite', a scris ministrul, joi, pe pagina sa de Facebook. Pîslaru a subliniat că în ciclul financiar actual, contractarea a atins pragul de 97% și s-a arătat sigur că se va ajunge la 100%. Acesta a adăugat că, pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), au fost atrase sume brute de 2,62 miliarde euro pe cererea de plată nr. 4, plus 350,692 milioane euro pe cerea de plată nr. 3. 'Avem perspectiva să ajungem la 95% absorbție pe PNRR și, cu responsabilitate politică și guvernamentală, vom reuși acest lucru. Investițiile din bani europeni au ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție esențială în reducerea deficitului bugetar', a punctat Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 67,7% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,8% față de aprilie 2026, până la 462,534 miliarde lei. Comparativ cu luna mai 2025, acestea s-au majorat cu 7,8% (-2,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,3% față de luna anterioară, până la 268,245 miliarde lei și au crescut cu 7,5% (-3% în termeni reali) față de aceeași perioadă din 2025. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,3% (până la 194,289 miliarde lei) față de luna precedentă, iar comparativ cu mai 2025 au înregistrat o creștere de 8,3% (-2,3% în termeni reali). De asemenea, depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 32,3% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 3,3% raportat la aprilie 2026, ajungând până la nivelul de 220,832 miliarde lei (exprimat în euro, acestea au crescut cu 1,2%, până la 42,072 miliarde euro). Comparativ cu luna mai 2025, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 7,5% (3,7% în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 2,7% față de luna aprilie 2026, până la 150,644 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,6%, până la 28,700 miliarde euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 8,9% (5,1%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Și depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au urcat cu 4,9% față de aprilie 2026, până la 70,187 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,7%, până la 13,372 miliarde euro). Comparativ cu mai 2025, indicatorul exprimat în lei a urcat cu 4,5% (0,8%, în cazul exprimării indicatorului în euro). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și internaționale, camere de comerț, instituții relevante pentru dezvoltarea relațiilor economice și parteneri din mediul de afaceri. Totodată, acesta va contribui la intensificarea dialogului economic, identificarea de oportunități de colaborare și dezvoltarea unor inițiative comune menite să consolideze prezența companiilor românești și a municipiului București pe piața japoneză. 'Deschiderea Biroului de Reprezentare al CCIB la Tokyo reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor economice dintre România și Japonia. Acest demers se înscrie în spiritul Parteneriatului Strategic dintre cele două state, instituit la 7 martie 2023 prin Declarația comună semnată la Tokyo de Președintele României și Prim-ministrul Japoniei, document care a ridicat cooperarea bilaterală la cel mai înalt nivel și a deschis noi perspective în domeniile economic, tehnologic, al inovării și investițiilor. îi adresez felicitări domnului Bogdan Hossu pentru angajamentul și determinarea sa de a crea noi legături de colaborare între comunitățile de afaceri din România și Japonia. Aceste birouri de reprezentare au un rol strategic în apropierea mediilor economice, facilitarea contactelor directe și transformarea oportunităților în proiecte concrete. Suntem onorați să ne extindem activitatea în Japonia și privim cu încredere către dezvoltarea unor parteneriate durabile', a declarat Iuliu Stocklosa, președinte CCIB, citat în comunicat. Bogdan Hossu a evidențiat potențialul semnificativ al cooperării economice româno-japoneze și rolul noului birou în sprijinirea companiilor românești interesate de accesarea pieței nipone. 'Japonia este o piață subestimată de mediul de afaceri românesc. Există complementarități reale - în tehnologie, agricultură, energie, turism - dar lipsesc canalele directe de comunicare. Biroul CCIB din Japonia vine să umple exact acest gol, conectând companiile bucureștene cu un ecosistem economic de top mondial. Am călătorit în Japonia de peste 70 de ori. Am văzut cum funcționează afacerile acolo, cum se construiește încrederea, cum se negociază. Acum pot pune această experiență în slujba companiilor românești care vor să facă pasul spre piața japoneză', a declarat acesta. Prin extinderea rețelei sale internaționale, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București își consolidează rolul de promotor al internaționalizării companiilor românești și de facilitator al cooperării economice bilaterale, reafirmându-și angajamentul de a conecta mediul de afaceri autohton la piețe externe cu potențial ridicat. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, la o dezbatere digitală privind piața muncii organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. 'România a ratat termenul de 7 iunie de implementare și de transpunere a Directivei privind transparența salarială, preocupată de deciziile politice de a avea un nou guvern. Parlamentul nu a mai fost preocupat de transpunerea și de alinierea cu directivele europene care sunt obligatorii și am ratat acest termen. Directiva obliga companiile cu peste o sută de angajați să justifice public diferențele care depășeau 5% din ceea ce înseamnă decalaj de gen. Mai mult, raportarea are anumite prevederi și pentru companiile mici și mijlocii, cu diferite termene de aplicare din 2027, 2028 ș.a.m.d.', a accentuat Cristina Chiriac. Aceasta a explicat de ce decalajul de gen este extrem de important. 'Deși media europeană este undeva la 12%, iar România s-a bătut cu pumnul în piept că are un decalaj de gen mic, de 3,6%, dacă privim lucrurile așa simplist atunci nu vom înțelege derapajele sociale care există și anume că sunt peste 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc în scripte în niciun fel', a constatat președinta CONAF. Ea a remarcat faptul că decalajul salarial de gen se calculează doar pentru câștigul mediu declarat. 'Dacă luăm în calcul, de exemplu, 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc nicăieri, o să vedem că, factual, acest decalaj de gen este mult mai mare. Mai mult, marea majoritate a femeilor din sectoarele prost plătite lucrează part-time pentru că trebuie să facă față unor griji casnice, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a părinților. Și asta duce la o distorsionare a pieței muncii. (...) Avem un indicator, câștigul salarial mediu brut al bărbaților în România depășește, în medie, cu 398 lei pe lună câștigul femeilor. La nivelul specialiștilor, unde femeile dețin o pondere majoritară, adică 59,7%, decalajul de gen explodează la 20.520 lei anual în favoarea bărbaților. Sursa reprezintă datele statistice publicate de către INS în 2024', a explicat Cristina Chiriac. Aceasta a adăugat că România are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare de gen în Uniunea Europeană. 'România are al treilea cel mai mare decalaj de ocupare de gen în UE, după Italia și Grecia. Suntem la 18 puncte procentuale. Pe transparență salarială, femeile în România reprezintă doar 54,3 procente, față de o medie europeană de 70,8% pe zona feminină și în rândul bărbaților de 80%. Orice indicator s-ar calcula este puțin distorsionat din cauza faptului că extrem de multe femei sunt în zona de neocupare', a mai spus președinta CONAF. CONAF a fost înființată ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. Organizația are în componența sa 33 sucursale, trei federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concurenței a sancționat, recent, zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. 'Comunitatea bancară din România susține că rezoluția Consiliului Concurenței, adoptată fără a prezenta normele concrete încălcate, și refuzul Autorității de a participa la o ședință desfășurată în dealing room, pentru a observa modalitatea în care se derulează activitatea de tranzacționare, reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român. Băncile nu au schimbat nicio informație între ele și nicio practică care ar putea compromite funcționarea pieței monetare și care ar afecta clienții', au menționat reprezentanții ARB în comunicat. Din informațiile transmise de organizația bancară reiese că instituțiile de credit au adresat reprezentanților autorității de concurență invitația de a lua parte la ședințele de tranzacționare, însă au fost refuzate. 'în situația în care reprezentanții Consiliului Concurenței ar fi asistat la o ședință desfășurată într-un 'dealing room', ar fi observat procesele operaționale, constrângerile de reglementare și mecanismele efective ale pieței monetare. într-un demers fără precedent de transparență, Asociația Română a Băncilor și-a oferit suportul tehnic pentru clarificarea oricăror aspecte privind funcționarea piețelor financiare, având în vedere că evoluția indicelui ROBOR este determinată de fundamentele pieței monetare, nu de acorduri între bănci', susține ARB. în acest context, comunitatea bancară solicită prezentarea publică a deciziei de amendare și a modalității prin care s-a adoptat aceasta în Plenul Consiliului Concurenței, transparentizarea voturilor, a raționamentului și a probelor care stau la baza deciziei. 'Consiliul Concurenței ignoră răspunsul la întrebarea care este fapta concretă pentru care s-au aplicat sancțiuni de o asemenea gravitate și demonstrarea unei așa zise culpe a băncilor cu explicații convingătoare. Sancțiunile istorice decise au mai degrabă legătură cu motive extrinseci băncilor și sunt de ordin conjunctural. Sectorul bancar a acționat permanent cu bună-credință și a manifestat deschidere spre dialog cu autoritățile', au transmis reprezentanții ARB. în opinia acestora, nu este pentru prima dată când Consiliul Concurenței a analizat această piață și aceeași arhitectură de funcționare, însă concluziile au fost 'diametral opuse, abuzive și lipsite de fundamentare și de argumente concrete'. 'Concluziile par dictate anul acesta de președintele Bogdan Chirițoiu, care pare a fi transformat acțiunea într-o luptă personală. Am putea aprecia că este un abuz fără precedent calificarea drept anticoncurențială a unei activități desfășurată de câteva decenii sub supravegherea autorităților competente și în conformitate cu legislația în vigoare cunoscută de toate instituțiile implicate', avertizează ARB. Potrivit sursei citate, o instituție publică profesionistă ar fi trebuit să se documenteze temeinic la reglementatorul pieței, în acest caz Banca Națională a României, să ia parte la ședințele în 'dealing room', să înțeleagă mecanismele de funcționare ale economiei și să se abțină de la construirea percepției vinovăției și de la instigarea clienților, înainte ca instanțele să se pronunțe. 'Absența unei astfel de conduite afectează credibilitatea statului român și considerăm că acest abuz trebuie sancționat pe cale legală. în măsura în care vor fi identificate elementele constitutive ale unei infracțiuni, solicităm angajarea răspunderii penale a persoanelor care, prin acțiunile sau omisiunile lor au condus la un asemenea abuz', au atras atenția specialiștii ARB. în acest context, comunitatea bancară anunță că va utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contracara efectele acestei decizii pe care o consideră profund eronată. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Traseul liniei 205 va fi deviat, vineri, timp de două ore, pentru evenimentul Ziua Drapelului Național
Autobuzele liniei 205 vor funcționa pe un traseu modificat, vineri, între orele 9:00 - 11:00, pentru desfășurarea ceremoniei militare prilejuite de 'Ziua Drapelului Național', la dispoziția Brigăzii Rutiere de Poliție, a anunțat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public (TPBI). Astfel, având în vedere restricționarea traficului rutier pe Calea Victoriei, linia 205 va circula pe traseul de bază între terminalul 'M Străulești' și intersecția Calea Victoriei/Str. Demetru I. Dobrescu, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre 'Piața Unirii 2', pe Str. Demetru I. Dobrescu, Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. I. C. Brătianu, Piața Unirii, terminal 'Piața Unirii 2'. Potrivit sursei citate, pe sensul opus, traseul nu va fi modificat. Tot vineri, 26 iunie, în momentul intonării imnului de stat, traficul rutier va fi restricționat timp de cinci minute, în intervalul orar 10:00 - 11:00, pe Bd. Regina Elisabeta, între Piața Universității și Str. Ion Brezoianu, iar vehiculele de transport public vor staționa pe banda întâi, la dispoziția Brigăzii Rutiere de Poliție. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Iacubowicz: Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate
Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate, în condițiile în care avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, a afirmat, joi, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz. Acesta a atenționat, la Conferința Anuală AAFBR 2026, că modelul care a adus România în această situație, construit pe consum, finanțat prin deficit și alimentat prin importuri, și-a atins limita și trebuie schimbat. '(...) modelul care a adus România până aici - construit pe consum, finanțat prin deficit și alimentat prin importuri - și-a atins limita. Nu este o opinie personală și nu este o opinie generală. Este o concluzie care se citește în date. Cu toții ne uităm la date și vedem acest lucru. întrebarea acestei zile nu cred că este dacă schimbăm modelul. Este dacă-l schimbăm prin decizie sau printr-o criză. Am trecut cu toții prin foarte multe de crize în ultima perioadă. Permiteți-mi să vă prezint o imagine de ansamblu care spune aproape totul. Astăzi, consumul mediu al unui român a ajuns la aproape 94% din media europeană, ceea ce înseamnă un progres semnificativ pentru țara noastră, dar ceea ce producem, productivitatea noastră, este de doar 78%. Cu alte cuvinte, am ajuns să consumăm aproape ca în vestul Europei, dar producem ca o economie emergentă, pentru că, iată, urmează să intrăm și în această ligă. Iar diferența unde o regăsim? în împrumuturi', a explicat Jakubowicz. în acest context, el a subliniat că economia României este la limita dintre stagnare și recesiune, inflația de aproximativ 11%, deficitul foarte mare, precum și datoria publică - singurul criteriu de la Maastricht pe care îl mai îndeplinim, dar și acesta tinde să fie depășit, dacă nu se iau măsuri. 'Trei cifre pe care, din punctul meu de vedere, nu le putem ocoli: creșterea economică a fost de doar 0,7% în 2025, iar anul acesta, dacă ne uităm, în cel mai bun caz va fi cumva la limita dintre stagnare și recesiune; avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11% - suntem și noi, în sfârșit, campioni la ceva, și unul dintre cele mai mari deficite - 9,3% din PIB în 2024 și cu eforturi foarte mari tindem să ne ducem către 6% în acest an, iar datoria publică se apropie de 60%. Practic, ar fi singurul criteriu de la Mastricht pe care România îl mai îndeplinește în acest moment și, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, iar ieri am văzut o analiză a Comisiei Europene care avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice a României sunt ridicate pe termen mediu, iar datoria guvernamentală ar putea crește de la aproximativ 59% în acest an la circa 90% în 2036, în condițiile în care nu suntem un stat foarte bine dezvoltat', a spus președintele Asociației. Jakubowicz a atras atenția că și economia Europei încetinește, iar România se împrumută mai mult și mai scump decât crește, iar ratingul este doar la un pas de zona nerecomandată investițiilor. 'Și să nu ne amăgim că este doar despre noi. Europa însăși încetinește. Zona euro crește anul acesta cu doar 0,8%. Am putea spune că tot ce înseamnă creștere sub 1% s-ar încadra în marja de eroare. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile în iunie, pentru prima dată din 2023, sub presiunea acestui șoc energetic. Vântul care a ajutat România în două decenii - banii ieftini și piețe în expansiune - a dispărut exact când aveam nevoie mai mare de el. Adevărul din spatele acestor cifre este unul destul de simplu: creșterea economică de 2,5 - 3%/an a ajuns la potențialul ei maxim și nu s-a transformat într-o prosperitate durabilă, ci în inflație și într-un deficit extern. O singură avertizare aș vrea să nuanțez în această zi. Ne împrumutăm mai mult și mai scump decât creștem, iar ratingul ne ține la un pas de zona nerecomandată investițiilor, cu evaluări așa cum știm chiar în această perioadă', a arătat acesta. în această situație, Flavius Valentin Jakubowicz a prezentat cinci direcții pentru reconfigurarea acestui model economic pe România ar trebui să le urmeze, primul fiind productivitatea. 'Astăzi nu am venit să facem inventarul acestor probleme, cu toții le cunoaștem. Am venit să vorbim despre direcții, pentru că reconfigurarea acestui model are un sens clar: de la consum la productivitate, de la deficit la investiție, de la adaosul mic la valoare adăugată și am putea spune că are pentru noi, analiștii financiari, cinci direcții de lucru. întâi aș vrea să menționez productivitatea, nu salariile. Obiectivul nu este o economie ieftină, ci o economie care să fie competitivă. Salariile trebuie să crească împreună cu productivitatea, nu înaintea ei, iar asta înseamnă tehnologie, educație tehnică, formare, nu doar majorări salariale și nominale', a susținut specialistul. O a doua direcție văzută de analiștii financiari este reindustrializarea, România pierzând în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană. 'Energia competitivă, reindustrializarea este iarăși foarte importantă. Convergența cu Europa nu se câștigă în statistici așa cum ne place să ne batem noi în România doar cu date foarte bine scrise pe hârtie, ci bătălia se câștigă în fabrici și în exporturi. Am pierdut în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană. Putem opri acest declin, dar numai cu o energie predictibilă și competitivă pentru industrie, nu doar cu facturi care alungă acest lucru', a subliniat Flavius Valentin Jakubowicz. Acesta a mai pledat pentru investiții în detrimentul consumului, dar și un stat mai suplu și mai eficient. 'A treia direcție: investițiile înaintea consumului. Avem cel mai mare levier din istoria noastră la acest moment: fondurile europene (...) aproape 9 miliarde de euro putem să mai pierdem dacă nu știm să atragem acești bani până la 31 august anul acesta. Iar diferența între o autostradă terminată și una abandonată nu este o diferență de bani, este o diferență de execuție și de creștere durabilă și sustenabilă a țării noastre. A patra direcție: un stat mai suplu și mai eficient. Avem una dintre cele mai scumpe administrații din regiune și una dintre cele mai slabe la nivelul serviciilor publice digitale și în mod special aș menționa și pentru suportul companiilor și afacerilor. Reforma statului nu înseamnă mai puțin stat doar de dragul tăierii, înseamnă în primul rând un stat care funcționează eficient și în sprijinul cetățeanului', a transmis analistul financiar. Pe locul cinci pe lista de direcții se află credibilitatea fiscală și predictibilitatea. 'Auzim aceste lucruri în ultimii ani de zile aproape ca un clișeu. Aceasta este condiția fără de care nimic nu poate funcționa din punctul nostru de vedere. Pentru fiecare lună de incertitudine politică plătim în dobânzi, investiții amânate și decizii amânate iar și iar și iar. Consolidarea ar trebui dusă până la un deficit primar. Reformele trebuie să supraviețuiască oricărui ciclu electoral - nu suntem obișnuiți cu acest lucru, iar aderarea la OCDE trebuie să devină ancora care ne ieftinește în sfârșit costul capitalului. Anul 2026 nu cred că este un an oarecare. Cred că este o fereastră cu care nu știu dacă ne vom mai întâlni - termenul PNRR, aderarea la OCDE, evaluările de rating, toate se suprapun în această perioadă. Putem trece prin această pe fereastră, prin proiectare, sau putem să așteptăm să fim împinși prin criză. Avem tot ce ne trebuie, din punctul nostru de vedere: o piață, o forță de muncă talentată, o poziție strategică și fonduri europene istorice. Ne lipsește un singur lucru: decizia colectivă de a folosi împreună și să ne punem resursele la un loc pentru a merge mai departe și a depăși aceste obstacole. Nu ne lipsesc nici soluțiile, ne lipsesc curajul și răbdarea să le ducem până la capăt. Reconfigurarea acestui model economic nu poate fi amânată pentru un context mai bun. De fiecare dată așteptăm o zi mai bună, dar aceasta nu va veni de la sine, ține de noi să o susținem', a precizat Jakubowicz. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu) .
APIA plătește peste 2,9 milioane de lei pentru crescătorii de animale
Crescătorii de animale din România vor primi un sprijin financiar în valoare de peste 2,9 milioane lei, acordat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, suma plătită este de 2.912.105,76 lei și se acordă pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. Plățile sunt efectuate de APIA, prin intermediul Centrelor Județene, pentru sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), în cazul solicitărilor prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
DNSC: 1.126 de organizații și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică în cadrul unui proiect cu finanțare PNRR
Un număr de 1.126 organizații din România și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică în cadrul proiectului 'Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie', iar cu această ocazie obiectivele pentru un nou jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au fost atinse, a anunțat Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, în program s-au înscris 1.588 de organizații din sectorul public și privat, dintre care 1.126 au finalizat cu succes chestionarul online de autoevaluare a nivelului propriu de maturitate al securității cibernetice pe baza cadrului CyberFundamentals CyFun, obținând acces gratuit la toolkit-ul guvernamental pus la dispoziție de către DNSC prin platforma SecureRO. 'Pe baza cifrelor disponibile în mod public prin portalul web proiecte.pnrr.gov.ro, proiectul PNRR 184 are al 4-lea cel mai mare număr de beneficiari înregistrați, la nivel național (...) în doar câteva săptămâni, interesul manifestat de actorii din mediul instituțional și de afaceri pentru acest demers a depășit obiectivele inițiale ale proiectului PNRR 184 și confirmă că securitatea cibernetică devine o preocupare strategică majoră la nivelul tuturor categoriilor de beneficiari implicați în economia digitală', se arată în comunicat. Organizațiile înrolate în platforma SecureRO beneficiază de acces gratuit la toate funcționalitățile acesteia, inclusiv la toolkit-ul guvernamental pus la dispoziție de către DNSC, la module de autoevaluare, rapoarte personalizate, analiza punctelor de îmbunătățire a securității cibernetice, precum și la alte instrumente utile care sprijină conformitatea bunele practici în domeniu și cu cerințele Directivei NIS2 ce a fost transpusă în România prin OUG nr. 155/2024. Reprezentanții DNSC subliniază să acest demers face parte din efortul continuu la nivel național de a crește gradul de conștientizare privind importanța securității cibernetice și a măsurilor pe care fiecare organizație trebuie să le adopte pentru a-și proteja activitatea, datele și infrastructura digitală. 'Evaluarea nivelului propriu de maturitate a securității cibernetice reprezintă un prim pas esențial în consolidarea rezilienței organizaționale și, implicit, a celei cibernetice la nivel de sector, sau național', afirmă specialiștii. înscrierea în proiectul 'Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie' rămâne deschisă, iar organizațiile interesate pot continua procesul de înregistrare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC/Facebook.com
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja (studiu)
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind pregătiți pentru o urgență financiară majoră, relevă un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), dat joi publicității. 'Românii sunt tot mai conștienți de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiară și personală, dar puțini iau măsuri pentru a se proteja. Șase din zece români spun că nu se simt deloc pregătiți pentru o situație care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal în acest an, cum ar fi pierderea locului de muncă, o problemă gravă de sănătate sau un accident. Cu toate acestea, 52% amână să pună bani deoparte într-un fond de urgență, iar 49% lasă asigurările opționale, de viață, sănătate, locuință sau călătorie, pentru mai târziu, chiar dacă se îngrijorează că o urgență financiară majoră poate să apară oricând', se arată în studiu. Principala sursă de anxietate financiară în acest an rămâne creșterea costului vieții pentru 59% dintre respondenți, urmată de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) și de problemele de sănătate (45%), mai arată sondajul. Alte îngrijorări importante pentru români în această perioadă sunt lipsa siguranței financiare personale (38%) și posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de muncă (36%). Chiar dacă oamenii înțeleg riscurile, 56% prioritizează în această perioadă nevoile și cheltuielile imediate în detrimentul planificării financiare în caz de urgență sau pentru viitor. în gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare și creditele pentru 64% dintre respondenții la studiu, urmate de cheltuieli pentru sănătate (41%) și taxe și contribuții către stat (38%). Mai mult, 48% admit că, deși se gândesc la viitor, amână decizii care i-ar putea proteja și numai 22% iau măsuri preventive. 'Protecția financiară nu mai este o conversație despre viitor. Vedem că românii sunt conștienți de riscuri, știu că sunt vulnerabili și vor să fie protejați, însă decalajul dintre conștientizare și acțiune rămâne în continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru generațiile mature, din presiunea de a susține cheltuieli tot mai mari. în ambele categorii vedem un tipar clar: acționăm responsabil doar atunci când există o obligație sau o presiune imediată, dar amânăm deciziile care țin de protecția pe termen lung. Decalajul între ceea ce știm că este important și ceea ce alegem să facem confirmă nevoia de a prioritiza protecția pentru a preveni dificultățile financiare când apare un risc. Cred că adevărata schimbare apare în momentul în care protecția nu mai este percepută ca o opțiune care poate fi amânată, ci ca o alegere conștientă, care ne oferă stabilitate și control într-un context tot mai imprevizibil', a afirmat Virgil Șoncutean, CEO la Allianz-Țiriac Asigurări, citat în prezentarea studiului. Pentru cei mai mulți români, lipsa banilor rămâne principalul factor pentru amânarea deciziilor legate de protecția financiară, urmată de tendința de a trata aceste decizii ca nefiind imediate. Mai exact, 63% spun că nu au resurse financiare suficiente pentru măsuri legate de protecția și viitorul lor financiar, 51% nu percep aceste decizii ca fiind urgente, iar 46% preferă să gestioneze situațiile doar atunci când se întâmplă, ceea ce contribuie la perpetuarea unui comportament reactiv, în detrimentul prevenției. Studiul Allianz-Țiriac a fost desfășurat în octombrie 2025, la nivel național, pe un eșantion total de 1.218 respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă rezidentă din România, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), cu o marjă maximă de eroare de +/-2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Allianz-Țiriac este parte a grupului german Allianz, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare și asigurări, potrivit celei mai recente evaluări Interbrand. în cei 30 de ani de activitate, Allianz-Țiriac a contribuit cu 20 miliarde de euro la economia României. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
ANOFM: 106 programe de formare profesională vor începe în luna iulie, la nivel național
București, 25 iun /Agerpres/ - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în luna iulie, 106 programe de formare profesională pentru 1.726 de persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București. Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: referent resurse umane - 112 de persoane; lucrător comercial - 106 de persoane; îngrijitor spații verzi - 98 de persoane; ajutor bucătar - 96 de persoane; competență digitală inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică - 90 de persoane; îngrijitor bătrâni la domiciliu - 81 de persoane; bucătar - 70 de persoane; agent de securitate - 66 de persoane; frizer - 56 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze - 53 de persoane. Cele mai multe cursuri se vor organiza în municipiul București (pentru 252 de persoane), județul Dâmbovița (pentru 142 de persoane) și județul Suceava (pentru 88 de persoane). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
BNR a lansat volumul 'Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală'
Prioritățile economice actuale și viitoare ale României, care vizează problematici precum sustenabilitatea finanțelor publice, guvernanța corporativă în sectorul companiilor de stat, disciplina financiară în mediul economic și ajustarea dezechilibrelor externe și gestionarea datoriei publice, sunt teme abordate în cadrul unui volum de analiză lansat, joi, de Banca Națională a României (BNR). Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis AGERPRES, al doilea volum al proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de către viceguvernatorul Cosmin Marinescu, se intitulează 'Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală' și reprezintă un demers menit să răspundă preocupărilor de politică economică și reformă existente în dezbaterile economice actuale, oferind un cadru de referință pentru construcția politicilor publice și înțelegerea parcursului economic al României. 'în climatul actual, marcat de incertitudine accentuată și suprapunere a riscurilor legate de durata și intensitatea crizelor geopolitice, amplificate în plan intern de tensiuni politice, volumul este ancorat în logica abordărilor comparative, indispensabile pentru schimbarea paradigmei politicilor prociclice, care au agravat de-a lungul timpului dezechilibrele macroeconomice. Lucrarea se raportează la prioritățile economice actuale și viitoare ale României, cele care vizează problematici precum sustenabilitatea finanțelor publice, guvernanța corporativă în sectorul companiilor de stat, disciplina financiară în mediul economic, sustenabilitatea și echitatea sistemelor sociale, ajustarea dezechilibrelor externe și gestionarea datoriei publice', precizează BNR. Volumul reunește contribuțiile specialiștilor BNR și oferă o perspectivă echilibrată și bine fundamentată asupra principalelor vulnerabilități și constrângeri ale economiei românești, precum și asupra obiectivelor de dezvoltare pe termen lung. în plus, analizele evidențiază necesitatea de a asigura sustenabilitatea financiară și capacitatea instituțională pentru implementarea politicilor publice și continuarea reformelor structurale, într-un context marcat de incertitudini severe și tensiuni geopolitice multiple. 'Lucrarea include un set extins de indicatori relevanți pentru analiza evoluțiilor economiei României din ultimii ani. Aceste evaluări sunt concepute să răspundă și unor perspective mai largi, prin abordări comparative la nivel regional și european, oferind un cadru mai amplu de analiză a provocărilor și oportunităților care definesc parcursul economic al României. Numeroși indicatori au un caracter inedit din perspectiva substanței și a implicațiilor economice. Volumul se distinge prin ilustrarea unor evoluții precum alocările din Fondul de Rezervă, contributivitatea la sistemul de pensii, performanța companiilor de stat și dependența multora dintre acestea de resursele bugetare, disciplina la plată, necesarul de recapitalizare sau rata sustenabilității finanțării sectorului guvernamental', se arată în comunicat. Reprezentanții Băncii centrale subliniază, conform concluziilor cărții, necesitatea trecerii de la un model de dezvoltare preponderent cantitativă la consolidarea calitativă, în care criteriile de convergență nominală funcționează drept repere de sustenabilitate financiară. 'Aceasta reprezintă condiția esențială pentru menținerea stabilității macroeconomice și susținerea dezvoltării pe termen lung a economiei', notează aceștia. Pe parcursul celor zece capitole, volumul abordează temele-cheie pentru diagnosticarea dezechilibrelor și evaluarea vulnerabilităților, în conturarea perspectivelor de dezvoltare: sustenabilitatea finanțelor publice, situația veniturilor bugetare, situația cheltuielilor publice, dezechilibrele din sistemele sociale, situația companiilor de stat, constrângerile companiilor private, sistemul financiar-bancar, dezechilibrele externe, gestionarea datoriei publice guvernamentale și convergența nominală. Volumul lansat de BNR este tipărit în limba română și în limba engleză, fiind disponibil și în format electronic. Economic@BNR este un proiect dedicat promovării cunoașterii economice și aprofundării dialogului între specialiști, mediul academic și publicul larg, prin integrarea unor perspective multisectoriale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Aproape 250 de fermieri și antreprenori susținuți prin cursuri gratuite și coaching, în cadrul proiectului 'Afaceri cu rădăcini'
Aproape 250 de fermieri și antreprenori au fost sprijiniți prin cursuri gratuite și coaching în cadrul proiectului 'Afaceri cu rădăcini', iar primele credite deja acordate și noile sesiuni pentru digitalizarea & certificarea fermelor vor avea loc din toamnă. Potrivit unui comunicat, proiectul 'Afaceri cu rădăcini', dezvoltat de Patria Credit IFN SA în parteneriat cu REDI Romania (Asociația Roma Entrepreneurship Development), marchează primele luni de implementare consolidându-și poziția de accelerator de competențe pentru mici antreprenori și fermieri din mediul rural. Inițiativa beneficiază de sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), în cadrul Fondului InvestEU și al Programului ESF+, reprezentând un model de bune practici în care educația financiară și tehnică este cuplată direct cu instrumente de finanțare cu dobândă subvenționată. în prima jumătate de an de la lansare, proiectul a atras și deservit aproape 250 de beneficiari la nivel național. Aceștia au accesat gratuit module de training și sesiuni de consultanță personalizată (coaching 1-la-1), dezvoltate specific prin intermediul programelor active în platformă. Astfel, programul 'Gestionează eficient financiarele fermei și pregătește-te să accesezi finanțare' pentru micii fermieri reprezintă un pilon strategic axat pe optimizarea fluxurilor de numerar, controlul costurilor de producție și pregătirea documentației pentru obținerea de finanțare, facilitând tranziția micilor producători către un model de business bancabil. Totodată, programul 'Crește și extinde-ți afacerea' pentru antreprenorii de etnie romă este o componentă dedicată entităților juridice active, axată pe scalarea operațiunilor, management strategic, tehnici de negociere și deschiderea de canale comerciale spre marii retaileri. O noutate strategică în cadrul proiectului o reprezintă lansarea Programului 'Digitalizare și certificare pentru fermieri', menit să sprijine micii producători în creșterea productivității și adaptarea la cerințele marilor lanțuri comerciale. Noul program ghidează fermierii în transformarea digitală a afacerii și în managementul calității, acoperind trasabilitatea produselor și standardele de certificare specifice produselor agricole. Toate programele de training și coaching din cadrul inițiativei sunt gratuite. Finanțarea propriu-zisă și accesul la dobânda parțial subvenționată sunt condiționate de îndeplinirea criteriilor standard de eligibilitate ale instituției financiare. Patria Credit IFN SA este o instituție financiară nebancară (IFN) care sprijină eforturile antreprenorilor atât din zonele rurale, cât și din urbanul mic, precum și impactul pozitiv al acestora asupra acestor comunități. Council of Europe Development Bank (CEB) este o bancă multilaterală de dezvoltare, a cărei misiune unică este de a promova coeziunea socială în cele 43 de state membre din Europa. CEB finanțează investiții în sectoare sociale, inclusiv educație, sănătate și locuințe accesibile, cu accent pe nevoile persoanelor vulnerabile. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au crescut cu 1,9% în primele patru luni, ca serie ajustată
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut, în primele patru luni ale anului, atât ca serie brută cu 0,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,9%, față de intervalul similar din 2025, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare datorită creșterilor înregistrate la comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+1,3%) și la comerțul cu autovehicule (+0,8%). Activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au rămas la același nivel. Comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor a scăzut cu 16,4%. Pe de altă parte, volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie brută, în luna aprilie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 9,5%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-11,9%), activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (-9,5%) și la comerțul cu autovehicule (-8,6%). Comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor a crescut cu 3,5%. Și volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 2,9%. Potrivit statisticii oficiale, volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie brută, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie a anului trecut, a înregistrat o creștere cu 1,4%, datorită creșterilor înregistrate la comerțul cu autovehicule (+3,3%) și la comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+0,4%). Scăderi au înregistrat: comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-25,9%) și activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (-3,2%). Volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna aprilie 2026, a înregistrat o creștere cu 2,1% față de luna aprilie a anului precedent. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei. Conform unui comunicat al ANCOM, au fost găsite spre comercializare echipamente neconforme de tipul boxe wireless, căști wireless, modulatoare FM, sonerii wireless, radioreceptoare, kit-uri tastatură și mouse wireless. 'ANCOM atrage atenția că utilizarea echipamentelor radio neconforme poate genera interferențe prejudiciabile asupra comunicațiilor electronice. în situații extreme, aceste interferențe pot afecta funcționarea unor servicii esențiale, inclusiv apelurile către numărul unic de urgență 112, serviciile de pompieri sau poliție', se menționează în comunicat. în cadrul acțiunii au fost verificate majoritatea standurilor care comercializează echipamente electronice și au fost aplicate 74 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 347.000 lei. Inspectorii au verificat dacă produsele comercializate: poartă marcajul; sunt însoțite de Declarația UE de conformitate; au instrucțiuni de utilizare în limba română; respectă toate obligațiile legale care revin producătorilor, importatorilor și distribuitorilor. Totodată, comercianții au primit informații privind cerințele legale necesare desfășurării activității în deplină conformitate. Acțiunea de la Dragonul Roșu face parte dintr-o campanie amplă de supraveghere a pieței desfășurată de ANCOM pentru identificarea produselor neconforme introduse pe piața din România. Numai în acest an, ANCOM a verificat deja peste 1.000 de magazine, iar în 2025 Autoritatea a realizat aproape 2.500 de controale în domeniul echipamentelor radio și al compatibilității electromagnetice. ANCOM precizează că un echipament radio este conform atunci când nu pune în pericol sănătatea și siguranța utilizatorilor, nu produce perturbații electromagnetice care afectează alte echipamente, utilizează eficient spectrul radio și respectă toate cerințele administrative și tehnice prevăzute de legislația în vigoare. 'Echipamentele care nu utilizează eficient spectrul radio pot genera interferențe ce afectează, obstrucționează sau chiar întrerup funcționarea serviciilor de radiocomunicații', atrag atenția reprezentanții autorității. Pentru a evita achiziționarea unor produse neconforme, ANCOM recomandă utilizatorilor să verifice existența marcajului, să cumpere echipamente numai de la comercianți de încredere și să citească instrucțiunile și avertismentele furnizate împreună cu produsul. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este instituția care promovează interesele utilizatorilor de servicii de comunicații electronice, servicii poștale și servicii digitale în contextul tranziției la societatea Gigabit, prin valorificarea optimă a mixului de instrumente de administrare și reglementare aflate la dispoziția Autorității. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz. 'Ca de fiecare dată când asistăm la o criză politică, mediul economic se gripează și se sperie. Ce se întâmplă în momentul de față? Din punct de vedere economic, avem un risc mai mare pentru țară, avem dobânzi mai mari și un cost mai mare al capitalului. Din perspectiva mediului privat, aceștia pun pe hold tot ce înseamnă investiții. Nu numai că asistăm la înghețarea angajărilor, ci vedem și disponibilizări. Dacă ne uităm, astăzi, o foarte mare multinațională a anunțat încă peste 400 de disponibilizări. Deci, iată că și multinaționalele încep să facă economii la costuri și, nu în ultimul rând, investițiile pe care ar trebui să le facă companiile private autohtone sunt puse pe hold, pentru că această incertitudine politică cu care, da, suntem să zicem obișnuiți, trenează de mult mai mult timp și în momentul de față, din punctul meu de vedere, este cumva adâncită. Și, având în vedere presiunea și termenul de 31 august, unde trebuie să mai cheltuim sau să atragem încă 9 miliarde de euro, întrebarea va rămâne câți bani vom pierde, pentru că, din punctul meu de vedere, aproape cu siguranță vom pierde cel puțin 5 miliarde din acești bani. Din punctul meu de vedere, cred că nu vom reuși să atragem mai mult de jumătate din acești 9 miliarde decât poate printr-o minune dumnezeiască, cu un termen prelungit sau cu o excepție, așa cum suntem de fiecare dată obișnuiți ca România să primească derogări peste derogări și excepții peste excepții', a spus Jakubowicz, în marja unei conferințe de specialitate. în ceea ce privește o potențială criză economică, președintele AAFBR consideră că situația este diferită de cea din 2008 și poate fi evitată, dar ține doar de decidenții politici care, poate, 'se vor trezi în al 13-lea ceas' 'Situația este destul de diferită față de 2008, însă, din perspectiva crizei financiare sau a recesiunii, da, suntem destul de aproape. Această creștere, dacă am putea să-i spunem, de 0,1 - 0,2, cum este prognoza pentru anul 2026, este în acea marjă de eroare. Dacă vom închide anul cu o stagnare, să zicem că va fi bine. Dar, din punctul meu de vedere, contextul politic care nu era bugetat și această criză a guvernului, cred că va fi destul de greu să ne menținem în această țintă. Cred că va fi o scădere economică și probabil la finalul anului... totul va ține de ceea ce se va întâmpla în trimestrul 3, pe perioada de vară și cum vom intra în toamnă. în perioada de vară lumea este cumva mai relaxată. Să sperăm că va accelera puțin consumul. O să vedem o anulare a efectului majorării TVA-ului de anul trecut și poate ar veni cu un impact pozitiv în economie. însă, totul ține și de politic și de cum închidem proiectul cu PNRR. Deci, suntem aproape de scenariul crizei din 2008. Suntem destul de aproape, dar nu cred că nu poate fi evitată această problemă. Ține doar de noi, de decidenții politici, care poate în al 13-lea ceas se vor trezi, iar noi, ca și mediu privat, vom reuși să trecem încă o dată peste această provocare', a susținut acesta. Joi, a avut loc Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România. Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema 'Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global'. Conferința și-a propus să abordeze două teme esențiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creștere al României: între constrângeri macroeconomice și necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice și competitivitatea economică: cum transformăm potențialul în creștere reală. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026, deficitul bugetar fusese de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB. 'în primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB - marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025', se menționează într-un comunicat al MF. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR. 'Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aporoape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni', a spus Nazare, citat în comunicat. Conform datelor publicate de minister, veniturile totale au însumat 279,49 miliarde lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susținute în principal de veniturile fiscale - TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate. Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde lei (plus 13,7%). 'Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT', se subliniază în comunicat. Potrivit sursei citate, contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice. încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an). încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde lei, față de 13,98 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp. 'Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare', precizează surs menționată. De asemenea, veniturile din accize au crescut cu 4,1% (an/an), totalizând 19,27 miliarde lei, fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an). Veniturile nefiscale au însumat 17,03 miliarde lei, înregistrând o contracție de 19%, în condițiile unor încasări suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an). 'Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor', se mai arată în comunicat. în ceea ce privește cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, acestea au însumat 315,43 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an). Reprezentanții Ministerului de Finanțe semnalează că ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene. Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, în scădere cu 2,9 miliarde lei raportat la primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. în schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 6,9%, totalizând 40,94 miliarde lei, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 miliarde lei față de primele cinci luni din 2025, respectiv de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. 'Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni sunt cu 10,03 miliarde lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării', se subliniază în comunicat. Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 miliarde lei, cu 3,95 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 miliarde lei în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 milioane lei. Referitor la cheltuielile cu subvențiile, MF menționează că acestea au fost de 5,32 miliarde lei și, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 milioane lei). Alte cheltuieli au fost de 5,2 miliarde lei, în scădere cu 2,54 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR. 'Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare', transmit reprezentanții Ministerului Finanțelor. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema este cum ajungem de la un deficit de 6,2% sau cât o fi el anul ăsta la sub 3%. E clar că, deși în general impozitele din România, cu excepția impozitelor pe muncă, celelalte impozite sunt mai mici decât în Europa, chiar și decât în țările central și est-europene, există în public o lipsă de apetență totală. 80% dintre români consideră că impozitele sunt prea mari, chiar dacă în realitate nu e așa. Ei, probabil, cei 80%, se gândesc la impozitele pe muncă și la faptul că aceia care sunt cel mai slab plătiți în economie resimt cel mai tare nivelul taxării, dar impozitul pe proprietăți, pe capital, pe profit, pe orice vreți, în general vorbind pe capital, ele nu sunt mari în context european. Deci, a propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic', a afirmat el la Conferința Anuală AAFBR 2026. în opinia sa, calea pentru a reduce deficitul în România este eliminarea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale. 'Calea pentru a reduce deficitul sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, că sunt două fațete ale aceleiași monede. Evaziunea fiscală este cea care se face încălcând legea, optimizarea fiscală este neplata respectând legea și, slavă domnului, legile fiscale - Codul fiscal, Codul de procedură fiscală - dă nșpe mii de posibilități de a nu-ți plăti taxele. Cu un contabil bun și cu un fiscalist bun, poți să nu-ți plătești taxele până la adânci bătrâneți. Deci, cele două mari arii în care poți să operezi. Știți foarte bine, 3% din PIB este necolectarea de TVA, un procent din PIB este necolectarea din impozitul pe profit, deci iată că numai din astea două am putea ajunge, dacă ar exista voința politică bineînțeles, la obiectiv', a explicat oficialul BNR. în context, Valentin Lazea a subliniat că ideea potrivit căreia pentru reducerea deficitului trebuie să se scadă anvelopa de cheltuieli este 'o prostie', pentru că dacă unele cheltuieli poti fi eliminate, apar altele, cum sunt acum cele cu apărarea. 'Acolo trebuie concentrate eforturile (la eliminarea evaziunii și optimizării fiscale - n. r.), pentru că ideea aceea că putem să reducem cheltuieli - anvelopa de cheltuieli - este o utopie, după părerea mea. Nu că nu ar putea fi reduse unele din cheltuieli - cele cu administrația locală și altele, dar vin în locul lor cheltuieli cu apărarea, cheltuieli tehnologice, cheltuieli cu inovația și cercetare/dezvoltare. Deci, anvelopa totală de cheltuieli nu are cum să scadă (...) Anvelopa nu are cum să scadă, pleacă unele cheltuieli, vin altele în loc', a atenționat acesta. Joi, a avut loc Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România. Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema 'Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global'. Conferința și-a propus să abordeze două teme esențiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creștere al României: între constrângeri macroeconomice și necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice și competitivitatea economică: cum transformăm potențialul în creștere reală. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot de Nutella Croissant - congelat, producător Fresystem S.p.A., Italia, Lot de producție L126Z39, cu data expirării 6 mai 2027. Produsul este comercializat prin Lidl și Kaufland. 'Doar acest lot este vizat. Niciun alt lot nu este afectat', precizează ANSVSA. Reprezentanții autorității le recomandă celor care au achiziționat produsul să îl returneze și să solicite banii înapoi, până la data de 15 iulie 2026, sau să îl distrugă. 'Potrivit Ferrero România, nu au fost depistate corpuri străine în produsele comercializate. Retragerea s-a făcut preventiv, ca aplicare a propriei politici de siguranță alimentară', se subliniază în anunțul ANSVSA.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 33,%, a urcat cu 4,1% (2%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,7% (-2,8% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,2% a componentei în lei (-6,9% în termeni reali) și cu 18,1% a componentei în valută exprimată în lei (14% la sută în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a consemnat, în mai 2026, comparativ cu aprilie 2026, un avans de 1,7%, până la aproape 283,309 miliarde lei. în raport cu mai 2025, acesta s-a majorat cu 8,8% (-1,9% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii mai 2026 un sold de 806,089 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1,6% (1% în termeni reali ) față de aprilie 2026, iar în raport cu mai 2025 s-a majorat cu 7,5% (-3% în termeni reali). AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Un sistem de stocare a energiei în baterii de 220 MWh va fi construit la Drăgănești-Olt
ENEVO Group și Kraftfeld au semnat un contract pentru construcția unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) cu o putere de 110 MW și o capacitate de 220 MWh, la Drăgănești-Olt, în județul Olt, România. Potrivit unui comunicat, proiectul include și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune. Contractul a fost semnat în cadrul Intersolar Europe 2026. Kraftfeld este proprietarul proiectului, iar ENEVO Group va avea rolul de contractor EPC, fiind responsabil de proiectarea, achiziția și construcția la cheie a sistemului BESS și a stației de înaltă tensiune aferente. Sistemul va avea o putere nominală de descărcare de 110 MW și o capacitate de 220 MWh, ceea ce îi va permite să stocheze și să livreze energie electrică în funcție de semnalele pieței și de nevoile operaționale ale Sistemului Energetic Național. Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026, iar punerea în funcțiune și intrarea în operare comercială sunt planificate pentru începutul anului 2027. Proiectul de la Drăgănești-Olt consolidează poziția ENEVO Group ca partener EPC pentru sistemele de stocare a energiei în baterii de mare capacitate din România. Acesta se adaugă unui portofoliu care depășește acum 1 GWh și include proiecte de stocare aflate în execuție sau deja operaționale. ENEVO Group este o companie integrată de infrastructură energetică, care livrează servicii și proiecte la cheie pe piețele europene și în Orientul Mijlociu. Kraftfeld este un dezvoltator, investitor și administrator de active în domeniul energiei regenerabile, cu sediul la Viena, axat pe proiecte fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) de mare capacitate în Europa Centrală și de Est. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii private din România confirmă o dinamică de creștere care trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, într-o economie aflată într-o continuă recalibrare', a scris președintele ASF pe pagina sa de Facebook. Acesta a menționat că activele totale ale fondurilor de pensii private au ajuns la 220,41 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de aceeași perioadă a anului anterior. Pilonul II a acumulat 212,6 miliarde de lei, tot cu un avans de 33%, în timp ce Pilonul III a urcat la 7,86 miliarde de lei, cu o creștere de 34%. Raportat la Produsul Intern Brut, întregul sistem a atins o pondere de 11,5%, un reper care indică o maturitate financiară tot mai accentuată a pieței de pensii private, a precizat Petrescu. 'Dincolo de cifre, rămâne însă un aspect esențial care trebuie înțeles corect. Activele sunt evaluate la valoare de piață, ceea ce înseamnă că pot exista variații pe termen scurt generate de mișcările piețelor financiare. Această volatilitate este o caracteristică firească a mecanismului de evaluare. în același timp, arhitectura fondurilor de pensii private este construită exact pentru a absorbi astfel de episoade, printr-un orizont investițional extins, în care timpul devine principalul stabilizator', a explicat șeful ASF. Potrivit acestuia, la finele lunii martie a acestui an, sistemul înregistra 9,56 milioane de participanți, creșterea față de finalul anului anterior, când erau 9,46 milioane de participanți, reflectând o extindere constantă a bazei de contributori. în cadrul Pilonului II sunt 8,51 milioane de participanți, iar Pilonul III a ajuns la 1,05 milioane participanți, semn că economisirea voluntară începe să capete contur, chiar dacă încă într-un ritm moderat. Totodată, conform datelor prezentate de președintele Autorității de Supraveghere Financiară, aproximativ 68% din active sunt investite în instrumente cu venit fix, în timp ce 28% sunt plasate în acțiuni. Această distribuție reflectă o arhitectură investițională construită pe ideea de protecție a capitalului, dublată de participarea la creșterea economică, într un echilibru care se definește în timp. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
România, cea mai slabă performanță dintre țările CEE în privința atragerii și păstrării talentelor în 2025 (raport)
Mobilitatea internațională a profesioniștilor de înaltă calificare a scăzut puternic în 2025, iar numărul relocărilor transfrontaliere s-a redus cu 11,6% față de anul precedent, până la 3,3 milioane de persoane, în timp ce România a înregistrat cea mai slabă performanță dintre țările din Europa Centrală și de Est (CEE) în privința atragerii și păstrării talentelor, reiese dintr-un sondaj de specialitate, publicat joi. Conform datelor centralizate de Boston Consulting Group (BCG), Franța, Spania și Germania au reușit să își consolideze pozițiile în competiția pentru atragerea străinilor cu studii universitare. Astfel, Franța și Spania au reușit să atragă talente din domeniile STEM, specialiști în AI și cercetători, în timp ce Germania a devenit a treia cea mai atractivă țară la nivel global pentru persoanele cu doctorat (PhD). La polul opus, România a avut cea mai slabă performanță dintre țările din Europa Centrală și de Est (CEE) în ceea ce privește atragerea și păstrarea talentelor. 'Deși mobilitatea globală a talentelor a scăzut cu aproape 12%, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere și mai accentuată: numărul talentelor care au venit în regiune s-a redus cu 28%, până la 58.000 de persoane. Cea mai dramatică scădere a fost înregistrată în România, unde fluxul de intrare al talentelor cu studii universitare și calificări ridicate a scăzut cu 58%, inclusiv o reducere de 61% în cazul doctoranzilor/doctorilor (PhD), de 50% în cazul specialiștilor AI și de 42% pentru talentele STEM. Rata de retenție de 0,35 - cea mai scăzută din Europa Centrală și de Est - indică faptul că aproximativ de trei ori mai mulți profesioniști de înaltă calificare pleacă din România decât vin', se arată în cercetare. Potrivit sursei citate, în cadrul CEE, Cehia este singura țară din regiune cu o rată pozitivă de retenție și cea mai mică scădere a fluxurilor de talente. în același timp, atât Ungaria, cât și Slovacia au înregistrat mai multe plecări decât sosiri în rândul persoanelor cu studii universitare, iar Slovenia s-a remarcat prin succesul în păstrarea talentelor cu doctorat, fiind chiar mai performantă decât Germania. De asemenea,fFluxul de talente către Polonia a fost ridicat, deși a scăzut cu 21%. Anul trecut, 315.000 de specialiști în Inteligență Artificială (AI) și-au schimbat țara de reședință, cu 43.000 mai puțini decât în 2024, iar pe lângă Franța și Spania, Hong Kong, Suedia și Japonia au înregistrat creșteri ale fluxului de intrare în această categorie strategică de talente. Datele incluse în raport evidențiază că Emiratele Arabe Unite au atras aproape 194.000 de profesioniști cu înaltă calificare și AI și a câștigat 0,8 puncte procentuale din cota de piață, în timp ce Arabia Saudită a înregistrat cea mai ridicată rată de retenție a talentelor (+2,6) dintre marile destinații. De asemenea, Germania a urcat pe locul trei la nivel global ca destinație pentru talentele din cercetare, pe măsură ce centrele tradiționale anglofone pierd teren în fața Europei continentale în rândul profesioniștilor cu doctorat, iar Canada, odată una dintre primele trei destinații pentru talente cu înaltă calificare, a coborât pe locul șapte, înregistrând cea mai mare pierdere anuală de cotă de piață dintre marile destinații (-2,1 puncte procentuale). în aceeași ierarhie, Regatul Unit al Marii Britanii își menține poziția în top trei pentru talente cu înaltă calificare, AI și cercetare, dar a pierdut teren în toate categoriile de talente. Totodată, India s-a clasat în top trei pentru atragerea talentelor STEM și AI, însă aceste fluxuri pot fi explicate în mare parte prin revenirea în țară a indienilor care locuiesc în străinătate, nu neapărat printr-o atragere largă de noi talente internaționale, se menționează în cercetare. Raportul BCG Top Talent Tracker 2Q 2026, publicat de Boston Consulting Group, a evaluat date în timp real privind mobilitatea a 221 de milioane de profesioniști cu înaltă calificare - definiți ca persoane care dețin cel puțin o diplomă de licență - către peste 200 de destinații, până la finalul anului 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'în perioada următoare urmează însă o etapă critică: discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării. în astfel de momente, credibilitatea nu se construiește prin declarații, ci prin rezultate, consecvență și capacitatea de a demonstra că menținem direcția asumată. Evoluțiile din execuția bugetară actuală vor contribui cu siguranță la acest efort și vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală', a explicat ministrul. Acesta a subliniat că datele privind execuția bugetară la 31 mai 2026, publicate joi de Ministerul Finanțelor, arată nu doar că România reușește să mențină echilibrul într-o perioadă complicată, ci și să facă din nou una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. 'Deficitul bugetar la 5 luni ajunge la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. în același timp, investițiile publice au continuat să crească și au ajuns la 44,73 miliarde lei, cu peste 4 miliarde lei mai mult decât anul trecut. O parte tot mai importantă a acestui efort este susținută prin fonduri europene și prin proiectele finanțate din PNRR - practic, am reușit să atragem din ce în ce mai mulți bani europeni, să reducem accelerat deficitul și toate acestea fără a opri investițiile. Sunt rezultate obținute cu mult efort și sunt totodată dovada clară că România poate corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani fără să sacrifice dezvoltarea. Cu responsabilitate și pragmatism, cifrele reconfirmă că putem construi mai multă stabilitate și predictibilitate și putem readuce economia României pe o curbă a performanței', a transmis Alexandru Nazare. Pe de altă parte, el a semnalat că România are nevoie de stabilitate și de evitarea oricărui pas înapoi, iar tot ceea ce funcționează trebuie accelerat și replicat. 'Alături de menținerea direcției de reducere a deficitului, un set de obiective esențiale trebuie să rămână constante, pentru sănătatea finanțelor publice: investițiile, absorbția fondurilor europene, implementarea PNRR, operaționalizarea SAFE, aderarea la OCDE și continuarea parcursului către zona euro. Acestea nu sunt obiective individuale sau politice. Sunt obiective strategice ale României. De aceea, chiar dacă cifrele de azi ale deficitului sunt un semn bun pentru România, nu avem motive de relaxare. Traversăm o perioadă în care nu ne permitem să pierdem direcția', a punctat ministrul Finanțelor. Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, a anunțat Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026, deficitul bugetar fusese de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
ANPIS a virat sumele aferente lunii mai către beneficiarii de asistență socială
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a virat, în luna iunie, fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii mai, cu cele mai importante alocări, de peste 1,2 miliarde de lei în cazul alocațiilor de stat pentru copii. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis joi AGERPRES, pe lista viramentelor se regăsesc: peste 578 de milioane de lei - pentru 147.765 de beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copilului; aproape 55 de milioane de lei - pentru 71.578 de beneficiari ai stimulentului de inserție; peste 36,4 milioane de lei - pentru 27.913 de beneficiari ai alocației de plasament; circa 190 de milioane de lei - pentru 358.438 de beneficiari ai indemnizației lunare acordate persoanelor cu handicap grav; aproape 139 de milioane de lei - pentru 396.469 de beneficiari ai indemnizației lunare acordate persoanelor cu handicap accentuat. De asemenea, au fost achitate peste 1,2 miliarde de lei pentru 3.596.690 de beneficiari ai alocațiilor de stat pentru copii, peste 71 de milioane de lei pentru 358.438 de beneficiari ai bugetului personal complementar lunar pentru adulții cu handicap grav, precum și aproape 58 de milioane de lei pentru 396.469 de beneficiari ai bugetului personal complementar lunar pentru adulții cu handicap accentuat. în plus, 7,4 milioane de lei au ajuns la 92.845 de beneficiari ai bugetului personal complementar lunar pentru adulții cu handicap mediu, aproape 30 de milioane de lei către 54.683 de beneficiari ai bugetului personal complementar lunar plătit familiei sau reprezentantului legal al copilului cu handicap grav, în timp ce peste 4,4 milioane de lei au revenit celor 11.126 de beneficiari ai bugetului personal complementar lunar plătit familiei sau reprezentantului legal al copilului cu handicap accentuat. Totodată, în contul plăților pentru luna mai a acestui an, au fost peste 3,3 milioane de lei pentru 16.691 de beneficiari ai bugetului personal complementar lunar plătit familiei sau reprezentantului legal al copilului cu handicap mediu, 86 milioane de lei pentru 33.416 beneficiari ai indemnizației acordate însoțitorilor persoanelor cu handicap vizual grav, peste 136.000 de lei pentru 133 de beneficiari ai alocației lunare de hrană pentru copii, acordată în temeiul Legii nr. 448/2006 și 14 milioane de lei pentru 13.778 de beneficiari ai alocației lunare de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA. în același timp, sau achitat peste 3,2 milioane lei pentru 3.583 beneficiari ai indemnizației lunare de hrană în cazul persoanelor cu TBC, 192 de milioane de lei pentru 258.872 beneficiari ai venitului minim de incluziune, respectiv aproape 36 de milioane de lei pentru 719.752 de beneficiari ai tichetului de energie, acordat în baza OUG nr. 35/2025, pentru sprijinirea consumatorilor casnici aflați în situația de sărăcie energetică. ANPIS, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială/a Municipiului București efectuează plata drepturilor de asistență socială către beneficiari prin modalitățile de plată stabilite, respectiv prin cont bancar sau prin mandat poștal și se realizează conform calendarului stabilit. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. 'România trebuie să facă o ajustare fiscală, pentru că am pornit de la un deficit bugetar uriaș. Ca să faci ajustarea fiscală trebuie să iei niște măsuri. O parte din măsuri s-au luat deja anul trecut, a fost un cumul de măsuri care a dus la o reducere a deficitului bugetar, dar finanțatorii internaționali care ne asigură finanțarea pentru deficitul bugetar și pentru rostogolirea datoriei publice, plus agențiile de rating, plus instituțiile internaționale, cum ar fi Comisia Europeană, așteaptă de la noi continuarea acestui parcurs de consolidare fiscală, care necesită un angajament politic ferm. Adică de ce ai nevoie de un guvern stabil? Pentru a putea implementa niște măsuri care să ducă, în primul rând, ca prioritate imediată, la absorbția banilor din PNRR. Doar știm că mai avem foarte puțin timp și avem de aprobat niște măsuri care să conducă la atingerea miletones-urilor, a acelor jaloane pe care le avem de atins pentru a putea lua cât se poate de mult din acei bani. De asemenea, pentru bugetul pe anul următor, ai nevoie de niște măsuri care să reducă deficitul bugetar de la șase și ceva la sută din PIB, cât o să fie anul acesta, la ținta pe care ne-am asumat-o și să-l ducem la 3% în anii următori. Pentru astfel de măsuri, pentru astfel de decizii, ai nevoie de un guvern care să aibă puteri depline și care să aibă și susținere în Parlament', a spus Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate. în plus, a adăugat el, toată lumea 'se uită la politică' și pentru că urmează evaluările agențiilor de rating, care trebuie să decidă dacă redau României perspectiva stabilă sau o trimit în junk. 'De aceea toată lumea se uită la politică, din motivele pe care le-am spus, legate de angajamentul pentru consolidarea fiscală, care este cheie în menținerea ratingului, spre exemplu. Pentru că o să vină agențiile de rating în perioada următoare - să nu uităm că urmează actualizări ale evaluărilor lor în perioada următoare, pentru că am avut o perioadă de timp destul de lungă în care perspectiva ratingului a fost redusă de la stabilă la negativă și trebuie luată o decizie. Adică mențin perspectiva la negativă - aceta nu e un scenariu care mai poate continua, ci trebuie luată o decizie: fie revii cu perspectiva la stabilă, care ar fi scenariul pozitiv, sau avem o reducere de rating. Dar dacă nu ai o stabilitate politică care să-ți dea o perspectivă cu privire la ce urmează în termen de consolidare fiscală sau, mai grav, pentru că vedem zilele acestea deja propuneri de măsuri, în discuțiile acestea legate de formarea guvernului, vedem propuneri de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli... Un astfel de semnal este extrem, dar extrem de negativ. Cea mai mare greșeală pe care am face-o în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale', a explicat economistul. întrebat cât de mare este riscul ca România să fie retrogradată, Ionuț Dumitru a răspuns: 'Păi riscul e mare dacă dăm acest semnal că facem pași înapoi în termen de consolidare fiscală, adică dacă nu avem, spre exemplu, un guvern care să fie ancorat în această consolidare fiscală'. 'Dacă criza politică se prelungește foarte mult și nu ai măsurile necesare pentru a absorbi bani europeni, pentru a pregăti bugetul pe 2027 și pe anii următori atunci evident că riscurile de a avea o reducere de rating cresc', a adăugat acesta. El a atenționat că România dă dovadă de neseriozitate dacă la mai puțin de un an după ce a luat niște măsuri de consolidare fiscală vine cu altele 'în contrasens'. 'România a implementat un pachet foarte amplu de consolidare fiscală anul trecut - începutul anului acesta, care a redus deficitul de la 9 - 10% din PIB la 6%. Nu am încheiat acest parcurs, 6% din PIB este încă un deficit uriaș după orice standard. Să vii în momentul de față cu propuneri care alimentează și niște așteptări nerealiste că poți reduce taxele - apropo, după ce le-ai crescut, adică noi am crescut TVA-ul anul trecut ca să facem acest efort de consolidare fiscală, să ne reducem deficitele, și la un an de zile, niciun an de zile, noi discutăm de reducere de TVA. Dăm o dovadă de neseriozitate în primul rând și este o măsură care vine în contrasens cu ceea ce trebuie să facem. Astfel de semnale cu siguranță dau un semnal negativ agenților de rating', este de părere economistul șef al Raiffeisen Bank. Ionuț Dumitru a participat, joi, la Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România. Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema 'Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global'. Conferința și-a propus să abordeze două teme esențiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creștere al României: între constrângeri macroeconomice și necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice și competitivitatea economică: cum transformăm potențialul în creștere reală. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu, editor online: Irina Giurgiu)
ANSVSA: Măsuri și recomandări pentru siguranța alimentelor în perioadele cu temperaturi ridicate
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă populației ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde o atenție deosebită modului de păstrare și preparare a alimentelor, precum și sursei din care acestea sunt achiziționate. Astfel, consumatorii trebuie să cumpere produse alimentare numai din locuri sau spații înregistrate ori autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, care oferă garanția comercializării unor produse sigure, depozitate și manipulate în condiții corespunzătoare de temperatură și igienă; să introducă în frigider, cât mai repede posibil după cumpărare, alimentele de origine animală; să păstreze carnea refrigerată, laptele, produsele lactate și ouăle la temperaturi de refrigerare, de preferință între 0 și 4 grade Celsius, separat, în funcție de categoria de produs. De asemenea, carnea congelată trebuie păstrată la temperaturi cât mai scăzute, respectiv sub -12 grade Celsius, iar alimentele să fie ambalate separat în frigider și să respecte temperaturile de păstrare indicate pe ambalaj. Alte sfaturi pentru consumatori vizează: păstrarea alimentelor gătite în recipiente curate și acoperite; evitarea întreruperii lanțului frigorific în timpul transportului alimentelor de la magazin la domiciliu; evitarea recongelării produselor care au fost decongelate; îndepărtarea alimentelor alterate, care pot constitui o sursă de contaminare pentru celelalte produse. Nu în ultimul rând, ANSVSA recomandă verificarea integrității ambalajelor și termenul de valabilitate al produselor alimentare înainte de cumpărare și consum; spălarea fructelor și legumelor înainte de depozitare și consum; spălarea pe mâini înainte de manipularea alimentelor și după contactul cu produse crude; păstrarea separată a alimentelor crude de cele gata pentru consum, pentru a preveni contaminarea încrucișată. De asemenea, fiecare Direcție Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană va intensifica activitățile de control și se va asigura că operatorii economici respectă următoarele cerințe: evitarea expunerii spre vânzare a produselor de origine animală în locuri sau spații care nu asigură temperaturi adecvate și condiții corespunzătoare de igienă; verificarea condițiilor de manipulare, depozitare și transport ale produselor de origine animală în toate unitățile autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar și, în mod special, ale produselor perisabile (carne preparată și carne tocată, pește, ouă, lapte și produse lactate); confiscarea, denaturarea și distrugerea produselor de origine animală alterate sau depreciate pe timpul transportului, distribuției, depozitării ori comercializării; interzicerea transportului produselor alimentare în cazul neasigurării temperaturilor necesare menținerii lanțului frigorific; interzicerea comercializării și punerii în consum a cărnurilor care nu au fost inspectate, marcate și certificate sanitar-veterinar, conform legislației în vigoare. Potrivit sursei citate, cetățenii pot sesiza nereguli din domeniul siguranței alimentelor apelând gratuit, din orice rețea de telefonie, numărul de telefon al Call Center-ului ANSVSA: 0800.826.787.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor/Facebook.com