Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, la o dezbatere digitală privind piața muncii organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. 'România a ratat termenul de 7 iunie de implementare și de transpunere a Directivei privind transparența salarială, preocupată de deciziile politice de a avea un nou guvern. Parlamentul nu a mai fost preocupat de transpunerea și de alinierea cu directivele europene care sunt obligatorii și am ratat acest termen. Directiva obliga companiile cu peste o sută de angajați să justifice public diferențele care depășeau 5% din ceea ce înseamnă decalaj de gen. Mai mult, raportarea are anumite prevederi și pentru companiile mici și mijlocii, cu diferite termene de aplicare din 2027, 2028 ș.a.m.d.', a accentuat Cristina Chiriac. Aceasta a explicat de ce decalajul de gen este extrem de important. 'Deși media europeană este undeva la 12%, iar România s-a bătut cu pumnul în piept că are un decalaj de gen mic, de 3,6%, dacă privim lucrurile așa simplist atunci nu vom înțelege derapajele sociale care există și anume că sunt peste 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc în scripte în niciun fel', a constatat președinta CONAF. Ea a remarcat faptul că decalajul salarial de gen se calculează doar pentru câștigul mediu declarat. 'Dacă luăm în calcul, de exemplu, 1,3 milioane de femei care nu se regăsesc nicăieri, o să vedem că, factual, acest decalaj de gen este mult mai mare. Mai mult, marea majoritate a femeilor din sectoarele prost plătite lucrează part-time pentru că trebuie să facă față unor griji casnice, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a părinților. Și asta duce la o distorsionare a pieței muncii. (...) Avem un indicator, câștigul salarial mediu brut al bărbaților în România depășește, în medie, cu 398 lei pe lună câștigul femeilor. La nivelul specialiștilor, unde femeile dețin o pondere majoritară, adică 59,7%, decalajul de gen explodează la 20.520 lei anual în favoarea bărbaților. Sursa reprezintă datele statistice publicate de către INS în 2024', a explicat Cristina Chiriac. Aceasta a adăugat că România are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare de gen în Uniunea Europeană. 'România are al treilea cel mai mare decalaj de ocupare de gen în UE, după Italia și Grecia. Suntem la 18 puncte procentuale. Pe transparență salarială, femeile în România reprezintă doar 54,3 procente, față de o medie europeană de 70,8% pe zona feminină și în rândul bărbaților de 80%. Orice indicator s-ar calcula este puțin distorsionat din cauza faptului că extrem de multe femei sunt în zona de neocupare', a mai spus președinta CONAF. CONAF a fost înființată ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. Organizația are în componența sa 33 sucursale, trei federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate. în opinia sa, este prematur să spună dacă deficitul de 1,75% din PIB este o veste bună. 'Este un deficit mic, într-adevăr, față de anul trecut, aceeași perioadă a anului anterior, însă aș spune că mai e destul de mult până la sfârșitul anului. Cred că e important să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2% din PIB și atunci putem spune, odată ce ne-am atins ținta, că am avut o evoluție bună. Cred că e prematur să ne pronunțăm. într-adevăr, este un deficit mai mic decât așteptările, dar cred că trebuie să mai așteptăm', a spus el. întrebat dacă România se poate încadra în ținta asumată în contextul în care trebuie să plătească cele 600 de milioane de euro plus penalități companiei Pfizer pentru cele aproape 30 de milioane de doze de vaccin Covid contractate în mai 2021 și apoi anulate, Ionuț Dumitru a răspuns: 'Nu știu cât de mare este impactul de acolo, dar cred că trebuie să luăm în calcul că economia, oricum, în momentul de față, are o performanță destul de slabă, adică o creștere economică destul de modestă, și atunci chiar avem o scădere a PIB-ului pe primul trimestru și probabil că veniturile bugetare vor avea de suferit în perioada următoare'. 'în același timp, este de văzut și pe partea de cheltuieli cum au evoluat lucrurile (...) e prematur să ne pronunțăm cu privire la atingerea sau neatingerea țintei pe anul acesta după execuția după primele 5 - 6 luni ale anului. Cred că ar trebui să vedem și execuția în a doua parte a anului, pentru că pot fi surprize', a adăugat economistul. în altă ordine de idei, el a atenționat că și această perioadă de incertitudine politică duce la menținerea costurilor de finanțare a economiei la un nivel destul de ridicat. 'Cred că e greu de spus în termeni cuantificabili care este nota de plată (a perioadei de criză politică - n. r.), dar fără îndoială faptul că persistă această incertitudine ne menține costurile de finanțare - ale Guvernului, ale economiei în general - la un nivel destul de ridicat și este obligatoriu ca aceste costuri să scadă, adică noi trebuie să facem consolidare fiscală din mai multe motive. Unul dintre ele și foarte important este pentru a ne reduce costurile. Când plătești 7%, de exemplu, dobânzi la datoria publică, e o dobândă foarte mare și deja dobânzile au ajuns la 3% din PIB, ne îngustează extrem de mult spațiul bugetar', a transmis Dumitru. Ionuț Dumitru a participat, joi, la Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România. Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor din luna iulie cu Moody's și Fitch, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. 'E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România. E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele vești pozitive într-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminarii prezentate de Alexandru Nazare, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie', a explicat, joi, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe Facebook. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
România, pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte derulate cu investiții străine directe, în 2025 (raport)
Fluxurile de investiții străine directe (ISD) în România au revenit, în 2025, la 8,1 miliarde de euro, în timp ce numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, evoluție care plasează țara noastră pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte și pe locul 12 ca număr de locuri de muncă create, în contrast cu scăderea de 7% a proiectelor ISD la nivel european, relevă datele din raportul EY Attractiveness Survey România 2026. Potrivit sursei citate, investițiile de extindere au ajuns să reprezinte 55% din totalul proiectelor, dublu față de anul 2024. Datele arată că dinamica pozitivă din 2025 a fost susținută în principal de investitorii deja prezenți pe piață, care au ales să își extindă operațiunile după validarea condițiilor locale - forță de muncă, costuri și mediu operațional. în același timp, structura investițiilor confirmă un profil echilibrat. Astfel, sectoarele industriale (precum Echipamente & Utilaje) rămân dominante, alături de domeniile digitale, cum ar fi Software și servicii IT, iar creșterea investițiilor în transport și logistică indică rolul tot mai important al României în lanțurile de aprovizionare europene. Raportul de specialitate evidențiază că 52% dintre respondenți estimează o îmbunătățire a atractivității României, însă doar 5% anticipează o creștere semnificativă, în timp ce 41% dintre companii planifică investiții sau extinderi, în scădere față de anii anteriori. De asemenea, 34% dintre investitori au amânat, redus sau anulat planuri în ultimul an, ceea ce indică o schimbare către un climat investițional mai selectiv și dependent de predictibilitate. în plus, peste jumătate dintre investitorii chestionați (53%) consideră că Inteligența Artificială (IA) a contribuit la atractivitatea României, dar 39% o percep drept mai puțin competitivă comparativ cu alte piețe globale. 'România intră într-o nouă etapă a ciclului investițional cu rezultate solide și un profil investițional în consolidare, dar și cu un nivel mai ridicat de exigență din partea investitorilor. Menținerea competitivității va depinde de capacitatea de a transforma avantajele structurale în rezultate concrete: infrastructură livrată, reglementări simplificate, politici predictibile și o economie pregătită pentru investiții tehnologice și sustenabile', notează realizatorii cercetării. La nivel general, România se clasează peste media europeană în privința fluxurilor de investiții străine directe, cu o valoare de 8,1 miliarde de euro, în 2025. Totodată, numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, până la 109, iar locurile de muncă generate de ISD au avansat cu 39%, până la 5.710. Această evoluție plasează România pe locul 11 în Europa ca număr de proiecte și pe locul 12 ca număr de locuri de muncă create, performanță care contrastează cu scăderea de 7% a proiectelor ISD la nivel european. EY Attractiveness Survey Romania se bazează pe două surse principale - EY European Investment Monitor (EIM) și datele oficiale privind intrările de ISD publicate de Banca Națională a României (BNR). Pentru acest raport, datele EIM sunt utilizate pentru a analiza performanța României în cadrul peisajului investițional european și central și est-european mai larg. Acestea susțin comparațiile dintre România, Polonia și Ungaria, precum și evaluarea tendințelor sectoriale, a intensității ocupării forței de muncă, a investițiilor determinate de extinderi și a rolului în schimbare al producției, tehnologiei, logisticii, cercetării și dezvoltării și serviciilor pentru afaceri. Cercetarea de teren a fost realizată de FT Longitude, în perioada martie-aprilie 2025, pe baza unui eșantion reprezentativ de 100 de cadre executive de nivel senior (poziții C-suite sau C-1). Aproximativ 60% dintre respondenți lucrează în companii cu sediul central în Europa, iar 40% în companii cu sediul în alte regiuni. Companiile respondente activează în șase categorii sectoriale majore și sunt distribuite pe întregul spectru de dimensiune (în funcție de cifra de afaceri). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
INS: Veniturile gospodăriilor au crescut, în medie, cu 13,6% în 2025; cheltuielile au însemnat 85,5% din totalul veniturilor
Veniturile totale medii pe fiecare gospodărie din România au fost, în 2025, de 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anterior, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 8.037 lei (85,5% din venituri), în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024, cu doar 0,6% din total direcționat către educație, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, anul trecut, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/lună/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7 % peste nivelul din 2024, iar veniturile în natură, de 566 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei, de la un an la altul. în același timp, salariile brute și alte drepturi salariale s-au ridicat la valoarea de 6.438 lei/lună/gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale (1.879 lei/lună/gospodărie, respectiv 20% în anul 2025 și respectiv 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6% în anul 2025, față de 6,9%, cu un an în urmă), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de către salariați și beneficiari de prestații sociale și din cuantumul în lei al produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv 5,4% în 2024). în ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost,anul trecut, de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4.489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a crescut cu 2,6 puncte procentuale. Totodată, ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare față de cea din mediul urban. Datele INS relevă faptul că la capitolul cheltuieli bănești medii lunare, acestea s-au situat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană. De asemenea, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), în creștere cu 2,1%, raportat la perioada de referință. în cursul anului 2025, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării s-au orientat către consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) - de 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%) și transferurile către administrația publică și privată și către fondurile publice și private de asigurări sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor - de 2.699 lei/gospodărie (33,6%). în plus, cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2025, de 150 lei/gospodărie (1,9%). Potrivit sursei citate, mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. Astfel, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9.123 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. în context, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.816 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Pe structura cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,7% în cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.553 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (32,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (în valoare de 761 lei/gospodărie - cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%). în continuare, pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, fiecare gospodărie a cheltuit, anul trecut, 379 de lei, echivalentul a 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare, iar pentru transport suma fost de 339 de lei/gospodărie (7% în total cheltuieli de consum medii lunare). Pe de altă parte, nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat în cazul educației, de numai 27 de lei/gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Rădulescu: Obiectivul trebuie să fie reducerea deficitului public; o facem de bunăvoie sau ne îndreptăm către modelul grecesc
Principalul obiectiv al țării, în acest moment și în viitor, trebuie să fie reducerea deficitului public fie de bunăvoie, fie ne îndreptăm către modelul grecesc, a afirmat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, la un eveniment de specialitate. 'în momentul de față și în viitorii ani principalul obiectiv trebuie să fie reducerea deficitului public. Acesta trebuie să fie ținta cea mai importantă a României. Avem două variante: o facem de bunăvoie, ordonat, cu scăderi mici ale producției sau cu creșteri lente, așa cum pare că începem să ne îndreptăm spre o stabilizare a economiei sau avem modelul Grecia, pentru că suntem foarte aproape de asta, deși grecii au ajuns acolo de la 250% din PIB, față de noi cu 65% din PIB. Dacă politicienii spun că trebuie să reducem inflația și să mărim salariile și pensiile, asta arată, dincolo de analfabetism, o carență de a înțelege lumea în care trăim', a spus Rădulescu. Potrivit acestuia, problema reducerii deficitului bugetar este extrem de importantă. 'Deficitul bugetar reprezintă elefantul din magazinul de porțelan. Chestiunea este de o seriozitate pe care cred că sunt destul de mulți cei care nu reușesc să o perceapă cât de cât. Acum 20 de ani, datoria publică a României era de 11,6% din PIB. Acum am depășit 60% din PIB. Ce am făcut cu banii ăștia? Nimic. Nu au fost decât bani aruncați pe fereastră. Este adevărat că în acest interval de timp am avut un progres extraordinar instituțional, am avut foarte multe legi adoptate, reglementări, inclusiv la Banca Națională. După ce am aderat la UE, lucrurile s-au schimbat în mod radical în materie de abordare. Am avut o ancoră de care să ne ținem de fiecare dată. Cu toate acestea, societatea a decis să trăiască mai bine decât produce și asta s-a întâmplat. Salariile și pensiile au crescut mai repede decât a crescut producția și decalajul între cele două a fost din ce în ce mai pronunțat. O vreme, lucrul acesta n-a fost rău. A fost bun pentru că în 2006 eram la 39% din PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Acum, suntem la dublu, la 78%', a explicat consilierul. El spune că o perioadă de timp creșterea consumului a fost benefică. 'O vreme, această politică de a permite creșteri ale consumului mai mari decât creșterea producției a fost suportabilă și benefică atâta timp cât am avut modificări instituționale și legislative care au dus la o societate mai incluzivă', a explicat Rădulescu. Acesta a menționat că, în prezent, România se împrumută la dobânzi foarte mari. 'Avem anul acesta 3% din PIB dobânzi la datoria publică. Asta înseamnă mai mult decât toate cheltuielile de învățământ. înseamnă o autostradă în fiecare an pe care plătim numai dobânzi. în momentul de față cu 60% din PIB datorie publică, plătim dobânzi mai mari decât plătește Franța, care are 120% din PIB datorie publică. De ce? Pentru că noi ne împrumutăm la dobânzi duble față de Franța. (...) în momentul în care îți propui în anul 2023 cu 7% deficit din PIB se ajungi în 2024 la 5% din PIB și ceea ce faci este să crești cu două procente deficitul ți-ai ruinat posibilitatea de a te împrumuta în condiții cât de cât decente', a subliniat finanțistul. în context, Rădulescu a avut aprecieri pozitive la politica guvernamentală din ultimul an. 'Este o performanță extraordinară să pleci de la un deficit de aproape 8% în anul anterior și să ajungi în patru luni din acest an la numai 1,17%. Este o performanță, categoric o performanță, care ar fi putut să se traducă într-o reducere abruptă a costului împrumuturilor externe. Nu s-a întâmplat asta! De ce? Din cauza crizei politice? Această criză politică nu ne preocupă numai din cauza faptului că nu avem un guvern care să ia decizii importante ci pentru că există riscul ca un nou guvern să pornească iarăși pe calea cealaltă, să-și imagineze că putem 'să ne dăm în bărci'! Am reușit să reducem puțin deficitul, gata, ajunge, nu ne mai obosim, e bine să trăim foarte bine astăzi și vedem ce se va întâmpla mâine', a subliniat Eugen Rădulescu. Acesta a participat la lansarea primei ediții a cercetării sociologice 'INDEXUL Newmoney.ro - INSCOP, cu tema 'România între incertitudini și speranță', care a avut loc la Academia de Studii Economice, în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, cu sprijinul INSCOP, Strategic Thinking Group. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Pistol (CNAIR): Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea Nădășelu-Mihăiești a Autostrăzii Transilvania se apropie de 68%
Stadiul fizic total al lucrărilor pe secțiunea Nădășelu-Mihăiești a Autostrăzii Transilvania (A3) se apropie de 68%, în șantier fiind mobilizați 400 de muncitori și 150 de utilaje, potrivit directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol. El a anunțat că montarea grinzilor la viaductele de pe această secțiune este aproape finalizată. 'Viaductele de pe secțiunea Nădășelu-Mihăiești a Autostrăzii Transilvania (#A3): montarea grinzilor, aproape finalizată! La Viaductul Topa Mică (2 km), asocierea de constructori turci și români (Ozaltin-Ilgaz-Visio Construct) mai are de montat 16 grinzi din totalul de 400. Se lucrează deja la turnarea plăcii de suprabetonare, unde stadiul fizic a ajuns la 20%. La Viaductul Nădășelu (1,2 km): mai sunt de montat 48 de grinzi din totalul de 192 de bucăți. Lucrările la structura casetată în console au atins un stadiu de 73%', a scris Pistol, miercuri, pa pagina sa de Facebook. Acesta a menționat că într-un stadiu avansat sunt și lucrările la riglele de coronament (94,5%), dispozitivele antiseismice (94,67%) și aparatele de reazem (92,21%). 'După finalizarea montării grinzilor din beton pe cele două viaducte, constructorii vor mai avea de efectuat următoarele lucrări: suprabetonare plăci; hidroizolație; structura rutieră; montare parapete de protecție; racordare cu terasamentele; montare sistem de semnalizare. în șantier sunt mobilizați 400 de muncitori și 150 de utilaje, iar stadiul fizic total se apropie de 68%', a precizat Cristian Pistol. Valoarea contractului este de 995 milioane lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport 2021-2027. După finalizarea lucrărilor la cele două viaducte și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), se va circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a inaugurat un Birou de Reprezentare în capitala Indiei
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a deschis un Birou de Reprezentare la New Delhi, ce va fi condus de către Dan Pantea. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis miercuri AGERPRES, Biroul de Reprezentare CCIB din capitala Indiei va asigura reprezentarea instituțională în relația cu autoritățile centrale și locale, organizații guvernamentale și internaționale, Camere de comerț locale, instituții relevante pentru mediul economic, precum și cu mediul de afaceri internațional. 'Obiectivul nostru este de a pune la dispoziția antreprenorilor instrumentele și conexiunile necesare pentru a-și extinde activitatea dincolo de granițe. în același timp, ne propunem să transformăm provocările actuale în oportunități concrete de cooperare, prin consolidarea unor punți durabile între mediile de afaceri. în perioada următoare, vizăm extinderea prezenței noastre în Japonia și Republica Populară Chineză, ca pași importanți în direcția consolidării și diversificării relațiilor economice internaționale', a declarat, la evenimentul de inaugurare, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, citat în comunicat. Misiunea Biroului de la New Delhi este de a promova interesele mediului de afaceri din București și de a sprijini dezvoltarea cooperării economice bilaterale, prin facilitarea procesului de internaționalizare a companiilor românești, atragerea de investiții și identificarea de noi oportunități pe piețele externe. 'în contextul semnării Acordului de Liber Schimb UE-India, România poate deveni un punct important de legătură între Uniunea Europeană și India, în special în domenii precum agricultura, industria farmaceutică, educația și alte domenii conexe. Deschiderea birourilor de reprezentare CCIB reflectă o schimbare de abordare în modul de structurare a cooperării economice internaționale. România și India au oportunitatea de a dezvolta împreună parteneriate durabile în mai multe sectoare, iar noi suntem pregătiți pentru aceste demersuri', a susținut Dan Pantea, șeful Biroului de Reprezentare CCIB la New Delhi. La evenimentul de inaugurare au mai fost prezenți: Gabriela Iftene - directoare executivă a CCIB, Cătălin Grigorescu - președintele Secțiunii Politici Camerale, alături de reprezentanții Departamentului Relații Internaționale din cadrul instituției. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Nazare: România nu merită să piardă miliarde de euro din finanțări și fonduri; românii au nevoie ca de aer de acești bani
România nu merită să piardă brusc miliarde de euro din finanțări sau fonduri, așa cum risca în vara anului trecut, iar românii, în ciuda învrăjbirii alimentate azi din toate direcțiile, au nevoie ca de aer de acești bani și de acest loc în lume, a scris, miercuri, pe pagina sa de socializare, ministrul interimar Finanțelor, Alexandru Nazare. 'în două săptămâni, România reîncepe discuțiile cu agențiile de rating, cu întâlniri deja planificate cu Fitch și Moody's, în pregătirea următoarelor rapoarte de risc de țară, în care trebuie să convingem din nou - după ce cu greu am reușit vara trecută - că nu merităm să ajungem în Junk. Că România nu este o țară de periferie ci, din contră, merită să rămână într-un loc onorabil în Europa și într-un dialog strategic cu SUA și cu alte mari economii ale lumii. Că România nu merită să piardă brusc miliarde de euro din finanțări sau fonduri, așa cum risca în vara anului trecut și că românii, în ciuda învrăjbirii alimentate azi din toate direcțiile, au nevoie ca de aer de acești bani și de acest loc în lume', a subliniat Nazare. Potrivit ministrului, la ora actuală, 'nu avem doar o criză politică', ci și 'o serie de probleme grave'. Oficialul punctează 'o notă de plată moștenită din ultimii ani', pe care continuăm să o mai plătim o vreme, apoi nesiguranța socială și totala neîncredere unii în alții (unde suntem, cum ne privim în oglindă și în ce ne mai regăsim?) și nesiguranța sanitară - cum ne îngrijim, cum are grijă sistemul de sănătatea noastră; vom ajunge să trăim cândva o viață lungă și fără griji în România. De asemenea, Nazare vorbește despre 'dezrădăcinarea de țară și de oamenii ei (pentru cei plecați)', dar și 'o dezrădăcinare de valori'. 'Mai știm să distingem bine de rău, mai știm să apreciem și fapte concrete sau doar like-uri pe Facebook sau video-uri pe TikTok? Mai mult decât atât: sunt suficiente like-urile din online sau trebuie să punem și ceva concret pe farfurie, pentru a ne hrăni și a dezvolta România cu adevărat?', se întreabă demnitarul. în opinia oficialului, în timp ce dezbaterea alunecă pe o pantă sau pe alta, alimentată continuu în spațiul public, se întâmplă un fenomen extrem de grav și periculos: alimentarea lipsei de încredere unii în alții. Rezultă o societate întreagă slăbită, obosită, saturată. 'Care e costul real pe care îl plătim toți și unde ne îndreptăm astfel? Economic, instabilitatea, lipsa de garanții de încredere și alimentarea permanentă a instabilității se traduc direct în costuri mai mari de finanțare, în volatilitate și în reducerea capacității de planificare. în faptul că, oricât ar promite electoral unii sau alții, România nu va putea să garanteze prea curând o educație mai bună tinerilor săi, o viață mai bună cu venituri mai mari cetățenilor și nicidecum venituri decente pentru pensii. O societate care nu mai are încredere în ea însăși este o societate vulnerabilă și transmite semnale de alarmă în extern - iar acest lucru se vede imediat în economie, în investiții și în respectul celorlalți', este de părere Alexandru Nazare. Acesta menționează, totodată, că toate problemele se mai traduc și în fragmentare, în dificultatea de a construi consens - de a dialoga matur și a găsi soluții rezonabile pe reforme esențiale și în slăbirea mecanismelor de cooperare publică - esențiale de altfel pentru a putea moderniza statul, atrage investiții, păstra banii europeni și oferi generațiilor viitoare o șansă reală de viață mai bună. 'La fel cum am plătit deficitul și datoria publică în ultimii ani, pentru că am urmărit prea mult timp show-ul televizat pe diverse subiecte, în timp ce adevăratele priorități nu au ajuns pe agenda publică. Problemele urgente ale României sunt menținerea ratingului de țară, securizarea a cât se poate de mult din sumele rămase din PNRR, operaționalizarea SAFE, aderarea la OECD și un plan serios de aderare la zona EURO. Cum menținem ce am obținut cu greu în ultimul an, cum facem România demnă de respect în lume și cum oferim oamenilor o viață mai bună', susține ministrul. Nazare consideră că destinația finală nu este marginalizarea, izolarea dialogului în tabere offline sau online sau pierderea credibilității, ci stabilitatea, încrederea și un loc asigurat pentru România în nucleul economic și strategic al Europei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Consiliul Concurenței: Doar o treime din laptele crud produs în România ajunge în procesare industrială
România produce 4,4 milioane de tone de lapte crud pe an, însă doar o treime ajunge în procesare industrială, ceea ce plasează țara noastră pe locul 17 în Uniunea Europeană (UE) la colectare, relevă un studiu de specialitate, realizat de Consiliul Concurenței. în ceea ce privește producția anuală de lapte crud, România se clasează pe poziția a zecea la nivel european. 'Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esențială pentru creșterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante și pentru accesul la investiții și tehnologii moderne. Doar astfel poate crește cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependența de importuri și putem dezvolta produse lactate cu valoare adăugată mai mare', a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Conform datelor centralizate de autoritatea de concurență, România deține circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar și aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existența unui număr foarte mare de exploatații mici, cu productivitate redusă. Astfel, aproximativ 75% dintre fermele românești dețin mai puțin de cinci capete de vaci de lapte, la polul opus fiind Germania, Franța sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente. Totodată, România înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din UE, cu o cantitate de 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. 'Acest nivel redus al productivității duce la costuri unitare de producție mai ridicate pentru fermieri. în paralel, numărul de bovine a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024. în aceste condiții, în care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficiența tehnologică este limitată, puterea lor de negociere cu procesatorii este redusă. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livrează volume constante și mai ușor de integrat în circuitul industrial', se menționează în studiu. O altă concluzie a cercetării arată că procesatorii de lapte se aprovizionează, în principal, de la fermele românești, însă cantitatea de lapte colectată este insuficientă pentru a acoperi necesarul industriei. în context, cantitatea colectată de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone, în 2020, la 1,235 milioane tone, în 2024, în timp ce la nivelul anului 2025, aceasta s-a diminuat până la 1,1 milioane tone. 'în aceste condiții, procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri de calitate superioară pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial și pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate. în 2024, deși procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult decât colectarea internă - cu 39,8%, față de 5% - în cantități efective, colectarea de la producătorii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri', subliniază Consiliul Concurenței. Referitor la sectorul de procesare a lactatelor, acesta este axat, în principal, pe produse cu valoare adăugată redusă, obținute în urma unei procesări minime, caracterizate de marje de profit mai mici, sunt de părere specialiștii. 'Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, și produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte bătut) cu 231.000 de tone, reprezintă peste 70% din volumul total procesat. în schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare și cu o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă: brânzeturile însumează 107.000 tone (circa 12-13%), smântâna sub 70.000 tone ceea ce înseamnă aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%). în contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut, atingând, în anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantități care au variat între 67% și 78% din volumul achizițiilor românești în perioada 2014-2025', se precizează în analiză. Studiul autorității de concurență a analizat 19 procesatori, dintre care 37% grupuri multinaționale, 21% mari procesatori naționali și 42% procesatori regionali/locali. Concluzia este că entitățile multinaționale au capacitate medie de procesare mult mai mare, de aproximativ 519.000 litri/zi, față de 77.000 litri/zi în cazul procesatorilor locali. în schimb, procesatorii locali au o eficiență medie de utilizare mai ridicată, de 70%, comparativ cu 60% în cazul companiilor multinaționale analizate. în ceea ce privește relația cu retailul, marile rețele comerciale au o putere de negociere ridicată în relația cu procesatorii, raportat la magazinele mici. în opinia Consiliului, discounturile raportate sunt de 20-40% pentru Key Accounts, 0-20% pentru comerț tradițional, 0-30% pentru HoReCa și între 10% și 30% pentru distribuitori. De asemenea, studiul relevă faptul că investițiile mari, autorizațiile, cerințele stricte de siguranță alimentară, costurile logistice, accesul dificil la finanțare și concurența marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe această piață. La capitolul prețuri, în cazul laptelui crud la poarta fermei s-a consemnat o evoluție ascendentă. în perioada 2018-2024, prețul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru, pe fondul majorării costurilor de producție, inflației și efectelor generate de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina. în aceeași perioadă, prețul de vânzare al procesatorilor către retaileri a crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime, cu aproximativ 56%. Pe ansamblu, evoluția prețului la raft a fost similară ritmului general de creștere a prețurilor din economie, având în vedere că inflația generală cumulată, în aceeași perioadă, a fost de 55,39%. Analiza autorității evidențiază, însă, că transmiterea costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare se amplifică, în fiecare etapă, adăugându-se costuri și marje. în acest sens, între 2018 și 2024, fiecare creștere de un leu/litru a prețului laptelui de consum cu 3,5% grăsime, la poarta fermei, a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei/litru a prețului de vânzare către retail și de aproximativ 2,5 lei/litru a prețului final, la raft, plătit de consumator. Potrivit sursei citate, în 2024, existau 786 de companii înregistrate cu activitate principală de creștere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifră de afaceri de aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri totală a acestor ferme, ceea ce arată că segmentul fermelor comerciale este polarizat. în procesare, existau 469 companii înregistrate, dintre care 316 au raportat cifră de afaceri, cu o valoare cumulată de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare și comerț intracomunitar. Consiliul Concurenței recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative, în condițiile legii, pentru a crește puterea de negociere cu procesatorii, astfel încât cantitatea de lapte crud colectată să crească semnificativ. în același timp, autoritatea susține implementarea unor măsuri destinate protecției micilor fermieri, care să cuprindă scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilități de creditare subvenționate pentru gestionarea sezonalității și prime de integrare în circuitul industrial. Cercetarea de specialitate a fost transmisă organizațiilor și autorităților competente și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu care vor fi organizate dezbateri dedicate acestui subiect. Instituția invită toate persoanele, companiile și asociațiile interesate să trimită observații, propuneri sau sugestii pe acest subiect până la data de 24 iulie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Datoria publică a României va crește la 63,4% din PIB în 2027 și va ajunge la circa 90 % în 2036 (raport de convergență)
Datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 și este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. 'Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat și al creșterii plăților de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036', se arată în raport. în lumina evaluării privind compatibilitatea legală și îndeplinirea criteriilor de convergență, precum și ținând seama de alți factori relevanți, Comisia a anunțat miercuri că nu consideră că România îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Raportul semnalează o serie de incompatibilități legate de independența băncii centrale sau integrarea acesteia în Eurosistem. De asemenea, potrivit Comisiei Europene, România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%. 'Se estimează că aceasta va scădea în a doua jumătate a anului 2026, însă va rămâne semnificativ peste valoarea de referință până la sfârșitul anului. De asemenea, se preconizează că va continua să scadă în 2027, dar va rămâne peste valoarea de referință până la finalul acelui an', se precizează în raport. Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că rata medie anuală a inflației va crește ușor, la 7,0%, în 2026 și apoi va scădea la 3,7% în 2027. Raportul Comisiei Europene mai semnalează că România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice, țara făcând obiectul unei decizii a Consiliului privind existența unui deficit excesiv. Deficitul administrației publice generale s-a îmbunătățit de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă a rămas cu mult peste valoarea de referință din tratat, de 3% din PIB. 'Această îmbunătățire s-a datorat unei colectări mai eficiente a taxelor și impozitelor și adoptării a două pachete majore de consolidare fiscală în 2025, care au avut împreună un impact estimat de aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că deficitul administrației publice generale va scădea la 6,2% din PIB în 2026, reflectând efectul pe întregul an al măsurilor de ajustare fiscală adoptate în 2025, precum și venituri suplimentare obținute în 2026 prin majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, modificări ale impozitului pe proprietate și extinderea bazei de contribuție la sistemul de sănătate, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor curente. Pentru anul 2027, deficitul este prognozat la 5,8% din PIB', se menționează în document. La 8 iulie 2025, Consiliul a revizuit traiectoria de ajustare fiscală din cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE), stabilind că România trebuie să mențină creșterea cheltuielilor nete nominale sub 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030. Termenul-limită pentru corectarea deficitului este anul 2030, când recomandarea revizuită din iulie 2025 prevede un deficit de 2,8% din PIB. în ceea ce privește cadrul fiscal al României, sursa citată subliniază că persistă deficiențe semnificative legate de numirea membrilor Consiliului Fiscal și de gestionarea investițiilor publice. Comisia Europeană mai arată în raport că România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul românesc nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). România aplică un regim de curs de schimb de tip 'crawl-like', care permite intervenții ale băncii centrale pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilității financiare și ancorarea așteptărilor inflaționiste. De asemenea, o altă observație este legată de faptul că România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, mult peste valoarea de referință de 5,1%. Comisia a analizat și alți factori relevanți, inclusiv evoluțiile balanței de plăți, integrarea piețelor și mediul instituțional. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital cumulate) s-a îmbunătățit ușor de la -6,7% din PIB în 2024 la -6,0% în 2025, în principal datorită unei absorbții mai bune a fondurilor europene. Deficitul de cont curent a rămas însă ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, subliniază raportul. Acesta mai semnalează că indicatorii privind mediul instituțional arată că România are performanțe mai slabe decât multe state membre ale zonei euro, în special în domenii precum controlul corupției. în ceea ce privește sectorul bancar, documentul precizează aceasta este bine integrat în sistemul financiar al zonei euro, în special datorită nivelului ridicat al proprietății străine asupra băncilor. Cu toate acestea, finanțarea prin piețele de capital este mai puțin dezvoltată, aspect reflectat de dimensiunea redusă a piețelor de acțiuni și obligațiuni private. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
România se află într-un moment decisiv al transformării digitale; AI devine rapid un instrument strategic (analiză)
Inteligența Artificială (AI) poate deveni unul dintre cele mai puternice motoare de creștere pentru România, iar acest instrument devine strategic pentru economie, administrație, educație și servicii publice, sunt de părere specialiștii ICDL Romania, într-o analiză publicată miercuri. 'România se află într-un moment decisiv al transformării digitale. Inteligența artificială nu mai este o temă de viitor și nici o tehnologie rezervată exclusiv companiilor IT. AI devine rapid un instrument strategic pentru economie, administrație, educație și servicii publice (...) Potențialul este major, dar studiul atrage atenția asupra unei diferențe importante: adopția AI nu înseamnă automat impact. La nivel global, foarte multe companii au început să folosească AI, însă doar o parte redusă reușesc să transforme aceste inițiative în rezultate economice semnificative. Aceasta este și marea miză pentru România: trecerea de la testare și utilizare punctuală la integrarea AI în activitatea reală a organizațiilor (...) România are avantaje importante: conectivitate foarte bună, specialiști IT recunoscuți, inițiative în tehnologii emergente și o Strategie Națională în domeniul Inteligenței Artificiale pentru perioada 2024-2027, dar infrastructura digitală nu este suficientă pentru competitivitate', arată sursa citată. Cel mai recent studiu McKinsey privind oportunitatea AI în Europa Centrală, citat de ICDL Romania, relevă faptul că AI ar putea genera între 280 și 700 de miliarde de euro valoare economică în regiune, echivalentul a 6-15% din cifra de afaceri netă totală. în același timp, datele Eurostat subliniază că, în 2025, doar 5,21% dintre întreprinderile din România foloseau tehnologii de AI, comparativ cu 19,95% media Uniunii Europene UE), fapt ce ne plasează pe ultimul loc european la acest indicator. Potrivit statisticii, aproape o treime (32%) dintre români cu vârste între 16 și 74 de ani aveau cel puțin abilități digitale de bază, față de 60% media UE și în comparație cu obiectivul european de 80%, până în 2030. Totodată, utilizarea instrumentelor de AI generativă era de 17,8% în România, comparativ cu 32,7% media europeană. 'în ultimii ani, discuția despre AI s-a concentrat adesea pe instrumente: chatboți, aplicații generative, automatizări, analiză de date sau asistenți virtuali. Dar adevărata miză este mai profundă. AI poate sprijini competitivitatea prin reducerea sarcinilor repetitive, accelerarea deciziilor, îmbunătățirea relației cu clienții, automatizarea documentelor, optimizarea proceselor și dezvoltarea unor servicii mai rapide și mai bine adaptate utilizatorilor. Pentru companii, AI poate fi folosită în vânzări, marketing, relația cu clienții, analiză de date, securitate cibernetică, managementul documentelor, logistică, producție sau procese administrative. Pentru administrația publică, AI poate contribui la servicii mai rapide și mai accesibile pentru cetățeni. Pentru educație, poate sprijini personalizarea învățării și pregătirea elevilor și studenților pentru o piață a muncii deja schimbată de tehnologie', afirmă experții. în ceea ce privește IMM-urile, în România există o nevoie mare de eficiență, dar și resurse mai limitate pentru digitalizare. 'Pentru un IMM, AI poate însemna timp economisit, documente procesate mai rapid, comunicare mai bună cu clienții, campanii de marketing mai eficiente, analiză de vânzări, suport administrativ și decizii mai bine fundamentate. Primul pas nu este neapărat o investiție tehnologică majoră. Primul pas este identificarea proceselor unde AI poate aduce impact rapid și pregătirea oamenilor care trebuie să folosească aceste instrumente în siguranță și cu sens', se notează în documentul de analiză. în context, ICDL Romania punctează că România are nevoie de o abordare practică, orientată spre rezultate: abilități digitale de bază, utilizarea responsabilă a AI, lucrul cu date, securitate cibernetică, colaborare digitală, gândire critică și înțelegerea riscurilor etice și legale. ICDL Romania este organismul național care coordonează standardul internațional ICDL - International Certification of Digital Literacy, cel mai utilizat program de certificare a competențelor digitale la nivel mondial (fostul ECDL). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Jianu: Societatea trece de la meteo-dependență la politico-dependență; în Marea Britanie se vorbește despre vreme, în România despre politică
Societatea noastră trece de la meteo-dependență la politico-dependență, iar dacă în Marea Britanie se vorbește despre vreme, în România toată lumea vorbește despre politică, a declarat, miercuri, președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să transferăm mai multă încredere. Suntem într-o societate pe care aș caracteriza-o, așa cum am mai spus, că trece de la meteo-dependență la politico-dependență. Așa cum în Marea Britanie toată lumea vorbește despre vreme, în România toată lumea vorbește despre politică. Cred că ar trebui să ne decuplăm un pic de la aceasta și ar trebui să ne uităm și la alți doi factori importanți, și anume la educație și la economie, care sunt pilonii de încredere ce ar trebui să domine societatea, indiferent de felul în care arată administrația sau politica într-un anumit moment', a spus Jianu. Potrivit acestuia, oamenii de afaceri așteaptă nu un guvern care să supraviețuiască, ci unul care să imprime o direcție economică României. 'Din partea mediului de afaceri, așteptăm un guvern care să supraviețuiească, nu de la o lună la alta, ci care se dea o direcție României, o direcție economică, un pact național, un nou proiect, dacă vreți. Ar trebui să ne punem întrebarea: unde sau încotro?', a subliniat președintele organizației patronale. El a repetat, în context, că următorul pact național ar trebuie să fie, după integrarea în NATO, în UE și la OCDE, aderarea la zona Euro. Florin Jianu a participat la lansarea primei ediții a cercetării sociologice 'INDEXUL Newmoney.ro - INSCOP, cu tema 'România între incertitudini și speranță', care a avut loc la Academia de Studii Economice, în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, cu sprijinul INSCOP, Strategic Thinking Group. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Tanczos: Curtea Constituțională a confirmat că legea prin care am dublat cota de recoltare la urs brun respectă Constituția
Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat că legea prin care a fost dublată cota de recoltare în cazul populației de urs brun respectă Constituția, a anunțat miercuri ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. 'Curtea Constituțională a confirmat astăzi că legea prin care am dublat cota de recoltare în cazul populației de urs brun respectă Constituția. în același timp, în cadrul întâlnirii avute ieri la Bruxelles, comisarul european pentru mediu mi-a transmis că România, în calitate de stat membru, are dreptul să ia măsuri active de gestionare a populației de urși', a scris Tanczos pe pagian sa de Facebook. Acesta a susținut că intervențiile prevăzute de lege sunt proporționale și respectă normele privind protecția speciei. 'Am spus de la bun început că intervenția prevăzută prin lege este proporțională și respectă prevederile privind protecția speciei. Aceasta prevede cote de prevenție și intervenție, stabilite pe baza rezultatelor evaluării genetice a populației de urs brun, finalizate anul trecut, cu scopul de a stopa suprapopularea urșilor și de a proteja viața oamenilor și activitățile agricole', a subliniat el. Ministrul a afirmat că aplicarea măsurilor a fost întârziată cu două luni și a precizat că administratorii fondurilor de vânătoare au acum obligația de a le pune în practică. 'Din păcate, am pierdut două luni în care aceste măsuri puteau fi aplicate. Fondurile de vânătoare au acum obligația să le pună în practică imediat cu responsabilitate', a punctat Tanczos. în opinia sa, UDMR a susținut în ultimii ani, în mod consecvent, nevoia gestionării active a populației de urși bruni și protejarea vieții omenești, introducând 'intervenția imediată în situații de urgență, sprijin pentru fermieri și cote de vânătoare stabilite pe baze științifice'. 'Continuăm aceste demersuri atât la nivel național, cât și la nivel european, unde am cerut reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă', a mai scris Tanczos Barna pe pagina sa de socializare.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Softronic Craiova a modernizat 19 locomotive electrice, contractate de CFR Călători prin PNRR
Softronic Craiova a finalizat modernizarea celor 19 locomotive electrice contractate de CFR Călători prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată într-un comunicat de presă al operatorului feroviar național, transmis miercuri AGERPRES. 'Astăzi, 24 iunie 2026, CFR Călători anunță livrarea și intrarea în circulație a ultimei locomotive din cadrul contractului derulat cu S.C. Softronic S.R.L. Craiova pentru modernizarea a 19 locomotive electrice. Acestea au fost transformate din locomotive electrice de 5100 kW în locomotive cu motoare de tracțiune asincrone și echipate cu sistem ETCS nivel 2', se menționează în comunicat. Contractul a fost derulat în cadrul programului de investiții finanțat prin PNRR, Pilonul 1 - Tranziția spre o economie verde, Componenta C4 - Transport sustenabil, Investiția I2 - Material rulant feroviar pentru primele zece locomotive, iar ulterior la ultimele nouă locomotive finanțarea a fost asigurată în cadrul Programului Transport pentru perioada 2021 - 2027. Potrivit sursei citate, valoarea contractului semnat în decembrie 2023 este de 67,45 milioane de euro, fără TVA - pentru serviciile de modernizare, respectiv de 33.228.720 de euro, fără TVA - pentru serviciile de mentenanță aferente locomotivelor modernizate. 'Prin finalizarea acestui proiect, cele 19 locomotive recepționate și introduse în exploatarea comercială, contribuie la creșterea fiabilității și performanței transportului feroviar de călători din România. Locomotivele modernizate sunt echipate cu tehnologii moderne care asigură eficiență energetică mai bună, fiabilitate crescută, costuri de întreținere reduse, siguranță sporită și confort îmbunătățit pentru pasageri. Proiectul a vizat readucerea în circulație, într-o formă modernizată, a locomotivelor electrice produse inițial la Electroputere Craiova, contribuind la dezvoltarea unor servicii de transport feroviar mai eficiente, mai sigure și mai confortabile', informează CFR Călători. Cele 19 locomotive modernizate au identitate vizuală aparte, fiecare purtând numele unei personalități reprezentative pentru cultura, știința și istoria României. Astfel, sunt aduse în atenția publicului nume de referință, precum Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, George Enescu, Lucia Sturza Bulandra și Constantin Brâncuși - reprezentanți de seamă ai culturii române, Nicolae Iorga, Regele Ferdinand I, Regina Maria și Regele Carol - personalități marcante ale istoriei naționale, Ana Aslan, Carol Davila, Ion Cantacuzino, Grigore Antipa, Anghel Saligny, Smaranda Brăescu, Simion Mehedinți, Iulia Hașdeu, Ecaterina Teodoroiu și Hariclea Darclee - figuri emblematice care au contribuit la dezvoltarea și afirmarea României. în cadrul aceluiași program de investiții finanțat prin PNRR, CFR Călători derulează contracte de modernizare locomotive cu S.C. Reloc S.A. Craiova (pentru modernizarea a 19 locomotive electrice de 5100 kW, în locomotive cu motoare de tracțiune asincrone, precum și asigurarea serviciilor de mentenanță aferente, fiind livrate până în prezent 18 locomotive) și cu S.C. SCRL Brașov S.A. - care vizează un total de 37 de locomotive, din care 17 locomotive electrice de 3400 kW, aflate în proces de modernizare în locomotive echipate cu motoare de tracțiune asincrone și sistem ETCS nivel 2, precum și 20 de locomotive diesel-hidraulice de 1250 CP utilizate în activitatea de manevră, care sunt convertite în locomotive electrice cu acumulatori plug-in. Până în prezent, au fost livrate câte 13 locomotive electrice li 12 locomotive electrice cu acumulatori plug-in, în conformitate cu graficele de implementare. în total, programul de modernizare de material rulant de tracțiune finanțat prin PNRR cuprinde 75 de locomotive, precizează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Evoluția veniturilor e diferită la votanții partidelor; la USR cresc, la PNL sunt staționare, la PSD scad (sondaj)
Evoluția veniturilor în ultimul an este diferită la votanții partidelor, acestea fiind în creștere la simpatizanții USR, la același nivel la cei ai PNL și mai reduse la votanții PSD, relevă o cercetare sociologică realizată de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și cu think-tankul Strategic Thinking Group. Potrivit primei ediții a 'INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP: România între incertitudini și speranță', făcută miercuri publică la Academia de Studii Economice, 10,9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni, 45,4% spun că acestea au rămas la același nivel, iar 41,1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%. Totodată, raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media cu precădere votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani și angajații din sectorul privat. Votanții PNL dar și ai USR, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații din sectorul public spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților. în schimb, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București declară că veniturile li s-au redus. în privința așteptărilor referitoare la veniturile în următoarea jumătate de an, 11,5% dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni, 41,6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37,7% se așteaptă la o scădere a veniturilor, iar 9,2% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani, angajații din sectorul privat anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media. în plus, votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul privat cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației. Votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului. La întrebarea care sunt așteptările privind evoluția prețurilor, 84,5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni, 8,5% cred că acestea vor stagna, iar 3,8% apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1%. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la o creștere a prețurilor cu un procent mai ridicat decât restul populației. Simpatizanții PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media, iar cei ai PSD anticipează o scădere a prețurilor într-o proporție peste media eșantionului. Un procent de 5,2% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91,7% spun că nu, iar 3,1% nu știu sau nu răspund. Votanții USR și locuitorii din București intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere titluri de stat. Totodată, 17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni, 81,4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6%. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București intenționează, într-un procent mai ridicat decât restul populației, să cumpere euro. Votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară declară că nu intenționează să cumpere euro într-o proporție mai mare decât media. Conform sondajului, 20,6% dintre participanți declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni, 78% spun că nu au această intenție, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. Printre cei care intenționează să economisească într-un depozit bancar într-o proporție mai mare decât media se află votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public. Nu au în vedere o astfel de achiziție într-un procent mai ridicat decât restul populației votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară. Pe de altă parte, 9,5% dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni, 89,9% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,6%. Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o mașină într-un procent mai ridicat decât media. De asemenea, votanții PSD și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare declară că nu intenționează să cumpere o mașină într-o proporție mai mare decât restul populației. Un procent de 23,6% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele șase luni, 75,3% spun că nu au această intenție, iar 1,1% nu știu sau nu răspund. Sondajul mai arată că au în intenție să achiziționeze electrocasnice sau mobilier într-o proporție mai mare decât media votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat. în schimb, votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din București declară că nu intenționează să facă astfel de achiziții într-un procent mai ridicat decât restul populației. Un procent de 8,7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele șase luni, 91,2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,1%. Tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-o proporție mai mare decât media. De asemenea, 10,6% dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură, 25,5% spun că au în destul de mare măsură control, 28,8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc, iar 5,2% nu știu sau nu răspund. Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat consideră că au control asupra situației lor economice într-o proporție mai mare decât restul populației. Alegătorii PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară simt că au puțin sau deloc control asupra situației economice personale într-un procent mai ridicat decât media. Cât privește încrederea în generația tânără, 14,6% dintre cei chestionați declară că au foarte multă încredere că generația tânără va schimba România în bine, 22,7% au destul de multă încredere, 27,1% destul de puțină, iar 32% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,6%. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat au încredere în generația tânără într-o proporție mai mare decât media. Au cea mai puțină încredere că generația tânără simpatizanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară. Conform sondajului, 33,6% dintre români cred că peste zece ani viața în România va fi mai bună decât în prezent, 16,1% apreciază că va fi la fel, iar 38,1% consideră că va fi mai rea, în timp ce 12,2% nu știu sau nu răspund. Acest lucru este susținut de alegătorii PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare. Votanții USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București consideră că situația va rămâne neschimbată într-un procent mai ridicat decât restul populației. Sunt pesimiști cu privire la evoluția României peste zece ani într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. întrebați în ce domenii cred că România are cele mai mari șanse să performeze bine în viitor, 37,3% dintre participanții la sondaj indică agricultura și producția alimentară, 23,4% tehnologia și digitalizarea, 15,8% educația și pregătirea tinerilor, iar 13,4% drumuri, autostrăzi și infrastructura. 10,8% menționează afacerile și dezvoltarea companiilor românești, 6,6% sportul și performanța sportivă, 6,4% protecția mediului și energia verde, iar 5,1% cultura și industriile creative. Ponderea non-răspunsurilor este de 16,5%. Văd cele mai mari oportunități de dezvoltare în agricultură și producția alimentară într-o proporție peste medie votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei din mediul rural, angajații din sectorul public. Alegătorii PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră că tehnologia și digitalizarea reprezintă principalul avantaj competitiv al României într-un procent mai ridicat decât restul populației. Persoanele de peste 60 de ani și angajații din sectorul privat indică educația și pregătirea tinerilor ca principal domeniu de potențial într-o proporție mai mare decât media. întrebați care sunt cele mai importante lucruri de care România are nevoie pentru a se dezvolta în următorii ani, 46,7% dintre cei intervievați indică lideri politici mai competenți, 36,1% o educație mai bună, iar 19,2% dezvoltarea economică și investițiile. 11,8% menționează implicarea mai activă a cetățenilor, 9,3% păstrarea valorilor și tradițiilor românești, 8,4% tehnologia și digitalizarea, iar 6,8% valorificarea relației cu Uniunea Europeană. în procent de 4,8% nu știu sau nu răspund. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public cred că România are nevoie de lideri politici mai competenți într-o proporție peste medie. în schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București consideră că educația reprezintă principala prioritate pentru dezvoltarea României într-o proporție mai mare decât media. Persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și superioară și locuitorii din București indică într-un procent mai ridicat decât restul populației dezvoltarea economică și investițiile. 'Lansăm astăzi prima ediție a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP, un program de cercetări sociologice care va măsura periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel național realizate de INSCOP Research. (...) Prin indicatori monitorizați constant și teme adaptate contextului, INDEXUL va oferi astfel o radiografie detaliată a încrederii, consumului, economisirii și perspectivelor economice ale populației', a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Studiul a fost lansat în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, în parteneriat cu Academia de Studii Economice. Datele cercetării au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica,editor online: Adrian Dădârlat)
BVB a închis în creștere ședința de marți; tranzacțiile au depășit un miliard de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de marți, iar rulajul total s-a ridicat la 1,037 miliarde lei (199,838 milioane euro), din care 953,83 milioane lei (181,82 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a crescut cu 0,49%, până la 31.015,83 puncte, în timp ce BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide acțiuni de la BVB, a consemnat un avans similar. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a urcat cu 0,27%, iar BET-NG, care măsoară evoluția companiilor din sectorul energetic și al utilităților, s-a majorat cu 0,79%. Indicele blue-chip extins BET-XT a înregistrat o creștere de 0,47%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis în pe minus cu 0,24%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO s-a depreciat cu 0,04% Cele mai lichide titluri de pe Piața Reglementată au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacții de 33,042 milioane de lei, urmate de acțiunile OMV Petrom, cu 7,58 milioane de lei, și Romgaz, cu 4,38 milioane de lei. Evoluțiile cele mai bune au fost consemnate de acțiunile Companiei Energopetrol (11,9%), ale Șantierului Naval Orșova (+5,56%) și Bucur SA (+5%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost înregistrate de titlurile Nuclearelectrica (-2,34%), Comelf (-2,27%) și Romcarbon (-1,89%). AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Electrica a semnat un contract EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic 'Satu Mare 3'
Electrica a semnat un contract EPC pentru dezvoltarea proiectului fotovoltaic 'Satu Mare 3', cu o capacitate instalată de aproximativ 62,5 MWp, valoarea contractului fiind de aproximativ 27,9 milioane de euro, fără TVA, informează compania printr-un comunicat. 'Electrica anunță finalizarea procedurii competitive pentru selectarea unui Contractor EPC și semnarea, de către New Trend Energy S.R.L., filiala sa deținută integral, a unui contract de tip EPC (Engineering, Procurement & Construction) pentru proiectul fotovoltaic 'Satu Mare 3'. Contractul vizează construirea parcului fotovoltaic și a stației electrice de transformare de 110 kV, precum și asigurarea serviciilor de operare și mentenanță pentru o perioadă de trei ani de la punerea în funcțiune. Valoarea totală a contractului este de aproximativ 27,9 milioane de euro, fără TVA', se menționează în comunicat. Proiectul fotovoltaic 'Satu Mare 3' va avea o capacitate instalată de aproximativ 62,5 MWp și este amplasat în vecinătatea comunei Doba, județul Satu Mare. Prin semnarea contractului EPC, proiectul intră în etapa de construcție efectivă. 'Semnarea acestui contract marchează trecerea unui nou proiect strategic din etapa de dezvoltare în cea de execuție. Construim, pas cu pas, un portofoliu de active de producție care va susține creșterea Grupului Electrica și va consolida poziția noastră pe piața energiei din România. Valorificăm capitalul atras prin emisiunea de obligațiuni verzi pentru investiții care generează capacități noi de producție, susțin securitatea energetică și creează valoare pe termen lung', a declarat Alexandru Chiriță, CEO Electrica. Potrivit sursei citate, proiectul se aliniază obiectivului strategic al grupului de a dezvolta un portofoliu de producție de energie electrică de până la 1 GW până în anul 2030. Finanțarea costurilor investiționale aferente proiectului va fi asigurată cu prioritate din fondurile atrase de Electrica prin emisiunea de obligațiuni verzi realizată în anul 2025. Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție, furnizare și producție a energiei electrice din România, precum și unul dintre principalii furnizori de servicii energetice la nivel național. Grupul deservește 4 milioane de utilizatori, acoperind 18 județe din trei zone geografice pentru distribuția energiei electrice (Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord), și întreg teritoriul țării pentru furnizarea energiei electrice, mentenanță și servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica, societatea holding a Grupului, este listată la Bursele de Valori din București și Londra, având capital majoritar privat. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Ministerul Mediului va analiza propunerile cu privire la Programul 'Rabla' destinat persoanelor fizice
Lansarea cât mai rapidă a Programului 'Rabla' destinat persoanelor fizice și creșterea predictibilității acestuia, precum și clarificarea unor prevederi privind eligibilitatea vehiculelor și documentația necesară au fost printre temele abordate, marți, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Potrivit unei postări publicate de ministerul de resort, pe pagina de Facebook a instituției, la întâlnirea moderată de către secretarul de stat Raul Pop au mai participat Aura Anca Roxana Cristea - director general la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și Tudor Roșca - director cabinet ministru, alături de reprezentanți ai industriei auto și principalilor producători și importatori de autovehicule, ai asociațiilor profesionale din sectorul auto și leasing operațional. De asemenea, și-au exprimat puncte de vedere pe acest subiect instituții publice și autorități cu atribuții în domeniul investițiilor și digitalizării, mediul de afaceri, sectorul financiar, companii de consultanță, organizațiilor neguvernamentale, mass-media și beneficiari persoane fizice. Principalele teme abordate au vizat: lansarea cât mai rapidă a Programului 'Rabla' și creșterea predictibilității acestuia, simplificarea procedurilor administrative și reducerea termenelor de procesare, clarificarea unor prevederi privind eligibilitatea vehiculelor și documentația necesară, eficientizarea procesului de decontare pentru producătorii validați, criteriile privind originea vehiculelor eligibile și impactul acestora asupra pieței, precum și nivelul stimulentelor financiare pentru vehiculele cu emisii reduse și pentru cele 100% electrice. în plus, s-a discutat despre măsuri care să încurajeze scoaterea din circulație a autovehiculelor vechi utilizate efectiv și despre creșterea transparenței și îmbunătățirea comunicării cu beneficiarii și producătorii validați. 'Participanții au prezentat propuneri, observații și exemple de bune practici din alte state, subliniind necesitatea unui program eficient, predictibil și adaptat realităților actuale ale pieței auto și obiectivelor de mediu. Toate propunerile formulate în cadrul dezbaterii și cele primite pe mail vor fi analizate în procesul de definitivare a actului normativ', precizează MMAP. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Profitul net agregat al instituțiilor de credit a fost de 15,5 miliarde lei, în 2025 (raport)
Profitabilitatea sectorului bancar românesc s-a menținut la un nivel robust pe parcursul anului 2025, profitul net agregat al instituțiilor de credit atingând aproximativ 15,5 miliarde de lei, pe fondul eficientizării activității operaționale și continuării procesului de consolidare bancară, se arată în Raportul anual 2025, publicat de Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Potrivit sursei citate, cota de piață aferentă băncilor care au înregistrat pierderi la final de an s-a majorat de la 0,3% la 1,4%, observându-se o intensificare a pierderilor în rândul sucursalelor băncilor străine. Veniturile operaționale au avut o dinamică anuală superioară (6,9% în decembrie 2025) celei a cheltuielilor operaționale (4,9%), în condițiile menținerii aproape constante a cheltuielilor cu personalul (+0,2%) și majorării taxei pe cifra de afaceri de la 2% la 4% începând cu 1 iulie 2025 pentru instituțiile de credit cu o cotă de piață de peste 0,2%. Cuantumul total al taxei aferente cifrei de afaceri pentru anul 2025 este estimat la 2,1 miliarde lei. 'Profitabilitatea sectorului a fost sprijinită în principal de evoluția veniturilor nete din dobânzi (creștere anuală de 3,3%), a veniturilor nete din comisioane (+14,6%) și a rezultatelor din diferențe de curs valutar (+32,6%). Cheltuielile administrative, care includ și taxa pe cifra de afaceri, au înregistrat o creștere mai temperată (+11,6%) comparativ cu anul precedent. Pe de altă parte, cheltuielile cu deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere au crescut semnificativ (+51,9%), evoluție asociată deteriorării calității portofoliilor de active bancare, în special în ceea ce privește expunerile față de societăți nefinanciare', se precizează în raport. Din prisma indicatorilor de sănătate financiară, sectorul bancar local este încadrat în categoriile de risc scăzut din perspectiva solvabilității (cu o rată a fondurilor proprii totale de 24,4% în decembrie 2025), a calității activelor (cu o rată a creditelor neperformante de 2,7%, respectiv cu un grad de acoperire cu provizioane de 62,6%, în decembrie 2025), a lichidității, a profitabilității și a eficienței operaționale. 'Evoluțiile structurale consemnate în cursul anului 2025 au permis băncilor să mențină niveluri adecvate ale indicatorilor de solvabilitate și lichiditate, precum și capacitatea de a genera profit. în pofida unui cadru macroeconomic incert, băncile autohtone au demonstrat o reziliență solidă, finanțarea predominant bazată pe depozite atrase de la sectorul real și ponderea ridicată a depozitelor la vedere contribuind atât la stabilitatea surselor de finanțare, cât și la obținerea unor marje nete de dobândă superioare celor asociate unei finanțări de tip wholesale. Cu toate acestea, se mențin o serie de vulnerabilități recurente ale sectorului bancar, între care: amplificarea gradului de interconectare cu statul, determinată de deținerile semnificative de creanțe guvernamentale - în special titluri de stat - și existența unui potențial încă insuficient valorificat în ceea ce privește creditarea sectorului real, reflectat inclusiv prin nivelul subunitar al indicatorului credite/depozite, situat la 67,3% în decembrie 2025. Sub aspectul intermedierii financiare, sectorul bancar românesc se situează semnificativ sub media europeană, doar Grecia, Malta, Cipru și Lituania consemnând valori mai scăzute', se subliniază în raport. Conform CNSM, activele agregate ale sectorului bancar românesc și-au continuat tendința de consolidare pe parcursul anului 2025, atingând aproximativ 996,2 miliarde lei în luna decembrie. Principalele componente sunt reprezentate de creditele acordate sectorului real (44,9% din active), titlurile de stat (22,3%) și activele externe (9,3%). în privința structurii creditării, 45,9% dintre credite sunt destinate persoanelor fizice și 48,3% societăților nefinanciare. Creditarea populației a înregistrat un ritm accelerat, soldul acestei categorii majorându-se în luna decembrie 2025 cu 8,3% față de sfârșitul anului 2024. în cadrul creditelor acordate populației predomină creditele ipotecare (57,1%) și creditele de consum (41,5%). Segmentul creditelor destinate companiilor nefinanciare a consemnat o dinamică mai moderată, respectiv o creștere de 3,5%. în ceea ce privește structura depozitelor, depozitele la termen ale populației și companiilor reprezentau, în decembrie 2025, 48,6% din totalul depozitelor atrase de la aceste segmente. în cazul băncilor de talie mare, depozitele la vedere continuă să dețină o pondere majoritară (53,6%). Ratele dobânzilor aferente depozitelor la termen în lei, aflate în sold și constituite de populație și de societăți nefinanciare, au înregistrat o volatilitate scăzută în primele luni ale anului 2025, menținându-se în jurul nivelului de 5%. în decembrie 2025, depozitele aflate în sold ale gospodăriilor populației erau remunerate cu o rată medie a dobânzii de 5,28%, în timp ce depozitele companiilor nefinanciare beneficiau de o dobândă medie de 5,57%. Raportul mai menționează că o componentă majoră a activelor bilanțiere este reprezentată de titlurile de stat, care dețineau o pondere de 22,3% din totalul activelor la finalul anului 2025. Comparativ cu anul 2024, soldul acestor instrumente în portofoliile băncilor a consemnat un avans de 13%, atingând valoarea de 222,4 miliarde lei. CNSM semnalează că, pe termen mediu, persistă incertitudini cu privire la evoluția indicatorilor de calitate a activelor, fiind de așteptat ca acestea să fie influențate în perioada următoare de măsurile adoptate de stat pentru adresarea deficitului structural. în cazul gospodăriilor populației, există factori care ar putea compensa aceste efecte negative, respectiv avuția netă a populației, care a continuat să se consolideze în ultimii ani, precum și măsurile macroprudențiale aplicate debitorilor de către Banca Națională a României. 'Perioada următoare impune menținerea unei abordări prudente din partea băncilor, inclusiv cu privire la politicile de distribuire de dividende, având în vedere persistența tensiunilor macroeconomice și geopolitice', se subliniază în raport. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
CNSM: Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025
Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creștere de 5,8% în 2025, în special pe seama segmentului populației (8,3% față de 3,5% în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare), conform Raportului anual 2025, publicat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Potrivit sursei citate, creditarea din partea instituțiilor financiare nebancare (IFN) a consemnat o dinamică anuală mai alertă, de 15,8%, însă raportat la totalul îndatorării sectorului real, aceasta reprezintă numai 8% (+0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica creditării în moneda națională (10,8% față de 4,2%, decembrie 2025). Această evoluție are la bază în principal majorarea creditului în valută acordat de bănci (18,3%) și IFN (11,6%) companiilor nefinanciare. Astfel, datoria firmelor la bănci este în proporție de 50,8% denominată în monedă străină, în timp ce în cazul portofoliului de credite acordate de bănci populației, ponderea creditelor în valută este de 7,4% și în continuă scădere, ca urmare a măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Raportul mai semnalează că, pe parcursul anului 2025, băncile au raportat înăsprirea netă a standardelor de creditare atât în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare, cât și în cel al împrumuturilor destinate consumului populației. în cazul creditelor pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru al anului 2025 a fost caracterizat de o relaxare a condițiilor de creditare, urmată de înăspriri succesive în următoarele trimestre determinate de așteptările privind situația economică generală, pentru ca la finalul anului standardele de creditare să rămână nemodificate. 'Nivelul redus al intermedierii financiare reprezintă o vulnerabilitate structurală persistentă a economiei românești, cu implicații sistemice asupra capacității acesteia de a mobiliza și aloca eficient resursele financiare necesare susținerii investițiilor productive și a unei creșteri economice durabile. România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii activelor sectorului bancar în produsul intern brut, care a atins 49,3% în trimestrul al treilea al anului 2025, semnificativ sub media Uniunii Europene de 210,2%. Acest decalaj evidențiază nu doar o subdezvoltare relativă a sectorului financiar, ci și o capacitate limitată de susținere a economiei reale, diferențele fiind accentuate în raport cu economiile din regiune, precum Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Nivelul scăzut al intermedierii financiare este strâns corelat și cu un grad modest de incluziune financiară, care afectează în mod disproporționat categoriile vulnerabile ale populației, precum persoanele cu venituri reduse, cu nivel scăzut de educație sau rezidente în mediul rural', se precizează în raport. CNSM mai subliniază că, deși în ultimii ani se observă progrese graduale în extinderea accesului la servicii financiare (71% din populația cu vârstă de peste 15 ani deținea un cont bancar sau la o instituție financiară similară în 2024, în creștere de la 69% în 2021), România continuă să se situeze sub media Uniunii Europene în materie de incluziune financiară (71% comparativ cu media UE de 94%). Ritmul anual de creștere a creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare a continuat să se tempereze în anul 2025, situându-se la 3,8% (decembrie 2025) față de 7,1% în 2024, 10,3% în 2023 și 18,8% în 2022. Dinamica creditului nou a reintrat în teritoriul pozitiv începând cu luna martie 2025 (fluxuri cumulate pe 12 luni), intensificându-și creșterea până la 16,7% în perioada noiembrie 2024 - decembrie 2025 față de perioada corespondentă anterioară, arată raportul. De asemenea, capacitatea companiilor nefinanciare de onorare a serviciului datoriei și-a continuat tendința de deteriorare începută la finalul anului 2024, rata creditelor neperformante ajungând la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Conform raportului, anumite segmente de creditare continuă să prezinte un nivel mai ridicat de risc, respectiv creditele acordate IMM (6% față de 4,5% în cazul corporațiilor, în decembrie 2025), în special cele acordate IMM micro și mici (7% fiecare), expunerile față de sectorul imobiliar comercial (6,2%) și creditele cu garanții de stat (9,9%). O altă categorie de credite care necesită o monitorizare mai atentă este cea a creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare. Volumul acestor credite reprezintă jumătate din portofoliul corporativ al băncilor și, deși la momentul actual este caracterizat de o performanță superioară celui în lei, o proporție redusă dintre expunerile acestor companii este acoperită la riscul valutar. în ceea ce privește sectorul populației, analiza menționează că acesta se regăsește în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităților, fiind caracterizat de o situație financiară robustă și un grad ridicat de reziliență, însă vulnerabilitățile se pot accentua în perioada următoare, în contextul temperării avansului sau chiar al scăderii veniturilor disponibile reale, influențate de nivelul ridicat al inflației și de impactul măsurilor fiscale, precum și de dinamica moderată a activității economice. Un factor de atenuare a impactului unor potențiale șocuri negative asupra veniturilor sau a condițiilor economice generale îl reprezintă consolidarea avuției nete, care contribuie la întărirea rezilienței sectorului populației. Raportul subliniază că reducerea apetitului pentru consum al populației, generată de erodarea puterii de cumpărare în contextul măsurilor de consolidare fiscală adoptate de autorități, s-a reflectat într-o încetinire a dinamicii creditării noi. în acest context, ritmul anual de creștere al creditului de consum nou-acordat populației de instituțiile de credit s-a moderat semnificativ, coborând la 4,6% în decembrie 2025, față de niveluri care au depășit 50% în a doua parte a anului 2024. în paralel, creditarea ipotecară nouă a continuat să avanseze, însă într-un ritm mai temperat, menținând totuși o dinamică superioară celei aferente creditului de consum (10,3% în decembrie 2025, pe baza fluxurilor cumulate pe 12 luni). Evoluția favorabilă a creditului ipotecar a fost susținută de intensificarea activității pe piața imobiliară la jumătatea anului, în contextul anticipării modificării cotei de TVA aplicabile locuințelor noi începând cu luna august 2025. Potrivit sursei citate, capacitatea populației de onorare a serviciului datoriei și-a continuat tendința de îmbunătățire pe parcursul anului 2025, rata creditelor neperformante (NPL) ajungând la 2,76% în decembrie 2025. Contribuția favorabilă a venit în special din partea segmentului de credite de consum, a cărui rată NPL s-a diminuat de la 5,7% la sfârșitul anului 2023 și 5% în decembrie 2024, până la 4,5% în decembrie 2025. Calitatea creditelor imobiliare s-a menținut adecvată, cu o rată NPL de 1,5%. Deși riscul de rată a dobânzii s-a redus semnificativ, numai 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre creditele de consum având asociată rată de dobândă variabilă pe toată perioada creditului, o proporție importantă din volumul de credite ipotecare (42%) prezintă o perioadă inițială de fixare a ratei dobânzii între 1 și 5 ani. în cazul acestor credite se impune o monitorizare atentă odată ce ratele se vor recalcula în funcție de condițiile pieței, după expirarea perioadei de fixare. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
CNSM: Incertitudinile la nivel global și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, principalele riscuri sistemice de nivel sever în 2025
Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate în 2025 au fost incertitudinile la nivel global, în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menținere constantă în perioada următoare, se arată în Raportul anual 2025, publicat pe site-ul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). 'Riscurile la adresa stabilității financiare pe plan intern au rămas ridicate și în anul 2025, evidențiind fragilitățile existente la nivel național și internațional. Contextul marcat de incertitudini geopolitice și evoluții imprevizibile în domeniul politicilor comerciale au continuat să genereze un mediu volatil, susceptibil să producă efecte perturbatoare asupra economiei și piețelor financiare. Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate sunt: incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menținere constantă în perioada următoare', se menționează în raport. Potrivit sursei citate, acestora li se adaugă riscurile de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, în cazul celui din urmă risc perspectiva fiind de creștere în perioada următoare. CNSM semnalează că principalele vulnerabilități care au continuat să se manifeste în anul 2025 constau în disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilitățile bilanțiere ale firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare, problema demografică și lipsa forței de muncă calificate, precum și schimbările climatice. 'Politica macroprudențială tratează aceste vulnerabilități ca fiind interdependente, subliniind importanța unor măsuri coerente care să prevină acumularea riscurilor ciclice și, concomitent, să corecteze rigiditățile și fragilitățile de natură structurală. în acest context, eficiența politicii macroprudențiale depinde de coordonarea strânsă cu alte politici economice, în special cu politica fiscală, politicile structurale și cele privind tranziția climatică, în vederea consolidării rezilienței sistemului financiar pe termen mediu și lung', se precizează în raport. Acesta subliniază că, activitatea economică la nivel național a continuat să evolueze într-un ritm relativ modest, consemnând în anul 2025 o creștere în termeni reali de 0,7 la sută față de anul precedent, iar, în perspectivă, creșterea economică este anticipată să rămână moderată, cu un avans al PIB real estimat la 1,1 la sută în 2026, respectiv la 2,1 la sută în 2027 (potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene - CE), într-un context în care efectele măsurilor de consolidare fiscală sunt așteptate să continue să exercite presiuni asupra consumului privat, în special pe parcursul anului 2026. Susținerea activității economice în anul 2026 este așteptată să provină într-o măsură mai mare din accelerarea formării brute de capital fix, inclusiv pe fondul utilizării mai ample a fondurilor europene, precum și din consolidarea contribuției exporturilor nete, în condițiile temperării dinamicii importurilor. 'în acest context, atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale, atât pe termen scurt, pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și a fragmentării geoeconomice la nivel global, cât și pe termen mediu și lung, în vederea sporirii potențialului de creștere și a întăririi rezilienței economiei românești, inclusiv prin realizarea de reforme structurale. (...) în condițiile menținerii unui grad relativ redus de absorbție și utilizare a fondurilor PNRR până în prezent, accelerarea implementării reformelor necesare rămâne o prioritate la nivel național, în scopul maximizării atragerii resurselor disponibile până la termenul de expirare a programului în august 2026', atrag atenția autorii raportului. Aceștia reamintesc că deficitele gemene ridicate au continuat să reprezinte unul dintre principalii factori de risc la adresa stabilității financiare pe plan intern. Potrivit celor mai recente evaluări ale CE, România a consemnat și în anul 2025 atât cel mai mare deficit fiscal, cât și cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. Execuția bugetară (metodologie cash) pentru anul 2025 s-a soldat cu un deficit de 7,65 la sută din PIB, în scădere cu aproximativ 1 punct procentual față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la un nivel inferior țintei de 8,4 la sută prevăzute în rectificarea bugetară din luna septembrie. Ponderea datoriei publice în PIB s-a menținut pe traiectoria pronunțat ascendentă inițiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 59,3 la sută în T4 2025, potrivit metodologiei ESA (în creștere cu 4,5 puncte procentuale în raport cu T4 2024), situându-se în continuare sub media UE, deși în apropierea limitei de 60 la sută prevăzute de criteriile de la Maastricht. în perspectivă apropiată, aceasta este așteptată să își mențină tendința crescătoare, în timp ce deficitul bugetar este estimat să se reducă treptat pe parcursul anilor următori, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, în contextul noului cadru revizuit de guvernanță economică al UE și al planului bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, deși se mențin incertitudini importante. 'Astfel, consolidarea fiscal-bugetară rămâne esențială pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, precum și în vederea prevenirii erodării încrederii investitorilor, ce ar putea genera presiuni asupra primei de risc suveran, a volatilității fluxurilor de capital și a cursului de schimb și, implicit, asupra stabilității financiare în ansamblu, având în vedere inclusiv deținerile importante de titluri de stat ale băncilor, fondurilor de pensii și societăților de asigurare. Continuarea procesului de consolidare bugetară este așteptată să contribuie la atenuarea presiunilor asupra dezechilibrului extern', se mai arată în Raport. în ceea ce privește deficitul de cont curent, acesta s-a situat în 2025 la 30,1 miliarde euro, în creștere cu aproximativ 4,4% față de anul precedent, în principal pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare și secundare, în condițiile în care deficitul balanței bunurilor s-a redus ușor (cu aproximativ 1,9 la sută față de anul precedent), iar excedentul balanței serviciilor s-a majorat. în acest context, poziția investițională internațională netă a României a continuat să se deterioreze, menținându-se pe parcursul anului 2025 sub pragul de 35% din PIB stabilit de Comisia Europeană. în același timp, datoria externă s-a majorat până la nivelul de 227,3 miliarde euro la finele anului 2025 (în creștere cu 11,7 la sută față de sfârșitul anului 2024). în structură, această dinamică a fost determinată în principal de majorarea datoriei externe pe termen lung, în timp ce componenta pe termen scurt a înregistrat un avans mai moderat, aceasta din urmă fiind acoperită în proporție de peste 100% de rezervele valutare ale BNR (decembrie 2025), ceea ce indică menținerea unui risc de refinanțare relativ redus pe termen scurt. 'Cu toate acestea, avansul datoriei externe și persistența deficitelor gemene ridicate justifică o supraveghere sporită a dinamicii fluxurilor de capital, concomitent cu o coordonare atentă a politicilor care să asigure un cadru coerent, credibil și predictibil pentru reducerea vulnerabilităților externe, în special având în vedere tensiunile comerciale și geopolitice de pe plan internațional', precizează CNSM. Datoria totală a sectorului real a continuat să sporească în anul 2025, cu 5,6% în decembrie 2025 în termeni anuali, până la 819,4 miliarde lei. Peste jumătate din aceasta este finanțată de bănci (51% în decembrie 2025), iar circa 31% reprezintă datorie externă nefinanciară de tipul creditelor mamă-fiică. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Pîslaru: Peste 2,25 miliarde de euro au intrat azi oficial în contul României
Peste 2,25 miliarde de euro au intrat oficial în contul României, după ce Comisia Europeană a plătit integral cererea de plată nr. 4 din Planul Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, marți, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. '2.251.481.951 euro au intrat azi oficial în contul României. Cererea de plată nr. 4 din PNRR: aprobată integral, plătită integral. 2,25 miliarde euro, bani europeni nerambursabili', a notat ministrul. Comisia Europeană a plătit, marți, României granturi în valoare de 2,25 miliarde de euro, marcând a patra plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al NextGenerationEU, programul post-pandemic al Comisiei menit să sprijine redresarea, creșterea economică și competitivitatea statelor membre. Plata de astăzi, în valoare de 2,25 miliarde euro (net de prefinanțare), vine în urma avizului favorabil al Comitetului Economic și Financiar al Consiliului. Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Cu această a patra plată, fondurile plătite către România ajung la 60,6% din alocarea sa totală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Tanczos Barna: Am solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tancos Barna, a solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. 'Am adus, astăzi, în atenția comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, problema urșilor, solicitând Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele-membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. în cadrul discuțiilor, am convenit ca o echipă de experți din România să prezinte la Bruxelles rezultatele studiului științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice. Am solicitat ca aceste date să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să fie identificate soluții care să permită abordări diferențiate pentru statele membre, în funcție de situația specifică a fiecăruia', a scris Tanczos, marți, pe pagina sa de Facebook. Potrivit demnitarului, în prezent, Comisia Europeană evaluează, deja, în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale. 'Acest demers, cunoscut sub denumirea de 'test de stres', include și o componentă de consultare publică, oferind României oportunitatea de a-și prezenta punctul de vedere cu privire la modificarea statutului de specie strict protejată al ursului. Am invitat-o pe comisara europeană pentru Mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a descoperi peisajele sălbatice ale României și pentru a vedea cum conviețuiesc comunitățile noastre rurale cu natura', a precizat ministrul interimar de resort. Proiectul 'Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România', finanțat din fonduri europene în valoare de peste zece milioane de euro, a evidențiat faptul că România are cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei de urs, cu un număr al exemplarelor între 10.600 și 12.700. Studiul a fost realizat într-un interval de trei ani, de către 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
MEDAT a prelungit cu o lună înscrierile în Programul SME Eco-Tech
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a prelungit cu o lună perioada de înscriere în cadrul programului SME Eco-Tech, destinat sprijinirii transformării 'verzi' și digitale a întreprinderilor mici și mijlocii din industria prelucrătoare. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis marți AGERPRES, prelungirea termenului de aplicare s-a decis întrucât la data de 23 iunie 2026 bugetul alocat programului nu a fost epuizat. Astfel, cererile de finanțare vor putea fi depuse până la data de 24 iulie 2026, ora 20:00. 'în funcție de gradul de utilizare a fondurilor disponibile, termenul poate fi prelungit din nou până la epuizarea bugetului destinat întreprinderilor eligibile. înscrierile se realizează exclusiv online, prin intermediul platformei sme-ecotech.gov.ro. Totodată, MEDAT va analiza, împreună cu partenerii elvețieni, posibilități de flexibilizare a schemei de ajutor, pentru a facilita atingerea obiectivelor programului. Acestea vizează sprijinirea IMM-urilor cu capital integral privat în realizarea de investiții verzi și digitale, reducerea impactului asupra mediului, susținerea sectoarelor economice prioritare, creșterea productivității și competitivității companiilor, promovarea producției interne, precum și crearea și menținerea locurilor de muncă', se menționează în comunicat. Programul SME Eco-Tech este finanțat prin cea de-a doua contribuție elvețiană nerambursabilă acordată României în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român (PCER 2). Bugetul total al programului este de 288.843.072 de lei (54 milioane de franci elvețieni), din care 70% reprezintă contribuția Confederației Elvețiene. Sprijinul financiar acordat este compus din: un grant nerambursabil de până la 40% din valoarea investiției, fără a depăși 267.240 de lei și un credit bancar care acoperă minimum 60% din valoarea investiției, contractat prin una dintre băncile partenere selectate de MEDAT. Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este de 668.100 de lei. Solicitanții de finanțare pot fi întreprinderile mici și mijlocii cu capital integral privat, care activează în sectoare ale industriei prelucrătoare, precum industria alimentară, textile, chimie, IT, metalurgie, industria mobilei, industria farmaceutică, producția de echipamente electrice și electronice, dar și alte domenii eligibile prevăzute de procedură. De asemenea, cei care aplică trebuie să fie înregistrați cel târziu la 31 decembrie 2021 și să nu înregistreze obligații restante la bugetul de stat. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Cosma (MTI): Am obținut la negocierile cu Comisia posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe A7 Bacău-Pașcani și A1 Margina-Holdea
România a obținut la negocierile cu Comisia Europeană posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe Autostrada Moldovei (A7) Bacău - Pașcani și A1 Margina - Holdea, o modificare ce schimbă fundamental modul în care sunt gestionate riscurile, a anunțat, marți, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Horațiu Cosma, pe pagina sa de Facebook. 'Vești importante pentru infrastructura de transport a României după ultima rundă de negocieri pe PNRR înainte de linia de finish din august: țara noastră păstrează 4,7 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate prin PNRR. Am reușit să obținem un rezultat foarte bun pentru proiectele majore de transport ale țării: România va atrage integral fondurile europene nerambursabile (2,1 miliarde de euro grant) alocate transporturilor prin PNRR; continuăm finanțarea tuturor sectoarelor Autostrăzii Moldovei A7 Focșani - Bacău - Pașcani și a lotului lipsă de pe Autostrada A1 dintre Margina și Holdea; primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj - Oradea au fost mutate pe componenta de grant, având un stadiu foarte avansat și șanse maxime de a îndeplini jaloanele europene în această vară; autostrada Bacău - Pașcani va fi finanțată integral din componenta de împrumut (loan) a PNRR', a notat secretarul de stat. De asemenea, Comisia Europeană a fost de acord cu decontarea proporțională a lucrărilor realizate până la 31 august pe A7 Bacău - Pașcani și A1 Margina - Holdea. 'împreună cu susținerea premierului Ilie Bolojan, a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a ministrului Transporturilor, Radu Miruță, și cu efortul echipelor tehnice din Ministerul Transporturilor și MIPE, am obținut la negocierile cu Comisia Europeană un lucru extrem de important pentru România: posibilitatea decontării proporționale a lucrărilor realizate până la 31 august pe A7 Bacău - Pașcani și A1 Margina - Holdea. Această modificare schimbă fundamental modul în care sunt gestionate riscurile. în cazul în care unele sectoare se finalizează parțial la termenul-limită, România nu va mai plăti penalizări consistente, ci va beneficia de plăți raportate la progresul efectiv realizat în teren. Cu alte cuvinte, întârzierile companiei de drumuri CNAIR și ratarea termenelor asumate nu mai înseamnă automat pierderi masive de fonduri europene pentru România', a adăugat acesta. Potrivit lui Cosma, astfel, păstrăm accesul la finanțare europeană 'în condiții excelente', la costurile de împrumut ale Comisiei Europene, mult mai avantajoase decât cele pe care le-am putea obține individual de pe piețele financiare. 'în următoarele două luni nu există pauză. Vom munci neobosit pentru a maximiza progresul pe toate aceste proiecte și pentru a atinge țintele finale asumate la 31 august. Iar după 31 august nu avem dreptul să ne oprim. Obiectivul final rămâne același: să circulăm cât mai curând pe întreaga Autostradă A7 până la Pașcani și pe ultimii kilometri lipsă ai Autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea. Negocierile s-au încheiat. Acum începe cursa finală pentru livrarea acestor proiecte și pentru valorificarea fiecărui euro disponibil prin PNRR', a mai spus el. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Studiu: 33% dintre români cred că educația și învățarea reprezintă al doilea cel mai important motiv de utilizare AI
Consumatorul român a început să utilizeze tehnologia pentru optimizarea vieții personale, nu doar pentru consum, iar pentru o treime (33%) dintre cei chestionați susțin că educația și învățarea au reprezentat al doilea cel mai important motiv de utilizare a Inteligenței Artificiale (AI), reiese dintr-un studiu de specialitate, publicat marți. Conform datelor incluse în 'Digital Evolution - Connected Consumer Monitor', creșterea monitorizării sănătății online (+9%), utilizarea AI pentru educație și informare și expansiunea serviciilor digitale de proximitate au indicat o schimbare importantă în rolul tehnologiei în viața de zi cu zi. 'în 2025, utilizatorii nu au mai apelat la mediul digital exclusiv pentru divertisment sau cumpărături, ci tot mai frecvent pentru a lua decizii mai bune, a economisi timp și a-și îmbunătăți calitatea vieții', se menționează în analiză. Totodată, educația și învățarea au reprezentat al doilea cel mai important motiv de utilizare a Inteligenței Artificiale (33%), imediat după căutarea de informații. în același timp, alături de interesul pentru sănătate și accesul la conținut specializat, această evoluție sugerează că utilizatorii folosesc tot mai des tehnologia pentru dezvoltare personală și profesională. Potrivit sursei citate, 42% dintre utilizatorii de Internet monitorizau online aspecte legate de sănătate, în creștere cu nouă puncte procentuale față de valul anterior. 'Evoluția confirmă faptul că tehnologia începe să joace un rol activ în gestionarea stării de sănătate și a bunăstării personale, creând oportunități importante pentru ecosistemele health-tech, pharma și asigurări', notează realizatorii cercetării. Pe zona serviciilor digitale se observă o creștere simultană a comenzilor de 'food delivery', 'grocery delivery' și 'ride-sharing' și arată că utilizatorii adoptă tot mai rapid soluțiile care reduc efortul și timpul alocat activităților repetitive. 'De la cumpărături și transport până la sănătate, educație și acces la informație, mediul digital a devenit o infrastructură esențială pentru activitățile cotidiene. Pentru tot mai mulți consumatori, experiența online nu mai reprezintă o alternativă la viața offline, ci o extensie naturală a acesteia. (...) utilizatorii aleg platforme diferite pentru obiective diferite: AI pentru informare și productivitate, aplicații de livrare pentru confort, platforme video pentru divertisment și instrumente de sănătate pentru monitorizare personală. Această specializare indică maturizarea ecosistemului digital și a comportamentelor de consum', subliniază raportul. Studiul 'Digital Evolution - Connected Consumer Monitor' 2025 a fost realizat de Exact Business Solutions - Research & Consulting pe parcursul a 16 valuri (bi)anuale, în perioada 2016 - 2025, pe un eșantion de peste 1.000 de respondenți/val anual. Aceștia au fost selectați din panelul Exact, care conține mai mult de 40.000 de respondenți, chestionarul fiind administrat online. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Recâștigarea competitivității economice a României reprezintă o prioritate, indiferent de formula noului Guvern (ANIS)
Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză publicată marți. 'Pentru că oricâte pasiuni stârnesc disputele politice curente, ceea ce contează la sfârșitul zilei este dacă România rămane competitivă sau nu. Dacă va fi, în viitorul previzibil, un loc mai prosper, unde antreprenorii să aibă încredere să investească și unde oamenii să vrea să trăiască și să muncească, sau nu. De ce sunt astfel de analize mai relevante decât simpla comparație de PIB sau PIB/capita sau creșterea de PIB în ultimul an? în primul rând pentru că înglobează încrederea (sau lipsa de) în instituții - percepția top executivilor este încorporată în cam o treime dintre metricile utilizate pentru analiză, pe lângă două treimi hard data. Și asta este un indicator predictiv pentru investițiile private. în al doilea rând, la fel de important, este că evaluează performanța relativă a țărilor pe patru grupe de metrici, pentru că degeaba am face noi binișor (și nu facem), dacă cei din jurul nostru sunt rachete (...) Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației', a punctat Vasile. Reprezentanta ANIS a subliniat că pe sub-categorii, România a coborât în toate metricile, respectiv pe locul 62 la performanță economică (față de 56, în 2025), 61 la eficiența guvernamentală (față de 44), 69 la eficiența mediului de afaceri (față de 50) și 55 la infrastructură (față de 45). De asemenea, s-au înregistrat scăderi la infrastructura de bază (-18 locuri), infrastructura tehnologică (-20 locuri), infrastructura științifică (-8 locuri) și educație (-6 locuri). în același timp, cea mai alarmantă cifră, de minus 20 de locuri la infrastructura tehnologică într-un singur an. 'Recomandările IMD pentru România, extrase din profilul de țară: eficiența mai ridicată a cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar; accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare; sprijin pentru companii în implementarea transformării digitale; îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație; și modernizarea industriei naționale de apărare. Să ne oprim la accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Este o recomandare logică, în esență ce spune este că dacă ai bani puțini (deficit bugetar), îi investești acolo unde ai un factor de multiplicare mai mare pe termen rezonabil și te păstrează competitiv, coroborat și cu recomandarea următoare (îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație). Mai dă și o direcție de tranziție către un model economic cu valoare adăugată mai mare', a menționat Corina Vasile. în viziunea directoarei executive ANIS, cele patru recomandări sumare conțin mai multă viziune economică decât ultimele trei programe de guvernare publicate în ultimul an (Bolojan, Tomac, Veștea). 'Niciunul dintre cele trei programe nu propune un model de creștere endogenă - adică unul bazat pe productivitate, inovație și capital uman ca motoare principale. Toate trei tratează creșterea economică fie ca un rezultat al stabilizării fiscale, fie ca un efect al investițiilor publice în infrastructură (mai mult sau mai puțin din fonduri europene). Sectorul privat apare în principal ca sursă de venituri fiscale, nu ca protagonist al unui model de dezvoltare. Documentul propus de Tomac identifică legătura dintre reforma instituțională și debirocratizare și atragerea investițiilor private. Dar și acolo lipsește o teorie explicită despre cum România trece de la economie de costuri reduse la economie de valoare adăugată. Transformarea digitală apare la nivel operațional, nu ca un pas strategic, sau ca sursă de eficiență și creștere. Mai mult sau mai puțin racordată la 'ce se cere' de la Bruxelles (portofel electronic, cloud etc), digitalizarea e strecurată punctual pe domenii/ministere, cu unele îmbunătățiri de guvernanță a digitalizării în programul Tomac. Punctual, ne-am digitalizat și până acum, și n-am avansat în vreun top, inclusiv în cele oficiale ale Uniunii Europene', este de părere Vasile. Aceasta a adăugat că, în privința sectorului privat, se propun inovația și transformarea digitală ca motoare de creștere economică. 'Politici publice coerente și concentrate pe stimularea inovației, a investițiilor de specializare inteligentă în absolut toate domeniile (exact ce zice și IMD Lausane). Am făcut un studiu despre impactul economic pentru România dacă industria de IT ar ajunge la dimensiunea (cifra de afaceri) a celei din Cehia (scenariul 1) sau Polonia (scenariul 2) prin creșterea accelerată a componentei inovatoare. De ce am luat IT-ul ca industrie de referință? Pentru că are un efect multiplicator dovedit în ultima decadă - contribuie direct cu 6-8% la PIB și în total (direct plus indirect plus indus) cu peste 14%, cu circa 200.000 de specialiști angajați, impactul total este de circa 900.000 de locuri de muncă (circa 15% din numărul de locuri de muncă din economie), este sectorul cu cea mai mare contribuție la bugetul de stat/angajat și primul contributor la exportul net de servicii. Prin urmare este deja un sector cu valoare adăugată brută mare și cu productivitatea orară cea mai mare din economie. După toate criteriile, un sector deja performant', explică sursa citată. Pe ansamblu, este nevoie de un pachet coerent de politici publice, o politică industrială și de export centrate pe transformare digitală și inovație și o bază de predictibilitate fiscală și colectare a veniturilor fiscale mai bună. Practic, un set de instrumente probate în țările care au avansat rapid în economia digitală - Estonia, Cehia, Polonia, în opinia reprezentantei ANIS. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Nazare: Din 2,25 miliarde de euro din PNRR, plătite de Comisie, se vor efectua plăți scadente
Suma de 2,25 miliarde de euro din PNRR va fi convertită în lei și va alimenta contul Trezoreriei pentru a acoperi mai ușor plățile de aproximativ 12 miliarde lei scadente pe 24 iunie, a precizat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook, după ce Comisia Europeană a efectuat a patra plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. 'Astăzi au intrat în România 2,25 miliarde de euro din PNRR, fonduri nerambursabile. Este plata aferentă cererii nr. 4 din PNRR și un rezultat important pentru investițiile României. Coordonarea cu Comisia Europeană a fost foarte bună, iar virarea banilor astăzi are și o importanță practică pentru administrarea finanțelor publice. Suma va fi convertită în lei tot astăzi și va alimenta contul Trezoreriei. Acest lucru ajută Ministerul Finanțelor să asigure lichiditatea necesară pentru a acoperi mai ușor plățile de aproximativ 12 miliarde lei scadente pe 24 iunie, fără să fim nevoiți să ne împrumutăm pe termen scurt sau să folosim din rezervele în valută ale Ministerului Finanțelor', a subliniat ministrul Finanțelor. El a mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în optimizarea administrării lichidității necesare acestei rambursări. 'Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate pozitiv la nivel european. Nu au existat suspendări, ceea ce înseamnă că obiectivele au fost considerate îndeplinite satisfăcător. După această plată, România ajunge la aproximativ 12,97 miliarde de euro atrași prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. Este o veste bună, dar și un semnal că banii europeni vin atunci când reformele și investițiile sunt duse la capăt corect', a adăugat Nazare. Acesta a subliniat că toate reformele și investițiile din PNRR trebuie finalizate în 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă până la 30 septembrie 2026. 'Fondurile europene nu sunt doar cifre într-un bilanț. Reprezintă șansa de a accelera dezvoltarea României prin investiții care se văd în economie', a mai spus ministrul Finanțelor. Comisia Europeană a plătit, marți, României granturi în valoare de 2,25 miliarde de euro, marcând a patra plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al NextGenerationEU, programul post-pandemic al Comisiei menit să sprijine redresarea, creșterea economică și competitivitatea statelor membre. Plata de astăzi, în valoare de 2,25 miliarde euro (net de prefinanțare), vine în urma avizului favorabil al Comitetului Economic și Financiar al Consiliului. Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Cu această a patra plată, fondurile plătite către România ajung la 60,6% din alocarea sa totală. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
BNS: Testarea cu poligraful la angajare încalcă drepturi fundamentale și depășește limitele legale în procesul de recrutare
Utilizarea testelor poligraf (detectorul de minciuni) în procesele de recrutare încalcă drepturi fundamentale și depășește limitele legale, susține Blocul Național Sindical (BNS), într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. 'BNS consideră că testarea cu poligraful încalcă drepturi fundamentale și depășește limitele legale ale procesului de recrutare. Potrivit art. 26 din Constituția României, viața intimă, familială și privată este protejată, iar art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul la respectarea vieții private, orice ingerință fiind permisă doar în condițiile prevăzute de lege. în ultimele săptămâni, în spațiul public au fost semnalate tot mai multe cazuri, inclusiv prin materiale apărute în presă și pe platformele de socializare, în care candidați la angajare reclamă că au fost supuși sau li s-a solicitat să accepte testarea cu detectorul de minciuni ca etapă a procesului de recrutare. Utilizarea testului poligraf încalcă flagrant principiul nediscriminării, prevăzut și sancționat de art. 5 din Codul Muncii. Condiționarea accesului la un loc de muncă de acceptarea unei astfel de testări creează un tratament diferențiat între candidați pe criterii care nu au legătură cu aptitudinile profesionale sau cu capacitatea de a îndeplini atribuțiile postului', sunt de părere sindicaliștii. Potrivit sursei citate, în relațiile de muncă, Codul muncii prevede că angajatorul poate solicita doar informațiile necesare pentru verificarea aptitudinilor profesionale și a capacității candidatului de a ocupa postul. 'Testele poligraf depășesc acest cadru și presupun prelucrarea unor date personale sensibile, ridicând probleme de compatibilitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). în plus, refuzul candidatului de a accepta testarea nu poate constitui un criteriu de excludere din procesul de recrutare', notează organizația sindicală. BNS atrage atenția că legislația românească nu oferă o bază legală pentru utilizarea detectorului de minciuni în recrutarea personalului din mediul privat și că testul poligraf nu este recunoscut de comunitatea științifică drept un instrument infailibil pentru stabilirea adevărului. în acest context, liderii sindicali solicită Inspecției Muncii să verifice și să sancționeze utilizarea testelor poligraf în recrutare, Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal să analizeze legalitatea prelucrării datelor rezultate din astfel de testări, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să verifice dacă excluderea candidaților care refuză testarea constituie o practică discriminatorie, iar Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale să promoveze modificări legislative care să interzică expres utilizarea testelor poligraf în recrutare și să introducă sancțiuni pentru angajatorii care condiționează angajarea de acceptarea acestora. Blocul Național Sindical reamintește că articolul 41 din Constituția României garantează dreptul la muncă și accesul egal, nediscriminatoriu, la ocuparea unui loc de muncă. Totodată, integritatea profesională trebuie evaluată prin competențe, experiență și calificări, nu prin metode intruzive care afectează demnitatea și drepturile fundamentale ale persoanei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Cod portocaliu de averse și vijelii în zone din județele Olt și Argeș, marți după-amiaza
București, 23 iun /Agerpres/ - Meteorologii au emis, marți, avertizări nowcasting Cod portocaliu de averse cu caracter torențial și vijelii, valabile în ora următoare în zone din două județe situate în Oltenia și Muntenia. Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), până la ora 14:15, în județul Argeș (localitățile: Albeștii de Argeș, Corbeni, Tigveni, Șuici, Arefu, Valea Danului, Ciofrângeni, Valea Iașului, Cepari, Sălătrucu și Cicănești) se vor semnala averse torențiale, care vor acumula 25 - 40 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 50 - 55 km/h și grindină de mici dimensiuni (sub 2 cm). De asemenea, până la ora 14:30, în zona județului Olt (la: Slatina, Curtișoara, Valea Mare, Movileni, Schitu, Teslui, Brebeni, Perieți, Priseaca și Bălteni) vor fi averse (25 - 40 l/mp), descărcări electrice, intensificări puternice ale vântului (70 - 80 km/h) și grindină de dimensiuni medii (1 - 3 cm). Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum șase ore, precizează ANM. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)