Știri internaționale
Fereastra ta către lumea întreagă, află ce se întâmplă dincolo de granițe
Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se oprească 'înainte de iarnă' (Zelenski)
Kievul și Washingtonul doresc ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să se încheie 'înainte de iarnă', potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski publicat marți în marginea Adunării Generale a ONU, relatează AFP. 'Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă', a scris Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre 'măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație'. 'Sunt recunoscător că, între timp, echipele noastre continuă să lucreze la lansarea producției de rachete interceptoare Patriot în Ucraina', a adăugat el. Președintele ucrainean avertizează de săptămâni întregi cu privire la nevoia sa vitală de rachete și sisteme de rachete Patriot, fabricate în Statele Unite, singurele capabile să contracareze proiectilele care zboară cu viteză mare pe traiectorii foarte înclinate. 'Acest lucru va contribui la protejarea de vieți omenești, dacă Rusia refuză negocierile și continuă să mizeze pe teroarea prin rachete balistice împotriva poporului nostru în această iarnă și dincolo de ea', a subliniat Zelenski. în cursul unei conferințe de presă în marginea Adunării Generale a ONU, liderul ucrainean a indicat, de asemenea, că i-a transmis președintelui american intenția sa de a opri atacurile asupra instalațiilor energetice rusești, cu condiția ca Moscova să facă același lucru cu atacurile sale masive în Ucraina. Cu președintele american 'am vorbit despre un moratoriu energetic', a declarat marți șeful statului ucrainean. 'Nu dorim să intrăm în detalii, (dar) suntem pregătiți pentru un moratoriu (...) cu condiția ca ei (rușii) să nu ne atace infrastructurile energetice, de încălzire, de electricitate sau rezervele noastre de apă', a adăugat el, subliniind că nu este sigur dacă rușii sunt pregătiți la rândul lor. Zelenski s-a declarat 'foarte recunoscător' față de Statele Unite pentru încercarea de a găsi 'o modalitate de a-i aduce pe ruși la o formă de negocieri, oricare ar fi ea'. în plus, el i-a cerut lui Donald Trump să transmită mesaje președintelui chinez Xi Jinping, pe care îl va primi mâine la Washington. 'I-am spus președintelui (Trump) foarte deschis că noi credem că, dacă îl implică și pe președintele Xi, acesta are influență asupra lui Putin', a subliniat Zelenski. De câteva săptămâni, comunitatea internațională presează Moscova și Kievul să își oprească atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice, în vederea limitării consecințelor războiului asupra costurilor energiei. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Box: Crinuța Sebe a pierdut în sferturi la Europenele de la Sofia
Pugilista română Crinuța Andra Nicoleta Sebe a fost învinsă înainte de limită de sportiva armeană Elida Kocearian, marți, în sferturile de finală ale cat. 65 kg, la Campionatele Europene de box de la Sofia. Arbitrul a oprit lupta (RSC) în repriza a doua a întâlnirii, astfel că Elia Kocearian și-a asigurat o medalie. România a aliniat la competiție 9 sportivi, 3 la feminin și 6 la masculin, iar în cursă a mai rămas o singură reprezentantă, Lăcrămioara Perijoc, care va boxa miercuri, în sferturile cat. 57 kg, cu turcoaica Esra Yildiz Kahraman, medaliată cu bronz la JO de la Paris din 2024 și la Mondialele de anul trecut de la Nis (Serbia). AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Booker Prize 2026: Patru romane britanice pe lista finaliștilor, într-o selecție considerată 'foarte umană'
Patru romane britanice figurează printre cele șase volume finaliste la Booker Prize 2026, într-o selecție ce explorează în special tematica doliului, a sexualității și a rolurilor legate de gen, au anunțat marți seară organizatorii acestui premiu literar, care recompensează o carte de ficțiune scrisă în limba engleză, informează AFP. Lista finaliștilor din 2026 include două femei și doi foști laureați, care încearcă să câștige încă o dată acest premiu prestigios: jamaicanul Marlon James, cu volumul 'The Disappearers', și britanico-americanul Douglas Stuart, cu 'John of John'. în contextul în care avertizările ce vizează ascensiunea fulminantă a inteligenței artificiale se înmulțesc tot mai mult, membrii juriului au optat pentru o selecție 'foarte umană'. 'Credem cu fermitate că aceste cărți nu pot fi reproduse de o inteligență artificială', a subliniat în fața jurnaliștilor poetul Raymond Antrobus, un membru al juriului, cu puțin timp înainte de anunțarea celor șase finaliști. Salutată de critica literară, epopeea de peste 600 de pagini scrisă de Marlon James, 'The Disappearers', spune povestea unui supraviețuitor al unui atac homofob ce viza o trupă de teatru în Kingston în anii 1980. Scriitorul jamaican a câștigat premiul Booker în 2015 cu romanul 'A Brief History of Seven Killings'. Douglas Stuart, câștigătorul premiului Booker din 2020, ce i-a fost atribuit pentru volumul 'Shuggie Bain', se află din nou în cursă în acest an cu o explorare emoționantă a legăturilor dintre un tată și fiul său, fragilizate de sentimentul de rușine și de secrete, în îndepărtatele Insule Hebride Exterioare din Scoția. Celelalte romane finaliste sunt 'The Things We Never Say', al americancei Elizabeth Strout - recompensată cu premiul Pulitzer în 2009 -, 'Black Bag', de Luke Kennard, 'The End of Everything', de John Harrison, și 'May We Feed the King', de Rebecca Perry, ultimii trei fiind scriitori britanici. 'Aceste romane variază de la hilar la tulburător, de la straniu și neliniștitor la teribil de banal, de la extrem de șocant la intrigant, dar cu multă reținere', a declarat președinta juriului, Mary Beard, profesoară de studii clasice și specialistă în Antichitate. în 2025, premiul Booker a fost câștigat de scriitorul britanic de origine maghiară David Szalay cu romanul 'Flesh', o poveste despre viața unui om obișnuit și despre frământările cu care acesta se confruntă. Și în acest an, romanele incluse pe lista finaliștilor abordează chestiunile legate de gen. 'Bărbații trebuie să își regândească rolul, bănuiesc. Și asta se reflectă în cărțile pe care ei le scriu', a declarat un alt membru al juriului, celebrul Jarvis Cocker, solistul grupului Pulp. Premiul Booker din 2026 va fi decernat în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Londra pe 9 noiembrie. Câștigătorul premiului va fi recompensat și cu un cec în valoare de 50.000 de lire sterline (aproximativ 58.000 de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: The Booker Prizes/facebook
VIDEO Trump spune că un acord între Rusia și #Ucraina va veni 'mai devreme decât se crede'
Președintele american Donald Trump a dat asigurări marți, în fața Adunării Generale a ONU, la New York, că un acord între Rusia și Ucraina va veni 'mai devreme decât se crede', notează AFP. 'Lucrăm foarte îndeaproape cu liderii Rusiei și Ucrainei și vom rezolva acest caz. Acest lucru se va întâmp
VIDEO Actrița americană Hayden Panettiere a murit din cauza unui amestec de medicamente
Actrița americană Hayden Panettiere, cunoscută pentru rolurile interpretate în serialele de televiziune 'Heroes' și 'Nashville', a murit pe 16 august la vârsta de 36 de ani după ce a consumat un amestec de medicamente, inclusiv fentanil, a anunțat marți un medic legist din Statele Unite, informează AFP. Biroul de Medicină Legală implicat în anchetă a adăugat că autopsia nu a relevat nicio urmă de traumatism și a ajuns la concluzia unei morți accidentale. Potrivit analizelor, cauza decesului a fost ingestia de fentanil, în combinație cu o versiune generică a medicamentului Xanax, un relaxant muscular și un medicament antipsihotic. A fost deschisă o anchetă, care se va concentra de acum înainte asupra modului în care actrița și-a procurat acele medicamente. Cazul se aseamănă cu o tragedie precedentă: decesul actorului Matthew Perry, survenit în 2023. Născută în 1989, Hayden Panettiere a început încă din copilărie să apară pe micile ecrane. Pe lângă rolurile interpretate în serialele TV 'Heroes' și 'Nashville', ea a jucat și în filme precum 'Remember the Titans', 'Princess on Ice', 'Scream 4' și 'Scream VI'. în volumul ei de memorii, publicat în luna mai în engleză cu titlul 'This Is Me: A Reckoning', actrița americană a vorbit despre trecutul ei de copil-vedetă aflat sub presiune și despre experiența dependenței. Ea a vorbit și despre cearta cu mama ei, care îi gestiona în trecut cariera. Hayden Panettiere a născut în 2014 o fetiță din relația sa cu pugilistul ucrainean Vladimir Kliciko. în unul dintre ultimele ei interviuri, a dezvăluit pentru revista Mome că nașterea extrem de dureroasă a cufundat-o într-o stare de depresie și a împins-o să se refugieze în alcool. I-a încredințat custodia fiicei sale tatălui acesteia. 'Treceam printr-o perioadă foarte dificilă. Știam că trebuia să o pun pe ea pe primul loc, pentru a putea primi ajutorul de care aveam nevoie și a deveni mama de care ea avea nevoie', a povestit ea în acel interviu. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Trump salută relațiile 'mai bune' cu Marea Britanie sub conducerea lui Burnham
Președintele american Donald Trump a afirmat marți că relațiile cu Regatul Unit sunt mai bune sub noul prim-ministru Andy Burnham, criticând în același timp acordul care prevede retrocedarea Insulelor Chagos către Mauritius, informează AFP. Cei doi lideri s-au întâlnit pentru prima dată în marja Adunării Generale a ONU de la New York. 'Cred că (relațiile noastre - n.r.) s-au îmbunătățit. Ei bine, sunt mai bune acum decât erau cu fostul vostru prim-ministru', le-a declarat președintele SUA reporterilor, referindu-se la fostul premier Keir Starmer. Acesta din urmă reușise inițial să stabilească relații bune cu președintele republican, în special invitându-l într-o vizită de stat organizată de Regele Carol al III-lea în urmă cu un an. Dar relația lor s-a deteriorat după ce Marea Britanie a refuzat să participe la războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Donald Trump, în vârstă de 80 de ani, a sugerat, de asemenea, că noul prim-ministru laburist, care i-a succedat lui Keir Starmer în iulie, ar putea renunța la acordul de a returna Insulele Chagos către Mauritius. Acest arhipelag din Oceanul Indian, care găzduiește baza militară strategică americano-britanică Diego Garcia, a fost o sursă de tensiuni transatlantice timp de câteva luni. întrebat despre acest acord, președintele american a declarat că nu îl susține. 'Cred că este teribil', a spus el. 'Este incredibil cât de strategică este acest loc, și cred că prim-ministrul va analiza cu atenție', a adăugat Donald Trump. Stând lângă el, Andy Burnham a dat din cap în semn de aprobare.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Preda)
Trump anunță că au avut loc discuții cu Iranul marți
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că marți au avut loc discuții între oficiali iranieni și americani în marja Adunării Generale a ONU de la New York, informează AFP. 'A fost o întâlnire de trei ore', a declarat președintele american, descriind-o drept 'foarte bună' și dând asigurări că o altă discuție este planificată 'în viitorul foarte apropiat'. El a anunțat această reluare a dialogului cu Teheranul în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 'Mă simt foarte bine' în legătură cu aceste discuții, a declarat trimisul american Steve Witkoff, prezent alături de Donald Trump. Ginerele președintelui, Jared Kushner, care participase și el la negocierile cu Teheranul înainte de eșecul acestora în iunie, se afla la rândul său în sală. Anterior, vorbind la Adunarea Generală a ONU, Donald Trump a declarat că are de ales între a 'distruge' Iranul sau a ajunge la un acord, prezicând că o soluție diplomatică va fi găsită după alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie din Statele Unite.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Scriitorul Thelyson Orelien, premiat recent în Franța, acuzat că a utilizat AI
Scriitorul canadian de origine haitiană Thelyson Orelien se află în centrul unor controverse după ce a fost acuzat pe rețeaua de socializare X că a utilizat inteligența artificială (AI) pentru a scrie romanul 'C'etait ca ou mourir', considerat un mare succes al noului sezon literar din Franța, informează marți AFP. Acuzația a fost lansată luni de utilizatorul contului 'Balance ton Claude', până atunci confidențial și cu 92 de abonați, care a afirmat că acel roman a fost scris 'aproape integral' de inteligența artificială. El a precizat că a utilizat software-ul american de detecție Pangram pentru a analiza mai multe fragmente din roman. Mesajul său, devenit între timp viral, a fost redistribuit de peste 1.000 de ori și a acumulat deja peste 3 milioane de vizualizări. Editura Grasset nu a comentat aceste acuzații. La fel au procedat și administratorii programului Pangram. Boreal, editura din Montreal care a publicat romanul în primăvara acestui an în Canada, a transmis pentru AFP că este 'la curent cu acuzațiile' și că 'nu le tratează cu lejeritate'. Totuși, 'încrederea echipei de la editura Boreal față de munca depusă de Thelyson Orelien rămâne întreagă', a precizat conducerea editurii canadiene. Jurnaliștii de la AFP au verificat paragrafele alese de utilizatorul contului de pe X cu alte programe de detectare a AI, obținând rezultate diferite. Prin instrumentul de verificare InVID-WeVerify, co-creat de AFP, evaluarea a indicat că acele fragmente au fost 'foarte probabil scrise de un om'. Concluziile furnizate de alte șapte instrumente de detectare (winston AI, detecting-ai.com, app.its-ai.org, detectgpt.com, isgen.ai, copyleaks.com, ghostbuster.app), testate și ele de jurnaliștii de la AFP, sunt însă divergente. Unul dintre ele (app.its-ai.org) a ajuns la concluzia că există o probabilitate de 100% ca acele paragrafe să fie creația unei inteligențe artificiale, în timp ce două programe de detectare (detectgpt.com și isgen.ai) au ajuns la concluzia opusă. Alte două (detecting-ai.com și ghostbuster.app) dezvăluie probabilități de scriere cu AI ce variază între 7% și 59% pentru aceleași fragmente din carte. Ultimele două (Winston AI și copyleaks.com) estimează la 53% și la 100% probabilitatea ca unul dintre paragrafele vizate să fi fost generat de AI și la 0% probabilitatea pentru un alt fragment. 'C'etait ca ou mourir' face parte dintre romanele din noul sezon literar pregătit la editura Grasset de fostul ei CEO, Olivier Nora, înainte ca acesta să fie concediat în luna aprilie de conducerea de la Hachette, cel mai important grup editorial francez, care își desfășoară activitatea în sfera de influență a miliardarului Vincent Bolloré. Acuzațiile aduse de utilizatorul contului 'Balance ton Claude' au fost formulate luni, ziua în care scriitorul Thelyson Orelien a câștigat premiul Fnac pentru cel mai bun roman. Această carte figurează, de asemenea, în topul vânzărilor din Franța, precum și în selecțiile principalelor premii literare franceze, inclusiv Goncourt, Medicis și Femina. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)
UE și NATO salută acordul privind Groelanda
Uniunea Europeană și NATO au salutat acordul semnat marți de SUA, Danemarca și Groenlanda, care permite o prezență militară americană mai extinsă în Groenlanda și care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic și bogată în resurse minerale, relatează AFP. 'Acesta este un pas pozitiv înainte pentru cooperarea transatlantică și securitatea în Arctica, bazat pe respectul pentru suveranitate, integritate teritorială și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare', a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-o postare pe platforma X. Acordul va consolida securitatea colectivă, a declarat la rândul său șeful NATO, Mark Rutte, adăugând că o securitate sporită în regiunile Arctică și a Atlanticului de Nord este esențială atât pentru Europa, cât și pentru America de Nord. înțelegerea semnată de Groenlanda, Danemarca și Statele Unite interzice oricărui actor din afara UE și NATO să exercite controlul în sectoare strategice. Ideea este de a obstrucționa cu orice preț China sau Rusia să câștige treptat influență asupra teritoriului, în special prin investiții. 'Având în vedere amenințarea la adresa securității naționale și a ordinii publice reprezentată de eforturile sporite ale adversarilor de a-și extinde influența și controlul în Groenlanda, părțile convin că statele sau investitorii dintr-un stat care nu este nici membru al NATO, nici partener al NATO, nici stat membru al UE, nu vor avea voie să exercite controlul, (...) o influență semnificativă sau să aibă acces la informații nepublice care pot constitui o amenințare la adresa securității naționale sau a ordinii publice în sectoare sau activități deosebit de sensibile de pe teritoriul Groenlandei', precizează acordul la Articolul 10. Documentul specifică faptul că validitatea sa nu va fi pusă sub semnul întrebării dacă Groenlanda devine independentă și că insula trebuie să rămână membră a NATO. 'în cazul în care Groenlanda își exercită dreptul la autodeterminare pentru a deveni independentă, Guvernul Regatului Danemarcei și Guvernul Groenlandei se vor asigura împreună că statul groenlandez independent este de acord să rămână membru al NATO, inclusiv prin depunerea unei cereri de aderare, dacă este necesar, și își asumă în mod explicit, de la data independenței, toate drepturile și obligațiile Regatului Danemarcei, așa cum sunt prevăzute în prezentul acord', se precizează în înțelegere. Acordul prevede construirea a două baze americane în sudul și estul Groenlandei, la Narsarsuaq și Mestersvig. Articolul 4 al textului specifică faptul că Statele Unite își pot moderniza și extinde activitățile și la singura lor bază activă, Pituffik, situată în nordul insulei.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Tenis: Barbora Krejcikova și Maria Sakkari, calificate în optimi la Singapore (WTA)
Jucătoarea cehă de tenis Barbora Krejcikova s-a calificat, marți, în optimile de finală ale turneului WTA 500 de la Singapore, dotat cu premii totale de 1.206.446 de dolari americani, după ce trecut de germanca Anna-Lena Friedsam, cu 6-0, 5-7, 7-6 (7/4). Grecoaica Maria Sakkari, a șaptea pe lista capilor de serie, s-a impus în fața cehoaicei Linda Fruhvirtova cu 6-4, 6-1. Croata Donna Vekic, cap de serie numărul 8, a fost învinsă în optimi de chinezoaica Xinyu Wang, cu 6-1, 6-2. Rezultatele înregistrate, marți, în primul tur la Singapore Tennis Open (hard): Alycia Parks (SUA) - Mei Yamaguchi (Japonia) 6-4, 6-3 Barbora Krejcikova (Cehia) - Anna-Lena Friedsam (Germania) 6-0, 5-7, 7-6 (7/4) Oleksandra Olinikova (Ucraina) - Vivian Wolff (SUA) 6-1, 7-6 (7/1) Xinyu Wang (China) - Donna Vekic (Croația/N.8) 6-1, 6-2 Tatiana Prozorova (Rusia) - Sofia Costoulas (Belgia) 5-7, 7-6 (7/2), 6-2 Maria Sakkari (Grecia/N.7) - Linda Fruhvirtova (Cehia) 6-4, 6-1 AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)
Republica Moldova instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, marți, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Decizia a fost susținută de 54 de deputați, după o ședință care a durat aproximativ cinci ore, transmite MOLDPRES. Măsura a fost propusă de Guvern și prezentată în plen de premierul Vasile Tofan. Șeful Executivului a argumentat că autoritățile au nevoie de instrumente suplimentare pentru a interveni rapid în cazul unor perturbări majore ale aprovizionării cu gaze naturale, carburanți, energie electrică și apă. Potrivit autorităților, starea de alertă instituită anterior în sectoarele energetic și hidrologic expiră pe 25 septembrie, însă riscurile care au stat la baza acesteia s-au amplificat. în plus, apropierea sezonului rece ar putea crește presiunea asupra sistemului energetic și asupra resurselor disponibile. 'Intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri care se suprapun', a declarat premierul Vasile Tofan, menționând inclusiv prețurile ridicate la resursele energetice și deficitul hidrologic. Premierul a susținut că autoritățile trebuie să fie pregătite să intervină înainte ca eventualele crize să se producă. El a precizat că instituirea stării de urgență nu reprezintă, în opinia Guvernului, un 'cec în alb', ci trebuie însoțită de responsabilitate și control. în cadrul ședinței parlamentare, deputații au adresat întrebări privind motivele instituirii stării de urgență, măsurile care urmează să fie aplicate și modul în care vor fi protejați cetățenii în perioada rece. Discuțiile au durat aproximativ trei ore. Un alt subiect abordat a fost sprijinul acordat populației. Vasile Tofan a declarat că Guvernul examinează posibilitatea extinderii numărului de familii care vor beneficia de compensații pentru energie, în condițiile prețurilor ridicate la resursele energetice. Autoritățile susțin că măsurile sunt necesare în contextul riscurilor privind securitatea energetică și aprovizionarea cu apă. Consiliul Național pentru Securitate a recomandat instituirea stării de urgență în urma ședinței din 21 septembrie. Guvernul urmează să prezinte un raport privind măsurile adoptate și aplicarea acestora la încheierea celor 60 de zile de stare de urgență. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Grecia: Veniturile din turism au crescut în primele șapte luni cu 12%, ajungând la 13,5 miliarde de euro
Turismul elen a demonstrat în primele șapte luni din 2026 o reziliență solidă, pe fondul turbulențelor geopolitice, înregistrând o creștere de 12% a veniturilor, conform datelor publicate de Banca Centrală a Greciei (BoG), informează publicația elenă Kathimrini. în perioada ianuarie-iulie 2026, veniturile au ajuns la 13,5 miliarde de euro, în timp ce numărul turiștilor ajuns la 20,43 milioane, cu aproape două milioane mai mult decât în perioada similară din 2025. Veniturile generate de turiștii din UE au urcat cu 6,9%, la 7,094 miliarde de euro, iar cele de pe urma vizitatorilor din afara blocului comunitar au crescut cu 18,3%, la 5,783 miliarde de euro. Veniturile de la vizitatorii din SUA au înregistrat un avans de 7,9% la 1,062 miliarde de euro, cele de pe urma turiștilor britanici au crescut cu 23,3%, la 2,91 miliarde de euro, iar cele provenite de la italieni au urcat cu 31,6%, la 828,1 milioane de euro. în pofida unui avans de 7,7% al sosirilor din Germania, veniturile au scăzut cu 0,7%, la 1,981 miliarde de euro. Și sosirile din Franța au înregistrat un declin de 5,1%, iar veniturile au scăzut cu 16,8%, la 623,7 milioane de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Ungaria: Parchetul vrea să-i urmărească penal pe Peter Magyar și pe doi foști miniștri ai lui Orban
Procurorul general al Ungariei a solicitat marți ridicarea imunității parlamentare pentru prim-ministrul Peter Magyar și, în alte dosare, pentru doi foști miniștri ai ex-premierului naționalist Viktor Orban, relatează AFP. Aceste anunțuri ale procurorului general interimar Istvan Lajtar constituie, pe lângă cazul care îl privește pe actualul prim-ministru, primele anunțuri de urmărire penală împotriva unor înalți oficiali din epoca Orban. Magyar, un conservator pro-european care a ajuns la putere după victoria partidului său Tisza la alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt guvernării de 16 ani a naționalistului Viktor Orban, este vizat de o anchetă pentru furt în legătură cu un incident din 2024 în care este acuzat că a luat telefonul unui bărbat dintr-un club de noapte în timp acesta ce îl filma, și l-a aruncat în Dunăre. El a denunțat ancheta ca fiind o 'rușine'. Parlamentul European a refuzat anul trecut să-i ridice imunitatea de eurodeputat. Ancheta care îl privește pe Balazs Hanko, membru al partidului Fidesz al lui Viktor Orban și fost ministru al Culturii și Inovării, se referă la presupusa delapidare a 47 de milioane de euro din fonduri publice, despre care se pare că au fost folosite în special pentru finanțarea campaniei electorale din 2026. Anchetatorii au confiscat serverele partidului în iulie, determinându-l pe Viktor Orban să denunțe procedurile ca fiind o tentativă de a aduce prejudicii formațiunii politice. Miklos Sesztak, deputat de la partidul KDNP, aliat al Fidesz, și fost ministru al Dezvoltării Naționale în guvernul lui Orban, este suspectat că a primit mită de milioane de euro în timpul achiziționării de autobuze second-hand la prețuri umflate între 2014 și 2018. Aceste evoluții vin în contextul în care Peter Magyar și noul președinte numit de propria majoritate, Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme, au intrat în conflict cu privire la numele următorului procuror general. Fostul procuror general a demisionat în iulie, sub presiunea noii majorități, care a făcut campanie cu o platformă de combatere a corupției.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Erdogan, la ONU: Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră sunt inacceptabile
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a calificat marți drept 'inacceptabile' atacurile recente asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a anunțat că Turcia continuă discuțiile cu Rusia și Ucraina pentru restabilirea libertății de navigație și prevenirea extinderii războiului, în discursul susținut la Adunarea Generală a ONU, la New York. 'Atacurile recente asupra navelor comerciale (...) sunt inacceptabile, indiferent de autorul lor', a declarat Erdogan, potrivit Reuters și AFP. Președintele turc a spus că Ankara încearcă să ajungă la un acord cu cele două părți pentru protejarea navelor comerciale, garantarea securității alimentare și menținerea libertății de navigație în Marea Neagră. Turcia a transmis atât Rusiei, cât și Ucrainei o propunere de protocol pentru încetarea atacurilor asupra navelor comerciale. Ankara ceruse deja, la începutul lunii august, instituirea unui 'moratoriu' în fața intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, amintește AFP. Aproximativ 25 de nave aparținând unor armatori turci au fost vizate de atacuri în cursul verii, potrivit Camerei Maritime Turce Imeak. 'Constatăm că cele două părți au cereri și poziții dificil de conciliat', declara sâmbătă ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, referindu-se la propunerea recentă a Ankarei. în discursul său, Erdogan a abordat și războiul din Gaza, cerând începerea fără întârziere a reconstrucției enclavei și îndemnând comunitatea internațională să exercite presiuni mai mari asupra Israelului. 'Trebuie să începem reconstrucția Gazei fără să mai pierdem timpul. în acest sens, vă cer să exercitați presiuni mai mari asupra Israelului', a spus liderul turc, citat de Anadolu. Erdogan a cerut, de asemenea, statelor care nu au recunoscut încă Palestina să își reconsidere poziția și a reafirmat sprijinul Turciei pentru crearea unui stat palestinian independent, cu integritate teritorială, în granițele din 1967 și cu Ierusalimul de Est drept capitală. Președintele turc a criticat totodată situația din Gaza, afirmând că enclava a devenit 'cel mai mare cimitir de copii din lume' și regiunea cu cea mai ridicată rată de amputări în rândul copiilor. Potrivit relatării Anadolu, Erdogan și-a început discursul exprimându-și regretul că președintele palestinian Mahmoud Abbas nu a putut participa pentru al doilea an consecutiv la Adunarea Generală a ONU și a spus că Turcia va continua să fie 'vocea' unui stat palestinian liber și suveran. Potrivit AFP, delegația israeliană a părăsit sala după ce Erdogan a cerut statelor care nu au recunoscut Palestina să își reconsidere decizia. Liderul turc a făcut referire și la Liban, afirmând că 'niciun copil' nu ar trebui să se trezească în timpul nopții din cauza bombardamentelor. într-o altă parte a discursului, Erdogan a criticat ceea ce a numit 'politici globale de neutralizare a genului', susținând că acestea au devenit o campanie îndreptată împotriva familiilor și copiilor, consemnează Reuters. El a pledat pentru protejarea familiei tradiționale, definită de el ca fiind formată dintr-un bărbat și o femeie. Declarațiile au fost făcute la o săptămână după ce autoritățile turce au lansat o operațiune împotriva unor grupuri LGBTQ+, intitulată 'My Family is Safe'. Autoritățile au prezentat operațiunea drept una destinată protejării copiilor și valorilor familiale. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Cuba respinge 'calomniile' din discursul lui Trump la ONU
Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a respins marți 'calomniile' rostite de președintele american Donald Trump în discursul său la Adunarea Generală a ONU și a asigurat că statul cubanez nu este 'o amenințare pentru SUA sau pentru vreo altă țară', relatează agențiile AFP și EFE. 'Guvernul american este incapabil să accepte
Fotbal: Mbappe a dezvăluit că a fost foarte aproape de a semna cu Liverpool
Fotbalistul francez Kylian Mbappe, starul echipei Real Madrid, a dezvăluit că a fost aproape de a semna cu Liverpool pe vremea când juca încă pentru AS Monaco, scrie AFP. într-un interviu acordat publicației 'The Athletic', starul francez a recunoscut că, înainte de a se transfera la Paris Saint-Germain, a fost foarte aproape să ajungă pe Anfield Road pentru a evolua sub comanda lui Jurgen Klopp la Liverpool. 'S-a întâmplat acum mult timp, când eram la Monaco. A trebuit să iau o decizie și am fost foarte aproape să mă alătur celor de la Liverpool. Mama mea era o mare admiratoare a lui Klopp și aceasta era destinația ei preferată; își dorea să merg acolo', a spus Mbappe. 'Nu am dat curs ofertei pentru că îmi doream să joc în orașul meu natal, Paris. Nu voiam să plec din țară până nu mă maturizam puțin, dar, într-adevăr, mama tot spunea: «Liverpool - vei juca pe Anfield; va fi extraordinar pentru tine»', a menționat el. în cadrul interviului, Mbappe a recunoscut că mama sa chiar a călătorit la Liverpool pentru a începe negocierile cu clubul și a fost încântată de ceea ce a văzut acolo. 'A mers la Liverpool și s-a îndrăgostit de acel loc. A asistat la câteva meciuri pentru a simți atmosfera și pentru a-și imagina cum ar fi fost să joc pe acel stadion', a povestit Mbappe. Chiar fotbalistul s-a întâlnit cu Klopp la acea vreme, însă nu s-a ajuns la nicio înțelegere, iar în cele din urmă a semnat cu PSG. AGERPRES/(AS- redactor: Adrian Drăguț, editor: Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)
China cere Uniunii Europene să păstreze piețele auto deschise
Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a cerut Uniunii Europene să-și păstreze piețele deschise pentru producătorii auto din Cina și să evite protecționismul, în vederea asigurării unui mediu 'echitabil, deschis și nediscriminatoriu', transmite Bloomberg. 'China nu este sursa problemelor economice și comerciale ale UE, ci un partener în rezolvarea lor. Nu vrem să vedem că UE se îndreaptă spre protecționism, restricții sau închiderea piețelor sale, ceea ce ar face ca piețele din jurul lumii să se izoleze unele de altele', a indicat într-un comunicat Wang după întâlnirea cu Hildegard Müller, președintele Asociației Constructorilor Germani de Automobile (VDA). Declarația lui Wang vine în contextul în care Germania pregătește măsuri de securitate economică pentru a-și proteja industriile strategice de China, putând potențial introduce noi taxe vamale la vehiculele electrice hibride și controale mai puternice ale exporturilor. Guvernul cancelarului Friedrich Merz speră să aprobe măsurile în 14 octombrie, înainte de a căuta un sprijin mai larg în UE. Beijingul se angajează să găsească soluții problemelor comerciale care implică sectorul auto, prin intermediul mecanismului de consultare în domeniul comerțului și al investițiilor China-UE, a declarat Wang în timpul întâlnirii cu Müller. într-un apel video separat cu Ola Källenius, directorul general al Mercedes-Benz Group AG, Wang a spus că industria auto este o zonă cheie a cooperării China-UE și a cerut ambelor părți să păstreze piețele deschise. El a salutat majorarea investițiilor în statul asiatic ale Mercedes-Benz și altor producători auto europeni. Källenius este de asemenea președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), care îi reprezintă pe cei 16 mari producători auto din Europa. Liderii UE intenționează să se întâlnească în octombrie pentru a discuta deficitul comercial pe relația cu China și posibile noi instrumente pentru a contracara practicile comerciale ale Beijingului. Săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar va folosi toate instrumentele disponibile pentru a reduce ceea ce a numit deficitul comercial 'nesustenabil' pe relația cu China. într-un discurs adresat Parlamentului European, Ursula von der Leyen a afirmat că deficitul comercial de bunuri al UE cu China, care s-a ridicat la 360,6 miliarde de euro anul trecut și s-a mărit cu 9% în primele șase luni ale acestui an, a atins un punct critic și că Europa se confruntă deja cu un al doilea 'șoc chinezesc' prin dezindustrializare. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, care conduce discuțiile cu China pentru a aborda decalajul comercial, a declarat că dorește rezultate tangibile până în octombrie și se așteaptă să viziteze China la începutul lunii viitoare. UE susține că în spatele creșterii exporturilor chineze, inclusiv substanțe chimice, baterii și autovehicule, stau supracapacitățile de producție. însă Beijingul respinge aceste critici, spunând că îngrijorările legate de dezechilibrele economice și excesul de capacități de producție sunt măsuri protecționiste și vizează constrângerea Chinei.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Lionel Richie a fost supus unei intervenții pe cord
Cântărețul american Lionel Richie va rata cel puțin câteva concerte după ce a fost spitalizat recent și a suportat în această săptămână o intervenție pe cord pentru tratarea unei fibrilații atriale, a anunțat agentul său de presă, citat marți de revista Variety. 'Lionel a suportat o intervenție obișnuită pentru o fibrilație atrială. Medicii au spus că totul a decurs perfect. Lionel se simte minunat, dar își va lua o perioadă de pauză și va reveni pe scenă în curând', a declarat agentul de presă al starului american. Intervenția chirurgicală nu a fost realizată în regim de urgență. Următoarele trei concerte pe care Lionel Richie, în vârstă de 77 de ani, urma să le susțină alături de grupul Earth, Wind & Fire (EWF) au fost anulate. Ele erau programate pe 26 septembrie la San Francisco, pe 30 septembrie la Chicago și pe 2 octombrie în Columbus. Următoarele spectacole din calendarul de concerte al lui Lionel Richie - o serie de trei show-uri la Encore Theater din Las Vegas, cu începere din 14 octombrie - rămân deocamdată programate. Mayo Clinic descrie procedura obișnuită pentru fibrilația atrială (AFib) drept un 'tratament pentru un ritm cardiac neregulat și adeseori foarte rapid. Procedura utilizează energie termică (căldură sau frig) ori impulsuri electrice de înaltă energie pentru a crea mici cicatrici într-o zonă a inimii. Semnalele care comandă bătăile inimii nu pot traversa țesutul cicatricial; astfel, tratamentul ajută la blocarea semnalelor anormale care provoacă fibrilația atrială'. Starea de sănătate a cântărețului Lionel Richie a ajuns recent în atenția presei internaționale, în urma anulării unor concerte și a unor spitalizări ale artistului, deși acesta pare să-și fi revenit rapid de fiecare dată. Pe 24 iunie, în prima seară a turneului său comun cu grupul EWF, cântărețul a întrerupt prematur spectacolul din Minneapolis după ce a acuzat stări de amețeală și a anulat ulterior două concerte. Totuși, a revenit pe scenă pentru reprezentația din 30 iunie, transmițând publicului să nu-și facă griji. Pe 4 iulie, Lionel Richie a scris pe rețelele de socializare despre primirea de care a avut parte la concertele sale din Pittsburgh și Detroit după revenirea în turneu: 'Vă mulțumesc pentru fiecare mesaj, pentru fiecare cuvânt frumos și pentru toată dragostea voastră. Sunt bine și vă sunt recunoscător tuturor'. Pe 29 august, după un concert susținut la St. Louis, s-a internat într-un spital 'din precauție', după cum a relatat revista People, și a efectuat o serie de teste cardiace. Ulterior, pe 2 septembrie, aceeași publicație americană a anunțat că artistul a fost externat și s-a întors la Los Angeles. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: Lionel Richie / Facebook
Rubio acuză #Ucraina că lovește nave care transportă petrol pentru SUA
Secretarul de stat american Marco Rubio a acuzat marți Ucraina că a lovit nave care transportă petrol având legături cu SUA, în timpul atacurilor Kievului care vizează industria petrolieră rusă, relatează dpa. Au existat mai multe incidente care au vizat 'nave având legături cu SUA și livrări de petrol americane' în ultimele luni, a declarat Rubio pentru postul american de televiziune Fox News. Navele au fost lovite 'probabil nu în mod deliberat, dar au fost totuși vizate de Ucraina. Așadar, este o problemă care trebuie abordată. Nu putem permite ca acest lucru să se întâmple', a declarat șeful diplomației americane. Rubio nu a oferit detalii. Contextul se referă probabil la faptul că portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră este folosit pentru exportul de petrol nu doar din Rusia, ci și din Kazahstan. Petrolul din Kazahstan ajunge în port prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), proiect în care gigantul american Chevron deține o participație. Atacurile cu drone ucrainene au lovit în repetate rânduri conducta și instalațiile de încărcare. în iulie, potrivit relatărilor din presa, un petrolier care opera în numele ExxonMobil a fost avariat chiar în apropiere de Novorossiisk. în interviul acordat la New York, Rubio a acuzat pentru creșterea prețului petrolului războiul din Ucraina și consolidarea poziției rebelilor houthi din Yemen. Președintele american Donald Trump a acuzat Ucraina că este responsabilă pentru prețul ridicat al motorinei la nivel mondial, din cauza atacurilor sale asupra rafinăriilor rusești. Pentru Trump, această creștere a prețurilor reprezintă o problemă în perspectiva alegerilor de la jumătate de mandat din SUA, programate pentru luna noiembrie. Președintele Trump propune ca Moscova și Kievul să-și suspende reciproc atacurile asupra infrastructurii energetice, a precizat Rubio. înaintea unei întâlniri cu Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a accepta un moratoriu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins însă un astfel de acord.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Anda Badea)
UPDATE/ Președintele Adunării Generale a ONU cere reformarea Consiliului de Securitate și o reprezentare mai puternică a Africii
Președintele Adunării Generale a ONU, Khalilur Rahman, a cerut marți reformarea Consiliului de Securitate și o reprezentare mai puternică a Africii, în discursul rostit la începutul dezbaterii generale a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, la New York. Dezbaterea generală reunește în această săptămână lideri și reprezentanți ai statelor membre, care își prezintă pozițiile asupra principalelor crize și probleme internaționale. în prima zi a dezbaterii generale au fost programate intervențiile mai multor lideri, între care președintele american Donald Trump, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul britanic Andy Burnham. în deschiderea reuniunii, Rahman a insistat asupra necesității ca ONU să devină mai reprezentativă și a cerut în special o mai mare prezență a Africii în structurile sale de decizie. 'Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu', a declarat diplomatul și economistul din Bangladesh, cerând ca Africa să nu mai fie obligată să aștepte pentru a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate, relatează dpa. 'Africa nu poate fi rugată să aștepte la nesfârșit pentru locul care i se cuvine în Consiliul de Securitate', a spus Rahman, adăugând că eliminarea actualei subreprezentări a continentului este o chestiune de 'echitate, justiție și, în cele din urmă, credibilitate' pentru ONU. Africa nu are în prezent niciun reprezentant între cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Trei state africane - Republica Democratică Congo, Liberia și Somalia - ocupă în prezent locuri nepermanente în cadrul organismului format din 15 membri. Uniunea Africană cere, în cadrul reformării Consiliului de Securitate, cel puțin două locuri permanente și cinci locuri nepermanente pentru continent. Rahman a susținut că ONU rămâne 'de neînlocuit', dar a avertizat că supraviețuirea organizației nu poate fi singura măsură a succesului său. El a indicat războaiele și crizele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar și Orientul Mijlociu drept exemple ale limitelor actualului sistem internațional, potrivit EFE. în cazul Gaza, președintele Adunării Generale a vorbit despre amploarea pierderilor umane și despre accesul insuficient al populației la ajutor umanitar. El a subliniat că principiile multilateralismului, dreptului internațional, protecției civililor și accesului umanitar nu pot fi aplicate 'selectiv' și a cerut Consiliului de Securitate 'să facă un pas înainte' și să acționeze atunci când este necesar. Rahman a pledat și pentru reforme economice internaționale, cerând creșterea ajutorului pentru dezvoltare, abordarea problemei datoriei și reformarea arhitecturii financiare globale. Președintele Adunării Generale a cerut, de asemenea, stabilirea unor reguli internaționale pentru inteligența artificială, avertizând asupra efectelor pe care dezvoltarea rapidă a tehnologiei le-ar putea avea asupra locurilor de muncă, inegalităților și securității. 'Trebuie să abordăm posibilele sale efecte negative, inclusiv pierderea locurilor de muncă și extinderea decalajului digital. De asemenea, nu putem exclude posibilitatea ca aceasta să afecteze supraviețuirea umană', a spus Rahman, citat de EFE. El a cerut instituirea unor 'bariere de siguranță' pentru protejarea interesului public fără blocarea inovației și a pledat pentru implicarea guvernelor, companiilor, oamenilor de știință, mediului academic și societății civile în elaborarea regulilor internaționale privind IA. 'Nu în viitor, ci acum. în fiecare zi rămânem tot mai în urmă', a spus Rahman, referindu-se la necesitatea ca ONU să implice mai activ actorii care dezvoltă și utilizează inteligența artificială. Rahman a preluat în iunie mandatul de un an la conducerea Adunării Generale a ONU, succedându-i fostului ministru german de externe Annalena Baerbock. Potrivit EFE, dezbaterea generală, care se desfășoară între 22 și 28 septembrie, reunește 71 de șefi de stat, 45 de șefi de guvern și 11 vicepreședinți, precum și 50 de miniștri și un prinț moștenitor. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
În fața ONU, Trump și-a reluat retorica naționalistă obișnuită, dar fără a provoca agitație (AFP)
Donald Trump și-a reluat marți, la ONU, retorica naționalistă obișnuită și a amenințat că va 'anihila' Iranul dacă va fi necesar, dar președintele SUA, slăbit politic pe plan intern, nu a dat dovadă de aceeași agresivitate ca anul trecut, comentează AFP. Blocat în conflictul său cu Teheranul, profund nepopular în rândul americanilor, Donald Trump a amenințat din nou Iranul cu distrugerea, dar a adăugat că este de părere că 'vom ajunge la un acord imediat după alegerile' legislative de la jumătatea mandatului, programate pentru noiembrie în Statele Unite. Referitor la un alt război pe care promisese să-l rezolve rapid, conflictul dintre Rusia și Ucraina, președintele SUA - încă o dată - a dat asigurări că se va ajunge la un acord 'mai devreme decât se crede'. 'Când alții vorbesc despre pace, eu fac pace. Când alții ignoră amenințările, eu le confrunt. (...) Când alții promit forța, eu am folosit-o pentru a face din America cea mai puternică țară din lume', a afirmat republicanul în vârstă de 80 de ani, a cărui popularitate în sondaje au scăzut vertiginos din cauza nemulțumirii larg răspândite față de bilanțul său, în special în domeniul economic. în mod neobișnuit, Donald Trump și-a urmat prompterul. Nu s-a repetat atacul virulent declanșat anul trecut de o defecțiune a acestui dispozitiv sau de o problemă la scara rulantă care îl înfuriase. într-un ton relativ măsurat, campionul inițiativei 'America în primul rând' a afirmat ambițiile geopolitice americane, amenințând că va folosi 'puterea militară' pentru a apăra interesele Washingtonului în America de Sud, anunțând construirea a două baze în Groenlanda și prezicând că guvernul comunist din Cuba 'va cădea'. Donald Trump a apărat, de asemenea, fără ezitare dezvoltarea inteligenței artificiale, anunțând că documentele oficiale americane vor abandona această terminologie în favoarea 'super-inteligenței'. De asemenea, el s-a opus oricărui 'proiect globalizat' de reglementare a acestei tehnologii, care îi îngrijorează profund pe concetățenii săi. Președintele american și-a reiterat criticile la adresa guvernanței internaționale, cerând tuturor statelor membre să se retragă din Curtea Penală Internațională și criticând aspru UNESCO, printre altele. La Adunarea Generală a ONU, ziua a început cu un discurs final sumbru al secretarului general Antonio Guterres, al cărui al doilea mandat de cinci ani se va încheia în decembrie. El i-a acuzat pe giganții petrolieri că tratează atmosfera ca 'pe o groapă de gunoi în aer liber'. în ajunul unei reuniuni a Consiliului de Securitate privind inteligența artificială, el a îndemnat, de asemenea, Statele Unite și China să coopereze, la doar câteva zile după ce a cerut o 'coordonare globală'. Șeful ONU și-a concentrat atenția și asupra situației palestinienilor, ridicând spectrul epurării etnice în Cisiordania ocupată, unde violența coloniștilor extremiști israelieni s-a intensificat în ultimele luni. Invocând războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, liderul portughez în vârstă de 77 de ani a făcut recent observația amară că 'lucrurile se înrăutățesc puțin în fiecare zi'. 'Nu există nicio îmbunătățire nicăieri', a insistat el, recunoscând chiar că nu are 'nicio putere'. Vorbind după Guterres, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva s-a angajat să împiedice 'inamicii democrației', atât străini, cât și interni, să influențeze viitoarele alegeri din Brazilia, pe măsură ce tensiunile cresc cu Washingtonul din cauza presupusei interferențe în scrutin. Președintele de stânga candidează pentru un alt mandat la alegerile prezidențiale din octombrie împotriva candidatului de dreapta Flavio Bolsonaro, un aliat al lui Donald Trump. Sondajele prevăd un tur al doilea strâns între cei doi.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
UE reînnoiește sancțiunile împotriva Rusiei, dar îi exceptează pe oligarhii Usmanov și Fridman
Uniunea Europeană a reînnoit marți sancțiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în fața Franței și Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruși de pe lista de sancțiuni, solicitare care a amenințat prelungirea acestora, transmit agențiile AFP și Reuters. Menținând acest regim de sancțiuni împotriva a circa 3.000 de persoane și entități acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, 'am ajuns la un compromis dificil', a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că 'anumite persoane' au fost în final retrase de pe lista neagră. Potrivit diplomaților, Franța și Luxemburgul au obținut eliminarea lui Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancțiuni, a acceptat în cele din urmă să se abțină pentru a fi depășit obstacolul prelungirii sancțiunilor, conform acelorași surse. Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin așa-numita procedură scrisă. Franța și-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancțiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea națională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Apoi, Luxemburgul a cerut același tratament și pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei țări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari. într-o primă reacție după anunțul scoaterii celor doi oligarhi ruși de pe lista sancțiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga a scris pe rețeaua socială X că este o decizie 'rușinoasă și nejustificată'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Erdogan cere la ONU reformarea Consiliului de Securitate și o recunoaștere mai largă a statului palestinian
Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat marți că Organizația Națiunilor Unite a devenit incapabilă să-și îndeplinească misiunea de a menține pacea și a cerut reformarea Consiliului de Securitate al ONU, relatează Reuters. într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a condamnat de asemenea situația din Fâșia Gaza, afirmând că 'nimeni cu conștiință nu poate închide ochii' la ceea ce se întâmplă acolo. El și-a exprimat regretul în legătură cu absența președintelui palestinian Mahmoud Abbas la reuniunea ONU și a îndemnat țările care nu recunosc statul palestinian să-și reanalizeze poziția, precum și toate națiunile să sporească presiunea asupra Israelului pentru a pune capăt războiului. Erdogan a afirmat totodată că Turcia își continuă eforturile alături de toate părțile implicate pentru a pune capăt conflictului dintre Arabia Saudită și mișcarea houthi din Yemen, susținută de Iran, afirmând că o continuare a ostilităților nu este în beneficiul nimănui. Erdogan a subliniat că Ankara își va menține demersurile diplomatice pentru a pune capăt conflictului, în condițiile în care mișcarea houthi și-a intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite pe fondul reluării luptelor în Yemen.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Anda Badea)
SUA, Danemarca și Groenlanda semnează un acord privind securitatea insulei arctice
Președintele SUA, Donald Trump, și liderii Groenlandei și Danemarcei au semnat marți un acord care permite o prezență militară americană mai extinsă în Groenlanda și care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic și bogată în resurse minerale, relatează Reuters. Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU, la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, pentru a contracara prezența tot mai mare a Rusiei și Chinei în zona arctică. Totuși, acordul permite o prezență militară americană mai amplă pe teritoriul înghețat, o posibilitate care a apărut în contextul în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete de către SUA. în discursul adresat liderilor lumii reuniți la ONU, înaintea ceremoniei de semnare, Trump a declarat că acordul le oferă Statelor Unite 'control permanent asupra securității și asupra tuturor celorlalte necesități de pe acel teritoriu'. 'Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezență militară în Groenlanda sau să facă investiții sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris', a declarat Trump. Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen și cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale desfășurate după discursul lui Trump la ONU. Frederiksen a descris acordul drept 'un acord care poate dura pentru totdeauna' și a declarat că acesta subliniază importanța alianței NATO și respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Majoritatea germanilor doresc demisia cancelarului Merz după rezultatele slabe la alegerile regionale (sondaj)
Majoritatea germanilor doresc plecarea cancelarului Friedrich Merz după ce partidul său Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a suferit înfrângeri electorale regionale usturătoare în fața extremei drepte și a stângii radicale, potrivit unui nou sondaj publicat marți, relatează dpa. Un procent de 55% dintre respondenți, în sondajul realizat pentru posturile RTL și ntv, au declarat că ar susține demisia lui Merz din fruntea guvernului, în timp ce 40% au afirmat că ar dori ca acesta să rămână la conducere. Merz se află sub o presiune imensă după ce partidul său conservator CDU a înregistrat duminică cel mai slab rezultat din istorie la alegerile regionale din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară (nord-est), nereușind să intre în adunarea regională, după ce nu a atins pragul eliminatoriu de 5%. CDU a pierdut și postul de primar al Berlinului, la doar două săptămâni după ce partidul a suferit o înfrângere usturătoare în fața formațiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, unde partidul anti-imigrație are șanse mari să formeze primul său guvern regional din istorie. Merz, a cărui popularitate este în cădere liberă pe fondul nemulțumirii generale a alegătorilor față de reformele economice, fiscale și sociale de amploare ale guvernului său, a declarat că intenționează să rămână în funcție, însă există numeroase speculații cu privire la cât timp îl va mai susține propriul său partid. Până în prezent, niciun lider marcant al CDU nu a cerut public demisia lui Merz, deși unii observatori consideră că acest lucru s-ar putea datora doar lipsei unei alternative viabile.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise)
Tenis: Cehia, prima echipă calificată în semifinalele Billie Jean King Cup
Echipa feminină de tenis a Cehiei și-a asigurat marți primul loc în semifinalele competiției Billie Jean King Cup, învingând Marea Britanie cu 2-0 la Shenzhen (China), unde se desfășoară până duminică turneul final al competiției (fosta Fed Cup), la care participă opt echipe, scrie AFP. Marie Bouzkova, numărul 26 WTA, a adus primul punct pentru echipa cehă după un meci dificil cu Sonay Kartal (locul 127), impunându-se cu 7-6 (7/2), 4-6, 6-4. Ulterior, Linda Noskova (locul 6) a pecetluit calificarea țării sale învingând-o pe Katie Boulter (locul 54) cu 6-2, 7-6 (7/3). în calitate de favorită a turneului final, având în componență patru jucătoare din top 30 și pe liderul mondial la dublu, Katerina Siniakova, Cehia va întâlni Spania sau Kazahstan în semifinalele de vineri. Echipa Kazahstanului nu se poate baza pe numărul 1 mondial, Elena Rîbakina, care s-a retras în ultimul moment. Aleasă în detrimentul Karolinei Muchova (locul 8 mondial) pentru a disputa primul meci de simplu al zilei, Marie Bouzkova a avut nevoie de aproape trei ore pentru a învinge rezistența britanicei Sonay Kartal, aflată la primul său meci oficial după ce suferise o fractură de stres la spate în luna martie. Deși și-a pierdut serviciul în debutul primelor două seturi și a fost condusă cu un break în setul decisiv (2-1 pentru Kartal), jucătoarea cehă și-a păstrat calmul, recuperând imediat break-ul și reușind chiar să câștige patru ghemuri consecutive (5-2 pentru Bouzkova). Totuși, chiar când victoria părea la îndemână, jucătoarea cehă a ratat trei mingi de meci pe serviciul adversarei. După o scurtă revenire, Kartal a recuperat break-ul, reducând scorul la 5-4, dar apoi a cedat brusc, pierzând următorul ghem și meciul fără a câștiga vreun punct. 'A fost o luptă uriașă', a declarat învingătoarea la conferința de presă. 'Să joci așa după o pauză de șase luni... Am un respect imens pentru ea', a adăugat Bouzkova, referindu-se la Kartal. Ajutată de un serviciu solid și de un început ezitant al lui Katie Boulter, Linda Noskova și-a asigurat victoria mult mai rapid (într-o oră și 39 de minute). Cu unsprezece titluri în Billie Jean King Cup (dintre care cinci câștigate de Cehoslovacia), Cehia este a doua cea mai de succes națiune din istoria competiției, fiind depășită doar de Statele Unite (18 titluri). Marea Britanie, la rândul său, nu a câștigat niciodată Cupa BJK. Totuși, echipa condusă de Anne Keothavong a ajuns în semifinale în trei dintre ultimele patru ediții. AGERPRES/(AS- redactor: Adrian Drăguț, editor. Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)
Trump anunță la ONU construirea a două baze militare 'foarte mari' în Groenlanda
Președintele american Donald Trump a anunțat marți că Statele Unite vor construi două 'baze militare foarte mari' în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca și autoritățile vastului teritoriu arctic, relatează AFP. 'Vom începe imediat să dezvoltăm o prezență militară semnificativă în locurile relevante. Vom construi două baze militare foarte mari', a declarat președintele SUA într-un discurs la Adunarea Generală a ONU.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
UPDATE Cuba 'va cădea', afirmă Trump la ONU
Președintele american Donald Trump a declarat că statul cubanez a eșuat și că libertatea va ajunge pe insula condusă de comuniști, într-un discurs susținut marți la ONU, prin care a promovat o implicare sporită a SUA în regiune, informează Reuters. 'Administrația mea urmărește, de asemenea, o schimbare fundamentală a situației din Cuba, unde regimul comunist se află sub o presiune uriașă - cea mai mare presiune la care a fost supus vreodată. Este un stat care a eșuat complet, se prăbușește ca niciodată până acum, și va cădea', a spus Trump în discursul său din fața Adunării Generale a ONU. 'Comunismul nu va ajunge niciodată în America, dar libertatea va ajunge în Cuba', a adăugat el. Delegația cubaneză a părăsit sala Adunării Generale a ONU în timpul discursului lui Trump. Statele Unite mențin un embargo comercial asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei, aflată sub control comunist, după ce a recurs la opțiunea militară în luna ianuarie pentru a-l înlătura pe președintele venezuelean Nicolas Maduro. în trecut, Trump a calificat Cuba drept un stat eșuat, inclusiv în luna iunie, când a afirmat că Statele Unite au planuri foarte bune pentru această țară și că se vor ocupa de ea. Cuba a fost un adversar al SUA timp de decenii, încă de la revoluția condusă de Fidel Castro în 1959. Trump se bucură de un sprijin puternic din partea cubanezo-americanilor cu vederi intransigente din Florida, care pledează de zeci de ani pentru o schimbare de regim orchestrată de SUA. Președintele republican și-a exprimat clar dorința de a vedea o schimbare în țara de origine a acestora.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș)
UPDATE Trump afirmă că SUA vor folosi de acum înainte termenul de 'super-inteligență' în loc de 'inteligență artificială'
Președintele american Donald Trump a declarat marți că documentele administrației SUA vor utiliza, de acum înainte, termenul de 'super-inteligență' în loc de 'inteligență artificială' și a reiterat afirmații anterioare conform cărora avertismentele privind inteligența artificială ar fi o farsă, relatează Reuters și AFP. 'De acum înainte, toate documentele Statelor Unite - și, sperăm, ale lumii întregi - vor fi modificate pentru a folosi termenul mult mai precis de 'super' în loc de 'artificial'. Așadar, este vorba despre super-inteligență', a spus Trump într-un discurs susținut în cadrul Adunării Generale a ONU. 'Sună mult mai bine' decât inteligență artificială, a subliniat președintele SUA în discursul său. 'Este mult mai potrivit', a adăugat el. în industrie, termenul de super-inteligență definește etapa în care AI va fi depășit capacitățile umane de raționalizare și de reflecție în toate domeniile. Conform opiniei generale, chiar și cele mai avansate modele sunt încă departe de acest stadiu. Pentru președintele american, expresia 'inteligență artificială' sună 'ca și cum (această tehnologie) ar fi falsă', dar AI 'nu este falsă', a argumentat el. 'Bun venit în noua lume a super-inteligenței, a 'SI'', a declarat Donald Trump. 'Vom vedea dacă am vreo putere', a adăugat el, referindu-se la potențiala adoptare a acestui neologism de către alte guverne. în același timp, Trump a respins 'orice încercare de a construi un proiect globalist pentru controlul inteligenței artificiale', în contextul în care se intensifică apelurile pentru o coordonare amplă în domeniul AI. 'Nu voi frâna dezvoltarea a ceva ce va fi mai mare decât revoluția industrială', a afirmat Trump. Luni, lideri din peste 20 de țări, între care Canada, Germania și Australia, au pledat pentru o reglementare mai strictă a acestei tehnologii și pentru posibila creare, sub auspiciile ONU, a unui organism internațional de reglementare.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA în Irlanda, în drum spre Statele Unite
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit luni cu directorul CIA, John Ratcliffe, în timpul unei escale de realimentare în Irlanda, în drum spre New York unde liderul ucrainean urma să participe la Adunarea Generală a ONU, a declarat marți un înalt oficial ucrainean, relatează AFP. Această întâlnire a avut loc după o vizită a lui John Ratcliffe la Moscova la sfârșitul lunii august. Potrivit presei americane, misiunea directorului CIA a fost aceea ce a descuraja Rusia să atace un stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu oficialul american 'pe aeroportul Shannon în timpul alimentării avionului', a declarat un oficial ucrainean sub rezerva anonimatului. El a refuzat să facă declarații despre subiectul întâlnirii. 'A fost o conversație privată într-un cerc restrâns', a spus el. Zelenski a sosit luni seara la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU și pentru o întâlnire marți cu președintele Donald Trump. Liderul de la Casa Albă i-a trimis pentru prima dată pe emisarii săi Jared Kushner și Steve Witkoff în septembrie la Kiev pentru relansarea eforturilor de mediere diplomatică între Ucraina și Rusia. Ratcliffe, a cărui vizită la Moscova a stârnit numeroase speculații, s-a întâlnit cu oficiali ai serviciilor secrete ruse la Moscova, potrivit Kremlinului. Donald Trump a descris călătoria ca fiind una de 'semi-rutină'.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Moise, editor online: Anda Badea)