Știri naționale
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Profesorul Alexandru-Daniel Mardale și Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris - decorați de președintele Nicușor Dan
Profesorul Alexandru-Daniel Mardale și Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris au fost decorați, luni, de președintele Nicușor Dan, cu ocazia Zilei Limbii Române. Potrivit Administrației Prezidențiale, distincțiile au fost acordate în semn de apreciere pentru meritele deosebite în promovarea limbii române în Republica Franceză, pentru contribuția la aprofundarea relației bilaterale și consolidarea dialogului româno-francez. Astfel, Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de Ofițer, Categoria F - 'Promovarea culturii' a fost acordat Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale/Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de Cavaler, Categoria F - 'Promovarea culturii' a fost acordat profesorului universitar doctor Alexandru-Daniel Mardale, șeful Catedrei de limba română de la INALCO. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: 31 august - Ziua Limbii Române
Parchetul General: Șase persoane reținute într-un dosar de contrabandă cu țigări; prejudiciul - peste 62 de milioane lei
Șase persoane au fost reținute de procurorii Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), într-un dosar în care sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru introducerea și comercializarea ilegală de produse accizabile. Membrii grupării sunt suspectați că au introdus și valorificat în România aproximativ 70 de milioane de țigarete, folosind transporturi de legume și fructe drept acoperire. Potrivit unui comunicat al PICCJ transmis, luni, AGERPRES, o grupare de criminalitate organizată formată din cetățeni români și moldoveni a fost destructurată prin acțiunile desfășurate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție în zilele de sâmbătă, duminică și luni. 'Rețeaua activa pe teritoriul României începând cu anul 2025, perioadă în care membrii acesteia au introdus și valorificat pe teritoriul național aproximativ 70.000.000 de țigarete. Modul de operare consta în utilizarea de autocamioane cu temperatura controlată și mărfuri de acoperire constând în legume și fructe. Spre exemplu, în cursul zilei de sâmbătă, în jurul orelor 21:30, s-a procedat la oprirea în trafic a unui autoturism și a unui autocamion în vederea efectuării unor percheziții auto asupra mijloacelor de transport care intraseră în România prin zona municipiului Giurgiu. în urma verificării, în compartimentul de marfă al autocamionului, a fost descoperită o cantitate importantă de țigarete, disimulată într-o partidă de marfă constând în ceapă', se precizează în comunicat. Investigația a continuat duminică, când polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorului de caz, au efectuat 22 de percheziții domiciliare și 26 de percheziții asupra unor autovehicule. Acțiunile au avut loc în județele Teleorman, Neamț, Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași și Giurgiu, precum și în municipiul București. 'Ulterior, procurorul de caz a dispus reținerea a șase inculpați și măsura controlului judiciar față de un alt inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și deținerea de către orice persoană sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, cu excepția celor deținute în antrepozitul fiscal, fără a fi marcate sau marcate corespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete', informează procurorii. Cele șase persoane reținute urmează să fie prezentate luni instanței, cu propunere de arestare preventivă. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 62.592.943 lei (11.941.826 euro). 'Consecutiv activităților procedurale menționate, au fost indisponibilizate 6.337.197 de țigarete, referitor la care există suspiciunea că ar proveni atât din contrafacere, cât și din spațiul extracomunitar, precum și alte mijloace materiale de probă. De asemenea, nouă autovehicule au fost indisponibilizate în vederea instituirii de măsuri asigurătorii. Totodată, pe parcursul documentării activităților ilicite au fost indisponibilizate alte 7.199.780 de țigarete. Menționăm că activitățile din această cauză au beneficiat de sprijinul EUROPOL', mai arată Parchetul. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Cazanciuc: Brașovul - primul oraș care aprobă un ghid de aplicare a Legii 'Lift pentru Viață'
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a salutat, luni, adoptarea de către Consiliul Local (CL) Brașov a unei hotărâri prin care este aprobat ghidul de aplicare a Legii nr. 153/2026 privind programul național 'Lift pentru Viață', Brașovul fiind primul oraș din România care face acest demers. Potrivit acestuia, programul vine în sprijinul persoanelor care locuiesc în blocurile fără ascensor, în special al persoanelor vârstnice, al celor cu dizabilități locomotorii și familiilor cu copii mici. 'Salut faptul că Brașovul este primul oraș din România care emite o hotărâre de consiliu local prin care se aprobă un ghid de aplicare a Legii nr. 153/2026 privind aprobarea programului național 'Lift pentru Viață'. Sper ca acest exemplu să fie sursa de inspirație și pentru multe alte autorități locale', a scris Cazanciuc într-o postare pe Facebook. Acesta și-a exprimat convingerea că nu va trece prea mult timp până la instalarea unui Guvern legitim care să adopte normele de aplicare a Legii 'Lift pentru Viață', venind astfel în sprijinul administrațiilor locale și asociațiilor de proprietari din toată țara pentru a accesa fondurile necesare construirii de lifturi. într-o postare anterioară pe aceeași rețea de socializare, senatorul social-democrat menționa că aproximativ 3,5 milioane de români locuiesc în cele peste 80.000 de blocuri de trei și patru etaje construite fără lift. 'Acum, avem un cadru legal care le permite autorităților locale să-i ajute pe cei 3,5 milioane de români să scape de restricțiile la o viață normală pe care le îndură de zeci de ani, fiind prizonieri în propriile case din cele peste 80.000 de blocuri de 3 și 4 etaje, construite fără lift, în întreaga țară. Rămâne ca viitorul Guvern legitim, învestit cu puteri depline, să elaboreze normele de aplicare, pentru ca proiectele de construire a lifturilor să poată fi concepute și derulate. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va concepe mecanismul de finanțare a proiectului-pilot, iar Ministerul Dezvoltării, normele metodologice privind mecanismele de inițiere, derulare, implementare, acordare a finanțării și monitorizare a programului național. Până atunci, primarii din toată țara pot inventaria toate blocurile din comunitățile pe care le administrează, care se încadrează în prevederile legii. Și recomand ca, acolo unde nu există, să fie înființate asociații de proprietari pentru ca acestea să poată depune solicitări și să beneficieze de facilitățile prevăzute în lege', a scris Cazanciuc. Acesta a precizat că finanțarea va putea fi asigurată din fonduri europene, de la bugetul de stat, din bugetele locale, dar și din donații sau sponsorizări. 'La Bruxelles, sunt semnale puternice de susținere a acestui program național și de identificare a soluțiilor de finanțare în viitorul exercițiu bugetar european 2028-2034. Site-ul www.liftpentruviata.ro va fi disponibil in scurt timp și va oferi informații utile derulării proiectului', a menționat senatorul PSD. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: Anamaria Constantin, editor online: Ady Ivaşcu)
ASF își aliniază strategia privind datele pentru 2026-2028 la obiectivele europene de supraveghere financiară
Strategia Autorității de Supraveghere Financiară privind datele pentru perioada 2026-2028, alături de obiectivele strategice ale instituției și de programele operaționale aferente, formează cadrul unitar prin care instituția urmărește consolidarea stabilității și credibilității piețelor financiare supravegheate și integrarea acestora în spațiul european, conform documentului. 'Strategia Autorității de Supraveghere Financiară privind datele pentru perioada 2026-2028, împreună cu cele șapte obiective strategice ale ASF pe perioada 2026-2028, completate de Strategia pieței de capital, Strategia de educație financiară a ASF și de Programul de activități pentru anul 2026, constituie un cadru structural unitar de exprimare a viziunii autorității privitor la întărirea rolului și responsabilităților pe care le are în consolidarea stabilității și credibilității piețelor financiare supravegheate și pentru o mai bună integrare a acestora în spațiul european. Prin modernizarea infrastructurii de date și a guvernanței acestora, prin creșterea competențelor de înțelegere și utilizare a acestor informații, ASF va îmbunătăți semnificativ procesele și activitățile desfășurate conform mandatelor de autorizare, reglementare și supraveghere a pieței de capital, promovând: integritatea crescută a piețelor, detectarea timpurie a riscurilor, eficiența crescută a procesului de reglementare, creșterea convergenței în supraveghere, stabilitatea sistemică a ecosistemului financiar, susținerea inovației digitale și a celei privind raportarea datelor', se arată în 'Strategia ASF privind datele pentru 2026-2028', publicată luni. Potrivit strategiei, ASF își va asuma în următorii ani tot mai mult rolul de lider activ în domeniul datelor, prin cunoaștere, perspectivă, dialog cu toți actorii implicați în diversele activități și proiecte bazate pe date și creând o imagine și o conștientizare favorabilă a acestui univers digital pentru toți participanții la piață. 'Autoritatea va avea în vedere actualizarea Strategiei ASF privind datele pentru 2026 - 2028, în funcție de legislația incidentă nou adoptată, de adăugarea sau retragerea de atribuții/responsabilități aflate în sarcina autorității și de evoluțiile și impactul programelor, politicilor și strategiilor aplicate de Uniunea Europeană', se spune în document, AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
VIDEO Cătălin Predoiu: Rețea importantă de traficanți destructurată în luna august; două tone de droguri - capturate
Ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, a transmis, luni, că structurile din cadrul MAI și parteneri internaționali au destructurat în luna august o importantă rețea de traficanți, capturând în același timp aproape două tone de droguri. 'Luna august, de regulă consacrată concediilor de către mulți dintre cetățenii noștri, a fost pentru MAI o lună de activități intense. Am avut zilnic în acțiune, în stradă, alături de cetățeni, zeci de mii de polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră, pompieri precum și colegi din alte structuri. Particularitatea acestei luni august din 2026 a constituit-o intervențiile repetate pentru protejarea cetățenilor ca urmare a riscurilor prezentate de dronele eșuate la malul mării sau căzute în interiorul teritoriului național, precum și multitudinea incendiilor de pădure din vestul țării. Deși aceste drone militare au caracterul unei amenințări militare, structurile MAI au participat activ în acțiuni de cooperare instituțională în protejarea cetățenilor și comunităților în fața pericolelor derivate de prezența lor pe mare, la malul mării sau în interiorul teritoriului național. Forțele MAI, Garda de Coasta, dar și alte structuri au intervenit, în cooperare cu colegii din SRI, MApN și servicii ale autorităților locale pentru protejarea cetățenilor și comunităților', a afirmat Cătălin Predoiu într-un mesaj video postat pe pagina de internet a MAI. El a adăugat că s-a acționat recent și pentru salvarea de pe mare a marinarilor naufragiați în urma scufundării unui vas comercial. 'Tot în luna august, am înregistrat încă un succes important în combaterea traficului de droguri. MAI prin structurile antidrog ale Poliției Române, în cooperare instituțională cu alte structuri MAI și parteneri internaționali, au destructurat o importantă rețea de traficanți, capturând în același timp aproape două tone de droguri de risc și de mare risc', a subliniat ministrul interimar de Interne. De asemenea, o altă 'operațiune de succes' a fost participarea pompierilor români la gestionarea simultană a incendiilor din vestul țării, precum și la misiuni externe în Franța, Grecia și Serbia. 'Adresez mulțumiri și felicitări tuturor celor care au participat la acțiunile desfășurate pe parcursul lunii august, ca și pe durata întregului sezon estival în cadrul Programului de Acțiuni Litoral 2026, miilor de colegi din toate armele implicați în asigurarea ordinii și siguranței publice pe durata verii în cadrul miilor de acțiuni, intervenții și operațiuni încheiate cu succes. Cu provocări din ce în ce mai multe și mai serioase, cu activități civice din ce în ce mai complexe, festivaluri și mari festivaluri, drone, acțiuni de combatere a criminalității în general, MAI și-a îndeplinit misiunile cu succes', a punctat Cătălin Predoiu. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Buzău: O autospecială utilizată pentru desfundarea canalizărilor a căzut într-o groapă apărută brusc în asfalt
O autospecială utilizată pentru desfundarea canalizărilor a căzut într-o groapă apărută brusc în asfalt, pe o stradă din municipiul Buzău, incidentul fiind pus pe seama intervențiilor repetate de curățare a rețelei efectuate la solicitarea unor locatari. Potrivit Companiei de Apă Buzău, operatorul de apă local și regional de apă și canalizare, incidentul a avut loc duminică, după ce o echipă din cadrul societății s-a deplasat la fața locului pentru desfundarea căminului colector. 'Pe strada Privighetorilor din cartierul Dorobanți 1, acolo unde a fost solicitat un curățitor pentru desfundarea căminului colector (...), s-a surpat asfaltul și a fost deteriorată rețeaua de canalizare. Echipele Companiei de Apă Buzău au împrejmuit și semnalizat zona, iar traficul a fost oprit dinspre strada Columbelor către strada Privighetorii. Incidentul a apărut din cauza intervențiilor repetate solicitate de locatarii blocului respectiv pentru desfundarea canalizării. Din luna martie a anului trecut, până în prezent, au fost făcute 51 de solicitări pentru desfundarea canalelor de pe strada Privighetorilor și a colectorului (...). Reclamații făcute după ce aceiași utilizatori au aruncat în canalizare șervețele umede, cârpe, resturi de mâncare sau alte deșeuri care au format dopuri și au înfundat canalizarea. Referitor la incidentul de ieri, prima sesizare făcută de locatarii de pe strada Privighetorilor, (...) a fost înregistrată în data de 20 august, la ora 11:40', a transmis luni, pe pagina de Facebook, Compania de Apă Buzău. Operatorul economic a anunțat că, la scurt timp după ce angajații au ajuns la locul indicat de către un reclamant, echipele tehnice au evaluat situația și au decis să intervină cu o autospecială utilizată pentru desfundarea canalizărilor de mari dimensiuni. 'Au fost identificate probleme la tubulatura de la ultimul tronson către strada Columbelor și s-a decis deplasarea pentru intervenție a unui curățitor mai mare. în fiecare zi s-au efectuat operațiuni de spălare și de aspirare, pentru a nu produce disconfort utilizatorilor. în data de 28 august, în timpul intervenției de spălare și de aspirare, s-a identificat un tub spart la aproximativ 4 metri de căminul colector (...) de pe strada Privighetorilor, către strada Columbelor. Ținând cont de solicitările repetate și insistente ale utilizatorilor pentru desfundarea canalelor, dar și de presiunea foarte mare cu care se intervine pentru eliminarea dopurilor de grăsimi și de șervețele umede, utilizarea necorespunzătoare a rețelei de canalizare a fost singura cauză a incidentului produs în cartierul Dorobanți. Toate costurile pentru astfel de intervenții repetate de desfundare a canalizării din cauza utilizării defectuoase a sistemului de către locatari se vor regăsi în factură! Compania de Apă Buzău va trimite notificări către asociațiile de proprietari din zonele de risc prin care vor fi informate că vor suporta costurile intervențiilor pentru utilizarea necorespunzătoare a canalizării', informează sursa citată. Compania evidențiază faptul că incidentul de pe strada Privighetorilor putea avea urmări deosebit de grave. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Brașov: Angajații de la Carfil continuă protestele; directorul le transmite să aibă răbdare două luni
Directorul general al Carfil SA Brașov, Mircea Tanțău, le-a cerut luni, din concediu, angajaților companiei să 'aibă răbdare încă două luni' până când va reuși să obțină noi comenzi cu care societatea ar putea 'supraviețui' până la sfârșitul anului, după ce salariații au ieșit din nou în curtea fabricii să protesteze. Zeci de angajați ai fabricii brașovene, aparținând Romarm, au oprit și luni lucrul pentru câteva ore, până când s-au convins că le-au fost virate și bonurile de masă, după ce, în urma protestelor de joi și vineri, pe carduri a intrat lichidarea restantă pe luna iulie. Restanța drepturilor salariale nu este singura nemulțumire a angajaților de la Carfil, care au fost anunțați că se vor opera restructurări. Ei au o listă de solicitări cu zece puncte, care cuprinde, pe lângă plata avansului pe luna august, soluționarea problemei lipsei comenzilor, plățile restante ale primelor de vacanță și de Ziua Carfilului, ale ajutoarelor sociale și indemnizațiilor de pensionare, a alimentelor și a transportului, dar și renunțarea la 'vinerea liberă' și virarea cotizațiilor către sindicatul ICA, reținute deja din salarii. Liderul Sindicatului ICA, Arpad Suba, a explicat, pentru AGERPRES, că renunțarea la 'vinerea liberă' - când salariații sunt trimiși acasă primind un salariu diminuat la 20%, îi dezavantajează, în special pe muncitorii tineri, care, spre deosebire de ceilalți, nu cumulează pensia cu salariul. Despre cotizații, Suba a spus că acestea au fost reținute din banii oamenilor, însă, din mai anul trecut, nu au fost virate sindicatului. 'în ce privește comenzile, acestea degeaba vin la Carfil, dacă nu vin în Carfil. Dacă se va perpetua această practică, fabrica va ajunge exact în situația în care a fost Tractorul. Oamenii vor întrerupe lucrul și în zilele următoare dacă, din partea conducerii, a Consiliului de Administrație sau a administratorului special - eu îi aștept pe cei din urmă să vină până la fabrică, nu să discute despre ea numai online - nu se va veni cu soluții concrete, cu termene clare de rezolvare a problemelor. însă, deja, mulți nu mai vor să protesteze pentru că le este frică că vor fi pe listele de disponibilizări', a spus liderul sindical. Pe de altă parte, Mircea Tanțău dă asigurări că restructurările - la care se iau în calcul 150 de persoane - îi vor viza, în principal, pe cei care acumulează pensia cu salariul, 120 de persoane, alte persoane care mai au un loc de muncă și pe cei cu abateri disciplinare. 'Au dus-o foarte bine în ultimii patru ani, s-au obișnuit cu bani mulți - au salarii peste media din industria de apărare - și trebuie să înțeleagă că situația s-a schimbat, trebuie să cauți comenzi în alte părți decât unde ai avut. Săptămâna aceasta vom încerca să le virăm avansul pe august, iar până la sfârșitul lunii, eu spun că sunt șanse bune să încheiem două contracte - unul mai mic, pe vreo două luni, și unul mai mare, până la sfârșitul anului, ambele pe comenzi din Europa. (...) De unde să-i plătesc dacă nu sunt bani? Să aibă răbdare pe august și septembrie (cu salariile - n.r.)', a spus, pentru AGERPRES, Mircea Tanțău. Conform acestuia, un vinovat de lipsa comenzilor este Ministerul Apărării, cu care Carfil a încheiat, în octombrie anul trecut, un acord cadru pe trei ani, însă de atunci și până în prezent nu s-a transmis nicio comandă. 'Armata României nu a dat nicio comandă la Carfil din 1993 și până în 2021, (...) iar din octombrie anul trecut, de asemenea nu a dat niciuna. Jumătate din cifra de afaceri a societății - aproximativ 70 de milioane de lei - ar fi acoperită numai din acest contract. Poate că viitorul guvern cu drepturi depline își va asuma, va face ce nu a făcut guvernul actual', a adăugat directorul general al Carfil SA. Carfil SA Brașov are, în prezent, 550 de angajați. AGERPRES/(AS - redactor: Diana Dumitru, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Simion: Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier; vrem alegeri libere
Președintele Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, consideră că ''până cel puțin pe 21 septembrie'' nu va fi desemnat niciun premier. Acesta a militat din nou pentru alegeri anticipate. ''Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier! Ce merită cei care au dus țara în
Peste 30 de licee din România vor participa la concursul anual 'Juvenes Translatores'
Un număr de 33 de licee din România vor fi selectate pentru a participa la concursul anual 'Juvenes Translatores', care se adresează elevilor în vârstă de 17 ani din toate statele membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană, prin Direcția Generală Traduceri, lansează ediția 2026-2027 a concursului anua
Gorj: Direcția Silvică a cesionat dreptul de recoltare pentru 11 tone de hribi și gălbiori
Direcția Silvică Gorj a cesionat dreptul de recoltare pentru ciupercile comestibile pentru o cantitate de 11 tone de hribi și gălbiori, în ciuda faptului că 2026 an fost un an secetos, a declarat luni, pentru AGERPRES, șeful instituției, Ovidiu Cârstoc. Potrivit acestuia, din cele 11 tone de ciuperci sălbatice, șapte tone au fost de hribi și patru de gălbiori. Ciupercile au fost culese de pe raza ocoalelor Polovragi, Novaci și Târgu Jiu. 'A fost un an secetos, mai ales începând cu luna mai - mai, iunie, iulie, august - secetă prelungită. Cu toate acestea, am reușit să cesionăm dreptul de recoltare pentru ciupercile comestibile pentru o cantitate de 11 tone, pe care am încasat 33.000 de lei, mă refer la cesiunea dreptului de recoltare. (...) Anul a fost destul de dificil și se vede că este în continuare, vom mai organiza licitații pentru cesiunea dreptului de recoltare, sperăm să mai putem cesiona ceva, depinde și dacă plouă. (...) Ele sunt căutate pe piața externă. Avem vreo doi-trei ani de când întâmpinăm dificultăți cu seceta și automat se restrânge și activitatea de cesionare a dreptului de recoltare a ciupercilor', a spus Ovidiu Cârstoc. în ceea ce privește trufele, au fost organizate licitații, însă nu s-a înscris nimeni, pentru că, din cauza secetei prelungite, acestea nu s-au făcut. 'La trufe nu s-a licitat nimic, am organizat licitații, dar chiar nu sunt, efectiv nu sunt, lipsa de precipitații a afectat și trufa. Dacă erau ani în care a mers, anul acesta și anul trecut și acum doi ani a fost slab de tot, aproape inexistent', a adăugat șeful Direcției Silvice Gorj. în schimb, a fost încheiat un contract pentru recoltarea florilor de soc, unde s-au obținut peste 50.000 de lei pentru aproximativ 13 tone. 'La plantele medicinale am reușit să încheiem contract pentru flori de soc, o cantitate de 12,9 tone, pentru care am obținut o valoare de 51.600 de lei. Aici a mers bine, la capitolul plante medicinale a mers foarte bine, pentru că au fost făcute când încă era timpul mai favorabil, în primăvară. Noi am scos la licitație și muguri de pin, dar nu s-a adjudecat. S-au căutat doar florile de soc (...) pentru ceaiuri, pentru industria farmaceutică sunt folosite', a mai spus Cârstoc. AGERPRES/(A - redactor: Oana Popescu, editor: Anamaria Constantin, editor online: Ady Ivaşcu) Foto; Oana POPESCU / AGERPRES
Bihor: Dotări moderne achiziționate de IJJ printr-un proiect transfrontalier vizând protejarea mediului
Jandarmii bihoreni au achiziționat echipamente moderne pentru supraveghere și intervenții în zonele greu accesibile, între care două drone cu termoviziune de ultimă generație, UTV-uri, snowmobile, camere de supraveghere camuflate și un punct de comandă mobil. Conform datelor prezentate, luni, de conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Bihor într-o conferință de presă, dotările au fost achiziționate printr-un proiect transfrontalier derulat împreună cu parteneri din Ungaria și vor fi folosite în special pentru combaterea exploatării forestiere ilegale, a braconajului și a altor activități care afectează ariile naturale protejate, unele cu întindere peste graniță. Inspectorul-șef al IJJ Bihor, colonelul Ioan Bogdan, a precizat că proiectul urmărește consolidarea cooperării dintre instituțiile celor două țări și armonizarea modului de acțiune în situații care afectează mediul, iar în cadrul acestuia a fost elaborat un plan de acțiune comun, prin care sunt identificate riscurile și vulnerabilitățile și sunt stabilite puncte de contact pentru situațiile în care sunt constatate contravenții sau infracțiuni în apropierea frontierei. Planul vizează combaterea exploatării forestiere ilegale, a braconajului și pescuitului ilegal, a accesului neautorizat în ariile protejate și a altor activități care afectează biodiversitatea. Acesta nu modifică legislația națională și nu creează obligații juridice pentru instituțiile celor două state, a menționat sursa citată. în cadrul proiectului, IJJ Bihor a achiziționat 2 UTV-uri, un snowmobil, o barcă, două drone foarte performante, 10 camere de supraveghere camuflate cu termoviziune, 10 binocluri, un camion și un punct de comandă mobil, independent energetic. Acesta din urmă ar urma să fie conectat cu punctul de comandă similar al pompierilor, o acțiune în premieră la nivel național. Noile echipamente vor permite supravegherea și documentarea mai eficientă a activităților ilegale în zone greu accesibile. Dotările pot fi utilizate și pentru alte misiuni precum căutarea și salvarea în zone greu accesibile, intervenții în situații de urgență sau misiuni de asigurare a ordinii publice. Subprefectul județului Bihor, Bothazi Nandor, a subliniat că exploatarea forestieră ilegală rămâne o problemă serioasă și că instituțiile responsabile trebuie să găsească soluții eficiente. 'Societatea noastră așteaptă soluții, iar noi, instituțiile care lucrăm pe prevenirea și combaterea acestui fenomen, trebuie să venim cu măsuri și cu rezultate', a declarat subprefectul. Acesta a apreciat totodată colaborarea dintre România și Ungaria, considerând proiectele transfrontaliere deosebit de valoroase pentru ambele comunități. 'Pentru mine, ca cetățean român de etnie maghiară, este un lucru frumos când văd că două instituții interstatale colaborează și din colaborarea lor se naște ceva valoros pentru ambele comunități', a spus Bothazi Nandor. Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Bihor derulează, în calitate de lider, împreună cu Agenția de Dezvoltare a Județului Hajdu-Bihar din Ungaria, proiectul transfrontalier CLOSER TO NATURE - ROHU00273, destinat creșterii capacității de prevenire și combatere a faptelor care afectează mediul și biodiversitatea. Proiectul este derulat prin Programul Interreg VI-A România-Ungaria 2021-2027, în perioada 10 martie 2025 - 10 martie 2027. Valoarea totală a proiectului este de 849.637 de euro, din care 679.709,60 euro reprezintă finanțarea Interreg, iar 169.927,40 de euro cofinanțarea. în perioada următoare sunt programate exerciții demonstrative în teren, inclusiv într-o arie naturală protejată de pe cursul inferior al Crișului Repede, unde vor fi testate noile echipamente de intervenție. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Anamaria Constantin, editor online: Ady Ivaşcu) Foto: EUGENIA PAŞCA / AGERPRES FOTO
VIDEO Oana Țoiu: În fața furtunilor, România a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv
în fața 'furtunilor' din politica internațională, România a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, a afirmat, luni, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Oana Țoiu a spus că țara noastră este rezilientă în actualul context de securitate. 'Această instabilitate în relațiile internaționale, nu a României, dar în jurul nostru și cu efecte directe și asupra noastră, nu este temporară și lecția pe care noi am învățat-o în ultimul an (...), o lecție care va ghida procesul strategic în discuțiile acestor zile, este că în fața acestor furtuni miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. Pentru că România, în fața celor mai mare provocări la care a făcut față, de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele din care facem parte', a declarat ministrul interimar de Externe. Țoiu a susținut, în discursul său, că nu este nevoie ca țara noastră să aleagă între relația cu SUA și cea cu Uniunea Europeană. 'Miza este ca această alegere să nu fie necesară. (...) Cea mai importantă relație economică din lume este între SUA și Uniunea Europeană', a arătat ea. Oana Țoiu a remarcat și relațiile UE cu țări terțe, menționând Mercosur, care a fost pentru țara noastră 'un pariu bun pentru ca România și Uniunea Europeană să aibă legături mai puternice în lume'. Totodată, a menționat că în România peste 70% din schimburile comerciale sunt din piața unică. 'Care este argumentul practic pentru cei care susțin că ar trebui să slăbim această piață unică prin reguli care să ne separe și care să fragmenteze și să divizeze piața. E improbabil ca cifrele sau argumentele să poată susține asta', a adăugat Țoiu. Ministrul s-a referit și la procesul de aderare a țării noastre la OCDE, un obiectiv principal al diplomației române anul acesta. 'Suntem în acest moment pe primul loc. între toate statele care sunt în proces de aderare, România este țara care a reușit să evolueze cel mai mult, cel mai repede. (...) România a finalizat din perspectivă tehnică tot procesul reformelor care ne face să facem parte din acest club al economiilor dezvoltate', a afirmat Țoiu, adăugând că acest lucru s-a întâmplat 'în ciuda divergențelor de acasă, indiferent de diferențele de opinii'. Oana Țoiu a menționat și situația privind apărarea din țara noastră, deoarece securitatea a fost 'componenta care a dominat agenda ultimilor ani'. Ea a subliniat că în țara noastră au avut loc cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul Flanc estic. 'Alături de dumneavoastră și în special alături de profesioniștii din Armata României și din celelalte instituții responsabile am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare. România a introdus în ultimul an în Codul penal pedepse mai dure, pedepse cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse', a precizat Oana Țoiu. Ministrul interimar a reiterat susținerea continuă a Ucrainei în contextul războiului, amintind și actualul proces de revizuire de către SUA a prezenței militare pe care o au în Europa. 'România a ales să fie o ancoră puternică, atât în relație cu Statele Unite ale Americii, cât și prin acest parteneriat strategic consolidat, să fim una dintre ancorele puternice între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii', a punctat ea. Oana Țoiu a menționat, în discursul său, instituirea Premiului Rațiu pentru diplomații români, care va fi acordat pentru diplomație și pentru sprijinirea presei libere. Reuniunea Anuală a Diplomației Române continuă marți, în prima parte a zilei, la Palatul Cotroceni și apoi la Guvern. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu) Foto: RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO Citeşte şi: Reuniunea Anuală a Diplomației Române - ediția 2026 (31 august - 1 septembrie)
Parlamentul începe marți a doua sesiune ordinară a anului
Senatul și Camera Deputaților încep, marți, a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Cele două Camere au fost convocate de președintele Senatului și, respectiv, de președintele Camerei Deputaților, potrivit deciziilor publicate în Monitorul Oficial, 'în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată', precum și ale art. 83 alin. (1) din Regulamentul Senatului, respectiv, ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților. La Camera Deputaților, ședința de plen a fost convocată de la ora 16:00. La Senat, Biroul Permanent se reunește de la ora 12:00, iar ședința de plen este programată tot pentru ora 16:00. Conform procedurilor, în prima zi din sesiunea parlamentară vor fi aleși, în fiecare cameră, vicepreședinții, secretarii și chestorii din Birourile Permanente. Potrivit Regulamentelor celor două Camere, alegerea membrilor Birourilor permanente se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, configurația politică a forului respectiv și negocierea liderilor grupurilor parlamentare. Listele candidaților vor fi supuse în ansamblu votului Camerei Deputaților și Senatului și vor fi aprobate cu votul deschis al majorității parlamentarilor prezenți. Printre prioritățile din această sesiune parlamentară se află votarea unui Guvern cu puteri depline, în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului. Pe agenda legislativului se mai află, între altele, salarizarea unitară, iar în domeniul educației sistemul de admitere la liceu. Liberalii și-au anunțat deja prioritățile, acestea vizând, potrivit liderului deputaților PNL Gabriel Andronache, reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală (în prim plan va fi reducerea dimensiunii Parlamentului României, dar și a administrației locale), reforma bugetului asigurărilor de sănătate, Legea lustrației. AUR a precizat, sâmbătă, că printre prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară se numără Parlament bicameral cu 300 de parlamentari, alegerea primarilor în două tururi de scrutin și limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice. Social-democrații își stabilesc prioritățile luni, în ședința Consiliului Politic Național, acestea vizând, în primul rând, deblocarea numirii noului premier și strângerea unei majorități pentru votul unui nou Guvern. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Negrescu: Evoluția deficitului este o 'luminiță de la capătul tunelului'; sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste
Evoluția pozitivă a deficitului bugetar reprezintă o 'luminiță de la capătul tunelului', însă rezultatele obținute ar putea fi puse în pericol de eventuale măsuri populiste ale noului Guvern, susține consultantul economic Adrian Negrescu. 'Evoluția pozitivă a deficitului bugetar, anunțată în această dimineață de Ministerul de Finanțe, trebuie privită, în esență, ca un fel de 'luminiță de la capătul tunelului''. Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste. De asta avem nevoie de un executiv în care să vedem profesioniști în domeniile lor, nu activiști de partid interesați doar de imagine, de considerentele electorale', a menționat Negrescu, pe pagina sa de Facebook. Datele Ministerului Finanțelor indică o îmbunătățire clară a traiectoriei fiscale, a precizat el. 'Dincolo de speculațiile politice, cert este că datele Ministerului Finanțelor arată o îmbunătățire clară a traiectoriei fiscale: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni ale anului, față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 - o reducere de 37% în termeni nominali, echivalentul a 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Este primul semnal concret, susținut de cifre, că direcția de consolidare fiscală anunțată de guvern chiar produce rezultate. Ce contează însă la fel de mult ca mărimea ajustării este modul în care a fost făcută. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9% - un decalaj sănătos, care arată că ajustarea nu se bazează exclusiv pe tăieri brutale, ci și pe o colectare mai bună', a adăugat specialistul. Potrivit acestuia, cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, 'semn de disciplină pe partea de angajări și salarizare în sectorul public'. în același timp, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul anului trecut, iar peste 71% din ele sunt susținute din fonduri europene și PNRR - deci nu din împrumuturi suplimentare de pe piață, a mai scris consultantul economic. 'Guvernul a continuat și rambursările de TVA către companii, peste 20,4 miliarde de lei în șapte luni, esențiale pentru lichiditatea mediului de afaceri. Acest echilibru - disciplină bugetară fără sufocarea investițiilor și fără blocarea banilor companiilor - este exact ceea ce lipsea în anii anteriori de deficite necontrolate', a subliniat specialistul. Negrescu a atras atenția și asupra costurilor cu dobânzile. 'Rezultatele bune de până acum nu înseamnă că problema e rezolvată. Dobânzile plătite de stat au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului - o factură directă a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani, când România a bugetat deficite de peste 5-6% din PIB timp de șase ani consecutivi, cu vârful de 9,3% din PIB în anul electoral 2024. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare scad, cu atât presiunea asupra costurilor de împrumut se poate atenua în timp - iar acesta este, de fapt, motivul central pentru care reducerea deficitului trebuie tratată ca prioritate absolută, nu ca un obiectiv opțional', a punctat el. în opinia lui, adevăratul test va fi menținerea execuției bugetare pe traiectoria stabilită pentru întregul an. 'Există și o avertizare tehnică importantă: din august, efectele măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025 se anualizează, ceea ce schimbă baza de comparație și va face diferențele față de 2025 să pară, în mod artificial, mai mici. Testul real nu mai este comparația cu anul trecut, ci menținerea execuției pe traiectoria necesară atingerii țintei de deficit pentru întregul an - un test mult mai greu de trecut decât simpla comparație istorică', a precizat Negrescu. Consultantul economic a avertizat însă că economia rămâne vulnerabilă. 'Pe de altă parte, este important de spus că această corecție fiscală interacționează direct cu restul indicatorilor macroeconomici, iar aceștia arată o economie încă vulnerabilă. Creșterea economică rămâne aproape stagnantă în 2026, cu estimări între 0,1% (Comisia Europeană, prognoza de primăvară) și puțin peste 1% (variante mai optimiste), pe fondul consolidării fiscale în curs și al scăderii consumului intern. Abia în 2027 este așteptată o revenire, cu o creștere estimată la 2,2%-2,3% de către atât Comisia Europeană, cât și Comisia Națională de Strategie și Prognoză - dar această revenire este condiționată explicit de încheierea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și de scăderea inflației, adică de succesul continuării ajustării fiscale, nu de un factor extern favorabil', a menționat specialistul. Consultantul economic a atras atenția și asupra creșterii datoriei publice. 'Datoria publică a trecut deja de 61,4% din PIB (mai 2026), depășind pragul de 60% considerat limită pentru aderarea la zona euro, iar Comisia Europeană estimează că va continua să urce, spre 62,7%-63,3% din PIB până în 2027. Fiecare an în care deficitul rămâne mare adaugă combustibil acestui trend, iar dobânzile tot mai mari plătite pentru datoria existentă (peste 40 mld. lei doar în 7 luni) devin ele însele un factor care alimentează deficitul viitor - un cerc care se poate rupe doar printr-o reducere susținută, nu una punctuală', a mai scris Negrescu. Negrescu a mai făcut referire la evoluția inflației și a cursului valutar. 'Inflația rămâne un obstacol activ pentru puterea de cumpărare și pentru credibilitatea politicii monetare încă cel puțin un an și jumătate. Cursul valutar reflectă aceleași tensiuni structurale. Leul a atins un minim istoric față de euro pe 6 mai 2026, la 5,2688 lei/euro, iar la finalul lunii august 2026 cursul se menține în aceeași zonă, peste 5,25 lei/euro - cu mult peste media anului 2025 (5,0431 lei/euro) și peste media anului 2024 (4,9746 lei/euro). Deprecierea constantă a leului în ultimele luni nu e un fenomen izolat, ci reflectă exact presiunile descrise mai sus: deficit extern ridicat, necesar mare de finanțare externă și scepticism al piețelor cu privire la sustenabilitatea traiectoriei fiscale. Toate aceste fire se leagă într-un singur test iminent: evaluarea agenției de rating S&P, care urmează pe 2 octombrie. Rezultatele bune ale execuției bugetare la 7 luni sunt un argument real în dialogul cu agențiile de rating, dar nu un motiv de relaxare - pentru că piețele și investitorii nu se uită doar la rezultatul unui trimestru, ci la capacitatea României de a păstra direcția pe termen lung și de a construi un buget credibil pentru 2027, într-un moment în care datoria publică urcă, iar costurile de finanțare rămân ridicate.', a adăugat Negrescu. Potrivit acestuia, reducerea deficitului trebuie susținută printr-o corecție structurală a finanțelor publice. 'Concluzia este limpede: reducerea deficitului bugetar nu este doar un obiectiv contabil, ci elementul care leagă între ele toate celelalte variabile ale economiei - costul datoriei, traiectoria inflației, stabilitatea leului și, în cele din urmă, revenirea creșterii economice promisă pentru 2027. Fără o corecție structurală susținută - disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbție accelerată a fondurilor europene și prioritizarea reală a investițiilor - stabilizarea de până acum riscă să rămână un episod temporar, iar factura, așa cum arată deja cele peste 40 de miliarde de lei plătite doar ca dobânzi în șapte luni, va continua să crească pentru toată economia: pentru stat, pentru companii și, în cele din urmă, pentru fiecare român', a mai scris consultantul economic. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
MApN: Radu Miruță - la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale UE
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, participă luni și marți la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, care are loc la Wicklow, în Irlanda. Potrivit unui comunicat al MApN transmis, luni, AGERPRES, agenda discuțiilor include teme de actualitate privind sprijinul UE pentru Ucraina și rolul spațiului extraatmosferic în securitate și apărare. De asemenea, oficialii vor aborda subiecte referitoare la evoluția situației din Orientul Mijlociu, precum și la securitatea maritimă, cu accent pe protejarea infrastructurii critice și pe capacitatea de răspuns în fața amenințărilor care pot afecta libertatea de navigație, menționează sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ziua Limbii Române/ MAE: Promovarea limbii române în străinătate este o misiune cu mandat permanent
Promovarea limbii române în străinătate înseamnă nu doar păstrarea unei moșteniri, ci și prezentarea unei Românii europene, creative și conectate la lumea în care trăim, se arată în mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe de Ziua Limbii Române. ''Pentru Ministerul Afacerilor Externe și pentru acțiunea diplomatică pe care România o duce peste hotare, promovarea limbii române în străinătate este o misiune cu mandat permanent. Ziua de 31 august poartă în acest an o rezonanță și mai vibrantă, întrucât astăzi, umăr la umăr cu vecinii noștri parteneri strategici, Republica Moldova și Ucraina, sărbătorim toți trei în sincron și în premieră Ziua Limbii Române. Omagierea acestei zile culturale comune a fost truda eforturilor diplomatice concatenate a statelor noastre și o așteptare firească la o comuniune și unitate solidă, fiind omnino recunoscut că cetățenii din Republica Moldova și românii din Ucraina vorbesc o singură limbă - limba română. 31 august este așadar și simbolul înfrângerii formulelor artificial fabricate precum 'limba moldovenească', care nu există de jure'', se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a MAE. Potrivit sursei citate, 'astăzi, România, Republica Moldova și Ucraina suntem mai coezivi, demonstrând că aducem unitate printr-un vector de comunicare, limba și cultura, într-o perioadă marcată de un război injust și ilegal care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată pe continentul european''. ''în cadrul structurii de coordonare pe care a inițiat-o la începutul anului, MAE colaborează cu celelalte instituții cu competențe în domeniu pentru o abordare mai coerentă a proiectelor și inițiativelor dedicate limbii române în străinătate. Obiectivul este de a valorifica mai bine resursele și expertiza instituțiilor implicate și de a identifica noi oportunități pentru extinderea studiului limbii române și pentru susținerea celor care contribuie la acest demers. Demersul are în vedere atât sprijinirea comunităților românești, cât și promovarea limbii române în mediul educațional, universitar și cultural din alte țări. Un rol important îl are, în acest context, rețeaua diplomatică și culturală a României, care sprijină inițiativele locale și facilitează legătura dintre instituțiile române și partenerii lor din străinătate'', precizează MAE. De asemenea, susținerea profesorilor și a celor care predau limba română în afara țării este esențială, ei având un rol direct în transmiterea limbii către copii și tineri și în menținerea interesului pentru limba și cultura română în contexte educaționale foarte diverse, subliniază MAE. ''Promovarea limbii române în străinătate înseamnă nu doar păstrarea unei moșteniri, ci și prezentarea unei Românii europene, creative și conectate la lumea în care trăim. De Ziua Limbii Române, le mulțumim tuturor celor care contribuie la acest efort: profesori, cercetători, scriitori, traducători, instituții de cultură și educație, diplomați, reprezentanți ai comunităților românești și tuturor celor care aleg să învețe și să vorbească limba română. La mulți ani limbii române! La mulți ani tuturor celor care o vorbesc, o studiază, o predau și o promovează în lume!'', este mesajul MAE. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: 31 august - Ziua Limbii Române
VIDEO Bolojan: E final de PNRR, la sănătate am început cu un buget de peste 2 miliarde de euro și am ajuns la puțin peste un miliard
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, la inaugurarea noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, că suntem la finalul programului PNRR, care în domeniul sănătății a avut inițial un buget de peste 2 miliarde de lei și, prin reduceri succesive, s-a ajuns la puțin peste un miliard de euro. 'Marcăm astăzi la Târgu Mureș două aspecte importante pentru medicina din România: în primul rând, recepția acestui centru de chirurgie cardiovasculară și marcăm și închiderea programului PNRR pe domeniul de Sănătate și pe celelalte domenii, astăzi fiind ultima zi a acestui program. Unul din proiectele finanțate din fonduri europene pe care le-a primit România fiind și acest centru pe care îl veți folosi dumneavoastră în Târgu Mureș', a spus Ilie Bolojan. Prim-ministrul a precizat că trebuie învățate lecții din programul PNRR și a vorbit despre investițiile din sănătate. 'Este un final de program PNRR. Și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi, nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și, prin reduceri succesive, am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați. Și asta înseamnă că de la 19 spitale, după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic opt, ceea ce înseamnă că celelalte au fost transferate pe alte finanțări sau din fondurile europene de coeziune sau din bugetele naționale', a afirmat Bolojan. Conform acestuia, au fost ani de întârziere, 'ani pierduți'. Totodată, premierul interimar a vorbit despre necesitatea simplificării procedurilor de achiziție și parteneriate cu autoritățile locale. 'Asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesioniști din sănătate nu au condiții la fel de bune (...). Și sunt niște ani pe care i-am pierdut practic. Și aici e vorba de a lua decizii strategice cu rapiditate, întotdeauna. Aici este vorba de a simplifica proceduri de licitație, de a simplifica proceduri de autorizare, de a avea profesioniști care administrează astfel de proiecte, de a face parteneriate cu autoritățile locale pentru că, peste tot unde s-a făcut asta avem rezultate, iar acolo unde, din păcate, am întârziat aceste proiecte, așa cum am spus, nu le vedem astăzi, ci le vom vedea din alte resurse în anii următori', a explicat Bolojan. Acesta a spus că, pentru a fi finalizate proiectele prin PNRR, a fost nevoie de un efort important în această perioadă, 's-a tras tare pe ultima sută de metri'. 'Și în această perioadă am reușit să deblocăm finanțări, să reașezăm linii de credite, să trecem peste aspectele birocratice Și le mulțumesc tuturor celor care, pe ultima sută de metri, au făcut posibil acest lucru', a adăugat Ilie Bolojan. Premierul interimar a mai spus că a venit la inaugurarea noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș în semn de respect pentru ceea ce înseamnă acest oraș pentru medicina românească și pentru România. 'în primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină de aici, pentru miile de studenți care au fost pregătiți de-a lungul anilor și care tratează pacienții în toată România și de care beneficiază miile de oameni cu probleme de sănătate. De asemenea, sunt aici în semn de respect pentru elita medicală din Târgu Mureș, pentru oameni care, atunci când ai probleme grave, în Transilvania, știi că poți să-i apelezi, știi că poți să vii aici și să beneficiezi de servicii medicale de cea mai bună calitate, Târgu Mureșul fiind unul dintre cele mai importante centre medicale de elită din România și am tot respectul pentru profesioniștii de aici. Sunt aici în semn de respect pentru comunitatea locală, pentru această comunitate importantă, multietnică, multiconfesională', a mai spus Ilie Bolojan. AGERPRES/(AS - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu) Foto: Dorina MATIŞ / AGERPRES
Nazare: Dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni, una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, una dintre 'facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani', iar corecția bugetară trebuie continuată pentru reducerea presiunii asupra costurilor de finanțare, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB - cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. în termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR', a scris Nazare, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în primele șapte luni au continuat și rambursările de TVA către companii. 'Am continuat, în același timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor', a subliniat ministrul. Nazare a atras atenția asupra costurilor ridicate de finanțare. 'Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare', a afirmat el. Ministrul Finanțelor a precizat că, din august, baza de comparație se va schimba, odată cu anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara anului 2025. 'Trebuie, de asemenea, să citim corect evoluția execuțiilor bugetare în lunile care urmează. Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparație se schimbă, iar diferențele față de anul trecut se vor reduce în mod firesc. în continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an', a adăugat Nazare. Potrivit acestuia, în perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală. 'Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. în perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor', a adăugat ministrul. Acesta a făcut referire și la viitoarea evaluare a agenției S&P. 'Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare - evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toți, pentru companii și pentru întreaga economie', a mai scris Nazare. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Informare de vreme instabilă, cu averse moderate și vânt în majoritatea regiunilor, marți (meteorologi)
Meteorologii au emis, luni, o informare de instabilitate atmosferică și averse torențiale moderate cantitativ, valabilă pe data de 1 septembrie, la nivelul întregii țări. Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), între orele 1:00 - 23:00, vor fi perioade cu vreme instabilă în Banat, Crișana, Maramureș, în vestul Transilvaniei și al Olteniei, iar pe parcursul zilei de marți, în Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în Moldova și în nordul Munteniei. Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin averse torențiale moderate cantitativ, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului (viteze în general de 40 - 50 km/h) și izolat grindină de mici dimensiuni (1 - 2 cm). De asemenea, în intervale scurte de timp (între o oră și trei ore), cantitățile de apă vor fi de 10 - 15 l/mp și pe arii restrânse de peste 20 - 25 l/mp. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Manda spune că singura propunere de premier din partea PSD este Sorin Grindeanu
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat luni că singura propunere de premier din partea social-democraților este președintele partidului, Sorin Grindeanu. Manda a fost întrebat, la Sinaia, înainte de a începe ședința Consiliului Politic Național, dacă Grindeanu rămâne propunerea de premier din partea PSD sau se poate schimba această decizie. 'Din partea PSD, doar Grindeanu', a răspuns acesta. La rândul său, Mihai Fifor, președintele PSD Arad, a precizat că își dorește ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, și nu un independent. 'După mine, Sorin Grindeanu, pentru că este o variantă care poate să aibă un guvern, care poate să facă o majoritate. (...) Eu mi-aș dori un guvern fără USR. (...) Vom decide la Consiliul Național', a afirmat Fifor. Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se reunesc, luni, la Sinaia. De la ora 11:00 este programată ședința CPN și începând cu ora 15:00 va avea loc reuniunea grupurilor parlamentare ale PSD. Social-democrații vor discuta despre mandatul cu care va merge conducerea partidului la negocierile ce urmează a fi reluate la Palatul Cotroceni cu privire la formarea unui nou Guvern, dar și despre prioritățile legislative din sesiunea ordinară, care va începe marți. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)
ANM: Maxime de 37 de grade, caniculă și disconfort termic în 13 județe, în cursul zilei de luni
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de ridicate, caniculă și disconfort termic accentuat, valabilă pe parcursul acestei zile în 13 județe. Potrivit meteorologilor, până la ora 21:00, în Banat, Crișana, Maramureș, în vestul Transilvaniei, în vestul și în sudul Olteniei, precum și în sud-vestul Munteniei, vor fi temperaturi caniculare, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități. Maximele termice se vor situa între 33 și 37 de grade, cu cele mai mari valori în Câmpia de Vest. Sursa: meteoromania.ro Județele vizate de noua atenționare sunt: Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Arad, Timiș, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman. ANM precizează că marți și miercuri (1 și 2 septembrie) vremea se va menține călduroasă în regiunile vestice și în cele sudice, iar în sudul Olteniei și în sud-vestul Munteniei va fi disconfort termic ridicat, cu un indice temperatură-umezeală apropiat de pragul critic de 80 de unități. La nivelul Municipiului București, în perioada 31 august, ora 10:0 - 1 septembrie, ora 23:00, vremea va fi călduroasă, cu cer senin și vânt care va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 32 - 33 de grade, iar cea minimă va oscila între 14 și 17 grade. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Nicușor Dan: Ziua Limbii Române - aniversată prima dată în România, Republica Moldova și Ucraina
Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, că Ziua Limbii Române este aniversată pentru prima dată în trei țări - România, Republica Moldova și Ucraina - și a precizat că protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe. 'Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina. Protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe', a scris Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului a subliniat că limba română este un 'liant valoros', care deschide viitorul. 'Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul. La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie!', a transmis Nicușor Dan. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: 31 august - Ziua Limbii Române
VIDEO Abrudean: România anului 2026 - furnizor activ de securitate în NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră
România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră, iar Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate și dezvoltare, a declarat, luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române. 'Trăim un moment de reconfigurare a relațiilor internaționale. Arhitectura de securitate europeană este testată zilnic - la nivel politic, economic și militar. De aceea, în acest context, politica externă este important să fie privită ca un instrument strategic pe care să-l folosim coordonat și pragmatic, nu doar ca o reacție la nevoie sau la crize. Diplomația înseamnă identificarea de soluții pentru a face pacea posibilă. Diplomația este un exercițiu de inteligență, discreție și tact', a afirmat Abrudean. El le-a mulțumit diplomaților pentru acest efort, menționând că țara noastră are datoria de a asuma rolul de contributor în plan de securitate și activitatea acestora este esențială. 'România anului 2026 trebuie să fie un furnizor activ de securitate în cadrul NATO, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră. Și nu, aceasta nu este o ambiție retorică, este o necesitate impusă de realitatea geopolitică a regiunii noastre. Iar faptul că săptămâna trecută am obținut prima tranșă din instrumentul european SAFE demonstrează capacitatea operațională a statului român de a răspunde provocărilor actuale de securitate, inclusiv prin integrarea în noile mecanisme strategice europene. Dar, pentru a ne consolida această poziție, acțiunea diplomatică a României trebuie să se sprijine pe direcții strategice clare și bine stabilite și pe argumente de forță', a precizat Mircea Abrudean. Președintele Senatului a subliniat că țara noastră este membru al NATO, al Uniunii Europene și are parteneriate solide cu SUA și alți aliați europeni și de pe alte continente, evidențiind că 'Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este o ancoră de securitate și dezvoltare'. 'Nu putem vorbi despre securitatea României și a regiunii extinse a Mării Negre fără o prezență americană consolidată - militară, economică și tehnologică. Din punct de vedere militar, prezența trupelor americane pe teritoriul nostru reprezintă cea mai solidă garanție de securitate pe care România a avut-o în istoria sa modernă. Dar componenta de securitate trebuie dublată de o integrare economică pe măsură. Avem nevoie de intensificarea dialogului pentru atragerea investițiilor americane directe în sectoare strategice. în egală măsură, parteneriatul cu SUA trebuie să vizeze și alte domenii: securitatea cibernetică, transferul de tehnologie și protejarea infrastructurilor critice', a susținut Abrudean. Potrivit acestuia, 'parteneriatul cu Washingtonul trebuie să fie zilnic pe agenda de lucru a diplomației românești, tradus în inițiative concrete'. 'Plecând de la această ancoră strategică, putem aborda, cu maturitate, situația din regiunea Mării Negre', a spus Abrudean, adăugând că Marea Neagră reprezintă astăzi un 'centru de greutate al securității euroatlantice'. El a subliniat că securitatea nu înseamnă doar capacitate de descurajare și apărare, ci 'garantarea libertății de navigație, protejarea infrastructurii critice energetice sau de date'. Abrudean a mai arătat că 'asistența acordată de România Republicii Moldova trebuie să producă integrare ireversibilă și rapidă în spațiul european' și, în acest context, 'accelerarea interconectărilor energetice și rutiere' dintre cele două țări este 'esențială'. 'Republica Moldova trebuie decuplată definitiv de șantajul energetic și conectată structural la piața europeană, prin România. în același timp, asistența noastră tehnică pentru armonizarea legislației și reforma administrației de la Chișinău trebuie să fie continuă. Parlamentul României este deja angrenat în acest efort, iar diplomația are sarcina de a menține Republica Moldova pe radarul permanent al deciziilor europene în favoarea integrării rapide', a transmis el. Mircea Abrudean a mai punctat că sprijinul pentru Ucraina rămâne o constantă a politicii externe. 'Trebuie să fim clari și să accentuăm faptul că menținerea liniei frontului departe de granițele noastre este vitală pentru siguranța națională. Eforturile noastre diplomatice trebuie să se concentreze inclusiv pentru a poziționa România ca hub central în reconstrucția Ucrainei. Avem avantajul geografic, infrastructura în dezvoltare și voința politică pentru a deveni nodul logistic, energetic și de expertiză pentru efortul de reconstrucție postconflict', a declarat el. Conform acestuia, eforturile pe zona de securitate trebuie dublate de o ofensivă economică pe măsură. 'România trece în ultima perioadă printr-un proces de reformă economică sistemic, anevoios și nepopular', iar investițiile străine, sprijinul pentru companiile românești, utilizarea instrumentelor externe pentru dezvoltare 'trebuie să fie abordate cu mai mult curaj', a opinat Abrudean. El a afirmat că votul recent din Parlament pentru legislația asumată prin PNRR demonstrează că 'România are forța de a-și asuma costurile modernizării structurale'. 'Avem și restanțe, da. Nu ne-a ieșit totul perfect. Dar, dacă există asumare politică, atunci e bine să vedem că putem învăța și din eșecuri, pentru a nu le mai repeta. Abia aici intervine cu adevărat maturitatea unei țări, care se reflectă și în politica externă', a spus Abrudean. Președintele Senatului a mai vorbit despre obiectivul aderării la OCDE, menționând că acesta este o 'recunoaștere a statutului de economie de piață funcțională' și un 'mecanism de calibrare a politicilor publice la cele mai înalte standarde globale'. 'Rolul diplomației parlamentare nu este cu nimic mai prejos decât cea tradițională. Contactele parlamentarilor români cu omologii noștri străini sunt o resursă neexploatată suficient și trebuie utilizată mai activ, iar Senatul României este pregătit să ofere sprijin echipelor din ambasade. Colaborarea dintre instituțiile statului asigură nu numai credibilitatea noastră internă, dar și pe cea externă', a mai transmis Abrudean. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: Reuniunea Anuală a Diplomației Române - ediția 2026 (31 august - 1 septembrie)
Buzău: Cupa Campionatului Național de Șah pentru Nevăzători - câștigată de un localnic, pentru al doilea an consecutiv
George Bratu a câștigat, pentru a doua oară consecutiv, finala Campionatului Național de Șah pentru Persoane cu Deficiențe de Vedere desfășurată la Buzău, moment care a coincis cu împlinirea a 70 de ani de la organizarea primei competiții de șah pentru nevăzători în România. Finala s-a desfășurat în Sala Sporturilor Paralimpice din Buzău, singura facilitate multifuncțională adaptată integral persoanelor cu dizabilități din România și prima de acest tip din sud-estul Europei. 'Am participat la acest campionat de tradiție în rândul nevăzătorilor care se desfășoară încă din 1956 și s-au împlinit anul acesta 70 de ani la inițierea acestei competiții. Concursul a avut loc la Buzău în perioada 24-28 august, în singura sală paralimpică din sud-estul Europei unde funcționează și o școală pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Au luat parte la această ediție 32 de jucători din toată țara, calificați în prealabil. După terminarea celor nouă runde, la un timp de gândire de 90 de minute, plus o activizare de 30 de secunde, am câștigat pentru al doilea an la rând, cu 6,5 puncte din 9, pe locul 2 s-a clasat Morariu Ionel din Timișoara, tot cu 6,5 puncte iar pe locul 3, Mihai Dima din București, cu 6 puncte. Ar fi de notat faptul că, de la locul 2 până la locul 8, toți concurenții au obținut același număr de puncte, adică 6, departajați doar prin coeficientul Buchholz', a declarat, pentru AGERPRES, câștigătorul competiției, George Bratu. La festivitatea de încheiere a competiției au fost acordate premii și diplome primilor trei clasați, precum și două diplome speciale, pentru cel mai tânăr participant și pentru decanul de vârstă al finalei. 'Este cea mai de tradiție și cel mai răspândit sport în rândul nevăzătorilor, pentru că pot concura și în alte competiții cu văzători și se întâmplă lucrul acesta. Mulți dintre noi participăm și la alte competiții cu rezultate bune. Cei care nu ne cunosc și ne văd pentru prima dată se miră cum putem să ne imaginăm poziția, cum putem să facem față. Secretul este că avem o tablă specială cu piese speciale care nu cad. Putem deosebi câmpurile albe de câmpurile negre și piesele albe de piesele negre. în rest, e vorba de antrenament, de multă muncă. Pe plan internațional, urmează campionatul european, care se va desfășura în Creta, Grecia, în perioada 14-24 octombrie', a precizat George Bratu. Astfel, George Bratu, Ionel Morariu, Mihai Dima și Tiberiu Păun, alături de Mihail-Dacian Pribeanu, maestru internațional FIDE, vor alcătui echipa națională care va reprezenta România în competițiile internaționale. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Report la Joker de peste 5,46 milioane de lei, la tragerile de joi
Reportul la Joker depășește 5,46 milioane de lei, iar cel cumulat la Noroc 4,49 milioane de lei, la tragerile loto programate joi, 3 septembrie, informează luni Loteria Română. Potrivit sursei citate, joi vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 30 august, Loteria Română a acordat 23.107 câștiguri în valoare totală de peste 1,93 milioane de lei. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de 3,98 milioane de lei (peste 757.700 de euro). La Noroc este în joc un report cumulat de 4,49 milioane de lei (peste 854.500 de euro). La Joker, la categoria I, reportul depășește 5,46 milioane de lei (peste 1,03 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul se ridică la 575.300 de lei (peste 109.400 de euro). La Noroc Plus este în joc la categoria I un report de 763.700 de lei (peste 145.200 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de 875.000 de lei (peste 166.400 de euro), iar la categoria a II-a, un report de peste 105.900 de lei (peste 20.100 de euro). La Super Noroc este în joc, la categoria I, reportul este de 397.300 de lei (peste 75.500 de euro). Tragerile loto se vor difuza, în direct, pe România TV, în cadrul emisiunii 'Românii au noroc', începând cu ora 18:30. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
INS: Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 11,6%, în primele șapte luni
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în primele șapte luni ale anului, respectiv 18.848, a scăzut cu 11,6%, comparativ cu perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Conform sursei citate, scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-595 autorizații), Vest (-528), Sud-Muntenia (-442), Nord-Vest (-409), Sud-Est (-352), Centru (-209) și Sud-Vest Oltenia (-15). O creștere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (+84 autorizații). în luna iulie a acestui an, au fost eliberate 2.909 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (-1,7% față de luna iunie 2026), cu o suprafață utilă totală de 712.682 mp (-27%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 67,9% sunt pentru zona rurală. în luna iulie 2026, s-a evidențiat o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (-51 autorizații). în profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-73 autorizații), Nord-Est (-36), Sud-Vest Oltenia (-35), Nord-Vest (-31) și Centru (-19). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Est (+70 autorizații), București-Ilfov (+59) și Vest (+14). De asemenea, în iulie 2026 au fost eliberate 577 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (+3,6% față de luna iunie 2026), în suprafață utilă totală de 301.947 mp (+12,2%). Comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat o creștere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (+32.762 mp). în profil teritorial, această creștere este reflectată în regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (+56.313 mp), Nord-Est (+12.270), Sud-Muntenia (+9.326), Sud-Vest Oltenia (+7.670) și Vest (+738). Scăderi s-au înregistrat în Sud-Est (-28.647 mp), București-Ilfov (-21.787) și Centru (-3.121). Conform comunicatului, în iulie 2026 s-a evidențiat o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-20,8%) cât și a suprafeței utile totale (-31,9%) comparativ cu luna iulie 2025. în profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-766 autorizații) este reflectată în regiunile: Sud-Muntenia (-210 autorizații), Nord-Est (-195), Nord-Vest (-127), Vest (-99), Sud-Vest Oltenia și Centru (-62 fiecare) și Sud-Est (-59). O creștere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (+48 autorizații). Comparativ cu luna iulie a anului trecut, în luna iulie 2026 s-a înregistrat o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (-5,9%) cât și a suprafeței utile totale (-21%). Această scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-80.025 mp) este reflectată în regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-75.793 mp), Sud-Muntenia (-47.509), Sud-Est (-13.680), Centru (-2.627) și Sud-Vest Oltenia (-905). Creșteri s-au înregistrat în Nord-Vest (+54.934 mp), Nord-Est (+4.278) și Vest (+1.277). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Tulcea: Grădină zoologică mobilă, la podul peste Dunăre
Comuna Smârdan din județul Tulcea găzduiește în această perioadă o grădină zoologică mobilă, unele dintre cele 50 de animale din peste 20 de specii putând fi hrănite de publicul care tranzitează podul peste Dunăre dintre județele Brăila și Tulcea. Primarul comunei Smârdan, Vasile Petrică Mărculescu, a declarat, pentru AGERPRES, că găzdu
Deficitul bugetar s-a situat la 2,34% din PIB, după primele șapte luni din 2026
Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%., potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. în același timp, investițiile au continuat să crească. Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor, subliniază MF. 'Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă.', a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit MF, veniturile totale au însumat 412,31 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2026, în creștere cu 11,2% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale - cu precădere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene. încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,6% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (19,5%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (19,7%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (2,9%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 129,14 miliarde lei, în creștere cu 6,7% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice. încasările din impozitul pe profit au însumat 28,35 miliarde lei, consemnând o creștere de 8,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,5%, an/an). încasările nete din TVA au înregistrat 88,55 miliarde lei, în creștere cu 26,5% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,7% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+4,6%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (20,48 miliarde. lei în ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 19,59 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025). Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde lei, consemnând o creștere de 6,4% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+10,9% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 31,15 miliarde lei, consemnând o contracție de 10,3%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 37,28 miliarde lei, în creștere cu 30,3% (an/an). Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 460,39 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 2,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele șapte luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 23,3% din PIB la 22,4% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde lei, în scădere cu 4,06 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 59,6 miliarde lei, în creștere cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății, iar cele cu dobânzile de 40,12 miliarde lei, cu 8,41 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,% din PIB. Totodată, cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde lei în scădere cu 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 149,54 milioane lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,51 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (209,72 milioane lei). Alte cheltuieli au fost de 8,4 miliarde lei, în scădere cu 2,69 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 45,88 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 14,83 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 61,68 miliarde lei la 76,51 miliarde lei, din care 71,05% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele șapte luni este cu 20,40 miliarde lei, respectiv cu 60,08%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Buzău: CJ dorește achiziționarea unui teren pentru a stinge conflictul juridic privid accesul la 'Focul Viu'
Consiliul Județean (CJ) Buzău a anunțat că intenționează să cumpere terenul proprietate privată pe care se face accesul către 'Focul Viu' și ia în calcul inclusiv măsura exproprierii, după ce proprietarul le-a interzis turiștilor să se mai deplaseze pe terenul său, în timp ce ANMAP evidențiază că existența ariei protejate nu creează, prin ea însăși, un drept general de trecere peste terenuri private. Potrivit Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), 'Focul Viu - Lopătari' reprezintă un monument al naturii de interes național. Pentru a ajunge în zona respectivă, turiștii aveau posibilitatea de a se deplasa pe două drumuri, ambele aflate însă pe un teren proprietate privată. Pentru că nu a fost primit un răspuns concret din partea gestionarilor ariei protejate cu privire la drumul oficial destinat turiștilor și la suprafața exactă a ariei protejate, terenul a fost îngrădit, astfel fiind restricționat și accesul spre punctul de atracție turistică. Gestionarul ariei protejate atrage atenția că nu poate construi un drum public pentru turiștii care doresc să ajungă la 'Focul Viu', neavând în atribuții o astfel de sarcină. 'Suprafața înscrisă în actul de declarare este de 0,03 ha. Din informațiile comunicate rezultă că traseul utilizat pentru acces traversează terenuri aflate în proprietate privată. (...) ANMAP nu poate constitui unilateral un drum public, o servitute de trecere sau un drept general de acces turistic peste proprietăți private, mai ales că această potențială cale de acces nu se găsește în interiorul unei suprafețe pentru care a fost instituit regim de protecție. Dacă traseul este privat și nu există un drept de trecere opozabil proprietarului, utilizarea sa de către public presupune acordul proprietarului ori constituirea unui drept în condițiile legii, aspecte care exced atribuțiilor agenției. (...)', a transmis, pentru AGERPRES, ANMAP. Specialiștii evidențiază că pe suprafața ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanți fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepția drumurilor permise accesului public, aceeași măsură fiind aplicată și în privința accesului neautorizat cu motociclete, ATV-uri, autoturisme sau alte autovehicule, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis și a terenurilor special amenajate și semnalizate. La nivelul județului Buzău, ANMAP administrează 33 de arii naturale protejate, respectiv 15 arii de interes național, șapte arii speciale de conservare, cinci situri de importanță comunitară și șase arii de protecție specială avifaunistică. Măsurile de protecție aplicabile celor 33 de arii desemnate diferă în funcție de categoria ariei, actul de declarare, obiectivele de conservare, suprapuneri și existența planurilor de management sau a regulamentelor. 'Pentru 'Focul Viu - Lopătari' nu există, în prezent, un regulament aprobat. (...) în cazul concret 'Focul Viu', măsurile prioritare sunt clarificarea traseului legal de acces, organizarea accesului preponderent pietonal, interzicerea accesului motorizat neautorizat, protejarea formațiunii geologice împotriva degradării și prelevării, instalarea semnalizării după stabilirea amplasamentului legal și instituirea unei modalități clare de sesizare a incidentelor către autoritățile abilitate. (...) Existența ariei protejate nu creează, prin ea însăși, un drept general de trecere peste terenuri private. Soluția presupune clarificarea juridică a traseului de către UAT și titularii drepturilor asupra terenurilor, stabilirea unei variante de acces cu acordul acestora și semnalizarea traseului cu avizul administratorului ariei. Până la aprobarea regulamentului și finalizarea semnalizării, se aplică direct interdicțiile legale privind degradarea sitului, prelevarea de roci, accesul neautorizat în perimetrul protejat și circulația cu autovehicule în afara drumurilor și terenurilor permise', subliniază sursa citată. Conducerea CJ Buzău s-a implicat în rezolvarea situației privind accesul către 'Focul Viu', propunând proprietarului achiziționarea terenului, în caz contrar administrația județeană având la dispoziție și măsura exproprierii. 'Am făcut o adresă deja proprietarilor cu intenția clară a CJ de a cumpăra acel teren. Dacă se continuă, o să vedem conform legii ce măsuri vom dispune împreună cu celelalte autorități, dacă putem face un traseu până acolo. Eu sper să găsim înțelegere și să cumpărăm acest teren, să nu ajungem la expropriere, dar, dacă este nevoie, vom ajunge și acolo. Este, până la urmă, un instrument legal al unei autorități locale sau centrale. Nu putem lăsa fără să existe acces. Adevărat, sunt tineri care merg cu motocicleta, merg cu ATV-ul. O să încercăm o disciplinare, dar nu putem să interzicem accesul. Un fenomen, până la urmă, natural, nu poate să-l confiște cineva. Ce e în subsol, e al statului român. Să nu uităm acest lucru. Am făcut demersurile corecte', a declarat, recent, președintele CJ Buzău, Marcel Ciolacu. Proprietarul terenului a răspuns CJ printr-o altă adresă în care solicită lămuriri suplimentare cu privire la oferta de cumpărare și a subliniat interesul de debloca situația care a condus la interzicerea accesului turiștilor către aria protejată. 'într-adevăr, am primit din partea CJ Buzău o adresă prin care ni se comunica intenția de achiziționare a terenului pe care se află monumentul naturii 'Focul Viu', plus o suprafață necesară administrării. Ulterior, am transmis, (...) o solicitare prin care am cerut lămuriri cu privire la această intenție și la modalitatea concretă în care CJ vede soluționarea situației. Până în acest moment nu am primit un răspuns la solicitarea respectivă. Noi nu am acaparat 'Focul Viu'. Terenul pe care se află monumentul naturii este proprietate privată, dobândită legal, iar existența unei arii naturale protejate pe acest teren nu înseamnă că proprietarii și-au însușit un bun al statului. Dimpotrivă, măsurile pe care le-am luat au urmărit protejarea atât a proprietății noastre, cât și a monumentului naturii. (...) Consider că aceasta este problema care trebuie rezolvată înainte de toate: stabilirea fără echivoc, prin documentația legală necesară, a suprafeței și limitelor ariei naturale protejate', a transmis, pentru AGERPRES, unul dintre proprietarii terenului, Liliana Ungureanu. în context, reprezentanții Primăriei Lopătari au anunțat, anterior, demersuri pentru a identifica soluții care să conducă la rezolvarea situației legate de accesul către punctul de atracție turistică. Accesul către 'Focul Viu', unul dintre cele mai vizitate puncte de atracție turistică din județul Buzău, loc recunoscut pentru coloanele de foc care țâșnesc din adâncurile pământului fără a se stinge vreodată, așa cum spun localnicii, a fost închis la începutul verii de către un coproprietar al terenului pe care se află rezervația geologică, pe fondul unor dispute juridice cu gestionarul ariei alimentate de comportamentul neadecvat al unor turiști. 'Focul Viu' de la Lopătari face parte din Geoparcul 'Ținutul Buzăului', recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural de importanță mondială. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Un cutremur cu magnitudine 3,4 s-a produs luni dimineață în județul Vrancea
Un cutremur cu magnitudinea 3,4 pe Richter s-a înregistrat, luni dimineața, la ora 07:12, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de 98 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 30 km sud de Focșani, 67 km sud de Brașov, 79 km est de Sfântu-Gheorghe, 85 km sud de Bârlad și 90 km sud de Bacău și 93 km est de Brașov. De la începutul lunii august, în România au avut loc opt cutremure, cu magnitudini cuprinse între 3 și 4,5 pe Richter. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)