Planeta
174 articole
VIDEO California declară starea de urgență în contextul fenomenului El Nino
Guvernatorul Californiei a declarat luni stare de urgență înaintea manifestării fenomenului climatic El Nino pe coasta vestică americană, care ar putea avea consecințe devastatoare, informează AFP. Potrivit prognozelor, în regiune s-ar putea produce furtuni violente și devastatoare, existând riscul formării unor valuri uriașe care ar putea provoca inundații. ''Această măsură are drept scop oferirea sprijinului necesar comunităților, punerea la dispoziția autorităților a mijloacele pentru a-și îndeplini misiunea și liniștirea familiilor care văd astfel că statul este pregătit'', a declarat guvernatorul Californiei, Gavin Newsom. Această măsură procedurală are drept scop asigurarea echipamentelor pentru lupta cu inundațiile, cum ar fi saci de nisip sau pompe. Măsura permite de asemenea Gărzii Naționale din California să fie pregătită în cazul unor operațiuni de căutare, de salvare, inginerie și logistică, au informat autoritățile. Fenomenul El Nino, responsabil pentru secete, inundații și temperaturi record la nivel mondial, este o variație naturală a climei care se repetă între doi până la șapte ani. După ce a continuat să se intensifice în august, are acum o probabilitate de 75% pentru a deveni cel mai puternic înregistrat vreodată, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA). în trecut, El Nino a provocat sau a intensificat episoade de secetă, precum și riscurile de incendiu în anumite regiuni din Amazonia, America Centrală, Indonezia și Australia, perturbări ale musonului în India sau ploi torențiale în estul Africii. Acest fenomen se adaugă consecințelor schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane, care intensifică mai ales fenomenele meteo extreme. în anul care urmează fenomenului El Nino, căldura acumulată în ocean se eliberează în atmosferă, contribuind, în general, la creșterea temperaturilor la nivel mondial. Numeroși climatologi prezic astfel că anul 2027 va fi cel mai cald înregistrat vreodată. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Taifunul Dujuan se apropie de estul Japoniei; au fost emise alerte de inundații și alunecări de teren
Un taifun puternic se apropia luni de coastele Japoniei de la Oceanul Pacific, însoțit de ploi torențiale, vânturi violente și risc crescut de alunecări de teren în Kanto și alte regiuni din estul țării, a anunțat agenția națională de meteorologie, transmite Reuters. Agenția de Meteorologie a Japoniei (JMA) a avertizat că vre
Rechinul care a omorât un înotător pe plaja Sorrento din Australia este căutat pentru a fi ucis
Un rechin care a atacat mortal, vineri, un înotător pe o plajă din statul Australia de Vest (WA) va fi prins și ucis, a declarat sâmbătă ministrul pescuitului din acest stat australian, Jackie Jarvis, transmite Xinhua. Un bărbat în vârstă de 63 de ani înota pe plaja Sorrento, în suburbiile nordice ale capitalei WA, Perth, vineri dimineață, când a fost atacat de un rechin din specia marele alb. O căutare de urgență a fost lansată pe mare și pe aer pentru a găsi victima, dar aceasta a fost declarată decedată mai târziu vineri, fără a fi găsită. Ca răspuns la atac, ministrul pescuitului, Jackie Jarvis, a declarat sâmbătă că a emis un ordin de prindere și ucidere pentru rechin. Echipamentele de capturare au fost desfășurate vineri, iar plajele din zonă au rămas închise publicului sâmbătă, în timp ce autoritățile au continuat să caute rechinul și corpul bărbatului. Jarvis a spus că este pentru prima dată în 10 ani când a fost emis un ordin de prindere și ucidere pentru un rechin în WA, dar a spus că o vânătoare la scară largă a rechinilor nu este o decizie potrivită. Ea a spus că se are în vedere desfășurarea mai multor drone pentru a observa rechini de-a lungul coastei statului.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea)
Ecuador/ Pompierii luptă cu mai multe incendii forestiere în capitală
Pompierii din Ecuador luptau vineri cu mai multe incendii forestiere care fac ravagii în zonele împădurite din capitala țării, Quito, unde autoritățile au anunțat că au evacuat zeci de persoane, transmite AFP. Vânturile puternice și vegetația uscată pe fondul secetei au alimentat incendiul care a izbucnit pe Casitagua, un vârf situat în nordul orașului Quito, conducând la evacuarea preventivă a 48 de persoane, potrivit autorităților municipale. Imaginile surprinse arată flăcările înghițind copaci și coloanele de fum înălțându-se pe cerul nopții. Doar joi au izbucnit nouă incendii de pădure, dintre care șapte au fost stinse, a anunțat serviciul de pompieri din Quito. 'Intervenim atât din aer, cât și de la sol pentru a limita incendiul (...) cu scopul de a reduce riscul de pagube sau de propagare către locuințele din vecinătate', au declarat pompierii. Pentru a ajunge la zonele afectate de incendii, pompierii trebuie să înfrunte terenul montan. 'Anumite incendii, precum acesta, sunt foarte greu de stins din cauza locației lor', a declarat presei directorul de operațiuni al pompierilor din Quito, Jefferson Mera. Flăcările care se ridică din Casitagua sunt vizibile în tot orașul, aflat deja în stare de alertă în această săptămână din cauza unui alt incendiu, izbucnit într-un cartier din centrul capitalei. Aceste incendii au un 'impact foarte grav și dureros' asupra vegetației din capitală, a declarat Carolina Andrade, responsabilă cu securitatea în Quito. 'Estimăm că aproape 200 de hectare ar putea fi deja afectate', a precizat ea. Nu au fost semnalați răniți sau pagube la locuințele din vecinătate. Autoritățile din Quito au înregistrat între lunile iunie și septembrie aproape 200 de incendii forestiere, care au distrus aproximativ 1.200 de hectare de pădure în capitală. Patru persoane fac obiectul unei urmăriri penale pentru provocarea de incendii forestiere, dintre care una a fost condamnată la șase luni de închisoare. în 2024, Quito s-a confruntat cu unul dintre cele mai grave incendii forestiere din ultimele decenii. Acel incendiu, provocat intenționat, a rănit șase persoane și a distrus numeroase locuințe. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Viitură în Marele Canion/ A fost găsită a treia victimă
La mai bine de două săptămâni de la viitura care a surprins zeci de turiști în Marele Canion, în sud-vestul Statelor Unite, a fost găsit și identificat un al treilea cadavru, a anunțat joi soția victimei, informează AFP. Este vorba de Timothy Allen Smith, un american în vârstă de 53 de ani, dat dispărut după dezas
UPDATE Debitele cursurilor de apă au fost în 2025 printre cele mai scăzute din ultimele decenii (OMM)
Cursurile de apă din întreaga lume au fost afectate în 2025 de unul dintre cei mai secetoși ani din ultimele decenii, a declarat joi Organizația Meteorologică Mondială (OMM), ceea ce se reflectă în scăderea rezervelor de apă de la suprafața Pământului și stârnește îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă în viitor, transmit ag
Spania/ Un deces în apropiere de Barcelona în urma ploilor torențiale
Cadavrul unui bărbat luat de apele unui râu, în apropiere de Barcelona, a fost găsit joi, au anunțat serviciile de urgență din Spania, unde ploile torențiale au afectat coasta mediteraneană a țării, provocând inundații grave, transmite AFP. Aceste fenomene meteorologice extreme au loc în contextul în care Spania își revine d
VIDEO Viitura mortală din Nepal, cauzată de o instabilitate geologică amplificată de schimbările climatice (studiu)
Viitura ucigașă produsă luna trecută la granița dintre Nepal și China este rezultatul unei combinații de elemente climatice și geologice alimentate de încălzirea globală, arată un studiu științific publicat joi, notează AFP. Așa cum s-a sugerat încă de la primele observații, prăbușirea pe 26 august a unei bucăți de gheață și rocă d
Islanda: Prezentarea la începutul anului 2027 a unui proiect de lege care ar putea interzice vânătoarea de balene
Guvernul islandez va supune în februarie 2027 un proiect de lege care ar putea pune capăt vânătorii de balene în această țară, una dintre ultimele trei din lume care o mai practică, notează AFP. 'în februarie, un proiect de lege care vizează modificarea legii privind vânătoarea de balene (...) va fi prezentat
Activitatea eruptivă a vulcanului Etna închide din nou aeroportul din Catania
Recenta activitate a vulcanului Etna situat pe insula italiană Sicilia, care a generat un imens nor vulcanic, a determinat suspendarea, până marți, la ora locală 14:30, a operațiunilor pe aeroportul din Catania, care a fost afectat în mod similar în luna august, când sute de zboruri au fost anulate, informează agenția de presă EFE. Problemele pe aeroportul sicilian au început luni cu o primă redirecționare a zborurilor de sosire, însă ulterior a fost necesară închiderea completă a acestuia, iar marți s-a anunțat că operațiunile vor rămâne suspendate temporar până la ora 14:30. Conform buletinului informativ al Institutului Italian de Geofizică și Vulcanologie, Etna, cel mai activ vulcan din Europa, înregistrează o degazare cu intensitate variabilă din craterele superioare, asociată cu emisii aproape continue de cenușă din craterul de nord-est. în luna august, aeroportul din Catania a fost închis timp de zece zile din cauza activității eruptive a vulcanului Etna. Erupția continuă începând cu 7 august și emisiile de cenușă au provocat haos pe aeroport în plin sezon estival, ceea ce a condus la anularea în masă a zborurilor și la redirecționarea unora dintre aeronave către alte aeroporturi din Sicilia, în principal cele din Palermo (nord), Comiso (sud) și Trapani (vest). AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Viitură în Himalaya/ Nepalul raportează aproape 1.400 de morți și menține la peste 4.000 numărul persoanelor dispărute
La aproape trei săptămâni de la viitura devastatoare produsă în Nepal, autoritățile au anunțat marți că au găsit rămășițele a aproape 1.400 de persoane decedate, în timp ce peste 4.000 sunt în continuare date dispărute, transmite agenția de presă EFE. Conform celor mai recente cifre furnizate de poliția nepaleză, au fost recuperate rămășițele a 1.399 de persoane, deși aproximativ 520 dintre acestea sunt fragmente de corp, ceea ce îngreunează identificarea lor și stabilirea unui bilanț definitiv al victimelor. Până în prezent, doar 103 cadavre au fost predate familiilor. Amploarea dezastrului a obligat autoritățile să îngroape victimele înainte de a le putea confirma identitatea, înregistrând semne distinctive și fotografii care să le ajute ulterior pe rude să le recunoască. în acest scop, Nepalul a prelevat, de asemenea, probe de ADN de la aproape 1.300 de rămășițe umane și de la aproximativ 1.900 de rude ale persoanelor dispărute. Cu 4.089 de persoane nu s-a putut stabili contactul după producerea viiturii, printre acestea numărându-se 610 cetățeni străini. Luni, premierul nepalez Balendra Shah s-a întâlnit cu șefii administrațiilor locale din districtele Rasuwa, Nuwakot, Dhading, Gorkha și Tanahun, zonele cele mai afectate de viitură, pentru a discuta despre operațiunile de căutare care sunt încă în curs de desfășurare și despre viitorul plan de reconstrucție, pentru care guvernul estimează un cost de peste 4,7 miliarde de dolari. 'Reprezentanții populației și-au exprimat angajamentul de a amenaja spații verzi în zonele riverane afectate de inundații și de a avansa cu relocarea așezărilor în zone sigure din apropiere', a scris luni pe Facebook directorul Autorității Naționale pentru Reducerea și Gestionarea Riscurilor de Dezastre din Nepal, Dharam R. Uprety. Analizele efectuate până în prezent indică faptul că viitura produsă la 26 august a început cu prăbușirea unui ghețar situat la mare altitudine pe teritoriul Nepalului, o explicație acceptată de China și susținută ulterior de analize satelitare internaționale. Viitura care a antrenat gheață, roci și noroi a lovit, de asemenea, Tibetul, unde autoritățile chineze au înregistrat 43 de morți și 519 de dispăruți, dintre care 261 sunt cetățeni străini din 23 de țări. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Himalaya se apropie de un punct critic, mijloacele de trai a milioane de oameni sunt în pericol (raport)
Masivul Himalaya se apropie de un punct critic întrucât ghețarii din acest masiv se topesc mai repede decât în urmă cu un deceniu, fenomen care amenință securitatea aprovizionării cu apă pe măsură ce regiunea se apropie de un ''volum maxim'', preconizat să fie atins până la jumătatea secolului, potrivit unui studiu dat publicității luna aceasta, informează Reuters. Studiul a fost realizat după prăbușirea, la sfârșitul lunii august, a unui ghețar din Himalaya aflat la granița Nepal-Tibet, care a provocat alunecări de teren în cascadă și viituri în văile din aval. Au fost confirmate cel puțin 1.300 de decese, iar peste 5.300 de persoane sunt date dispărute în Nepal și în regiunea Tibet, China. După topirea ghețarilor, în urma acestora rămân lacuri glaciare instabile, ținute în loc doar de pietre și gheață instabile, deasupra unor văi unde locuiesc milioane de oameni, se mai spune în studiu. Studiul a fost realizat de Systemiq, o firmă de consultanță în domeniul sustenabilității, împreună cu Integrated Mountain Initiative, Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Munților și G.B. Pant National Institute of Himalayan Environment din India. Pierderile din masa ghețarilor în Himalaya s-a accelerat în ultimele decenii, iar în prezent sunt monitorizați la sol doar 21 de ghețari din cei circa 40.000 de pe teritoriul regiunii Hindukuș-Himalaya, un vas sistem muntos care se întinde pe teritoriul a opt țări, din Afganistan și până în Myanmar, potrivit studiului. Aproape 200 de lacuri glaciare din India au fost identificate ca prezentând un risc înalt, 56 dintre ele fiind clasificate ca prezentând ''un risc foarte înalt'', milioane de oameni din aval fiind expuși. Pe măsură ce regiune se apropie de ''volumul maxim'', punctul când debitele râurilor nu mai cresc și încep să scadă, implicațiile asupra aprovizionării cu apă vor fi profunde. întrucât Himalaya susține peste 20% din PIB-ul Indiei, regiunea reprezintă o componentă esențială din infrastructura economiei naționale, de care depind sute de milioane de persoane. Deși reprezintă circa 18% din teritoriul Indiei, regiunea Himalaya as fost afectată de circa 35% din dezastrele naturale din această țară. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)
Incendiu pe o insulă din Croația/ 500 de persoane evacuate și 3.500 de hectare distruse de flăcări
Aproximativ 500 de persoane au fost evacuate în noaptea de sâmbătă spre duminică de pe insula croată Brac, afectată de un incendiu care a distrus 3.500 de hectare de vegetație și s-a apropiat de locuințe, au anunțat autoritățile citate de AFP. Incendiul, care a izbucnit joi, 'rămâne activ', dar 'după o noapte extrem de dificilă, situația (...) s-a îmbunătățit semnificativ în această dimineață' (duminică, n.r.), a precizat Comandamentul Național al Pompierilor într-un comunicat. Două persoane au fost rănite, dintre care una grav, a declarat șeful pompierilor de pe insula Brac, Nikola Martinic Dragan, pentru agenția oficială Hina. în total, aproximativ 500 de persoane au fost evacuate, a precizat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor și Infrastructurii, majoritatea cu ajutorul ambarcațiunilor, în special ale autorităților portuare și ale poliției maritime, precum și cu bărci private. Inițial, comandantul pompierilor, Slavko Tucakovic, raportase aproximativ 230 de evacuări. Printre persoane evacuate s-a numărat și un grup de 40 de turiști din Ungaria, conform agenției MTI. Ei au fost evacuați sâmbătă seară și au fost 'cazați corespunzător', a anunțat duminică ministerul ungar al Afacerilor Externe. Sâmbătă, puțin înainte de miezul nopții, locuitorii și turiștii din micul oraș Milna și din golfurile din împrejurimi, din vestul insulei, au primit o alertă pe telefon în contextul apropierii de zonele locuite a flăcărilor propagate de vântul foarte puternic. Brac este una dintre cele mai mari insule din Marea Adriatică croată, situată în largul orașului Split. Aproximativ 400 de clienți și membri ai personalului unui complex turistic au fost evacuați, a precizat Hina, citând conducerea unității, care a semnalat 'pagube materiale' la infrastructurile situate în mijlocul unei păduri de pini. Peste 220 de pompieri, ajutați de 69 de vehicule, au luptat împotriva incendiului toată noaptea de sâmbătă spre duminică, iar patru avioane pentru stingerea incendiilor Canadair CL-415 au intervenit încă de la primele ore ale dimineții, potrivit autorităților. Echipele mobilizate pe teren au fost ajutate în cursul zilei de încă aproximativ 40 de pompieri. în total, aproximativ 3.500 de hectare de păduri de pini și tufăriș au fost devastate, potrivit pompierilor. Afectată de mai multe valuri de căldură extremă și de lipsa precipitațiilor, la fel ca o mare parte a Europei, Croația s-a confruntat cu o vară deosebit de secetoasă, propice răspândirii incendiilor forestiere. La jumătatea lunii august, un incendiu violent a devastat regiunea orașului Omis, situat în zona centrală a litoralului, provocând decesul unei persoane și rănirea a aproximativ 40, dintre care zece s-au aflat în stare gravă. Două persoane au decedat din cauza rănilor suferite în săptămânile care au urmat. Acest incendiu a distrus sau avariat aproape 60 de case și clădiri rezidențiale, zeci de mașini și aproximativ 1.000 de hectare de teren. Pagubele au fost estimate la aproximativ 110 milioane de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
Spania: Incendiu de vegetație în interiorul regiunii Costa del Sol, trei răniți
Un incendiu de vegetație izbucnit în interiorul popularei destinații turistice Costa del Sol, lângă Marbella în sudul Spaniei, a făcut trei răniți duminică, au raportat serviciile de urgență, notează AFP. Incendiul s-a declanșat într-o zonă deluroasă din proximitatea Benahavis, un sat exclusivist unde locuiește o importantă comunitate de străini, în special numeroși britanici, au precizat serviciile de salvare din regiunea Andaluzia într-un comunicat. 'O persoană a suferit arsuri în timp ce încerca să stingă focul, iar un pompier forestier a fost rănit în urma unei căzături', au scris serviciile de urgență pe X. Acesta din urmă are încheietura mâinii fracturată, în timp ce o a treia persoană a primit îngrijiri medicale pentru o ușoară inhalare de fum, a declarat jurnaliștilor șeful serviciilor de urgență din regiune, Antonio Sanz. Autoritățile le-au cerut celor 9.500 de locuitori din pitorescul sat Benahavis și din vilele învecinate să rămână izolați în case din cauza 'propagării foarte rapide' a flăcărilor, alimentate de rafale de vânt de 50 km/h. Aproximativ 50 de rezidenți ai unui cartier rezidențial au fost evacuați preventiv, însă nicio locuință nu a fost afectată, conform precizărilor făcute de Sanz. Peste 200 de pompieri, sprijiniți de aproximativ douăzeci de aeronave, au fost mobilizați la fața locului. Potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS), peste 296.000 de hectare au fost afectate de incendii în Spania în acest an. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: CNS - Costa News Spain/Facebook
Probabilitatea unui El Nino istoric a ajuns acum la 75% (NOAA)
Actualul fenomen climatic El Nino a continuat să se intensifice în luna august și are acum o probabilitate de 75% de a deveni cel mai puternic înregistrat vreodată, a anunțat joi Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), potrivit AFP. Potrivit măsurătorilor și modelărilor, El Nino va continua să se intensifice până la atingerea
Stația Polară Tara și-a început misiunea pe banchiza din Arctica
Stația Polară Tara, un laborator științific plutitor ce are forma unui iglu, a început miercuri expediția sa în derivă pe banchiza Oceanului Arctic, care urmează să fie prelungită până la sfârșitul anului 2027, a anunțat joi Fundația Tara Ocean, informează AFP. Plecată din portul orașului francez Lorient pe 19 iulie, stația, ocupată de
Indonezia / Șase urangutani au fost salvați din mijlocul incendiilor forestiere în decurs de o săptămână
Șase urangutani, dintre care doi pui, prinși în incendiile care fac ravagii în insula Borneo, au fost salvați pe parcursul săptămânii trecute, ceea ce aduce la 15 numărul primatelor salvate într-o lună, au anunțat joi autoritățile indoneziene, potrivit AFP. Animalele salvate se aflau pe plantații situate într-o zonă izolată din pr
Impactul schimbărilor climatice se intensifică în marile orașe europene, însă măsurile de adaptare întârzie (studiu)
Numeroase orașe mari din Europa, expuse la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, iau diverse inițiative în încercarea de a se adapta, cum ar fi ecologizarea sau mobilitatea sustenabilă, însă ritmul este prea lent, a concluzionat joi un studiu publicat în revista științifică The Lancet, care face apel la intensificarea eforturilor, transmite AFP. Pentru milioane de europeni care locuiesc în mediul urban, amenințările legate de caniculă, boli infecțioase, incendii sau expunerea la polen sunt în creștere, potrivit acestui studiu, care analizează în premieră o gamă de 28 de indicatori aflați la intersecția dintre climă și sănătate, în cele mai mari 850 de orașe. 'Studiul scoate în evidență disparitățile regionale în ceea ce privește modul în care aceste orașe sunt afectate de riscurile sanitare asociate schimbărilor climatice și modul în care fac față la acestea', a declarat pentru AFP Cathryn Tonne, co-coordonatoare a proiectului Lancet Countdown Europe. Mortalitatea asociată caniculei a crescut cu aproape 161% în orașele din Europa de Sud între 1991-2000 și 2015-2024, iar riscul de incendii forestiere a crescut cu 7% în aceleași orașe între 2003 și 2023, potrivit autorilor. Condițiile climatice propice transmiterii febrei dengue au crescut cu 369% în orașele din Europa de Est între 1982-2010 și 2015-2024, în timp ce concentrațiile de polen s-au dublat în orașele din sudul și estul Europei în aceeași perioadă. în cele mai mari orașe din Europa, eforturile de adaptare la încălzirea globală, cauzată în principal de arderea cărbunelui, a petrolului și a gazului, înregistrează totuși progrese. Alerte timpurii, acoperire cu vegetație, spații verzi, protecție împotriva inundațiilor... peste 1.500 de măsuri au fost identificate de oamenii de știință. Iar în 88% dintre cele 533 de orașe europene mai mari - cele cu peste 100.000 de locuitori - căldura urbană de la suprafață a scăzut între 2014 și 2019, fiind observată o reducere a temperaturilor cu 0,7 grade Celsius, potrivit studiului. Orașele care au reușit să ia cele mai multe măsuri de ecologizare au înregistrat scăderi mai semnificative ale temperaturilor locale. Studiul are anumite limitări - deoarece datele sunt în principal la nivel municipal, 'acestea maschează diferențele din interiorul unui oraș', a precizat Tonne. De asemenea, din cauza lipsei anumitor date, unele aspecte ale interacțiunii dintre climă și sănătate nu au putut fi luate în considerare, cum ar fi, spre exemplu, costurile schimbărilor climatice pentru sistemele sanitare. 'Mai rămân multe de făcut', au avertizat autorii studiului, subliniind 'obstacole financiare și tehnice importante' și un angajament politic insuficient. Este 'surprinzător' să constatăm că majoritatea soluțiilor sunt 'binecunoscute, dar puțin aplicate', a notat Tonne. Cercetătorii fac apel la combinarea măsurilor de adaptare la caniculă, a transformării urbane și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efecte benefice și asupra sănătății prin diminuarea poluării atmosferice. Printre măsurile urgente, ei au enumerat consolidarea sistemelor de alertă timpurie și integrarea acestora în planurile de adaptare urbană. Adaptarea urbanismului și a transporturilor se conturează ca o altă prioritate, printre măsuri numărându-se accentuarea ecologizării, în special prin plantarea de arbori, utilizarea materialelor de construcție care absorb mai puțină căldură, dezimpermeabilizarea suprafețelor pavate, încurajarea mersului pe jos și a mersului cu bicicleta și utilizarea transportului public și altele. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, cu aproximativ de două ori mai repede decât ritmul mediu mondial. Iar 'fiecare fracțiune de grad de încălzire cauzată de schimbările climatice îngreunează protecția sănătății, atât astăzi, cât și în viitor', a precizat Cathryn Tonne, subliniind totodată că 'sprijinul populației față de ambiția necesară pentru a răspunde provocărilor este crucial'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)
Cea mai caldă vară pentru 1,3 miliarde de persoane de pe glob (analiză AFP pe baza datelor Copernicus)
Valuri de căldură în Europa, fum toxic în Indonezia, culturi uscate în Sudan: 1,3 miliarde de oameni de pe Pământ au trăit, între iunie și august, cea mai caldă vară boreală, conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor programului european Copernicus. Analiza detaliată a miliardelor de date din modelul climatic ERA5 al programului Copernicus relevă că 52 de țări de pe toate continentele au înregistrat temperaturi record pe întreaga perioadă a verii meteorologice din emisfera nordică. în unele țări, precum Franța sau Regatul Unit, agențiile de meteorologie au anunțat că au depășit praguri fără precedent. însă, numeroase națiuni mai puțin dezvoltate nu publică date climatice detaliate. Foto: ANDY RAIN / EPA AFP completează imaginea la nivel mondial printr-o analiză independentă a datelor Copernicus. Acestea includ măsurători satelitare, de la stații terestre, maritime sau aeriene, precum și modelări. Acestea vizează întreaga lume, la fiecare oră, începând din 1970. Fenomenul climatic natural El Nino a atins deja niveluri de intensitate foarte ridicate în comparație cu episoadele anterioare și ar urma să atingă apogeul până la sfârșitul anului. Acesta favorizează deja canicule puternice în America Centrală și în nordul Americii de Sud. Din Honduras până în Peru și Podișul Guyanelor, nouă țări au înregistrat cea mai caldă perioadă din istoria lor în 2026. El Salvador a depășit cu peste 2,5 grade Celsius valorile medii din perioada 1991-2020, doborând consecutiv recordurile lunare de căldură din mai până în august. în Panama, seceta a determinat autoritățile să reducă traficul naval pe canalul care leagă Atlanticul de Pacific, prin care tranzitează 5% din comerțul maritim mondial. El Nino contribuie, de asemenea, la o perioadă excepțional de secetoasă în Indonezia, unde aproape 100 de milioane de persoane s-au confruntat cu cea mai caldă perioadă din iunie până în august. Seceta a favorizat izbucnirea incendiilor în jungla tropicală de pe insulele Borneo și Sumatra în luna august. Norul dens de fum toxic emanat s-a răspândit până în țara vecină Malaezia, provocând o creștere a cazurilor de probleme respiratorii și închiderea școlilor. Foto: Gustavo Valiente/Xinhua Europa de Vest și Europa de Sud au înregistrat numeroase recorduri de căldură pe tot parcursul verii. Unsprezece țări, printre care Spania și Italia, și-au depășit recordul de temperatură medie pe perioada verii. Același lucru este valabil și pentru Franța și Elveția, care au depășit cu peste 3 grade Celsius media verilor din perioada 1991-2020. Un bilanț realizat de AFP pe baza rapoartelor sanitare din opt țări (Germania, Anglia, Austria, Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia) indică un total de cel puțin 35.000 de decese suplimentare legate direct de caniculă și înregistrate de la jumătatea lunii iunie până la sfârșitul lunii august. Dintre cele 1,3 miliarde de persoane care s-au confruntat cu cea mai caldă perioadă între iunie și august, 450 de milioane trăiesc în Africa, în principal în Sahel sau la sud de această zonă geografică. Optsprezece țări și-au depășit recordurile, de la Mauritania și Sierra Leone în vest până la Eritreea și Etiopia în est. Mai multe dintre țările afectate, precum Burkina Faso sau Mali, sunt mai vulnerabile la creșterea temperaturilor în condițiile în care sunt afectate de conflicte armate și de sărăcie extremă. Unele țări, precum Uganda și Sudan, au depășit chiar cu peste 2 grade Celsius temperaturile înregistrate în perioada echivalentă din 1991 până în 2020, o situație rară la aceste latitudini. în Sudan, care se confruntă cu cea mai gravă criză alimentară din lume, pe fondul războiului, nivelul Nilului este anormal de scăzut. Fenomenul El Nino a întârziat sosirea ploilor esențiale pentru agricultură, lăsând terenurile agricole ale țării în paragină. Foto: CHRIS TORRES / Xinhua Alte regiuni ale lumii, în care trăiesc zeci de milioane de persoane, au cunoscut, de asemenea, temperaturi ridicate fără precedent în această perioadă, precum Uzbekistanul, coasta de vest a Indiei, orașele Melbourne și Canberra din Australia sau statele americane Utah și Colorado. Serviciul meteorologic european Copernicus a anunțat joi că august 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală, cu o temperatură medie de 16,96 grade Celsius. Perioada cuprinsă între iunie și august este, de asemenea, considerată cea mai caldă înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu anul 2024, a precizat Copernicus. Valurile de căldură au afectat în mare măsură și oceanele, conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie lunară de la suprafața oceanelor, cu excepția regiunilor polare, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată, la egalitate cu cea din martie 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)
August 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel mondial (Copernicus)
Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală și cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest, transmite AFP. 'Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria climei mondiale', a comentat Samantha Burgess, cercetătoare la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), citată într-un raport lunar al Copernicus, care a prezentat aceste concluzii joi. 'Oamenii nu au mai cunoscut temperaturi atât de ridicate ca cele din prezent, după toate probabilitățile, de cel puțin 100.000 de ani', a adăugat ea, într-un interviu acordat AFP. Cu o temperatură medie de 16,96 grade Celsius, luna august 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, conform Copernicus, ale cărui date datează din 1940. Pe locul al doilea se situează luna iulie 2023, cu 16,95 grade Celsius. Copernicus a precizat pentru AFP că le clasează pe cele două luni 'la egalitate', din cauza diferenței foarte mici dintre aceste două valori. Perioada cuprinsă între iunie și august este, de asemenea, considerată cea mai caldă înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu anul 2024, a precizat Copernicus a doua zi după anunțul agenției de meteorologie din SUA privind cea mai caldă vară înregistrată în peste 130 de ani de măsurători în țară. Alte surse de date climatice le oferă oamenilor de știință ocazia să-și confirme concluziile bazându-se pe elemente care datează dintr-o perioadă mult mai îndepărtată. Potrivit acestora, perioada actuală ar fi probabil cea mai caldă pe care Pământul a cunoscut-o în ultimii 125.000 de ani. 'Cât timp omenirea va continua să ardă cantități colosale de cărbune, petrol și gaz, poluarea generată va continua să supraîncălzească planeta noastră, iar valurile de căldură extremă vor continua să doboare recorduri absolute', a afirmat joi directorul ONU Climate, Simon Stiell, într-o declarație transmisă AFP. 'Soluțiile sunt la fel de clare', a continuat el, menționând în special 'o tranziție mai rapidă către energiile curate' și 'protejarea pădurilor și a oceanului'. Fenomenul climatic El Nino determină, de asemenea, în acest an, o creștere ciclică a temperaturii oceanelor, provocând secete și inundații. Oamenii de știință se tem că acesta va agrava încălzirea globală, amplificând în același timp fenomenele meteorologice extreme. 'Schimbările climatice fac ca fiecare episod El Nino să fie mai cald, iar atât timp cât vom continua să ardem cărbune, petrol și gaz, aceste luni în care se doboară recorduri vor continua pur și simplu să se succeadă', a comentat Friederike Otto, profesoară de climatologie la Imperial College London. Temperatura medie globală a fost în luna august cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât media nivelurilor din perioada preindustrială, a notat, de asemenea, Copernicus, adică mai mult decât limita cea mai ambițioasă stabilită în cadrul Acordului de la Paris privind clima din 2015, pentru prima dată din noiembrie 2025. însă, această limită de 1,5 grade Celsius se referă, la rândul său, la o medie calculată pe mai mulți ani. în timpul acestei veri caniculare, care a afectat sănătatea a miliarde de oameni, Europa de Vest a traversat 'o succesiune de valuri de căldură excepțional de timpurii, de persistente și de intense' și a înregistrat cea mai caldă vară din istoria sa, depășind-o pe cea din 2003, a constatat, de asemenea, Copernicus. Pe întregul continent, temperatura medie a aerului a fost de 20,26 grade Celsius în luna august, cu 1,10 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, aceasta fiind a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată. Agențiile naționale de meteorologie s-au succedat în ultimele săptămâni anunțând o vară record. De asemenea, au fost înregistrate peste 30.000 de decese suplimentare, conform datelor provizorii publicate la sfârșitul lunii august de platforma EuroMomo, care include date statistice din 23 de țări europene, precum și de la autoritățile sanitare. Valurile de căldură au afectat în mare măsură și oceanele, conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie lunară de la suprafața oceanelor, cu excepția regiunilor polare, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată, la egalitate cu cea din martie 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)
VIDEO Erupție vulcanică în Indonezia: Redeschiderea aeroportului internațional din Jakarta (guvern)
Mai multe aeroporturi indoneziene, inclusiv cel din Jakarta - principalul aeroport al țării -, s-au redeschis marți, după ce au fost închise două zile din cauza căderilor de cenușă provocate de o erupție vulcanică, a anunțat Ministerul Transporturilor, citat de AFP. Ministerul a indicat pe Instagram că aeroportul din Jakarta și alte patru aeroporturi indoneziene sunt din nou operaționale în prezent, pe măsură ce efectele erupției vulcanului Anak Krakatau se atenuează. Peste 1.500 de zboruri și aproximativ 170.000 de pasageri au fost acum afectați de erupție, a relatat agenția de știri indoneziană Antara, citându-l pe ministrul transporturilor, Dudy Purwagandhi. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Italia a înregistrat cea mai călduroasă vară din ultimii peste 75 de ani
Italia a înregistrat în 2026 cea mai călduroasă vară de după anul 1950, cu o temperatură medie de 24,3 grade Celsius, a anunțat luni Institutul pentru Bioeconomie din cadrul Consiliului Național de Cercetare (CNR-IBE), informează Reuters. August 2026 a fost cea mai călduroasă lună din acest an în Italia, cu o temperatură medie de 25,6°C, care a fost cu 5,2°C mai mare decât media perioadei 1951-1980 și cu 3,5°C peste media perioadei 1991-2020, potrivit aceleiași instituții publice italiene. Datele se bazează pe măsurători efectuate la înălțimea de doi metri deasupra solului. 'Media de 25,6 grade Celsius înregistrată în august 2026 depășește recordurile anterioare de 24,6°C din 2024 și de 24°C din august 2017', a declarat Lorenzo Arcidiaco, cercetător în cadrul CNR-IBE. Potrivit acestui cercetător italian, datele indică faptul că 2026 se va încheia probabil ca fiind cel mai călduros an înregistrat în Italia de după anul 1950, în contextul în care iulie 2026 și august 2026 au fost, de asemenea, cel mai călduroase măsurate vreodată de meteorologi. CNR este cea mai mare instituție publică de cercetare din Italia. Zone ample din Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, au trecut prin veri caniculare, seceta și incendiile de vegetație devenind o problemă tot mai gravă. Regatul Unit a înregistrat totodată cea mai fierbinte vară de la începutul măsurătorilor sale meteorologice. Cele mai afectate zone din Italia s-au concentrat în câmpiile din nord-vest și de-a lungul Munților Apenini, multe dintre acestea fiind regiuni agricole, unde temperaturile ridicate și seceta au pus presiune asupra activităților din ferme. Analize separate ale datelor meteorologice au arătat că orașe importante ale Italiei, precum Roma, Florența și Torino, au fost afectate de valuri de căldură repetate în lunile iunie, iulie și august. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Ghețarul Marmolada din Italia s-a confruntat cu o topire record în vara acestui an
Ghețarul Marmolada, cel mai mare din Munții Dolomiți, s-a confruntat cu o scădere record a masei sale de gheață în vara acestui an, o perioadă în care Italia a fost lovită de o serie de valuri de căldură intensă, potrivit datelor prezentate luni de mai multe instituții italiene, printre care s-au aflat Universitatea din Padova, Agenția pentru Protecția Mediului din Veneto și Fundația Italiană de Glaciologie, informează ANSA. în această vară, ghețarul Marmolada s-a micșorat cu aproximativ 23 de metri în medie, iar suprafața sa a scăzut de la 92 de hectare la 83 de hectare, au precizat instituțiile italiene mai sus menționate. Experții au afirmat că singura dată când acest ghețar a suferit o scădere similară de masă a fost în 2022, când un bloc de gheață (serac) s-a prăbușit în urma unui val de căldură în care s-au înregistrat temperaturi anormal de ridicate, provocând moartea a 11 persoane. Ghețarii din lumea întreagă, o sursă importantă de apă dulce, s-au restrâns rapid în ultimii ani din cauza încălzirii globale provocate de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane. 'Datele colectate în acest an arată că tendința, deja evidentă în ultimele decenii, s-a agravat', a declarat Mauro Varotto, cercetător la Universitatea din Padova. 'A fost înregistrat un nou record în ceea ce privește scăderea suprafeței ghețarului, care a pierdut nouă hectare într-un singur an. Dacă verile precum cea care tocmai s-a încheiat se vor repeta, atunci acestui ghețar i-ar mai putea rămâne o durată de viață de doar circa 10 ani', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Fum provocat de incendiile din Indonezia/ Malaezia ridică starea de urgență
Guvernul malaezian a ridicat luni starea de urgență care fusese decretată într-o regiune a insulei Borneo din cauza fumului toxic emanat de incendiile forestiere din Indonezia, avertizând însă că nivelul ridicat al poluării persistă, informează AFP. Norul dens de fum emis de incendiile masive care fac ravagii în țara vecină a determinat autoritățile malaeziene să anunțe vineri această măsură, în statul Sarawak, din Borneo, insulă care adăpostește o vastă junglă tropicală. Regele Malaeziei 'a aprobat ridicarea stării de urgență', au anunțat serviciile premierului. 'Situația privind fumul din Sarawak nu s-a normalizat complet, iar indicele de poluare atmosferică în anumite zone (...) rămâne la niveluri extrem de nocive', au adăugat acestea. Acest indice a depășit vineri pragul critic de 500, peste care doar serviciile esențiale continuă să funcționeze, în jurul localității Serian din Sarawak, a cărei populație s-a trezit cufundată într-un nor dens de fum. Luni, indicele a scăzut sub 300 în urma ploilor care au căzut în weekend, după operațiuni de însămânțare a norilor menite să provoace precipitații artificiale, potrivit agenției locale de mediu. Incendiile s-au înmulțit în Indonezia, favorizate de sezonul secetos și de un episod deosebit de intens al fenomenului climatic El Nino. Acestea sunt concentrate în Borneo, insulă pe care Indonezia o împarte cu Regatul Brunei și Malaezia, precum și în Sumatra. Aceste incendii, care au totodată legătură cu defrișările pentru crearea de terenuri agricole, potrivit AFP, au provocat un nor dens de fum care a învăluit unele regiuni ale Indoneziei și s-a răspândit în Malaezia, Singapore și Filipine. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Viitură în Nepal/ Operațiunile de căutare în tuneluri sunt de o complexitate 'fără precedent' (expert australian)
Echipele de salvare angajate în căutarea eventualilor supraviețuitori ai viiturii devastatoare de la 26 august, care a afectat mai multe tuneluri din nordul Nepalului, se confruntă cu dificultăți fără precedent, a subliniat luni un specialist australian implicat în operațiuni, transmite AFP. Catastrofa a provocat cel puțin 1.385 de morți și peste 5.500 de dispăruți la granița dintre Nepal și China, potrivit celor mai recente bilanțuri oficiale. De partea nepaleză, câteva zeci de salvatori, ajutați de experți sosiți din India, China și Coreea de Sud, explorează fără încetare, încă de la producerea dezastrului, mai multe tuneluri ale unor centrale hidroelectrice aflate în funcțiune sau în construcție, în căutarea unor eventuali supraviețuitori. Trei persoane - doi muncitori nepalezi și un chinez - au fost salvate vineri și sâmbătă. Autoritățile nepaleze nu au deocamdată vești despre câteva sute de angajați sau muncitori care se aflau pe aceste șantiere la momentul la care valul de apă cu gheață, pietre și resturi a măturat zona. 'în Nepal ne confruntăm cu o situație pe care n-am mai întâlnit-o niciodată', a scris pe X expertul australian Arnold Dix, președintele Asociației Internaționale a Tunelurilor și Spațiilor Subterane, care oferă consultanță echipelor de salvare nepaleze. 'Nu avem o singură operațiune de salvare, ci potențial mai multe, care se desfășoară în același timp, în locații diferite, fiecare cu propriile pericole, incertitudini și vieți care pot fi încă salvate', a adăugat Dix. El a participat în 2023 la operațiunile de salvare care au permis echipelor de intervenție indiene să salveze 41 de muncitori blocați timp de 17 zile într-un tunel din Silkyara, în statul Uttarakhand. Armata nepaleză a declarat luni că operațiunile sale de căutare sunt în curs de desfășurare, 'cu aceeași intensitate ca în prima zi'. 'Ne concentrăm eforturile pe trei niveluri: la suprafață, în aer și în tuneluri', a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt, Raja Ram Basnet. 'Ne asigurăm că nimeni nu rămâne blocat', a precizat el. 'Nu ne măsurăm eficiența doar prin numărul de vieți pe care le salvăm, ci și prin viețile pe care refuzăm să le abandonăm', a subliniat Arnold Dix. 'Experiența de la Silkyara m-a învățat să nu confund niciodată improbabilul cu imposibilul', a adăugat el. în Nepal a fost declarată luni zi de doliu național în memoria victimelor catastrofei. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
UPDATE Viitură în Nepal/ Alte două persoane salvate, la 10 zile de la tragedie
Echipele de intervenție din Nepal au reușit să salveze sâmbătă alți doi supraviețuitori ai viiturii devastatoare de la 26 august din Himalaya, după 10 zile de la tragedie, a anunțat sâmbătă poliția, transmite agenția de presă DPA. O femeie în vârstă de aproximativ 60 de ani a fost salvată dintr-o casă îngropată sub dărâmături în Betrawati, provincia Bagmati, la granița cu Tibetul, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Femeia a fost transportată pe cale aeriană în capitala Kathmandu pentru îngrijiri medicale. Nu au fost furnizate alte informații cu privire la starea sa de sănătate. Echipele de salvatori din Nepal au reușit sâmbătă să scoată în viață o a treia persoană, de naționalitate chineză, dintr-un tunel situat în nordul țării, unde rămăsese blocată în urma viiturii devastatoare de la 26 august, conform informațiilor furnizate de armată, citate de AFP. 'Un cetățean chinez tocmai a fost scos dintr-un tunel', a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al armatei, Raja Ram Basnet, fără a oferi alte detalii. Vineri, la nouă zile de la catastrofă, doi muncitori nepalezi - Sanjay Sah, în vârstă de 30 de ani, și Kabir Maharjan, de 45 de ani - au fost recuperați în viață dintr-un tunel de pe șantierul barajului Trishuli-3, îngropat sub noroi, primii salvați din tunel de la producerea catastrofei. 'Eram cel puțin 40 sau 45' la momentul viiturii, a povestit Sah într-o înregistrare video publicată de un post de știri nepalez. 'Nu puteam să fug singur (...) le-am spus tuturor să fugă. N-am avut timp să ies', a adăugat el. Imediat după dezastru, autoritățile nepaleze au estimat că aproximativ 100 de muncitori ar fi putut rămâne blocați în acest tunel. De zece zile, zeci de salvatori nepalezi, ajutați de experți veniți din India, China și Coreea de Sud, sapă fără încetare în mai multe dintre aceste tuneluri din zona centralelor hidroelectrice și a șantierelor barajelor, îngropate în urma viiturii. Imensul val de apă, gheață și resturi, provocat de prăbușirea unui ghețar și a unor roci, care a măturat totul în cale la granița dintre Nepal și China, a lăsat în urmă cel puțin 1.325 de morți și aproape 5.600 de dispăruți, potrivit bilanțului oficial provizoriu. Printre persoanele dispărute se numără peste 900 de angajați sau muncitori de la centralele hidroelectrice din Nepal. Bilanțul deceselor în Nepal a crescut la 1.344, dintre care 85 de copii, conform celor mai recente informații furnizate de poliția locală, citate de DPA. Numărul persoanelor dispărute a fost estimat la aproape 4.900, dintre care 618 străini. Ministrul nepalez al Afacerilor Externe, Shisir Khanal, a vorbit despre un 'tsunami himalayan', care a provocat pagube considerabile. ONU a lansat vineri un apel de urgență pentru strângerea a aproape 50 de milioane de dolari, în vederea acoperirii nevoilor esențiale ale celor 84.000 de victime rămase fără nimic. în China, viitura a provocat 31 de morți și 531 de dispăruți, potrivit unui bilanț difuzat vineri de presa oficială de la Beijing. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru editor online: Adrian Dădârlat)
ONU a adoptat o serie de modificări privind planiglobul, pentru a aduce harta lumii mai aproape de realitate
Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri o rezoluție pentru a promova o reprezentare mai precisă a continentelor lumii pe hărți, în special mărind Africa și micșorând Statele Unite, transmite AFP. Acest text, sponsorizat de Togo și Uniunea Africană și cosponsorizat de Franța, a fost adoptat cu 164 de voturi la unul, cel al Statelor Unite, și șase abțineri. Rezoluția își propune să încurajeze organizațiile internaționale și statele să utilizeze proiecțiile Equal Earth. Această cartografiere abandonează proiecția Mercator, numită după Gerardus Mercator, geograf, cartograf, filosof și teolog născut în Flandra în 1512. Harta sa a lumii a fost concepută pentru navigația maritimă și mărește artificial teritoriile situate la latitudini mari. O distorsiune care 'contribuie la minimizarea dimensiunii Africii, Americii Latine și Asiei de Sud în mintea oamenilor și la perpetuarea unei viziuni dezechilibrate' asupra planetei, conform rezoluției. 'Hărțile ne modelează înțelegerea lumii', a declarat ministrul de externe al Togoului, Robert Dussey, de la tribună. 'Acestea ghidează educația, hrănesc imaginația și influențează percepțiile colective. Prin urmare, nu sunt niciodată neutre: atunci când prezintă o imagine distorsionată a planetei noastre, riscă să perpetueze reprezentări eronate transmise din generație în generație', a continuat el. 'Această inițiativă nu vizează nicio națiune, nicio civilizație sau nicio tradiție cartografică', ci 'este ghidată de o ambiție universală: de a promova cunoașterea bazată pe rigoare științifică, respect pentru adevăr și demnitatea egală a tuturor popoarelor', a subliniat Robert Dussey. 'Rezoluții precum aceasta și agenda ideologică pe care o promovează împiedică activitatea acestei instituții și contribuie la pierderea credibilității sale', a reacționat dur din cameră reprezentanta SUA Yaryna Ferencevych. 'în loc să se concentreze pe problemele reale ale păcii internaționale, prosperității sau bunelor relații dintre țări, acest organism dezbate proiecte cartografice care datează din secolul al XVI-lea', a adăugat ea, îndemnând țările să dea dovadă de 'bun simț' respingând textul. Franța, fostă putere colonială, a susținut cu tărie această rezoluție într-un moment în care încearcă să se reconecteze cu Africa, unde influența sa s-a erodată semnificativ în ultimii ani. într-un discurs rostit vineri la Sorbona, ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot a declarat că 'schimbarea hărții nu schimbă evident lumea. (...) Dar corectarea unei reprezentări care o distorsionează este deja un act de adevăr'. Potrivit acestuia, această evoluție este în concordanță cu dorința Franței de a-și apăra propria interpretare a relațiilor internaționale împotriva narațiunilor considerate simpliste, fie că este vorba de opoziția dintre un 'așa-numit Sud global' și un 'Occident colectiv', fie de o viziune a unei Europe condamnată la declin.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Spania: 45,7°C în Andaluzia, record istoric egalat pentru luna septembrie
O temperatură de 45,7°C a fost măsurată joi în El Granado, în extremitatea sud-vestică a Spaniei, reprezentând un record egalat pentru luna septembrie și, de asemenea, cea mai ridicată temperatură înregistrată de la începutul acestui an în țara iberică, a anunțat vineri agenția meteorologică AEMET, citată de AFP. Precedentul record de 45,7°C fusese înregistrat în Montoro, tot în Andaluzia, pe 6 septembrie 2016. Câteva regiuni din Andaluzia - însă nu și cea în care se află El Granado - au fost plasate sub incidența unui cod roșu de caniculă timp de câteva ore, joi, de AEMET, care a subliniat că este pentru prima dată de la crearea sistemului de alertă în 2007 când acesta a fost activat la un asemenea nivel într-o lună septembrie. La fel ca mare parte din Europa, Spania s-a confruntat în acest an cu o vară deosebit de călduroasă și a înregistrat mai multe valuri de căldură copleșitoare, unul după altul, până la cel mai recent dintre ele, care s-a manifestat în această săptămână. Iulie 2026 a fost cea mai călduroasă lună măsurată vreodată în Spania, la egalitate cu iulie 2022, potrivit agenției meteorologice spaniole. Marcată de incendii de o amploare inedită în Spania, cea de-a șaptea lună a anului a fost totodată 'cea mai secetoasă lună iulie de la începutul măsurătorilor din 1961', a precizat AEMET. Joi, AEMET a anunțat, de asemenea, că perioada ianuarie-august 2026 a fost 'cea mai caldă din întreaga evidență istorică' pentru Spania continentală, 'depășind cu mult următoarele cele mai calde perioade - cei patru ani precedenți'. 'Este un semnal fără echivoc al faptului că, în Spania, încălzirea se accelerează', a precizat agenția spaniolă. Aflată în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice, Spania s-a confruntat în ultimii ani cu valuri de căldură din ce în ce mai lungi și mai frecvente, cu temperaturi care au depășit cu mult pragul de 40°C. Peste 5.000 de decese atribuite căldurii excesive au fost înregistrate în Spania între 1 iunie și 31 august în acest an, un record pentru această perioadă de la începutul recenzării unor astfel de date de către Institutul de Sănătate Carlos al III-lea în 2015. Aceste estimări se bazează pe un sistem denumit 'MoMo' (Monitorizarea Mortalității), care colectează zilnic numărul deceselor din Spania și calculează diferența dintre mortalitatea reală și cea previzibilă pe baza seriilor istorice înregistrate. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)
Viitură în Nepal/ ONU lansează un apel urgent pentru strângerea de fonduri destinate sinistraților
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat vineri un apel urgent pentru strângerea a aproape 50 de milioane de dolari destinați ajutorării celor peste 84.000 de persoane afectate de viitura mortală produsă la 26 august în Nepal, transmite AFP. Aceste fonduri vor fi utilizate în special pentru a asigura victimelor hrană, adăpost, apă potabilă și medicamente, a precizat ONU. în urmă cu nouă zile, prăbușirea unui ghețar și a unei părți dintr-un munte, la granița dintre Nepal și China, a provocat un imens val de apă înghețată, roci și resturi, care s-a revărsat în aval și a măturat totul în calea sa. Conform celui mai recent bilanț oficial, catastrofa s-a soldat cu 1.287 de morți și 5.083 de dispăruți în Nepal, precum și cu 21 de morți și 541 de dispăruți pe teritoriul chinez al Tibetului. Viitura a provocat pagube considerabile, distrugând poduri, drumuri, locuințe și centrale hidroelectrice, numeroși locuitori fiind nevoiți să se refugieze în tabere improvizate. 'Timpul joacă împotriva lor', au indicat vineri agențiile ONU prezente în Nepal. 'Inundațiile au luat cu ele aproape tot ce le permitea supraviețuitorilor să-și ducă viața de zi cu zi', se precizează în mesaj. 'Autoritățile sanitare observă deja cazuri de febră și diaree în adăposturile de urgență', a adăugat ONU, 'cadavrele umane și ale animalelor îngropate sub resturi sporind riscul de boli contagioase'. Un raport preliminar al ONU a estimat la 158 de milioane de dolari costul pagubelor provocate de dezastru doar la nivelul locuințelor. Guvernul nepalez a estimat, la rândul său, costul operațiunilor de reconstrucție la 'câteva miliarde de dolari'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
Viitură în Nepal/ Doi muncitori au fost salvați 'teferi și nevătămați' dintr-un tunel
Echipele de salvatori au reușit vineri să scoată în viață doi muncitori dintr-un tunel din nordul Nepalului, unde au rămas blocați după viitura catastrofală produsă la 26 august, au anunțat doi miniștri citați de AFP. 'Am fost informați că o persoană tocmai a fost salvată teafără și nevătămată din tunelul Trishuli-3', a scris ministrul Energiei, Biraj Bhakta Shrestha, într-un grup de discuții comun cu presa. 'Tocmai am aflat că o a doua persoană a fost salvată', a adăugat puțin mai târziu, într-un grup similar, colegul său de la Ministerul de Interne, Sudan Gurung. Zeci de salvatori nepalezi, ajutați de experți veniți din India, China și Coreea de Sud, sapă fără încetare de o săptămână în zona unor tuneluri îngropate în urma viiturii, pe mai multe șantiere de centrale hidroelectrice sau baraje aflate în construcție. La scurt timp după dezastru, autoritățile nepaleze estimaseră la aproximativ o sută numărul muncitorilor care ar fi rămas blocați doar în tunelul Trihuli-3. Până vineri, echipele găsiseră doar câteva cadavre în tunelurile pline cu apă și noroi din regiune, prin care și-au croit cu greu drum cu ajutorul explozivilor și al excavatoarelor. Valul de apă, gheață și resturi care a măturat mai multe văi din regiune, la granița dintre Nepal și China, a lăsat în urmă cel puțin 1.280 de morți și peste 5.600 de dispăruți, potrivit celui mai recent bilanț oficial. Printre persoanele dispărute se numără peste 900 de angajați sau muncitori de la centralele hidroelectrice din Nepal. Guvernul nepalez a publicat vineri dimineață fotografii cu cei doi muncitori - identificați drept Sanjay Shah și Kabir Maharjan - evacuați pe o targă de către salvatori echipați cu căști de protecție. Foto: (c) Narendra Shrestha / EPA 'Sunt atât de fericit, inima mi-e acum mult mai ușoară', a declarat pentru AFP fratele unuia dintre cei doi muncitori salvați, Amir Maharjan. Cu puțin timp înainte de anunțul oficial, un specialist în operațiuni de salvare la adâncime, australianul Arnold Dix, a relatat că fusese stabilit un prim contact cu supraviețuitorii. 'Ei cred că echipele de salvare au primit un răspuns slab din interiorul tunelului, care spunea 'hunchha', adică 'da' sau 'OK'', a declarat Dix pentru AFP. Echipele de salvare au răspuns: 'Nu vă faceți griji, venim să vă salvăm', a adăugat el. Cei doi supraviețuitori urmează să fie transportați în capitala Kathmandu, potrivit ministrului Energiei. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)