reportaj
103 articole
REPORTAJ/Mureș: SIMFEST 2026 a transformat Târgu Mureșul într-o capitală a filmului și dialogului cultural
Festivalul Internațional de Film și Televiziune SIMFEST, ajuns la ediția a 23-a, care s-a desfășurat la Târgu Mureș în perioada 28 septembrie - 4 octombrie, și-a reconfirmat statutul de punte culturală între jurnalism de televiziune, cine
REPORTAJ Tulcea: La Ceatalchioi, chiar și animalele s-au obișnuit cu zgomotele exploziilor și dronelor
Drona care a căzut în dimineața de vineri în comuna Ceatalchioi i-a speriat pe tulcenii care locuiesc în cele două sate, chiar dacă mulți dintre ei spun că s-au obișnuit cu zgomotele exploziilor și cu senzația că locuințele tremură, �
REPORTAJ/Vrancea: Viața se întoarce printre casele arse de la Soveja; primele familii se mută din nou acasă
La puțin peste cinci luni de la incendiul care a trecut din gospodărie în gospodărie în satul Rucăreni din comuna Soveja și a lăsat în urmă case și anexe mistuite de flăcări, viața începe să revină, încet, la normal. În locu
REPORTAJ/Mureș: Poveștile seniorilor care au dat viață taberei de creație 'Atelier 2026'
Peste 40 de artiști plastici sosiți din toate colțurile țării, în special seniori, s-au reunit timp de o săptămână, până pe 30 septembrie, în cadrul taberei de creație 'Atelier 2026', un eveniment cu o tradiție de peste două decenii,
VIDEO REPORTAJ Vrancea: Tinerii învață, prin teatru, să comunice și să empatizeze, într-un proiect al AJOFM
Câteva scaune așezate în semicerc pe scena Casei de Cultură din Panciu, o situație desprinsă din viața de liceu și câteva roluri care îi obligă pe adolescenți să iasă din propria personalitate. Unul trebuie să fie asertiv, altul pasiv
BIBLIOTECA AZI/Bistrița-Năsăud: Bibliobusul, salvarea bibliotecilor rurale? Se impune un program național, crede managerul Bibliotecii Județene
Zilele în care bibliobusul Bibliotecii Județene 'George Coșbuc' Bistrița-Năsăud ajunge în mijlocul copiilor și al cadrelor didactice din comunele și satele mai îndepărtate ale județului sunt unele de sărbătoare. Este al nouălea an în
REPORTAJ/Dolj: Proprietar în acte, dar nu fermier la câmp; cum s-a schimbat satul în ultimii 20 de ani
În urmă cu două decenii, întrebarea 'cine lucrează pământul?' avea, în satul românesc, un răspuns mult mai simplu: de cele mai multe ori, proprietarul. Astăzi, răspunsul poate fi diferit. Pământul poate aparține unei familii, poate fi
REPORTAJ Tulcea: Tabăra din Sulina s-a închis cu Maratonul Delta Dunării, cu un număr record de participanți
Tabăra din Sulina, singurul oraș din Delta Dunării, s-a închis la finele săptămânii trecute, după ce a găzduit Maratonul Delta Dunării, organizat de Asociația Județeană de Atletism și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJS
REPORTAJ/Harghita: Artă urbană în școlile din nordul județului; sute de elevi au descoperit graffiti-ul și pictura murală
Peste 700 de elevi au participat, în ultimele două săptămâni, la activitățile din cadrul proiectului 'Harghita Street Art EDU Fest - Educație prin artă urbană și identitate culturală', derulat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
REPORTAJ Mureș: Cale ferată abandonată de decenii, salvată de la fier vechi și transformată în prima pistă de ciclodrezine
Câmpia Transilvaniei, o zonă adesea trecută cu vederea de circuitele turistice clasice care vizează munții sau cetățile medievale, a devenit oficial gazda unei premiere naționale absolute prin inaugurarea VeloRail, primul circuit de ciclodre
Dezinformare rusă: Explozie de reportaje false în presa europeană (raport)
A înșela cititorii prin reportaje false care imită stilul presei tradiționale: această formă de dezinformare a explodat de la începutul anului și înainte de alegerile din Franța, potrivit organizației NewsGuard, care atribuie aceste opera
Buzău: Director de școală în timpul săptămânii, comerciant de legume la Piața Centrală în weekend
Cadru didactic cu o carieră de 29 de ani, director al unei școli gimnaziale din județul Buzău, comercializează în piață legume, la tarabă, tot de 29 de ani, meserii la care spune că nu ar renunța niciodată, în ciuda dificultăților pe
REPORTAJ/Vaslui: Tradiții și meșteșuguri vechi, 'predate' copiilor în cadrul evenimentului 'Hai la șezătoare'
Copii și adolescenți din Negrești au participat, sâmbătă, la o șezătoare intergenerațională organizată de Asociația de Dezvoltare Comunitară Vaslui, proiect susținut de Consiliul Județean Vaslui prin programul județean pentru finanț
REPORTAJ/Timiș: MulticulTIM, un festival al minorităților etnice și al toamnei, cu mii de vizitatori din prima seară
Atmosfera de distracție, cu muzică pe toate gusturile, dansuri populare tradiționale, peste 60 de meșteșugari din Banat și Transilvania, dar și produse culinare care au miros de toamnă rece, îmbie la voie bună mii de timișoreni și turiș
VIDEO REPORTAJ Timiș: Expoziția 'Cinci hectare' - de la povestea pâinii până la riscurile asumate de micii producători agricoli
La Centrul cultural FABER din Timișoara se pot descoperi în această perioadă, în cadrul expoziției 'Cinci hectare', povești din viața micilor producători agricoli timișeni, care prezintă drumul seminței așezate în solurile bogate de ce
BIBLIOTECA AZI / Botoșani: Bibliotecile rurale din județ, între pasiune și dezinteres (GALERIE FOTO/VIDEO)
''Carte frumoasă cinste cui te-a scris''. Versul lui Tudor Arghezi a fost poziționat la loc vizibil pe un raft al Bibliotecii Comunale din Corni, nu doar ca un semn de apreciere pentru autorii celor aproape 30.000 de volume de carte din acel imobi
REPORTAJ/Întâlnirea Sașilor din Transilvania, la Șona, în județul Alba
Aproape 1.000 de sași din Austria, Germania și din comunitățile din România, din Bistrița, Brașov, Făgăraș, Mediaș, Sibiu, Sighișoara sau Sebeș, au participat, sâmbătă și duminică, la cea de-a 36-a ediție a Întâlnirii Sașilor d
REPORTAJ Bihor: De la opincile din cauciuc la plăcintele pe lespede, gusturile și meșteșugurile tradiționale - aduse la târg
Gusturile, meșteșugurile și poveștile Bihorului se întâlnesc, în acest weekend, la Oradea, unde Consiliul Județean Bihor organizează, pe 19 și 20 septembrie, o nouă ediție a evenimentului 'Gusturi și tradiții DE BIHOR'. În parcul d
REPORTAJ/Bihor: Rețete tradiționale, cântece populare și fotografii de odinioară, la Zilele Culturii Slovace
Găluște cu brânză și jumări, plăcinte de cartofi, fotografii vechi, cântece și costume tradiționale - toate îi așteaptă pe vizitatori, sămbătă și duminică, în Cetatea Oradea, devenită, în acest weekend, locul în care comunitate
REPORTAJ Un mic muzeu feroviar a pus gara Bistrița Nord în ghidul drumeților de pe Via Transilvanica
Gara Bistrița Nord din municipiul reședință a județului Bistrița-Năsăud a fost inaugurată în urmă cu 140 de ani, în principal în scop economic, zona fiind cunoscută pentru exploatările miniere și forestiere și pentru plantațiile po
REPORTAJ Tulcea: Periprava, satul de la marginea războiului declanșat de Rusia în Ucraina
Numărul turiștilor care au vizitat anul acesta satul Periprava, localitate aflată pe malul Dunării, la granița româno-ucraineană, a scăzut cu aproape 75% din cauza războiului declanșat de Rusia în țara vecină, localitatea care are toate
BIBLIOTECA AZI/ Vaslui: 'BiblioHub', o șansă pentru revigorarea bibliotecilor și un moment de reflecție pentru autorități
Proiectul 'BiblioHub', cu o valoare totală de 3,5 milioane de lei, finanțat prin PNRR și încheiat în iunie 2026, a însemnat modernizarea și digitalizarea a 29 de biblioteci publice din județul Vaslui. Astfel, în ultimii trei ani, au fost
REPORTAJ/Vrancea: Robotica, din laboratorul de performanță către școli sau când elevii învață de la alți elevi
Într-o sală a Colegiului Național 'Alexandru Ioan Cuza' din Focșani, distanța dintre profesor și elev s-a redus, pentru câteva ore, la doar câțiva ani. Adolescenții echipei de robotică AICitizens, obișnuiți cu programarea, proiectarea 3
REPORTAJ/Sălaj: Castelul Bánffy din Nușfalău, reședința nobiliară care renaște după decenii de degradare
La marginea satului Nușfalău, în județul Sălaj, zidurile Castelului Bánffy păstrează încă ecoul unei epoci în care reședințele nobiliare din Transilvania erau adevărate lumi în miniatură. Ridicat, cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, peste o veche proprietate a familiei Bánffy, castelul a fost, vreme de generații, un univers aproape autonom, 'un sat în interiorul satului', așa cum îl descriu localnicii. Astăzi, după ani în care clădirea a purtat urmele degradării și ale schimbărilor succesive de destinație, Castelul Bánffy din Nușfalău își redeschide porțile pentru vizitatori. Restaurarea sa, realizată în cadrul Programului România Atractivă, prin finanțare PNRR, readuce în circuitul turistic unul dintre importantele obiective de patrimoniu ale județului Sălaj. O legendă transmisă din generație în generație explică și originea unei denumiri neoficiale păstrate până astăzi de săteni. Se spune că, în urmă cu aproximativ două secole, în timpul unei plimbări cu Albert Bánffy, unul dintre prietenii acestuia ar fi trecut pe malul opus al râului Barcău și, văzând stufărișul foarte des, ca o adevărată junglă, l-ar fi întrebat în glumă pe baron: 'Ce-i aici? Brazilia?'. Vorba a rămas, iar astăzi localnicii numesc 'Brazilia' partea de la nord de Barcău, în timp ce satul se află pe malul sudic. Istoria castelului este strâns legată de familia Bánffy, una dintre familiile nobiliare importante ale Transilvaniei, care a deținut și castelele de la Răscruci și Bonțida, din județul Cluj, dar și Palatul Bánffy din Cluj Napoca. 'Dacă mergem puțin în trecut, castelul din Nușfalău a aparținut aceleiași familii Bánffy care deținea castelele din Răscruci și Bonțida, din județul Cluj și Palatul Bánffy din Cluj Napoca. Familia deținea terenuri în Nușfalău încă din 1372', a declarat pentru AGERPRES Szőnyi Levente, preotul reformat din Nușfalău. Potrivit acestuia, istoria reședinței actuale este legată de György Bánffy și soția sa, Zsuzsanna Wesselényi, provenită din familia Wesselényi de la Jibou. 'La sfârșitul secolului XVIII, György Bánffy s-a căsătorit cu Zsuzsanna, fratele baronului Wesselényi Miklos din Jibou. Nepotul lor, Albert Bánffy, a fost prefect al comitetului Crasna și a locuit la Nușfalău în perioada Revoluției de la 1848. El a avut doi fii: Adam, ce a moștenit castelul din Răscruci și György, ce a primit castelul din Nușfalău și Palatul din Cluj Napoca. Deoarece György nu a avut urmași băieți, ci doar două fete, castelul din Nușfalău a ajuns la fiul lui Adam, Albert Bánffy', a explicat preotul reformat. Data exactă a ridicării actualului castel nu este cunoscută. Un reper important îl reprezintă însă urna barocă târzie de pe poarta reședinței, decorată cu reprezentările blazoanelor celor două familii - grifonul cu sabie și sirena. Aceste elemente susțin ipoteza că György Bánffy și Zsuzsanna Wesselényi au edificat reședința barocă cel mai probabil după căsătoria lor din 1764. în perioada de glorie, domeniul Bánffy nu însemna doar castelul propriu-zis. Ansamblul avea caracterul unei mici lumi autonome, cu spații de locuire, grădini și dependințe, iar viața din interiorul proprietății se desfășura aproape independent de restul localității. Inventarul din 1887 oferă o imagine asupra fastului de odinioară. La etaj, spațiul reprezentativ central era ocupat de salonul mare, flancat de sufragerie și de așa-numitul salon al bărbatului, respectiv camera de biliard. Pe pereți se afla o galerie de portrete ale foștilor proprietari și ale strămoșilor acestora, iar salonul cu pian completa atmosfera unei reședințe în care cultura și muzica ocupau un loc important. Un alt element remarcabil era biblioteca. Sursele literar-istorice locale menționează existența unei colecții de aproximativ 2.000 de volume, între care se aflau și titluri rare. în sala cu pian, potrivit tradiției locale, baronul Bánffy György ar fi compus unul dintre cele mai cunoscute cântece ale sale, intitulat 'Kéknefelejcs'. Și exteriorul reședinței era pe măsura statutului familiei. Curtea fusese amenajată ca parc la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după modelul grădinilor engleze, iar arboretumul cuprindea specii valoroase de arbori provenite din Asia de Est. în 1936, Albert Bánffy a vândut castelul Bisericii Reformate din Nușfalău. Decizia a venit în contextul dificultăților de întreținere a proprietăților, accentuate după reforma agrară din 1921. 'în contextul reformei agrare din 1921, lui Albert i-a fost foarte greu să întrețină și castelul din Răscruci, și pe cel din Nușfalău, astfel încât pe ultimul l-a vândut, în 1936, Bisericii Reformate din localitate', a spus Szőnyi Levente. Povestea cumpărării este și ea una care a rămas în memoria comunității. 'Se spune că la vremea respectivă mai multe familii din sat și-au vândut animalele - porci, viței - pentru a dona banii Bisericii Reformate, pentru cumpărarea castelului', a relatat preotul. După cumpărare, reședința nobiliară a primit o nouă viață. A devenit casă de cultură și cinema, fiind unul dintre locurile frecventate de tinerii din sat. După cel de-al Doilea Război Mondial, aici au funcționat, succesiv, o maternitate, un cabinet medical și o școală specială pentru copii cu dizabilități. în 1948, castelul a fost naționalizat. 'Biserica l-a deținut doar până în 1948, când a fost naționalizat și, de-a lungul vremii, a fost folosit ca centru medical și centru pentru copii cu dizabilități. Biserica l-a redobândit în 2008, într-o stare foarte degradată', a precizat Szőnyi Levente. Pentru comunitatea din Nușfalău, restaurarea castelului a fost un proiect așteptat ani la rând. Redobândit de Biserica Reformată în 2008, monumentul a avut nevoie de o intervenție amplă pentru a putea fi din nou deschis publicului. 'Am așteptat 20 de ani ca să putem restaura acest castel și iată că abia acum am reușit. în 2023 am câștigat o finanțare de 1,4 milioane de euro, prin Programul România Atractivă, circuitul Curiilor, finanțat prin PNRR. în 2025 au început efectiv lucrările și le-am terminat acum, în august, în timp record, în doar 16 luni', a precizat preotul reformat din Nușfalău. Restaurarea nu înseamnă doar recuperarea unei clădiri istorice, ci și reintegrarea acesteia în viața comunității și în circuitul turistic. 'Castelul este acum redat în circuitul turistic. Avem aici o expoziție de etnografie, cu piese de peste 100 de ani vechime, un spațiu dedicat familiei Bánffy, cu un pian și un birou, pentru că Gheorghe Bánffy a fost muzician și compozitor. De asemenea, mai avem o expoziție de pictură și o expoziție dedicată poetului maghiar Arany János, originar din Nușfalău. La subsol, în beciurile castelului, este o expoziție de viticultură', a explicat Szőnyi Levente. Pentru localnici, redeschiderea monumentului are o valoare care depășește dimensiunea turistică. 'Reabilitarea castelului este o mare bucurie, nu doar pentru maghiarii din zonă, ci pentru întreaga comunitate și chiar pentru întreg județul, deoarece este singurul castel refăcut integral', a afirmat preotul. Proiectul a beneficiat nu doar de finanțarea prin PNRR, ci și de sprijinul Guvernului Ungariei. 'Este un proiect finanțat prin PNRR, dar și de către guvernul maghiar, care a contribuit cu 400.000 de euro. în total, costurile de restaurare au fost de peste două milioane de euro', a declarat pentru AGERPRES viceprimarul comunei Nușfalău, Fórizs László. Astăzi, Castelul Bánffy nu mai are fastul de altădată, iar urmele deceniilor în care clădirea a avut funcțiuni dintre cele mai diverse fac încă parte din povestea sa. însă tocmai această succesiune de vieți îi conferă o identitate aparte. 'Restaurarea Castelului Bánffy din Nușfalău este un moment important pentru patrimoniul cultural al județului Sălaj. Din perspectiva Direcției Județene pentru Cultură, apreciem în mod deosebit faptul că intervenția a urmărit recuperarea și punerea în valoare a unui monument istoric, cu respectarea exigențelor specifice unei astfel de lucrări. O restaurare de asemenea anvergură presupune nu doar resurse financiare, ci și cercetare, competență profesională, responsabilitate și, nu în ultimul rând, răbdare. Faptul că acest proiect a fost dus la bun sfârșit demonstrează ce poate fi realizat atunci când proprietarul, specialiștii, autoritățile și comunitatea lucrează în aceeași direcție. Pentru Sălaj, fiecare monument recuperat înseamnă o parte de memorie salvată. Dar restaurarea nu trebuie să fie punctul final. Castelul Bánffy trebuie să devină un spațiu viu, deschis culturii, comunității și publicului, iar experiența de la Nușfalău poate constitui un model și un punct de plecare pentru o abordare mai amplă a patrimoniului construit din județul nostru', precizează, la rândul ei, Doina Cociș, directorul Direcției de Cultură Sălaj. Din vechea reședință nobiliară au rămas poveștile familiei Bánffy, legenda 'Braziliei', memoria bibliotecii cu mii de volume, salonul cu pian și parcul de odinioară. Lor li se adaugă, acum, expozițiile care încearcă să lege istoria castelului de istoria comunității. După o perioadă îndelungată în care zidurile au fost martorii degradării și uitării, castelul are din nou un rol public. Porțile sale sunt deschise vizitatorilor de marți până sâmbătă, iar turiștii pot beneficia și de ghidaj. într-un sat în care partea de dincolo de Barcău este încă numită 'Brazilia', Castelul Bánffy reînvie astfel nu doar ca monument al unei epoci nobiliare apuse, ci și ca loc în care memoria locală, patrimoniul și viața comunității se întâlnesc din nou. AGERPRES/(A, AS - autor: Sebastian Olaru, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)
BIBLIOTECA AZI/ Brăila: La Chiscani, roboții prind viață lângă povești, semințe și ii românești
Pe holul Bibliotecii Comunale Chiscani se află o bicicletă neobișnuită, care transformă mișcarea în energie electrică și poate fi folosită pentru încărcarea unui telefon. Este invenția copiilor din Clubul CODE Kids al bibliotecii, premi
REPORTAJ Tulcea: Cotele scăzute ale Dunării favorizează turismul lent sau sustenabil
Cotele scăzute ale Dunării favorizează turismul sustenabil, realizat cu bărci fără motoare sau cu motoare de capacitate redusă care nu afectează ecosistemele, coloniile de pelicani din Deltă putând fi văzute mai des pe canalele rezervației, iar vizitatorii reușind astfel să admire păsările de la distanțe tot mai mici. Directorul unei agenții de turism care promovează turele de observare a păsărilor și cele dedicate pasionaților de fotografie, Iliuță Goean, a declarat, pentru AGERPRES, că nivelul scăzut al fluviului nu afectează turismul și că niveluri atât de scăzute au mai fost și în anii precedenți. 'Avem un nivel de vară, s-a mai întâmplat și a fost apa și mai jos de atât. Mergem pe canale și lacuri cu bărci mici, cu motoare mici. Nu avem probleme. Ne putem desfășura activitatea. Sunt chiar mai multe păsări, pentru că s-au concentrat pe lacuri și canale rămase deschise', a precizat Goean. El a mai spus că migrația păsărilor a început anul acesta încă din luna iulie. 'Sunt schimbări foarte vizibile în migrația păsărilor. A început mult mai devreme. Și de câțiva ani se întâmplă acest lucru. Acum, pot fi văzute mult mai multe specii. Nimeni nu a spus clar de ce se întâmplă asta, dar, cel mai probabil, schimbările climatice au adus aceste modificări', a menționat directorul agenției de turism. Printre turiștii care au vizitat zilele trecute inclusiv Delta Dunării s-a aflat și cehul Petr Tlapak, care a venit pe afluentul Morena al Dunării până în rezervație cu un caiac pe care l-a făcut singur din lemn, în ultimii trei ani, el mergând în excursia din Deltă alături de alți doi prieteni care au participat la Turneul Internațional al Dunării (TID). 'La început, mi-a fost teamă că nu o să reușesc să ajung aici cu el, dar acum are doar câteva mici zgârieturi. Pe Dunăre am putut vedea mai multe zone nisipoase, pentru că nivelul este scăzut. Am putut să ne odihnim pe aceste plaje. în Deltă, am văzut mulți pelicani, iar cineva din TID mi-a spus că este neobișnuit ca pelicanii să fie și pe canale', a afirmat Petr Tlapak, inițiator al proiectului 'Mica Amazonie', din Cehia. El s-a arătat nemulțumit de faptul că a văzut pescari care scoteau foarte mult pește din apă, dar și-a exprimat convingerea că natura are capacitatea de a se regenera. Alte persoane care și-au terminat zilele trecute sejurul de șase nopți în Sulina spun că au mâncat preparate din pește foarte bune. 'Noi am mai fost în Sulina și revenim aproape în fiecare an. E mai multă liniște și nu e agitația din alte zone ale litoralului. Am primit RO-ALERT, dar nu ne-a deranjat. Pentru noi, storceagul a fost extraordinar. La felul al doilea, am luat tot pește. N-am mâncat caras, pentru că ne-au spus că, fiind tot în mâl, miroase a mâl și nu ne-au oferit', a afirmat Petre Gheorghe, din județul Dâmbovița. Nivelul scăzut al apei din rezervație nu a împiedicat nici desfășurarea competiției de lotci cu vele din satul Sarichioi, aflat pe malul complexului Razelm-Sinoe, așa încât unii pescari și familiile lor au lăsat uneltele la uscat și s-au întrecut cu turiști sau prieteni ai zonei. 'Ne-am decis să participăm anul acesta, pentru că anul trecut verișorii noștri au luat locul I și ne-au inspirat. Cursa a fost destul de grea, pentru a început vântul și nu ne-am mai putut redresa pe o curbă, apoi am tăiat ultima geamandură (în sensul că nu au mai depășit geamandura conform regulamentului - n.r.) și nu am mai ajuns la final. Vom mai încerca și anul viitor cu aceeași echipă', au afirmat Andrei și Ioan Tit, care au făcut echipă împreună cu membrii familiei. Pentru persoanele mai în vârstă, cursa a fost și mai dificilă, pentru că unele bărci începute în atelierul de marangozerie din Muzeul Satului Pescăresc nu au fost finalizate. 'A fost o cursă grea, că a intrat apa în barcă. Nu a fost călăftuită și nici vopsită. (...) Anul acesta, nu mai e pește. Autoritățile ar trebui să facă decolmatări și să lase Periboina deschisă, să circule apa în complex toată iarna. Anul trecut, nu era apa așa', a menționat Anatol Agafon, arătând spre malul complexului. Spre deosebire de anii trecuți, pe malul lacului Sarichioi sunt tot mai multe bărci din lemn trase pe uscat, în fața unei taverne în care preparatele de pește atrag foarte mulți vizitatori. 'Anul 2026 nu a fost favorabil neapărat pentru evenimentele din zona culturală, că sectorul acesta din România este și așa slab dezvoltat, iar în contextul în care nu au existat finanțări nerambursabile, ne-am gândit să nu-l mai facem, dar am primit sprijin de peste tot, necondiționat. Mesajul regattei este acela de a recupera o tradiție, a bărcii cu vele, de încercare a unei educații pentru cei mici, ceva ce poate eu nu am avut, deși au am avut o educație foarte bună, dar în 2026 lucrurile sunt diferite, iar conștientizarea poluării trebuie să existe, trebuie să avem timp liber de calitate petrecut cu cei dragi, astfel încât și localnicii să câștige', a declarat co-organizatorul Regattei Nod în papură, Alexandru Onofrei. El le-a mulțumit inclusiv deținuților din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță din Tulcea pentru participarea la un atelier de recondiționat bărci din lemn, dar și organizatorilor unor ateliere de croitorie din municipiu pentru că au cusut velele necesare bărcilor cu care au concurat cele 11 echipaje participante la evenimentul găzduit la finalul săptămânii trecute de satul Sarichioi. 'Cred că Ivan Patzaichin s-ar fi bucurat să vadă ce se întâmplă aici, pentru că cel mai mult îl preocupa ideea de cine duce mai departe ceea ce el iubea atât de mult, tradiția lipovenească, tradiția gastronomică și, mai ales, oamenii cu care se înconjura și pe care-i prețuia, indiferent din ce sat erau, indiferent de ce naționalitate erau, indiferent de ce religie erau. El avea acest respect pentru oameni și, din acest motiv, ei îl iubeau și își aduc aminte de el astăzi', a declarat în timpul festivității de premiere a regattei Nod în papură, cofondatorul asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, Teodor Frolu, în ziua în care s-au împlinit cinci ani de la moartea lui Ivan Patzaichin. Potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, nivelurile scăzute ale apei din rezervație îi ajută pe specialiști să colecteze date esențiale pentru a înțelege hidrodinamica, transportul de sedimente și distribuția acestora pe brațele fluviului către deltă, analizele fiind realizate cu echipamente performante, achiziționate prin diferite proiecte derulate la nivel european. în ultimele două luni, Dunărea a fost aproape de cel mai mic debit istoric din ultimii 30 de ani și, după unele surse, ar fi coborât sub nivelul acesta de mai multe ori, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în condițiile în care cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985, când aceasta avea la intrarea în țară 1.400 metri cubi pe secundă (MC/s). Prognoza pentru această săptămână arată că debitul Dunării la intrarea în țară va scădea până la 1.400 de mc/s, situându-se mult sub media multianuală a lunii septembrie. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu) Foto: Luisiana Bîgea/AGERPRES
REPORTAJ/Buzău: Înscris la 9 ani în clasa I pentru că părinții nu au avut bani de haine; zeci de copii, la limita sărăciei
Mulți copii din municipiul Buzău își împrumută hainele sau încălțămintea pentru a merge la școală, în situația în care părinții lor nu dispun de resursele financiare necesare pentru un trai decent, un băiat fiind înscris în clasa I după împlinirea vârstei de 9 ani din cauza lipsei banilor necesari pentru achiziționarea articolelor vestimentare necesare. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES La câțiva pași depărtare de clădirea Inspectoratului Școlar Județean și câteva sute de metri de centrul orașului unde se află sediul Primăriei Municipiului Buzău, pe strada Alexandru Marghiloman stau ascunse și înghesuite, după niște porți metalice înalte, case, barăci și construcții în care locuiesc familii cu zeci de copii. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES în timp ce o parte dintre părinți își spală la lighean încălțămintea, femeile întind rufele pe sârme, bat câte un covor și își supraveghează copiii care se joacă în curte cu câte o minge, privesc la câte o revistă, fac forme din plastilină sau își împart câte o bicicletă. Condițiile în care locuiesc sunt greu de imaginat. Doar o parte dintre familii sunt racordate la curentul electric, iar curtea în care se regăsesc laolaltă casele nu este asfaltată. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES începerea noului an școlar stă sub semnul lipsurilor pentru majoritatea celor care locuiesc aici și își trimit copiii la școală, în situația în care nu au, de cele mai multe ori, bani pentru rechizite sau un pachețel pus în ghiozdan. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES 'Sunt zece familii, fiecare are câte unu, alții doi, alții au trei copii, în jur de 20. Este foarte greu pentru toată lumea cu școala, dar trebuie să trăim. Pe a mea o duc la grădiniță și ăștia care sunt mai mari de șase, șapte ani, opt ani, se duc la școală. Ne chinuim, nu avem tot ce ne trebuie. Avem curent, dar nu toți, sora mea a tras de la mama mea lumină. Ne ajutăm unul pe altul și asta e viața noastră, ne chinuim. Avem, dar nu avem de toate. Am avea nevoie de ghiozdane, rechizite, sunt foarte scumpe. Ne trebuie 600-700 de lei pentru școală cel puțin și eu muncesc pe 2.000 de lei pe lună. Nu avem condiții, zici că suntem în pădure, nu-i asfalt, nu-i nimic', a declarat, pentru AGERPRES, Nicolae Ghinea. Tot pe strada Alexandru Marghiloman, o altă intrare, aceeași poveste. Familiile care trăiesc la mică distanță de Piața Daciei, loc de promenadă al municipiului Buzău, își împart timpul între treburile casnice și supravegherea copiilor. Când și când, monotonia și rutina mai sunt întrerupte de câte o țeavă de apă care se sparge și riscă să inunde curtea. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES 'Am trei copii, cea mare clasa I, cea mică-i la grădiniță și ăsta micul să-l dau și pe el la grădiniță acum. Suntem aici în 50 de metri, trei copii și doi adulți. Vă dați seama că ne vine greu să cumpărăm și rechizite, haine, și pachete în fiecare zi. Trebuie să ne acomodăm. Ar trebui să sprijine copiii, să le facă o alocație mai mare, să le dea și lor un ajutor să continue școala, că le e greu să continue școala, uite, un pix e 5 lei, un caiet e 7 lei, le mai strică, se joacă, să le dea rechizite, să le dea și lor un ajutor acolo, pachetul lor la școală măcar. Lucrez și nu ne ajungem, iau 4.000 de lei pe lună și nu mă ajung cu nimic. Montez panouri solare. Avem utilități, dar sunt scumpe', a precizat, pentru AGERPES, Ioniță Alexandru. Din zona aflată în proximitatea centrului municipiului Buzău, urmărind strada Transilvaniei, se poate ajunge pe Aleea Grădinilor unde, pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați, trăiesc tot câteva sute de oameni, cu zeci de copii. O parte dintre familii sunt beneficiare ale venitului minim garantat, alții muncesc cu ziua pentru a câștiga o sumă de bani necesară traiului zilnic. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES Cu toate că beneficiază de apă potabilă, locuințele nu sunt racordate la canalizare pentru că nu există o astfel de rețea. Sunt zeci de copii care trăiesc în pragul sărăciei și merg la școală neavând la dispoziție strictul necesar - o haină, încălțăminte nouă și un ghiozdan plin cu rechizite. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES Unul dintre copii a fost dat la școală abia la vârsta de 9 ani, din cauza lipsurilor cu care s-a confruntat familia. 'Am 8 copii, o parte dintre ei merg la școală, unii la muncă, merg cum mine la muncă în Piața centrală. Eu muncesc la piață, car un bax de roșii, de castraveți, ce au oamenii nevoie, 10 lei, 5 lei, cum dau oamenii acolo. Patru copii am la școală, nu am bani de rechizite, crede-mă că n-avem. Am în clasa I, a II-a, a III-a și a VI-a. Cel de 9 ani merge în clasa I, n-am avut haine, n-am avut ce trebuie. Suntem amărâți, aici stau 8 copii, eu și soția, încă avem de reparat și este greu', a precizat, pentru AGERPRES, Anton Manole. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES De cele câteva sute de suflete care locuiesc în cele două zone ale municipiului Buzău se îngrijește, în măsura posibilităților și a atribuțiilor, unul dintre consilierii locali ai municipiului Buzău. 'Am văzut familii care trăiesc la limita existenței. Oameni care, din diferite motive, au ajuns în această situație și care au nevoie de un sprijin al administrației. Direcția de Asistență Socială face tot posibilul să facă față, dar cazurile sunt în număr foarte mare și cred că trebuie analizată foarte bine această situație de integrare a acestor oameni și acestor familii, ținând cont că au câte șapte, opt copii. Sunt familii cu copii care sunt premianți și ați văzut în ce condiții, n-au bani de pachet, n-au bani de haine, își iau încălțămintea de la frate la frate și îmbrăcămintea să poată să meargă pe rând', a declarat, pentru AGERPRES, consilierul local Silviu Roșioru. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES El atrage atenția că familiile defavorizate din municipiul Buzău au nevoie de mai mult sprijin, cu precădere de utilități și de locuințe sociale care le-ar putea oferi condițiile propice de integrare. 'Prima urgență este construirea de case sociale, nu este o investiție foarte mare. Au fost proiecte, au fost finanțări care au trecut pe lângă noi și nu am dat atenție acestor bani europeni. Gândiți-vă că s-ar putea face 300-400 de locuințe sociale, am putea cât de cât să aducem la liman această situație dezastruoasă pentru aceste familii. Nenorocirea este că, ați văzut, au apă, nu au canalizare. Au toaletele în curte, se spală la lighean, neavând canalizare, spală la mână. Este dureros ceea ce se întâmplă. Nu este posibil și urgent trebuie tras un semnal de alarmă ca administrația să dea o atenție sporită acestor oameni năpăstuiți', a mai precizat alesul local. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES Primăria Buzău a alocat, în acest an, 2,1 milioane de lei pentru a oferi ghiozdane și rechizite unui număr de peste 13.000 de elevi. 'Toți copiii care sunt la grădiniță sau la școală, fără excepție, primesc acest ghiozdan. Dacă sunt înscriși într-o formă oficială, grădiniță, clasele 0-IV, clasele V-VIII, primesc. Sunt peste 12.000 de ghiozdane pe care le distribuim. Marea majoritate dintre beneficiari nu sunt într-o situație bună', a declarat pentru AGERPRES, primarul Constantin Toma. Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES La nivelul județului aproximativ 44.000 de copii au debutat în noul an școlar, 3.300 dintre ei fiind înscriși la clasa I. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
REPORTAJ/Tulcea: Turismul specializat din Delta Dunării a crescut cu cel puțin 15% față de anul trecut
Numărul turiștilor care vin în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) pentru a observa păsările, pentru a face mișcare în aer liber, cu caiacul și cu bicicleta, dar și pentru fotografii de natură a crescut anul acesta cu cel puțin 15
BIBLIOTECA AZI/Alba: Doar două biblioteci comunale funcționale pe Târnave, la Mihalț și Șona
'Cărțile ne sunt prieteni statornici, ne sunt sfetnici și nu ne contrazic. Cărțile care ne plac sunt și urne de amintiri!', un citat din scriitorul Mihail Sadoveanu, este mesajul care îi întâmpină, încă de la intrare, pe cititorii ce fre