Știință
225 articole
NASA a renunțat la misiunea de salvare a telescopului orbital SWIFT, aflat în curs de prăbușire de pe orbită
O misiune de salvare a bătrânului observator spațial SWIFT, aparținând NASA, a fost anulată miercuri, după ce nava spațială care fusese trimisă pentru a ridica orbita telescopului a suferit probleme tehnice iremediabile pe orbită, a anunțat compania care a construit nava de salvare, Katalyst Space, transmite Reuters. 'în urma monitorizării și evaluării continue a navei spațiale LINK, Katalyst Space și NASA au ajuns împreună la concluzia că, din cauza problemelor continue de control al atitudinii, misiunea 'nu va include capturarea și amplificarea' orbitei Observatorului Swift Neil Gehrel al NASA', se precizează în comunicatul companiei Katalyst. Observatorul Neil Gehrels Swift, cunoscut inițial sub numele de Swift Gamma-Ray Burst Explorer sau pe scurt SWIFT, este un telescop spațial NASA cu lungimi de undă multiple, lansat pe 20 noiembrie 2004, pentru a studia exploziile de raze gamma (GRB) și alte fenomene tranzitorii cosmice. Operată de Universitatea Penn State pentru NASA, misiunea SWIFT detectează aproximativ 100 de astfel de explozii pe an folosind trei instrumente: Telescopul Burst Alert (BAT), Telescopul X-Ray (XRT) și Telescopul UV/Optic (UVOT). SWIFT se orientează autonom către locațiile exploziilor în decurs de 90 de secunde, transmițând coordonate precise către stațiile terestre în decurs de 20 de secunde pentru a permite observații ulterioare rapide. Din cauza decăderii orbitale cauzate de creșterea activității solare, SWIFT se confruntă cu o reintrare iminentă necontrolată în atmosfera terestră spre sfârșitul anului 2026. Pentru a rezolva această problemă, NASA a contractat Katalyst Space Technologies pentru o misiune de salvare în valoare de 30 de milioane de dolari. Nava spațială LINK, construită de Katalyst, a fost lansată pe 3 iulie 2026, la bordul unei rachete Pegasus XL din Insulele Marshall. LINK este un satelit robotizat de service echipat cu trei brațe robotice și propulsoare ionice, concepute pentru a captura observatorul Swift, care cântărește 1.470 kg, și pentru a-l transporta pe o orbită aflată la aproximativ 600 de kilometri de Terra.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu ,editor online: Andreea Preda) Sursa foto: science.nasa.gov
China reușește prima sa recuperare a boosterului unei rachete pe uscat
Start-upul chinez LandSpace a reușit să recupereze, miercuri, prima treaptă a rachetei sale Zhuque-3, alăturându-se astfel companiilor SpaceX și Blue Origin, singurele care reușiseră anterior aterizarea în siguranță a unui propulsor de clasă orbitală, transmit miercuri agențiile Reuters și Xinhua. Reușita reduce astfel decalajul dintre China și Statele Unite în domeniul rachetelor reutilizabile. Capacitatea de a readuce, de a recupera și de a i reutiliza un propulsor este esențială pentru reducerea costurilor și facilitarea plasării sateliților pe orbită, transformând explorarea spațială într-o afacere viabilă din punct de vedere comercial, similară aviației civile. Reușita a fost înregistrată în timpul celei de-a doua tentative a LandSpace de a ateriza prima treaptă, echipată cu motoare, a Zhuque-3, o rachetă din oțel inoxidabil prezentată drept răspunsul Chinei la Falcon 9 a companiei SpaceX. Racheta Zhuque-3, de 66,1 metri, a decolat din Zona Pilot pentru Inovare Spațială Comercială Dongfeng din nord-vestul Chinei, iar prima treaptă, boosterul cu nouă motoare, a revenit într-o zonă de aterizare din provincia Gansu, la 390 de kilometri sud-est de rampa de lansare, au relatat media de stat. Aterizarea va contribui probabil la creșterea încrederii investitorilor, în contextul în care LandSpace urmărește listarea pe piața STAR a Bursei de Valori din Shanghai, axată pe tehnologie. LandSpace intenționează să strângă 7,5 miliarde de yuani (1,11 miliarde de dolari) pentru a susține dezvoltarea și extinderea serviciilor de lansare cu rachete reutilizabile. LandSpace a declarat că racheta Zhuque-3 este fabricată din oțel inoxidabil, care oferă o rezistență termică mai mare și perspectiva unor costuri de producție mai reduse în comparație cu structura din aliaj de aluminiu-litiu al rachetei Falcon 9. De asemenea, aceasta funcționează cu metan și oxigen lichid, cu o ardere mai curată comparativ cu amestecul de oxigen lichid și kerosen al rachetei Falcon 9. Racheta poate să transporte 14,2 tone pe orbita terestră joasă, față de cele 22,8 tone ale rachetei Falcon 9, a precizat LandSpace. LandSpace își propune ca boosterul Zhuque-3 să poată fi reutilizat de până la 20 de ori. SpaceX lansează racheta Falcon 9 de aproximativ 150 de ori pe an, adică de aproximativ trei ori pe săptămână, boosterul fiind reutilizat de zeci de ori. Lansarea de miercuri a marcat a patra încercare a Chinei de recuperare a unui propulsor orbital. LandSpace a scris istorie în decembrie 2025 când a devenit prima entitate chineză care a efectuat un test cu o rachetă reutilizabilă. Racheta a intrat atunci pe orbită conform planului, însă prima treaptă nu a reușit să efectueze o aterizare controlată. Câteva săptămâni mai târziu, China a lansat racheta Long March 12A, dezvoltată de stat, care a ajuns, de asemenea, pe orbită, însă nu a putut fi recuperată. în iulie, China a testat cu succes o metodă experimentală de recuperare a boosterului folosind un sistem de captare cu plasă, pe o platformă plutitoare maritimă. China a devenit astfel doar a doua țară care a reușit aterizarea unui booster de clasă orbitală. Spre deosebire de picioarele extensibile, racheta reutilizabilă Long March 10B a folosit patru cârlige ușoare pentru a se agăța de cablurile de oțel ale sistemului de plase al platformei, o inovație despre care Beijingul a afirmat că simplifică structura de la bordul rachetei, reduce masa vehiculului și crește capacitatea de încărcare utilă. Odată cu aterizarea de miercuri, LandSpace a realizat prima recuperare efectuată cu succes de China a unui booster de clasă orbitală cu aterizare verticală pe sol, pe picioarele extensibile. LandSpace intenționează să reutilizeze în următoarele șase luni un booster recuperat, un pas care, potrivit companiei, va reprezenta fundația pentru viitoare lansări comerciale cu frecvență ridicată și costuri reduse. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
OpenAI revizuiește regulile de siguranță după ce modelele sale au scăpat de sub control în timpul testelor
OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, a anunțat că își înăsprește măsurile de siguranță în cadrul testelor modelelor de inteligență artificială (AI), în urma unor atacuri cibernetice de mare amploare realizate de software-ul AI, conform unui mesaj publicat marți de companie pe blogul său, citat miercuri de agenția de presă DPA. Printre noile măsuri, sistemele automatizate vor monitoriza mai strict activitatea modelelor AI în timpul testelor și vor notifica personalul uman în termen de 30 de minute în cazul în care este detectat un comportament suspect. Dacă operatorii umani nu concluzionează, în termen de 30 de minute, că este vorba despre o alarmă falsă, activitatea urmează să fie sistată, a explicat OpenAI. OpenAI a ajuns în centrul atenției după ce unul dintre modelele sale a identificat, în timpul unui test, o modalitate de a evada dintr-un mediu digital izolat și de a obține acces la internet, pătrunzând ulterior în sistemele informatice ale platformei AI Hugging Face. Modelul căuta doar o soluție pentru sarcina primită în timpul testării și nu a provocat niciun prejudiciu. Alarmant a fost, însă, faptul că AI a acționat în totalitate din proprie inițiativă, iar OpenAI a descoperit atacul abia după ce acesta a avut loc. Evenimentul a condus la apeluri pentru îmbunătățirea securității în cadrul testelor noilor sisteme AI. Ulterior s-a aflat că modelele dezvoltate de Anthropic, rivalul OpenAI, și de Meta, compania-mamă a Facebook, au pătruns, de asemenea, în sistemele altor companii în timpul testelor. Sistemele de monitorizare automată vor fi atente la tentativele de furt de date, precum și la încercările de a eluda măsurile de securitate, a declarat OpenAI. Modelele AI vor fi, de asemenea, îndrumate mai ferm pentru a nu recurge la mijloace necinstite, cum ar fi exploatarea vulnerabilităților, în demersul lor de a finaliza sarcinile primite în cadrul testelor. Unele teste ale noilor modele AI au fost suspendate până când noile măsuri vor fi puse în aplicare. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
NASA publică imagini cu craterul format după prăbușirea pe Lună a unei rachete SpaceX
Agenția spațială americană, NASA, a publicat marți noi imagini cu craterul format în urma prăbușirii pe Lună, la 5 august, a treptei superioare a unei rachete Falcon 9 aparținând companiei SpaceX, transmite miercuri AFP. Fotografiile, realizate între 11 și 12 august, nu sunt primele care prezintă locul de impact, agenția spațială coreeană pub
Sophie Adenot a devenit prima astronaută franceză care a efectuat o ieșire extravehiculară în spațiu
Sophie Adenot a devenit prima astronaută franceză care a efectuat o ieșire extravehiculară în spațiu, marți, de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), alături de astronautul american Anil Menon, transmite AFP. După mai mult de patru ore de misiune, NASA a anunțat că cei doi astronauți nu vor putea îndeplini toate obiectiv
Calea Lactee a înghițit o galaxie mai mică, în urmă cu circa 11,8 miliarde de ani
Calea Lactee, o galaxie vastă, în formă de spirală, care adăpostește sute de miliarde de stele, inclusiv Soarele nostru, a parcurs un drum lung și complicat pentru a ajunge la dimensiunile actuale, după cum arată rezultatele unei noi cercetări care documentează un eveniment de referință care a avut loc în primele etape ale istoriei sale, relatează marți Reuters. Oamenii de știință care au observat roiurile de stele adunate lângă centrul Căii Lactee au descoperit dovezi că galaxia noastră a înghițit o galaxie mai mică, în urmă cu aproximativ 11,8 miliarde de ani, când universul avea mai puțin de 15% din vârsta sa actuală. Acest eveniment reprezintă cea mai veche fuziune galactică cunoscută a Căii Lactee și demonstrează modul în care aceasta a crescut nu numai prin formarea propriilor stele, ci și prin fuziunea cu galaxii mai mici, captive în câmpul său gravitațional. Galaxia mai mică este clasificată drept o galaxie pitică, ceea ce o diferențiază de galaxiile mai mari, precum Calea Lactee. Cercetătorii estimează că aceasta conținea stele cu o masă echivalentă cu de 500 de milioane de ori masa Soarelui la momentul fuziunii, aproximativ un sfert din dimensiunea pe care o avea Calea Lactee la acea vreme. Cercetătorii au folosit telescoapele orbitale Hubble și Gaia pentru a studia roiurile stelare, fiecare conținând sute de mii de stele, situate într-o regiune care se întinde pe 20.000 de ani-lumină la interiorul Căii Lactee, determinând vârsta, compoziția chimică și traiectoria acestora. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, adică 9,5 trilioane de kilometri. Aceste stele au devenit parte a Căii Lactee în urma unei fuziuni galactice care a avut loc la aproximativ două miliarde de ani după evenimentul Big Bang, care a dat naștere universului, au notat oamenii de știință. Galaxia pitică din care provin aceste stele a primit numele 'Low-energy-Kraken-Heracles' (LKH), în semn de recunoaștere a celor trei studii anterioare care au analizat posibilitatea unei astfel de fuziuni primordiale. 'Constatarea esențială a cercetării noastre este descoperirea fără echivoc a primului eveniment de fuziune prin care a trecut galaxia noastră în perioada sa de început', a declarat astrofizicianul Davide Massari de la Institutul Național de Astrofizică (INAF) din Bologna, Italia, autorul principal al studiului publicat în revista științifică Nature Astronomy. Dacă această creștere timpurie a Căii Lactee a fost alimentată de formarea stelelor în interiorul ei sau de o fuziune galactică a fost o chestiune intens dezbătută, a explicat Massari. Noul studiu indică faptul că fuziunea a adus Căii Lactee, la începutul istoriei sale, un volum mare de stele și gaz interstelar care alimentează formarea stelelor, precum și substanța misterioasă numită materie întunecată. 'Aș spune că, în ceea ce privește stelele, fuziunea a fost destul de pașnică, fără coliziuni între stele. însă, în ceea ce privește gazul, fuziunea a fost probabil mai 'explozivă'; coliziunea dintre gazul provenit de la LKH și cel din Calea Lactee a declanșat formarea multor stele', a precizat Massari. Cercetătorul a afirmat că există, probabil, numeroase stele care s-au format inițial în galaxia pitică și care se află încă în regiunile interioare ale Căii Lactee, unele dintre ele în interiorul roiurilor stelare. Totuși, din cauza prafului interstelar din această regiune, identificarea la nivel individual a stelelor este foarte dificilă, a spus Massari. Calea Lactee a fost implicată în alte două fuziuni galactice masive. Ea a absorbit o galaxie pitică numită Gaia-Sausage-Enceladus, la aproximativ 1,8 miliarde de ani după fuziunea LKH. Iar în ultimii aproximativ 6 miliarde de ani a fuzionat cu galaxia pitică Sagittarius. 'Fiecare dintre aceste fuziuni a avut o influență asupra evenimentelor care au dus la formarea propriului nostru sistem solar și, în cele din urmă, a Pământului', a declarat Massari. 'De aceea, cred că reconstituirea fragmentelor din trecutul Căii Lactee contribuie în mod efectiv la răspunsul la marea întrebare: 'De unde venim?''. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Încălzirea globală, o amenințare mai gravă decât se estimase anterior la adresa persoanelor vârstnice (studiu)
încălzirea globală va expune, în următoarele decenii, persoanele vârstnice la o creștere a temperaturilor chiar mai periculoasă decât se preconizase, conform unui studiu publicat marți în revista The Lancet Planetary Health, citat de AFP. Rezultatele acestor simulări, realizate de cercetători americani de la Universitatea Stanford
SpaceX a stabilit un nou record de lansări succesive ale unor misiuni orbitale
Compania aerospațială SpaceX a stabilit sâmbătă un nou record pentru cel mai scurt timp între două lansări de misiuni orbitale, transmite luni Space.com. SpaceX a lansat două rachete Falcon 9 la doar 38 de minute distanță, depășind cu 27 de minute vechiul său record - stabilit pe 31 august 2024 cu două misiuni Starlink. SpaceX continuă să stabilească recorduri în ceea ce privește zborurile spațiale, compania lui Elon Musk reușind să lanseze mai frecvent decât orice altă companie și ajungând să opereze cea mai mare constelație de sateliți asamblată vreodată - rețeaua de bandă largă Starlink, care constă din aproape 11.000 de sateliți, amintește Space.com. Prima lansare, de la Cape Canaveral din Florida, a avut loc sâmbătă la ora 21:12 EDT (01:12 GMT pe 16 august) și a transportat opt sateliți pe orbita joasă a Pământului (LEO) pentru compania de telecomunicații Globalstar, cu sediul în Louisiana. Toți cei opt sateliți au fost desfășurați cu succes, separându-se pe o perioadă de șase minute, la 56 de minute după lansare, a anunțat SpaceX prin intermediul rețelelor de socializare. în timp ce racheta Falcon 9 se îndrepta spre LEO, o alta a fost lansată de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg, pe coasta centrală a Californiei. Această lansare, la ora 21:50 EDT (18:50 ora locală; 01:50 GMT pe 16 august), a dat startul unei misiuni pentru Forțele Spațiale ale SUA numită USSF-366. Știm foarte puține despre USSF-366, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere statutul său clasificat. Cu toate acestea, observatorii de rachete au tras câteva concluzii pe baza informațiilor limitate disponibile. 'Este posibil să fie un lot de sateliți LEO clasificați pentru o entitate guvernamentală americană bazată pe magistrala de sateliți Starshield a SpaceX, pe baza amplasării zonelor de lansare a treptelor de rachetă care se potrivesc exact cu lansările anterioare ale Starlink Group 15', conform NextSpaceflight.com. Starshield este un proiect SpaceX care folosește versiuni modificate ale navelor Starlink pentru a efectua misiuni de securitate națională pentru guvernul SUA. Ambele misiuni de sâmbătă au inclus aterizări reușite ale primelor trepte ale rachetelor folosite. Prima treaptă a rachetei Falcon 9, care a lansat misiunea Globalstar, s-a întors pentru o aterizare la Cape Canaveral la aproximativ opt minute după lansare. Acesta a fost al 14-lea zbor pentru acest booster. între timp, prima treaptă a rachetei USSF-366 Falcon 9 s-a întors pe Pământ la aproximativ 8,5 minute după lansare, aterizând în Oceanul Pacific la bordul dronei SpaceX 'Of Course I Still Love You'. Acest booster are acum 18 misiuni la activ. Dublul eveniment de sâmbătă a adus numărul lansărilor Falcon 9 în 2026 la 96. Marea majoritate a acestora - aproximativ 75% - au fost misiuni Starlink. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Cercetătorii au cartografiat genomul unei plante antarctice, un pas în direcția unor culturi rezistente la schimbări climatice
O echipă condusă de oameni de știință din Chile a produs cea mai completă hartă genetică realizată până acum a uneia dintre singurele două planete cu flori care trăiesc în mod natural în Antarctica, demers care ar putea contribui la dezvoltarea unor recolte rezistente la vremea extremă, informează Reuters. Colobanthus quitensis a atras de mult timp interesul oamenilor de știință întrucât poate supraviețui temperaturilor glaciale, lipsei apei și nivelurilor ridicate de radiație ultravioletă din Antarctica, unul dintre cele mai reci și aride medii de pe Terra. întrucât căldura record și seceta extinsă au crescut urgența unei dezbateri în multe părți din lume legate de adaptarea agriculturii la condițiile climatice, oamenii de știință au spus că acum sunt pregătiți să evalueze dacă trăsăturile acestei plante pot fi transferate recoltelor agricole prin tehnici de editare genetică. Studiul, publicat în revista ''Genome Biology and Evolution'', editată de Oxford University Press, reunește 40 de matrici cromozomiale care alcătuiesc planul genetic al plantei în cadrul unui proiect denumit Polarix. ''Am reușit să secvențiem și să asamblăm întregul genom'', a spus Eduardo Castro, cercetător asociat la Centrul Internațional din Cape Horn Chile și autor principal al studiului alături de Claudio Meneses din cadrul Universității Catolice Pontificale din Chile. ''Ideea nu este de a crea plante transgenice. Ideea este de a edita genomul unei plante cu valoare nutrițională'', a spus Castro. Identificarea unor gene individuale este mai ușoară odată ce genomul a fost cartografiat, deși procedeul poate necesita timp. Odată realizat acest lucru, Castro a spus că oamenii de știință ar avea nevoie de o perioadă cuprinsă între cinci și 10 ani pentru dezvoltarea unor aplicații comerciale. O echipă din California i-a sprijinit pe cercetătorii din Chile, care au afirmat că activitatea lor s-a bazat pe eforturile anterioare ale Institutului de cercetare polară din Coreea de Sud. Activitatea Institutului a produs doar o versiune parțială a genomului și nu a fost publicată. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Simona Aruştei)
Câmpurile electromagnetice extreme modifică proprietățile vidului cosmic, conform unui studiu asupra unui magnetar
Spațiul gol, vidul cosmic, nu este atât de gol pe cât pare, conform concluziilor unui nou studiu, publicat de revista Nature, care examinează semnalele de la o stea moartă, un magnetar, oferind ceea ce cercetătorii spun că este cea mai puternică dovadă de până acum cu privire la modificarea proprietăților unui vid de către câmpurile magnetice extreme, transmite sâmbătă Space.com. Astfel, spațiul aparent gol se comportă ca o prismă și schimbând modul în care lumina călătorește prin el. Descoperirile, conduse de Rachael Stewart, studentă la masterat în fizică la Universitatea George Washington, confirmă o predicție a unui efect ciudat propus pentru prima dată acum 90 de ani. 'Informațiile pe care le-am obținut uitându-ne la acest nucleu stelar îndepărtat ne oferă, de asemenea, indicii despre natura structurii realității așa cum o cunoaștem, iar acest lucru mi se pare incredibil', a spus Stewart într-un comunicat. Ideea datează din 1936, când fizicianul german Werner Heisenberg și elevul său Hans Euler au propus că spațiul nu este niciodată cu adevărat gol. în schimb, au susținut ei, este o mare clocotită de 'particule virtuale' - electroni și omologii lor din antimaterie, pozitroni - care apar și dispar, interacționând scurt cu mediul înconjurător înainte de a dispărea. Această supă subatomică este o consecință a mecanicii cuantice și rămâne invizibilă în condiții obișnuite. Dar teoria prezice că un câmp magnetic extrem de puternic, cum ar fi cel din jurul unui magnetar, poate schimba modul în care lumina se mișcă, determinând undele luminoase să se alinieze mai puternic într-o anumită direcție, într-un efect cunoscut sub numele de 'birefringență în vid' - dublarea prin refracție a unei raze de lumină la trecerea prin vid. 'Detectarea birefringenței în vid necesită un câmp magnetic de peste 100 de milioane de ori mai puternic decât oricare altul pe care l-am creat vreodată pe Pământ', a declarat într-o altă declarație co-autorul studiului, Marcus Lower, astrofizician la Universitatea Swinburne din Australia. 'Din fericire, natura ne-a furnizat magnetari, care sunt laboratoarele cosmice perfecte pentru a căuta acest efect'. Magnetarii sunt rămășițe dense, de mărimea unui oraș, rămase după ce stelele masive explodează, găzduind cele mai puternice câmpuri magnetice cunoscute în Univers. Aceștia se numără printre rarele obiecte cerești capabile să genereze câmpuri suficient de puternice pentru a dezvălui birefringența în vid, oferind oamenilor de știință un mediu extrem pentru a testa fizica în condiții imposibil de reprodus pe Pământ. 'Nu mai studiem doar obiecte astronomice; le folosim pentru a testa legile naturii', a declarat într-un comunicat Michela Negro, co-autoare a studiului și astrofizician la Universitatea de Stat din Louisiana. Astronomii au mai surprins și înainte acest fenomen evaziv, dar nu în mod suficient de concludent. în 2017, cercetătorii care au folosit telescopul VLT (Very Large Telescope) din Chile au observat indicii de polarizare în jurul unei stele neutronice slabe numite RX J1856.5-3754, situată la aproximativ 400 de ani-lumină de Pământ. Cu toate acestea, aceste măsurători optice au rămas deschise interpretării, parțial din cauza provocărilor izolării semnalului optic. La acea vreme, oamenii de știință au remarcat că o dovadă definitivă ar necesita observatoare de raze X din spațiu, în special Imaging X-ray Polarimetry Explorer (IXPE) al NASA, care urma să fie construit. Lansat în 2021, IXPE poartă trei telescoape identice concepute pentru a măsura polarizarea razelor X de înaltă energie. 'Abia în ultimii șase ani am avut de fapt un telescop capabil să detecteze acest efect în jurul magnetarilor', a declarat Lower pentru Michael West Media, un site web independent de știri din Australia. în martie și aprilie 2025, cercetătorii au indicat IXPE către 1E 1547-5408, un magnetar care se rotește o dată la două secunde și este neobișnuit printre stelele neutronice de felul său pentru emiterea constantă de unde radio. Echipa a suplimentat aceste date cu observații de la un telescop cu raze X de la bordul Stației Spațiale Internaționale, precum și de la radiotelescopul Murriyang din Australia și de la Observatorul de Radioastronomie din Africa de Sud. Conform studiului, două descoperiri au indicat fenomenul de birefringență în vid. în primul rând, razele X captate de IXPE au fost de aproape trei ori mai polarizate decât cele din surse similare, mult mai mult decât ar putea explica modelele standard ale emisiei de la suprafața unei stele neutronice. în al doilea rând, polarizarea a indicat aceeași direcție ca și câmpul magnetic al stelei, corespunzând modelului deja observat în undele sale radio. Cercetătorii au concluzionat că această combinație lasă birefringența în vid ca singura explicație care se potrivește datelor. 'Este o ușurare, deoarece înseamnă că teoriile noastre încă funcționează și nu există nimic în neregulă cu fizica', a declarat Lower pentru site-ul de știri Michael West Media. Pentru Fernando Camilo, cercetător șef la Observatorul de Radioastronomie din Africa de Sud și coautor al noii lucrări, descoperirea este o călătorie lungă și completă. Camilo studiază 1E 1547-5408 din 2007, când a detectat pentru prima dată undele sale radio folosind antena parabolică Murriyang, dezvăluind rata sa de rotație de două secunde. 'La acea vreme, 1E 1547 era doar al doilea magnetar din Calea Lactee despre care se știe că emite unde radio și eram încrezători că monitorizarea regulată va dezvălui un comportament interesant', a spus Camilo în declarație. 'Cu toate acestea, nu ne-am fi putut imagina niciodată că 20 de ani mai târziu acesta va contribui la investigarea unei predicții fundamentale și deosebit de ciudate a mecanicii cuantice'. Echipa speră să confirme descoperirea cu date din misiuni viitoare, inclusiv o misiune orbitală propusă numită GoSOX (prescurtare de la Globe Orbiting Soft X-ray Polarimeter), alături de simulări computerizate îmbunătățite pentru a distinge semnalul de birefringență în vid de alte procese din mediul extrem din jurul magnetarilor. 'Cu aceste date viitoare la îndemână și simulările noastre actualizate, am putea în sfârșit să putem finaliza căutarea începută de Heisenberg acum aproape 90 de ani', a mai susținut Marcus Lower în comunicatul Universității Swinburne.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.phys.org
Telescopul JWST a observat cea mai veche pereche de găuri negre din Univers
Astronomii care utilizează Telescopul Spațial James Webb (JWST) au descoperit o pereche de găuri negre supermasive apropiate una de alta, care se alimentează activ, observate pe când Universul avea doar 1,3 miliarde de ani, transmite vineri Space.com care citează un studiu care nu a fost încă revizuit inter pares (peer review) și a fost publicat în arhiva arXiv. Cunoscute colectiv sub numele de LID-1166, cele două găuri negre sunt separate de doar aproximativ 4.900 de ani-lumină (1,5 kiloparseci) în interiorul unei galaxii în fuziune, oferind prima imagine clară a unei faze esențiale pentru înțelegerea creșterii găurilor negre supermasive. Majoritatea galaxiilor mari pe care le putem vedea s-au format de-a lungul a miliarde de ani prin fuziunea cu alte galaxii. Majoritatea galaxiilor au, de asemenea, găuri negre centrale, așa că o fuziune între ele ar produce un sistem cu două găuri negre. Se crede că aceste sisteme cu ''găuri negre duale'' sunt comune în Universul timpuriu. Cu toate acestea, având în vedere că sunt îngropate în gaz dens și praf, aceste găuri negre sunt prea apropiate pentru a fi observate separat. în noul studiu, Hyewon Suh, astronom la Observatorul Internațional Gemini/NSF NOIRLab, și colegii săi au raportat descoperirea celui mai apropiat sistem de găuri negre duale confirmat vreodată atât de devreme în istoria Universului. Pe lângă JWST, echipa a folosit și date de la colecția de radiotelescoape Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), din Chile, pentru a studia acest sistem de găuri negre. Lucrarea a fost acceptată pentru publicare în revista Nature Astronomy. ''Ceea ce face ca această descoperire să fie specială este faptul că este posibil să vedem aceste două găuri negre crescând și interacționând într-un sistem care se află la doar aproximativ 1,3 miliarde de ani după Big Bang'', a declarat pentru Live Science Anna Trindade Falcao, astrofizician la Centrul de Zbor Spațial Goddard al NASA, care nu a fost implicată în studiu. LID-1166 a atras atenția astronomilor pentru prima dată ca sursă de raze X în cadrul Chandra COSMOS Legacy Survey, dar a rămas complet nedetectată chiar și în cele mai profunde imagini ale Telescopului Spațial Hubble. Semnalul puternic de raze X a sugerat o activitate de alimentare puternică. Pentru a înțelege ce producea aceste emisii puternice, echipa a apelat la instrumentul NIRSpec (Near-Infrared Spectrograph) al JWST, care a dezvăluit două surse compacte, strălucitoare, situate la o distanță de 4.900 de ani-lumină. Deși astronomii au observat și alți candidați pentru găuri negre duble chiar mai devreme în istoria cosmosului, aceste perechi erau separate de zeci de mii de ani-lumină sau mai mult. LID-1166 este primul caz confirmat de existență atât de apropiată a două găuri negre. ''Acest pas al descoperirii a putut avea loc doar datorită capacităților excepționale de imagistică și spectroscopice ale JWST și, în special, ale instrumentului său NIRSpec'', a declarat pentru Live Science într-un e-mail co-autorul studiului, Roberto Decarli, astronom la Institutul Național Italian de Astrofizică din Bologna. ''Observații similare de la sol ar fi extrem de dificile din cauza transparenței slabe a atmosferei la aceste lungimi de undă''. Ambele obiecte au prezentat semnături spectrale de gaz care se rotește la viteze mari, indicând alimentarea activă a găurilor negre, cunoscute și sub numele de nuclee galactice active (NGA). Trindade Falcao a spus că cercetătorii au testat mai multe metode pentru a extrage lumina galaxiei principale, iar semnalul de la poziția celui de-al doilea obiect a rămas acolo de fiecare dată, ceea ce reprezintă o ''dovadă semnificativă'' că semnalul este real. Chiar și așa, ea spune că ar merita să se verifice din nou, cu o analiză ulterioară mai detaliată, dacă datele arată într-adevăr două găuri negre separate - mai degrabă decât o gaură neagră plus un obiect sau un fenomen confundat cu o a doua. Folosind datele ALMA, echipa a detectat, de asemenea, o mare cantitate de gaz rece asociată cu fiecare NGA, despre care Decarli a spus că ''indică faptul că cele două NGA se află în centrul a două galaxii aflate pe punctul de a fuziona''. Mediul galactic din jurul fiecărei găuri negre a ajutat echipa să excludă alte scenarii exotice despre cum s-a format acest sistem. De exemplu, dacă una dintre găurile negre ar fi fost expulzată din galaxia sa de origine în procesul de fuziune sau ar fi fost aruncată printr-o interacțiune gravitațională haotică, gaura neagră s-ar fi mișcat rapid, gazul neputând să se acumuleze în jurul ei și ar apărea ca o gaură neagră ''goală'', lipsită de împrejurimile sale. Dar nu asta au arătat observațiile. Această descoperire ar putea ajuta, de asemenea, astronomii să înțeleagă una dintre cele mai mari enigme din astronomie: cum unele găuri negre supermasive au crescut atât de repede în Universul timpuriu. Modelele care explică această creștere rapidă se bazează pe aceeași idee că gazul se acumulează din jurul galaxiei și este canalizat în jos spre centru, alimentând gaura neagră, a explicat Decarli. ''Canibalizarea altor galaxii face parte din acest proces'', a spus el. ''Dar ce se întâmplă dacă aceste galaxii găzduiesc și o gaură neagră masivă în centrul lor?''. Studierea sistemelor precum LID-1166 ''ne va ajuta să clarificăm modul în care va avea loc creșterea acestor galaxii și găuri negre'', a adăugat el. Ideea de bază conform căreia galaxiile timpurii se unesc și își împing găurile negre laolaltă nu este surprinzătoare în sine, deoarece este ceva ce teoria a prezis de ani de zile, a mai remarcat Trindade Falcao. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
NASA folosește tehnologia unui program spațial anulat pentru a accelera dezvoltarea programului Artemis
Agenția spațială americană apelează la tehnologia folosită în cadrul unui proiect spațial abandonat pentru a accelera programul Artemis prin atingerea mai rapidă a obiectivelor legate de baza selenară, transmite vineri Space.com. Compania Northrop Grumman reutilizează hardware și tehnologie din modulul stației spațiale Habitation and Logistics Outpost (HALO) pentru a fi utilizate într-o nouă serie de misiuni Lunar Infrastructure Demo (LID). HALO a fost inițial conceput ca modul de locuit pentru stația spațială Gateway a NASA, care urma să orbiteze Luna, anulată ulterior, când agenția a restructurat arhitectura programului Artemis la începutul acestui an. în loc să renunțe complet la modulul neterminat, Northrop Grumman va adapta componentele electrice și mecanice ale HALO pentru a sprijini dezvoltarea de tehnologii pentru o bază selenară care poate supraviețui nopții reci de săptămâni întregi la polul sud lunar, susținând în același timp locuirea pe termen lung a astronauților în interior. Parte a raționamentului NASA pentru anularea Gateway a fost nevoia de rapiditate. Pe măsură ce viziunea agenției pentru Artemis și revenirea astronauților pe suprafața selenară a evoluat, planurile Chinei de a trimite primii taikonauți pe Lună au prins contur în mod constant. Aceste ambiții și progresul continuu al programului selenar al Chinei au declanșat o nouă cursă spațială în care SUA și NASA sunt hotărâte să își mențină poziția de lider. în martie, administratorul NASA, Jared Isaacman, a anunțat o reorganizare a programului Artemis, menită să permită o abordare mai graduală către dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru o aselenizare cu echipaj uman de generație următoare și pentru a realiza această aselenizare în cel mai scurt timp posibil. Acest calendar plasează în prezent prima aselenizare Artemis cu astronauți în misiunea Artemis 4, programată pentru sfârșitul anului 2028. înainte de aceasta, însă, NASA planifică peste 20 de misiuni fără echipaj uman pe Lună pentru a pune bazele infrastructurii necesare pentru a preceda întoarcerea astronauților. Și, în loc să lase HALO să ruginească într-un depozit, Northrop își dublează angajamentul față de cauză. ''Pentru a ajuta NASA să se miște mai rapid (...) interfețele de putere, date și elemente mecanice ale HALO vor permite NASA să se miște cu viteză și să înceapă să colecteze date reale mai devreme'', a declarat compania într-un comunicat de presă din 4 august. Northrop a anunțat 3 misiuni LID pentru ''reutilizarea tehnologiilor derivate din HALO pentru a maturiza rapid sistemele de energie, termice, autonomie, comunicații și sarcină utilă ce vor ajunge pe suprafața selenară'', ceea ce va ajuta NASA să colecteze date pentru a proteja mai bine robotica și echipajele în timpul perioadelor lungi de timp în apropierea polului sud al Lunii, unde agenția intenționează să își stabilească baza Artemis. Nici compania, nici NASA nu au oferit un calendar țintă pentru aceste misiuni. NASA vizează polul sud în mod specific din cauza abundenței de gheață pe care oamenii de știință au detectat-o în acea regiune selenară. Atunci când sunt valorificate corespunzător, astfel de concentrații de gheață pot fi utilizate pentru o varietate de aplicații pentru a permite o prezență durabilă pe suprafața lunară - scopul final al programului Artemis - inclusiv apă potabilă, protecție împotriva radiațiilor și combustibil pentru rachete. NASA consideră că depășirea obstacolului tehnologic al ''utilizării resurselor in situ'' (ISRU), sau capacitatea de a te baza pe materiale disponibile local pentru a-ți susține supraviețuirea, este standardul de aur al zborurilor spațiale care va deschide ușa către explorarea pe termen lung a cosmosului de către omenire. Producerea de combustibili în afara Pământului, de exemplu, ar însemna o creștere substanțială a distanței pe care o poate parcurge orice misiune spațială, deoarece aproape 95% din masa unei rachete la lansare este reprezentată de combustibili. Așadar, capacitatea de realimentare în spațiu, eliminând povara lansării pe orbită a unei nave spațiale complet alimentate, ar oferi sateliților și navelor spațiale cu echipaj capacitatea de a zbura mult mai departe în Sistemul Solar decât permit sistemele de lansare actuale. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: NASA/Josh Valcarcel / space.com
Un nou dispozitiv de stocare, construit de China, păstrează un bit pe un suport constituit de un singur electron
Cercetători din China au creat un nou cip care folosește un singur electron pentru a stoca un bit de date, conform unui studiu publicat pe 16 iulie în revista Science, transmite joi Live Science. De fiecare dată când este folosit smartphone-ul pentru a trimite un mesaj text, a face o fotografie sau a posta pe rețelele de socializare, nenumărați electroni fac munca grea în culise, gestionând intrările și stocând acele informații. Dar, în noul studiu, oamenii de știință chinezi prezintă un cip de memorie flash bidimensional (2D) care poate capta un electron solitar la temperatura camerei, reducând energia necesară pentru procesarea datelor. Dispozitivul a fost numit 'Guiyi', un concept din budismul chinez care înseamnă 'întoarcere la unu'. Aceasta este o aluzie la faptul că un singur electron este minimul teoretic necesar pentru a transfera un singur bit, publicația South China Morning Post comparându-l cu 'Sfântul Graal al industriei semiconductorilor'. Motivul pentru care această tehnologie ar putea fi o mare descoperire, cred oamenii de știință, este că promite să rezolve provocările asociate cu eficiența energetică, viteza și stabilitatea, toate într-un singur dispozitiv. 'Cerințele noastre privind viteza de stocare, capacitatea, eficiența energetică și stabilitatea au atins un nou nivel în era inteligenței artificiale', a declarat co-autorul studiului, Chunsen Liu, inginer la Universitatea Fudan, pentru publicația de stat China Daily. 'Posibilitatea de a stoca un singur bit de informație prin schimbarea stării unui singur electron va reduce semnificativ consumul de energie și va deschide calea pentru o capacitate de stocare mult mai mare'. Conform studiului, oamenii de știință au încercat să stocheze date folosind un singur electron la sfârșitul anilor 1990, dar semnalul, sau impulsul electric, generat de captarea electronului era prea slab pentru a fi citit clar. Au comparat-o cu încercarea de a detecta undele produse de o singură picături de ploaie care cade într-un rezervor. Pentru a rezolva această problemă, echipa a structurat cipul de memorie flash 2D Guiyi pentru a prezenta un strat de grafen înainte de poarta plutitoare - o capcană care poate reține electroni și un loc unde datele pot fi stocate chiar și după oprirea alimentării. Electronii se pot deplasa prin rețeaua hexagonală a unui singur atom a grafenului cu o rezistență foarte scăzută și la viteză mare, cu pierderi minime de energie. Acest strat de grafen permite electronilor să accelereze înainte de a trece prin poarta plutitoare, unde sunt apoi prinși. Rezultatul a fost un impuls electric mai puternic de la un singur electron prins, care a produs un semnal de 0,5 volți - de 10 ori mai puternic decât încercările anterioare cu un singur electron, au spus cercetătorii. Liu a declarat pentru China Daily că Guiyi ar putea ajuta datele să se deplaseze mai rapid între unitățile de calcul și cele de stocare. 'Acest lucru ar reduce semnificativ întârzierile în transferul de date, ar îmbunătăți eficiența calculului și ar ajuta la extinderea aplicațiilor AI în toate industriile', a spus el. Guiyi este un alt exemplu de 'cercetători care explorează noi arhitecturi de dispozitive pentru a depăși blocajele de memorie actuale' cauzate de inteligența artificială (AI), a declarat pentru Live Science într-un e-mail Andrew Humphris, profesor de nanoimagistică la Universitatea din Bristol și fondator al companiei de metrologie a semiconductorilor Infinitesima. Cererea de sarcini de lucru AI și modele lingvistice mari a creat un decalaj de performanță între viteza procesorului și cea a memoriei, încetinind astfel transferul de date. în același timp, cei trei producători de cipuri care domină piața memoriei flash NAND - Samsung, SK Hynix și Micron - renunță la prioritățile acestei forme de memorie nevolatilă care păstrează datele stocate atunci când alimentarea este oprită. în schimb, aceștia își măresc capacitatea pentru memoria cu lățime de bandă mare. Acest lucru a cauzat o penurie de memorii NAND și a crescut prețurile. Tehnologii precum Guiyi, care promit să accelereze transferul de date, ar putea umple golul. Deși Guiyi este o dovadă puternică a conceptului, utilizarea comercială va fi o poveste diferită. Humphris a avertizat că adevărata provocare va fi extinderea, spunând: 'o descoperire științifică poate transforma o industrie doar atunci când poate fi produsă în mod fiabil, repetat și economic'. El a citat exemplul producătorului de componente ASML, a cărui tehnologie ultravioletă extremă (EUV) a devenit omniprezentă în industria semiconductorilor. Această tehnologie este utilizată de companii precum Intel și Samsung pentru producerea de noduri de procesare de 3 și 5 nanometri. ASML a avut nevoie de mai mult de două decenii pentru a duce tehnologia EUV din laboratorul de cercetare în stadiul de producție comercială - ceea ce este mult mai mult decât anticipase compania. 'Companiile care vor modela următoarea generație de cipuri AI nu vor fi doar cele cu cele mai bune tehnologii', a adăugat Humphris, 'ci și cele care pot produce la scară largă și la costul corect'. Cu toate acestea, echipa condusă de primul autor al studiului, Zhou Peng, profesor de microelectronică la Universitatea Fudan, are planuri îndrăznețe. După cum a relatat South China Morning Post, acesta a declarat pentru Jiefang Daily (ziarul oficial al Comitetului Municipal din Shanghai al Partidului Comunist Chinez) în iunie că intenționează să înființeze o companie la sfârșitul acestui an pentru a comercializa tehnologia în termen de trei până la cinci ani. Dacă vor avea succes, a spus el, acest lucru ar putea 'zgudui' piața memoriilor flash.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea) Sursa foto: phys.org
Coreea de Sud dezvăluie o strategie tehnologică ambițioasă, își propune să aselenizeze până în 2030
Coreea de Sud a prezentat miercuri o strategie tehnologică ambițioasă, care are în centru șapte proiecte - de la energie nucleară la calcul cuantic, explorare spațială și biotehnologie -, în contextul în care această țară dorește să identifice noi motoare de dezvoltare în afara semiconductorilor și ai inteligenței artificiale (AI), informează Reuters. Inițiativa ''Seven Major SEED'', anunțată în cadrul unei ședințe la Casa Albastră condusă de președintele sud-coreean Lee Jae Myung, reunește obiective care includ dezvoltarea comercială a reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de producție autohtonă până în 2035, o aselenizare până în 2030, dezvoltarea autohtonă a unui computer cuantic de 100 de qubiți până în 2029, precum și comercializarea unor produse de tip-interfață creier-computer până în 2035. Potrivit președintelui Lee, Coreea de Sud ar trebui să folosească oportunitatea creată de avântul industriei semiconductoarelor și de expansiunea rapidă a AI pentru a pregăti viitorii factori de creștere ai țării înainte ca aceștia să apară. ''Cele șapte proiecte SEED despre care discutăm azi vor deveni motoare de creștere de noup generație și bunuri naționale strategice'', a spus Lee. Ințiativa vizează reactoare nucleare de dimensiuni reduse, energie de fuziune, energie regenerabilă de generație viitoare, tehnologie cuantică, spațiu și aviație, biotehnologie avansată și lanțuri de aprovizionare cu minerale și materiale critice, potrivit ministrului pentru Știință, Bae Kyung-hoon. Planul este lansat într-un context în care Coreea de Sud se confruntă cu o scădere a populației în vârstă de muncă, în timp ce concurează pentru a-și asigura un loc în domeniul tehnologiilor emergente, considerate din ce în ce mai critice pentru competitivitatea economică și securitatea națională. ''Vom ajuta aceste semințe să crească și vom construi o Coree de Sud cu care să nu poată rivaliza nimeni în 10 sau 20 de ani'', a spus Bae. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)
Cercetători australieni au obținut țesuturi valvulare cardiace din celule stem
Cercetători australieni au reușit să obțină țesuturi valvulare cardiace din celule stem, deschizând o nouă platformă pentru tratamente avansate în cazul unor boli cardiace congenitale, transmite miercuri Xinhua. în cadrul studiului, coordonat de Murdoch Children's Research Institute (MCRI) din Australia, a produs țesuturi valvulare cardiace cultivate în laborator, care seamănă foarte mult cu cele din corpul uman, potrivit unui comunicat MCRI publicat miercuri. Publicate în revista Cell Stem Cell, descoperirile oferă noi perspective asupra modului în care valvele cardiace umane se dezvoltă, se maturizează și se deteriorează. Holly Voges, lider de echipă în cadrul grupului MCRI Heart Regeneration, a declarat că descoperirea ar putea ajuta la accelerarea abordărilor regenerative pentru repararea valvelor cardiace deteriorate la copii și adulți. Bolile valvulare cardiace afectează aproximativ 28 de milioane de oameni din întreaga lume și pot fi cauzate de anomalii de dezvoltare, infecții sau degenerare legată de vârstă. în prezent, nu există tratamente care să poată inversa deteriorarea valvelor, mulți pacienți bazându-se pe intervenții chirurgicale de înlocuire a valvelor, care au limitări semnificative. Cercetătorii au arătat, de asemenea, că platforma ar putea modela bolile inflamatorii valvulare, un precursor fundamental al cardiopatiei reumatice (RHD), care este în mare măsură prevenibilă și afectează în mod disproporționat populațiile indigene din Australia. 'Atunci când au fost expuse la proteine inflamatorii legate de RHD descoperite în studii anterioare, am constatat că țesuturile celulare stem modificate au devenit mai rigide și au prezentat biomarkeri compatibili cu valvele umane bolnave', a mai spus Voges. Profesorul Enzo Porrello de la MCRI a declarat că tehnologia ar putea sprijini în cele din urmă dezvoltarea de valve de înlocuire derivate din celule stem care cresc și se adaptează odată cu pacienții.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Oamenii de știință au prezentat cea mai mare hartă 2D a Universului, conținând aproape 4 miliarde de obiecte cosmice
Astronomii au prezentat cea mai mare hartă 2D a Universului ce a fost realizată până în prezent, oferind o nouă imagine de ansamblu asupra a aproape 4 miliarde de obiecte cerești, pe aproximativ trei sferturi din cerul vizibil, cuprinzând 5,6 trilioane de pixeli, transmite marți Space.com. Noua hartă, creată de echipa Legacy Imaging Surveys din cadrul Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI), combină peste 263.000 de expuneri de telescop colectate pe parcursul a peste un deceniu. Observațiile se întind pe lungimi de undă vizibile și în infraroșu apropiat, localizând stele, galaxii și alte obiecte cosmice de pe cer, potrivit unui comunicat al NOIRLab al Fundației Naționale pentru Știință (NSF). 'Face parte din structura cercetării astronomice acum', a declarat David Schlegel, co-director al Legacy Surveys și om de știință la Laboratorul Național Lawrence Berkeley al Departamentului de Energie al SUA. 'Când lucrezi cu obiecte astronomice astăzi, începi adesea prin a deschide Legacy Imaging Viewer pentru a găsi ce privești'. Cea mai recentă hartă cosmică 2D reprezintă punctul culminant a 13 ani de observații și procesare a datelor. Studiile de imagistică Legacy au fost inițial concepute pentru a ajuta DESI să determine unde să îndrepte miile sale de fibre optice robotizate, creând în esență fundația 2D pentru efortul mult mai amplu al DESI de a cartografia Universul în trei dimensiuni. Instalat pe telescopul Nicholas U. Mayall de 4 metri de la Observatorul Național Kitt Peak din Arizona, DESI măsoară spectrele galaxiilor și quasarilor. Prin determinarea deplasărilor lor spre roșu - cât de mult a fost extinsă lumina lor pe măsură ce Universul se extinde - astronomii pot calcula distanțele lor și pot transforma o vedere plană a cerului într-o hartă 3D a cosmosului. DESI și-a început studiul principal în 2021 cu scopul de a urmări modul în care Universul s-a extins de-a lungul a miliarde de ani și, la rândul său, de a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine energia întunecată, fenomenul misterios despre care se crede că determină această expansiune. De atunci, proiectul și-a depășit cu mult obiectivele inițiale. Până în aprilie 2026, DESI cartografiase peste 47 de milioane de galaxii și quasari, creând cea mai mare hartă 3D de înaltă rezoluție a Universului de până acum. Rezultatele anterioare ale DESI au furnizat, de asemenea, dovezi interesante că energia întunecată poate evolua în timp, în loc să rămână constantă, așa cum prezice modelul standard al cosmologiei. DESI nu este singurul proiect care găsește noi modalități de a cartografia cosmosul. La începutul acestui an, astronomii din cadrul Experimentului de Energie întunecată al Telescopului Hobby-Eberly (Hobby-Eberly Telescope Dark Energy Experiment - HETDEX) au creat un alt tip de hartă 3D folosind o emisie Lyman-alfa slabă a hidrogenului din spațiul extragalactic. Acest efort a iluminat structuri anterior ascunse, datând între 9 și 11 miliarde de ani în urmă, când Universul trecea printr-o perioadă de vârf a aprinderii de noi stele. între timp, noua hartă Legacy Imaging Surveys va avea utilizări mult dincolo de DESI. Versiunile anterioare ale setului de date au fost deja menționate în peste 1.800 de lucrări științifice, în timp ce cea mai recentă versiune ar putea ajuta astronomii să caute obiecte și fenomene rare, să studieze evoluția galaxiilor și să antreneze sisteme de inteligență artificială pentru a analiza volumele enorme de date așteptate de la observatoarele de generație următoare. 'Explorările Universului nostru încep întotdeauna cu imagini ale cerului nocturn. Studiile DESI Imaging Legacy Surveys sunt doar un pas în această venerabilă tradiție umană', a declarat Arjun Dey, co-director al Legacy Imaging Surveys și astronom la NSF NOIRLab. 'Pentru echipa noastră, aceste date sunt fundamentale pentru investigarea istoriei expansiunii Universului și a formării galaxiei noastre. Dar cerul aparține tuturor, iar acest studiu oferă tuturor șansa de a se minuna de el'. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
China a anunțat eșecul lansării unui satelit după ce racheta purtătoare a înregistrat o anomalie de zbor
China a anunțat că lansarea unui satelit ChinaSat-4B la bordul unui rachete Long March 7A a eșuat după ce racheta purtătoare a înregistrat o anomalie de zbor luni, la scurt timp după lansarea de la baza spațială din Wenchang, informează Reuters. Racheta a decolat la ora Beijingului 20:02 (12:02 GMT), a precizat agenția de stat chineză Xinhua, adăugâ
BTA: Observatorul Astronomic Național Rozhen, desemnat cea mai bună destinație pentru observarea stelelor din Bulgaria
Observatorul Astronomic Național Rozhen (NAO) a primit joi certificatul și placa pentru 'Destinația stelară nr. 1'. Guvernatorul regiunii Smolean, Georgi Pepelanov, a înmânat distincția directorului NAO, prof. asociat Nikola Petrov. La ceremonie au participat Evelina Slavcheva, membru corespondent și președinte al Academiei Bulgare de Știin
Un 'echipaj' internațional încheie o perioadă de izolare de 100 de zile în cadrul unui studiu pentru misiunile spațiale
Șase bărbați și femei din șase țări au încheiat vineri un studiu în timpul căruia au petrecut 100 de zile în izolare, într-un spațiu îngust și iluminat artificial, în vederea pregătirii pentru viitoare misiuni spațiale către Lună, Marte și dincolo de acestea, informează sâmbătă agenția de presă DPA. Participanții la st
Cercetătorii chinezi confirmă existența particulei 'glueball', o nouă formă de materie
Cercetătorii chinezi au confirmat în premieră existența particulei 'glueball', o formă cu totul nouă de materie, conform Institutului pentru Fizica Energiilor înalte (IHEP) din cadrul Academiei Chineze de Științe (CAS). Această descoperire vine după 15 ani de cercetări experimentale, informează joi agenția de presă Xinhua. Rezultatul a fost obținut în urma unei colaborări internaționale conduse de China în cadrul experimentului Beijing Spectrometer III (BESIII). în natură, nucleele atomice sunt compuse din protoni și neutroni, care la rândul lor sunt alcătuite din quarkuri. Gluonii mediază forța puternică de interacțiune dintre quarkuri. Modelul standard al fizicii particulelor susține că gluonii se pot atrage reciproc și se pot lega între ei pentru a forma un tip cu totul nou de particulă denumit 'glueball'. Cu toate acestea, o astfel de particulă nu fusese descoperită în niciun experiment anterior. Bazându-se pe experimentul BESIII realizat la acceleratorul de particule Beijing Electron Positron Collider, echipa de cercetare a descoperit o nouă particulă, X(2370), în 2011. în 2024, echipa a măsurat proprietățile stării cuantice ale particulei X(2370) și a constatat că acestea sunt în concordanță cu caracteristicile unei 'glueball', oferind dovezi esențiale pentru confirmarea existenței acestei particule. în cel mai recent studiu, echipa de cercetare a descoperit mai multe moduri noi de dezintegrare ale particulei X(2370) și a determinat cu succes proprietatea sa de 'singlet-aromă', cea mai importantă caracteristică ce distinge o 'glueball' de alte particule obișnuite, confirmând astfel că tocmai 'glueball-ul' este componenta dominantă a particulei X(2370). Acesta este cel mai clar rezultat experimental obținut în căutarea 'glueball-urilor' în aproape cinci decenii, au afirmat cercetătorii, adăugând că se confirmă astfel estimarea teoretică potrivit căreia gluonii se pot lega între ei pentru a forma un nou tip de materie. Rezultatul are o importanță deosebită pentru testarea modelului standard al fizicii particulelor. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea) Sursa foto: cerncourier.com
Oamenii de știință confirmă prăbușirea pe Lună a treptei superioare a unei rachete
Treapta superioară a unei rachete a companiei SpaceX s-a prăbușit pe Lună, au confirmat miercuri oamenii de știință, pe baza observațiilor efectuate cu un telescop din Chile, care a detectat dovezi ale existenței unui nor de resturi, informează joi AFP. Coliziunea, care nu a fost intenționată, ar fi creat un crater pe suprafața selenară, pe care agențiile spaț
Modele de Inteligență Artificială (IA) au scăpat de sub control în testele de securitate cibernetică, semnalează un raport britanic
Guvernul britanic a avertizat într-un raport că modelele de Inteligență Artificială (IA) Mythos și Sol, ale companiilor americane Anthropic și, respectiv, OpenAI, au demonstrat un comportament autonom și înșelător fără precedent în timpul testelor de securitate cibernetică, relatează miercuri agenția EFE. Ministerul britanic pentru Știință, Inovație și Tehnologie a ajuns la această concluzie în urma unei evaluări de rutină efectuate de Institutul de Securitate a Inteligenței Artificiale (AISI) din Regatul Unit. Conform unui raport elaborat de acest institut, din cele 122 de teste efectuate cu șapte modele de IA, în 10 dintre acestea au fost observate 19 acțiuni neautorizate care au depășit parametrii fixați de cercetători, 17 dintre aceste acțiuni fiind legate de modelul Mythos 5 al companiei Anthropic și două de modelul GPT-5.6 Sol al companiei OpenAI. De asemenea, au fost identificate încercări ale Mythos de a contacta persoane reale pentru a le convinge să ruleze fișiere malițioase și să insereze instrucțiuni ascunse menite să manipuleze alte sisteme de IA. Ambele modele, care sunt printre cele mai puternice din lume, au creat inclusiv profiluri umane false pentru a încerca să înșele oameni, în timpul simulării unui atac cibernetic de către AISI. Instrumentul Anthropic a încercat chiar să acceseze un serviciu prin trimiterea de mesaje private după ce a creat conturi false care imitau persoane reale. Totuși, AISI subliniază că 'aceste încercări nu au avut succes' și că investigația sa 'nu a relevat dovezi de prejudicii în lumea reală'. Institutul britanic consideră însă că cercetarea sa reprezintă un punct de cotitură, întrucât este prima dată când se observă 'riscuri legate de autonomie și înșelăciune manifestându-se într-o formă atât de clară, fără instrucțiuni specifice și în lumea reală'. Replicând acestui raport, cele două companii afirmă că testele AISI au fost efectuate într-un mediu în care funcțiile de siguranță ale acelor modele de IA au fost reduse sau eliminate. Anthropic susține astfel că parametrii testelor efectuate 'nu sunt reprezentativi' pentru modelele sale, deși confirmă că a deschis propria investigație. La rândul său, OpenAI afirmă că AISI a efectuat testele în condiții care 'nu reflectă utilizarea obișnuită' a modelelor sale, dar adaugă că va continua să colaboreze cu evaluatorii și cu 'alți actori din sector pentru a consolida practicile comune care permit realizarea unor evaluări sigure, pe măsură ce modelele devin tot mai capabile'. La sfârșitul lunii iulie, Anthropic a dezvăluit că, în timpul testelor de securitate cibernetică, trei modele ale asistentului său Claude au reușit să acceseze internetul și să pirateze sistemele a trei organizații. Anterior, pe 21 iulie, OpenAI a recunoscut că două dintre modelele sale de IA au reușit să iasă din mediul de testare și să pătrundă în platforma Hugging Face, trecând de sistemele de securitate cibernetică ale acesteia.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Treapta superioară a unei rachete a companiei SpaceX s-a prăbușit probabil pe Lună
Treapta superioară a unei rachete a companiei SpaceX s-a prăbușit probabil în mod accidental pe Lună în cursul zilei de miercuri, o coliziune fără niciun pericol real pentru Terra, dar care ar trebui totuși să provoace un crater pe scoarța lunară, informează AFP. Deși nu există deocamdată o confirmare oficială care să indice faptul că treapta superioară a rachetei Falcon 9 a atins suprafața Lunii, impactul ar fi trebuit să se fi produs miercuri în jurul orei 06:35 GMT. NASA și sonda sa Lunar Reconnaissance Orbiter, precum și sonda sud-coreeană Pathfinder Lunar Orbiter, intenționează să realizeze apoi mai multe fotografii după impact. însă vor trebui să aștepte câteva zile înainte să le primească. Oamenii de știință și astronomii amatori speră să poată observa norul de praf, rocile și resturile de scoarță selenară iluminate de către Soare, în urma coliziunii. 'Nu știm deocamdată cât de luminoase vor fi, este unul dintre motivele pentru care dorim să studiem acest fenomen', a explicat înainte de impact Benjamin Fernando, cercetător la Laboratorul Național Los Alamos din New Mexico, autorul principal al unui studiu recent dedicat acestei coliziuni așteptate. Presupunând că întregul carburant a fost consumat, autorii studiului estimează că dispozitivul spațial cântărește aproximativ 4 tone și ar trebui, cu o viteză de 8.690 km/h, să se prăbușească în apropiere de Craterul Einstein, în emisfera nordică a Lunii. 'Nu există niciun pericol pentru Terra', a dat asigurări purtătorul de cuvânt de la NASA, Jimi Russell, într-un comunicat. 'NASA va continua să monitorizeze propulsorul în scop de antrenament și va observa apoi locul de impact în scopuri științifice', a adăugat el. Racheta Falcon 9, construită de compania SpaceX deținută de Elon Musk, a fost lansată în ianuarie 2025 având la bord două module de aselenizare. Propulsorul a revenit pe Terra, în timp ce treapta superioară, considerată de atunci un deșeu spațial, a rămas în spațiu pentru a continua operațiunea de lansare a celor două module lunare. 'Activitatea solară și forțele gravitaționale au plasat-o în cele din urmă pe o traiectorie îndreptată spre Lună', în pofida măsurilor de precauție luate de SpaceX, a afirmat Julianna Scheiman, o directoare a companiei, într-o conferință de presă organizată luni de NASA. Coliziunea ar trebui să le permită oamenilor de știință să studieze norii de praf și să evalueze mai bine riscurile asociate cu deșeurile spațiale artificiale, o miză cu atât mai importantă cu cât NASA speră să construiască o bază umană durabilă pe Lună. Luna este lovită cu regularitate de deșeuri spațiale, mai ales de meteoriți. în schimb, coliziunile cu obiecte artificiale sunt mult mai rare. în anii 1970, NASA a provocat în mod intenționat mai multe impacturi spațiale în timpul programului său lunar Apollo pentru a obține date seismice. Potrivit Agenției Spațiale Europene, peste 46.000 de deșeuri spațiale, cântărind în total 17.000 de tone, se află în prezent pe orbita Pământului, a precizat ESA la sfârșitul lunii iulie. Unii experți au avertizat că acumularea excesivă de deșeuri spațiale în jurul Terrei ar putea antrena o periculoasă reacție în lanț de coliziuni, cunoscută sub numele de 'sindrom Kessler'. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Toată știința dintr-o eclipsă: de la confirmarea teoriei lui Einstein până la studierea ionosferei
Eclipsele totale de Soare sunt un laborator natural care a contribuit la numeroase descoperiri științifice, de la identificarea heliului până la confirmarea teoriei relativității generale, iar astăzi îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine comportamentul viețuitoarelor și al atmosferei terestre, scrie EFE marți, într-un articol publicat înaintea eclipsei totale de Soare din 12 august. Cunoașterea științifică este rezultatul unei serii continue de fapte de-a lungul secolelor, de aceea este imposibil să se stabilească când au început eclipsele să producă acest tip de rezultate. Ceea ce se știe este că cea mai veche înregistrare precisă datează din anul 1223 înaintea erei noastre. Referirea la acea eclipsă totală a rămas înscrisă pe o tăbliță de argilă găsită în 1948 în ruinele orașului Ugarit (Siria), a declarat pentru EFE fizicianul specializat în activități solare Jose Carlos del Toro. în plus, progresul științific necesită, de regulă, timp. Este cazul eclipsei produse în anul 133 înaintea erei noastre în Babilon, care este descrisă pe o tăbliță păstrată la Muzeul Britanic și care 'acum ne-a făcut să punem sub semnul întrebării modelele noastre de rotație a Pământului', a declarat fizicianul. Dacă Pământul s-ar fi rotit cu viteza de astăzi, eclipsa ar fi avut loc în Insulele Baleare, însă dacă încetinirea rotației ar fi avut ritmul la care ne-am aștepta, eclipsa ar fi fost vizibilă în Afganistan. 'Nu ne rămâne altă soluție decât să ne revizuim calculele', pentru că, pe lângă maree, trebuie să existe și alte cauze care influențează ritmul de frânare a rotației, afirmă Carlos del Toro. Eclipsele totale permit observarea și studiul coroanei solare, care reprezintă stratul cel mai exterior al atmosferei Soarelui și care ascunde un mister: nu se știe cu certitudine de ce temperatura ei este mult mai ridicată decât cea a suprafeței. Prima referire clară la coroana solară a fost făcută de Plutarh. în ceea ce este considerată a fi prima descriere științifică a unei eclipse, cea din 1560 din Coimbra (Portugalia), făcută de iezuitul Cristopher Clavius, se vorbește despre marea lumină care a înconjurat Soarele. Pentru a ști dacă acest halou este un fenomen solar, lunar sau terestru a trebuit să așteptăm până în secolul al XIX-lea, când s-au făcut descoperiri importante, dar și câteva greșeli, pentru că știința nu avansează doar prin succese. Există un element chimic, heliul, a cărui existență a fost descoperită de astronomul britanic Joseph Lockyer în timp ce observa o eclipsă solară, fiind nevoie să treacă câțiva ani până când a fost localizat și pe Pământ. Coronium este elementul despre care s-a speculat, dar care s-a dovedit că nu există. S-a crezut că a fost descoperit observând spectrul coroanei solare în 1869 și a fost nevoie de mai mult de 30 de ani pentru a afla că este vorba, de fapt, de fier ionizat de 13 ori, a explicat Del Toro. Cea mai importantă contribuție a eclipselor la știință a fost obținerea uneia dintre primele dovezi experimentale ale teoriei relativității generale a lui Albert Einstein. Aceasta a fost realizată prin observarea eclipsei din mai 1919, în cadrul unei duble expediții britanice care nu a fost lipsită de peripeții. Participanții la expediția de pe insula Principe s-au confruntat cu o vreme atât de nefavorabilă încât de-abia au putut vedea eclipsa. Cei din Sobral (Brazilia) au ajuns la destinație cu telescopul stricat și au putut obține doar un înlocuitor de urgență mult mai mic. Rezultatele au confirmat că lumina se curbează atunci când trece printr-un câmp gravitațional intens, cum este cel al Soarelui, și că o face în limitele prevăzute de teorie. Acea demonstrație a crescut popularitatea lui Einstein și a deschis calea pentru numeroase aplicații, dintre care Del Toro menționează corecțiile gravitaționale relativiste folosite de GPS. în secolul XXI, misiuni europene precum Solar Orbiter, care s-a apropiat la distanțe incredibil de mici de steaua noastră, sau Proba 3, care prin doi sateliți creează eclipse artificiale, permit studierea Soarelui fără a depinde de eclipsele naturale, însă aceasta nu le face mai puțin interesante. 'Cercetătorii care studiază coroana solară continuă să facă observații pentru că rămâne important să înțelegem efecte foarte subtile care pot fi observate în eclipsele naturale', a declarat Del Toro. Oamenii de știință își întorc, de asemenea, atenția către Pământ, implicând mai mult ca oricând cetățenii în tot felul de proiecte, a subliniat pentru EFE doctorul în astrofizică Montserrat Villar de la Centrul de Astrobiologie. Eclipsele permit studierea ionosferei, un strat al atmosferei situat la peste 80 de kilometri care suferă schimbări drastice din cauza lipsei bruște de lumină, ce îi afectează temperatura, densitatea și proprietățile. în plus, datorită radioamatorilor, se analizează dacă aceste schimbări pot interfera cu propagarea frecvențelor radio. O eclipsă totală afectează și ființele vii. în cronici medievale se găsesc referințe, 'deși anecdotice', despre oi care behăie sinistru și vaci care revin la grajd în timpul eclipselor. în prezent, poveștile devin știință, cu studii în care participarea cetățenilor este - asigură Montserrat Villar - 'foarte valoroasă'. Cu câteva zile înainte, în timpul și după 12 august, ceasurile inteligente purtate de mii de voluntari vor înregistra date pentru a analiza răspunsul fiziologic al organismului în proiectul Solaris, inițiat de Institutul de Studii Spațiale din Catalonia și de Institutul de Cercetare Vall d'Hebron din Barcelona. Animalele sunt, de asemenea, obiect de studiu, deoarece este demonstrat că unele păsări și insecte își schimbă comportamentul, în timp ce altele nu. O cercetare din SUA realizată în timpul eclipsei din 2024 a arătat că multe păsări își schimbă drastic comportamentul vocal când ziua se transformă în noapte, iar atunci când revine lumina izbucnesc într-un cor care anunță 'zori falși'. Observații făcute de pe Pământ pot aduce rezultate 'deosebit de unice', a spus Del Toro, referindu-se la eclipsa care a traversat SUA în 2017. Atunci, peste 60 de telescoape și camere au fost distribuite voluntarilor de-a lungul traseului eclipsei pentru ca aceștia să facă aceleași înregistrări când momentul de totalitate se producea în locația lor. Combinarea acestor observații a permis obținerea unei eclipse totale de 2 ore și 30 de minute, în contextul în care, în fiecare punct de observație de pe traseu, aceasta dura doar câteva minute. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
NASA va face experimente din avioane și baloane în Spania și Islanda în timpul eclipsei
NASA va desfășura experimente din avioane și baloane în Spania și Islanda în timpul eclipsei solare totale de miercuri, 12 august, pentru a colecta date cheie despre Soare și Pământ, informează marți EFE. Potrivit unui comunicat, o echipă științifică finanțată de NASA va urmări umbra Lunii la bordul unui avion de cercetare de mare altitudine WB-57 pentru a investiga dinamica coroanei solare. 'Proiectul Național de Baloane pentru Eclipsă (Nationwide Eclipse Ballooning Project), susținut de NASA, va trimite studenți de la mai multe universități americane în Islanda și Spania pentru a lansa baloane științifice înainte, în timpul și după eclipsă, cu scopul de a investiga modul în care întunecarea temporară a cerului nostru în timpul fenomenului afectează atmosfera terestră', explică NASA. în plus, agenția americană va acoperi oficial eclipsa prin intermediul platformelor sale digitale, transmițând faza de totalitate, mai întâi din Islanda și, ulterior, din Spania. Miercuri, 12 august, va putea fi observată o eclipsă solară totală în anumite părți ale Groenlandei, Islandei, nordului Rusiei, oceanului Atlantic, Spaniei și o mică porțiune din Portugalia. în alte zone ale emisferei nordice, printre care unele sectoare din SUA, Canada, Europa și nord-vestul Africii, va putea fi urmărită o eclipsă solară parțială. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: eclipse.montana.edu
VIDEO Telescopul Webb descoperă semne ale unui cataclism străvechi care a afectat lunile lui Neptun
Noile observații ce au vizat unele dintre lunile și inelele lui Neptun oferă dovezi ale unei catastrofe ce a avut loc cu miliarde de ani în urmă în jurul celei mai îndepărtate planete din Sistemul Solar, în timpul căreia un 'intrus' de dimensiunea lui Pluto a provocat un haos cosmic devastator, informează Reuters. Cercetătorii au folosit Telescopul spațial James Webb al NASA pentru a examina compoziția a trei dintre micile luni interioare ale lui Neptun - Proteus, Larissa și Galatea - și a inelelor sale interioare prăfuite și au detectat minerale argiloase pe care astrofizicienii se așteaptă să le găsească adânc în interiorul anumitor corpuri cerești din zonele exterioare ale Sistemului Solar. Se știe că aceste minerale bogate în magneziu există pe planeta pitică Ceres, care orbitează în centura principală de asteroizi dintre Marte și Jupiter, precum și în unii meteoriți. 'Aceste minerale necesită un contact prelungit între apa lichidă și rocă pentru a se forma', a declarat Ryleigh Davis, specialistă în științe planetare, cercetătoare la studii postdoctorale la Universitatea California din San Diego și autoare principală a studiului publicat în revista Science Advances. 'Lunile în sine sunt mult prea mici și reci pentru ca acea reacție chimică să fi avut loc la fața locului, așa că argila a trebuit să provină de altundeva - din interiorul profund al unui corp străvechi mult mai mare', a adăugat ea. 'Descoperirea acestui material pe lunile interioare ale lui Neptun indică un eveniment catastrofal din trecutul lui Neptun, care a distrus acele corpuri cerești străvechi și le-a expus interiorul profund, iar micile luni și inele pe care le vedem astăzi s-au reformat din acele rămășițe', a declarat Ryleigh Davis, care a lucrat la acest studiu în timp ce studia la Caltech. Cercetătorii au afirmat că vinovatul din spatele acestui cataclism pare să fie Triton, care este în prezent cea mai mare lună a lui Neptun, dar care anterior se afla mult mai departe în Sistemul Solar, într-o regiune denumită Centura Kuiper. Ei au afirmat că, la un moment dat în cursul primului miliard de ani după formarea Sistemului Solar, cu aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă - o perioadă haotică în care marile planete gazoase încă migrau către orbitele lor actuale - atracția gravitațională a lui Neptun a capturat-o pe Triton. Triton este puțin mai mare decât Pluto, un alt 'locuitor' al Centurii Kuiper, dar mai mică decât Luna, satelitul natural al Pământului. După ce a fost capturat, forțele gravitaționale ale lui Triton au provocat agitația lunilor inițiale ale lui Neptun și au făcut ca majoritatea acestora să intre în coliziune unele cu altele. Lunile interioare actuale ale lui Neptun s-au format în cele din urmă dintr-o parte din resturile rezultate. 'Interiorul lunilor mari înghețate ne este, de obicei, ascuns permanent, îngropat sub straturi groase de gheață de apă și accesibil doar prin modele și deducții. Lunile interioare ale lui Neptun ar putea fi singurul loc din Sistemul Solar unde putem observa direct acel material, deoarece acest eveniment catastrofal a dus, practic, la întoarcerea pe dos a acelor corpuri cerești străvechi', a declarat Ryleigh Davis. Triton este singura lună mare din Sistemul Solar care orbitează în direcția opusă rotației planetei sale. Acest fapt oferă o dovadă suplimentară că Triton a fost capturat după ce s-a format în altă parte, nu ca una dintre lunile originale ale lui Neptun. 'UN INTRUS CAPTURAT' Celelalte trei planete gazoase mari - Jupiter, Saturn și Uranus - au fiecare un sistem de luni mari care s-au format în jurul acestor planete, orbitând pe o traiectorie aproximativ circulară, în aceeași direcție în care se rotesc planetele lor gazdă. 'Neptun este singura planetă gigantică din Sistemul Solar fără un sistem ordonat de sateliți mari și regulați. Așadar, Neptun s-a trezit cu un intrus capturat care îi domină sistemul de sateliți, în loc de familia ordonată de luni pe care o vedem la celelalte planete gigantice', a adăugat Ryleigh Davis. Triton reprezintă peste 99% din masa întregului sistem de sateliți ai lui Neptun - lunile și inelele sale. Neptun, situat la o distanță de aproximativ 30 de ori mai mare față de Soare decât Pământul, are 16 luni cunoscute. Nereida, una dintre lunile cele mai îndepărtate ale lui Neptun, prezintă una dintre cele mai eliptice orbite dintre toate lunile din Sistemul Solar. Potrivit cercetătorilor, compoziția lui Nereida, așa cum a fost dezvăluită într-un alt studiu, sugerează că aceasta a fost singura supraviețuitoare dintre lunile originale ale lui Neptun, reușind cumva să evite furia lui Triton. Triton, despre care se crede că are o compoziție similară cu cea a lui Pluto, prezintă pe suprafața sa gheață de azot, gheață de metan și dioxid de carbon, precum și o atmosferă subțire de azot. Cercetătorii au afirmat că o altă explicație posibilă, deși mai puțin probabilă, pentru observațiile lor este aceea că un alt corp din Centura Kuiper, de dimensiunea lui Pluto, a trecut prea aproape de Neptun și a fost sfâșiat de gravitația acestuia. Povestea lunilor lui Neptun, a spus Ryleigh Davis, ne reamintește că Sistemul Solar are o istorie violentă. 'Este un exemplu elocvent al modului în care un singur eveniment întâmplător poate modifica fundamental arhitectura unui sistem planetar', a concluzionat coordonatoarea studiului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Compania germană BioNTech, un pionier al vaccinurilor anti-COVID-19, are un nou director executiv
Producătorul german de vaccinuri BioNTech a ales un succesor care va prelua funcția de director executiv de la Ugur Sahin, cofondatorul companiei, informează DPA. Guido Oelkers va prelua această poziție cel mai târziu pe 1 februarie 2027, a transmis luni compania germană. El va veni de la compania biofarmaceutică suedeză S
BTA/ Rămășițele de mamut descoperite pe malul bulgar al Dunării sunt transportate la Muzeul de Istorie din Ruse
Specialiști de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse au început recuperarea și transportarea aici a rămășițelor de mamut descoperite miercuri pe malul Dunării, în apropierea satului Riakovo, regiunea Ruse. Descoperirea a fost posibilă datorită nivelului scăzut al apei fluviului. După finalizarea lucrărilor pe teren, rămășițele vor fi conservate și examinate la muzeu. Descoperirea a fost semnalată inițial de un localnic care a adus în atenția autorităților fotografii ale oaselor neobișnuite. După notificarea reprezentanților municipali de mediu și a Muzeului Regional de Istorie din Ruse, specialiștii au inspectat locul miercuri. Primarul satului Riakovo, Hristina Ivanova, a declarat că zona este deosebit de interesantă din punct de vedere istoric. 'De-a lungul anilor, aici au fost descoperite diverse vestigii, inclusiv rămășițe de animale, vase și alte obiecte', a spus ea. 'Vestea s-a răspândit foarte repede. La început nu am vrut să creăm așteptări inutile înainte de a fi siguri despre ceea ce fusese descoperit. După ce specialiștii au efectuat inspecția inițială, informația a ajuns rapid în presă. Acum întregul sat știe despre acest lucru - iar în acest caz, știe și toată Bulgaria', a declarat Ivanova. Lucrările pe teren pentru recuperarea rămășițelor au început joi. Krasimir Kirov, curator în cadrul Secției de Natură a muzeului, a spus că există posibilitatea ca rămășițele să fi fost aduse acolo de fluviu. 'Zona din apropierea localității Riakovo reprezintă probabil un fel de depozit în care curentul Dunării a transportat și a acumulat rămășițele diferitelor animale, nu doar ale mamuților. Caracteristicile terenului au dus probabil la acumularea lor aici, creând un fel de «bancă de depozitare». Desigur, este posibil și ca unele dintre rămășițe să fi aparținut unor animale care au trăit în această zonă', a explicat Kirov. Ipoteza preliminară de lucru este că rămășițele aparțin unui mamut lânos (Mammuthus primigenius). 'Animalul avea dimensiuni impresionante - atingea aproape cinci metri înălțime și cântărea peste șapte-opt tone. Un model al aceleiași specii poate fi văzut la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, unde vizitatorii își pot face o idee despre dimensiunile sale', a spus Kirov. Până acum, specialiștii au identificat o mandibulă inferioară, colți, o omoplată, coaste și alte fragmente osoase. Este posibil ca o parte semnificativă a scheletului să fie încă îngropată în sol. 'Datarea animalului este dificilă, dar specia despre care credem că este vorba a existat până acum aproximativ 7.000-10.000 de ani și a apărut în urmă cu aproximativ 500.000-800.000 de ani. A fost o specie răspândită, care a trăit într-un climat radical diferit de cel actual - mult mai rece', a precizat expertul. Potrivit lui Kirov, oasele nu se află într-o stare bună deoarece, după o perioadă îndelungată petrecută în mediul acvatic, ele încep să se degradeze atunci când sunt expuse la aer. Din acest motiv, procesul de recuperare este realizat cu grijă, pentru ca rămășițele să poată fi transportate și conservate cu succes. 'Mai există o caracteristică interesantă. Culoarea oaselor poate oferi informații. Dacă acestea sunt foarte închise la culoare, aproape negre sau maro închis, acest lucru sugerează adesea că animalul a murit într-un mediu mlăștinos. Vorbim despre evenimente petrecute cu mii de ani în urmă, iar colorarea se datorează efectului nămolului. Am observat caracteristici similare la alte fosile descoperite în zonă. Deocamdată însă, aceasta rămâne doar o teorie de lucru', a adăugat Kirov. Anterior, directorul Muzeului Regional de Istorie, Nikolai Nenov, a declarat pentru BTA că locuitorii din zonă au alertat autoritățile cu privire la descoperire, iar specialiștii de la Muzeul Eco al instituției au identificat inițial o mandibulă inferioară, doi colți și ceea ce era probabil o coastă de mamut. Nenov a spus că dovezile preliminare indicau faptul că rămășițele s-ar putea să nu fi fost transportate acolo de fluviu. Numeroase descoperiri similare au fost făcute anterior în zonă și recuperate din sedimentele fluviului cu ajutorul echipamentelor de dragare. Descoperirea actuală este însă diferită, deoarece rămășițele au fost concentrate într-un singur loc, ceea ce ridică posibilitatea ca animalul să fi murit acolo. Oamenii de știință au indicat anterior că zona ar putea conține descoperiri similare. O ipoteză este că locul era, cu mii de ani în urmă, o mlaștină în care animalul și-a găsit sfârșitul. După conservare și examinare, rămășițele vor fi expuse la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, dacă starea lor va permite acest lucru. Kirov a spus că o altă caracteristică interesantă a zonei o reprezintă copacii fosilizați, dintre care unii au o vechime de câteva milioane de ani. 'Cel mai des găsim fragmente de palmieri și alte specii asociate ecosistemelor mlăștinoase, dar nu trunchiuri întregi. Sunt foarte deosebite - pot fi confundate ușor cu pietre obișnuite. Am avut odată un caz în care o companie implicată în lucrări de dragare a folosit un astfel de copac fosilizat pentru a sprijini o ușă, fără să își dea seama ce era. în cele din urmă, acesta a ajuns parte din colecția muzeului', a spus specialistul. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
O sondă japoneză a efectuat cel mai apropiat survol al unui asteroid realizat vreodată, afirmă JAXA
O sondă japoneză a zburat la 400 de metri distanță de un asteroid din apropierea Pământului în această lună, marcând cel mai apropiat survol realizat vreodată în cadrul acestui tip de misiune, a anunțat agenția spațială niponă, informează vineri AFP. Sonda spațială Hayabusa2, de mărimea unui frigider, a zburat aproape de asteroidul Tori
Rămășițele unui mamut au fost descoperite în Bulgaria după ce nivelul apelor Dunării a atins un minim istoric
Rămășițele unui animal despre care se crede că a fost un mamut preistoric au fost descoperite în nordul Bulgariei, după ce nivelul apelor Dunării a scăzut la un minim istoric, a relatat miercuri agenția de presă BTA, citând mai mulți specialiști, relatează Reuters. Osemintele animalului au fost găsite miercuri de un locuitor al satului Ryahovo, care a observat descoperirea neobișnuită în albia fluviului. Sătenii au alertat apoi specialiștii de la Muzeul Regional de Istorie din orașul vecin Ruse. Foto: (c) Lyuboslav Yordanov/Slivo pole municipality/Handout via REUTERS Directorul muzeului, Nikolay Nenov, a declarat pentru BTA că experții trimiși la locul descoperirii au identificat o mandibulă, două colți și, probabil, o coastă de mamut, precum și că oasele vor fi prelevate joi pentru examinări suplimentare, în vederea stabilirii cu exactitate a originii și vechimii descoperirii. 'Nu aș numi-o o descoperire senzațională, însă orice descoperire a unor astfel de oseminte străvechi este foarte importantă pentru știință', a declarat Nikolay Nenov, adăugând că, pentru multă vreme, s-a crezut că situl respectiv fusese o zonă mlăștinoasă unde animalul a murit, probabil, în urmă cu mai multe mii de ani. Foto: (c) Lyuboslav Yordanov/Slivo pole municipality/Handout via REUTERS în ultimele săptămâni, nivelul Dunării a scăzut la cote minime record, în urma valurilor de căldură prelungite și a secetei din timpul verii, fenomene care au afectat râurile din întreaga Europă, inclusiv căi navigabile importante precum Rinul. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)