Știință
225 articole
Platformele de inteligență artificială ChatGPT, Gemini, Claude și Grok, nefuncționale la nivel mondial
Platformele de inteligență artificială (AI) ChatGPT (dezvoltată de OpenAI), Gemini (Google), Claude (Anthropic) și Grok (SpaceXAI) au picat joi la nivel mondial, potrivit portalului specializat DownDetector, citat de EFE. Conform acestui portal, care monitorizează astfel de incidente, mii de utilizatori au raportat întreruperi ale serviciului de chatbot în peste 70 de țări. Platforma cea mai afectată a fost ChatGPT, întrucât, potrivit DownDetector, aproape 38.000 de utilizatori din Statele Unite au raportat probleme la ora locală 11:00 (15:00 GMT). Datele de pe același site web indică faptul că 80% dintre problemele raportate sunt legate direct de chatbot, în timp ce 8% corespund erorilor de funcționare ale asistentului de inteligență artificială al OpenAI specializat în programare și generare de cod, Codex, și 7% în aplicație. La rândul său, pagina oficială de stare a sistemului OpenAI afișa o notificare care indica faptul că în prezent 'întâmpină probleme' și că există 'erori grave în ChatGPT și Codex'. 'Am aplicat măsuri corective și monitorizăm recuperarea', se notează în mesajul de pe site. între timp, site-ul de stare a sistemului lui Claude indică 'erori mari pe mai multe modele'. 'A fost implementată o soluție pentru Claude Mythos 5.1, Claude Fable 5.1 și Claude Opus 5 și monitorizăm recuperarea acestora. Singurele modele afectate momentan sunt Opus 4.8 și Opus 5', se menționează în mesaj. în ceea ce privește acest site, potrivit DownDetector, vârful incidentelor a avut loc la ora locală 10:56, când 1.417 utilizatori au raportat probleme în Statele Unite. Cât despre Grok, cele mai mari probleme au apărut la 9:45, cu 1.400 de raportări pe DownDetector. în fine, Gemeni a înregistrat un vârf de incidente la ora locală 11:03, cu 435 de sesizări, potrivit portalului de specialitate. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Cercetări neobișnuite, recompensate la gala premiilor Ig-Nobel 2026, la Zürich
îngroparea chiloților pentru a testa calitatea solului sau proiectarea științifică a unui pisoar care să prevină stropirea se numără printre lucrările premiate în cadrul ediției din 2026 a galei premiilor Ig-Nobel, versiunea neconvențională a prestigioaselor premii Nobel, transmite vineri AFP. Premiile Ig-Nobel, acordate de revista științifică umor
Oamenii de știință au observat faza cuantică a gravitației, prevăzută teoretic de Albert Einstein (studiu)
Cercetătorii dintr-o echipă internațională au observat un efect al gravitației, prevăzut de mult timp, asupra unui obiect cuantic în cădere liberă, demonstrând că un principiu-cheie din spatele teoriei gravitației formulate de Albert Einstein rămâne valabil chiar și în universul cuantic, a anunțat Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, &i
Un schelet vechi de 1.600 de ani a fost găsit într-un vas gigantic la Deultum în Bulgaria
Arheologii din Bulgaria au descoperit un schelet uman în interiorul unui vas roman gigantic, cu vechimea de peste 1.600 de ani, din colonia romană Deultum, transmite joi Live S
Prima misiune robotică privată în atmosfera lui Venus a fost amânată
Prima misiune robotică privată pe Venus, pregătită de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în colaborare cu compania californiană Rocket Lab, a fost amânată pentru că racheta portantă, Neutron, nu a primit încă autorizația de a fi lansată, transmite joi Space.com. Misiunea face parte dintr-un program de cercetare care are drept obiectiv căutarea unor eventuale urme de viață pe planeta Venus. Primul pas în acest program este misiunea Rocket Lab către Venus, care va desfășura o sondă conică de dimensiuni mici, concepută pentru a preleva probe din atmosfera venusiană folosind un dispozitiv numit nefelometru de autofluorescență (AFN). Această sondă AFN poate măsura particule individuale din norii venusieni, limitându-le dimensiunea, forma și compoziția în căutarea semnelor de molecule organice. Dar această misiune, alimentată în principal de fonduri private, a fost amânată din cauza necesității obținerii autorizației pentru lansarea unei rachete. ''Noi spunem că suntem Misiunile Morning Star către Venus. Misiunea Rocket Lab este prima misiune din serie'', a declarat Sara Seager, profesoară de științe planetare la MIT. ''Rocket Lab a mutat proiectul către racheta Neutron și așteptăm să fie pregătită'', a declarat Seager pentru Space.com. Inițial, racheta Neutron trebuia să debuteze în 2024, dar încă nu și-a făcut călătoria inaugurală. Primul zbor, care va fi lansat de la Complexul de Lansare 3 al Rocket Lab de pe Insula Wallops, Virginia, depinde și de finalizarea cu succes a programului de testare și acceptare a vehiculului, potrivit companiei. Rocket Lab furnizează sistemul de intrare al sondei în atmosfera venusiană. Centrul de Cercetare Ames al NASA a dezvoltat scutul termic, numit Heatshield for Extreme Entry Environment Technology (HEEET), care constă dintr-un material ce poate proteja sonda de temperaturi de până la 2.500 de grade Celsius. NASA a transferat scutul termic către Rocket Lab în martie 2025. Sonda venusiană se află acum la sediul Rocket Lab din Long Beach. Rocket Lab, o firmă spațială privată, furnizează vehiculul de lansare, vehiculul de croazieră și sonda pentru misiune, care transportă instrumentul echipei lui Seager. Misiunea va efectua prima investigație a planetei Venus, finanțată în mare parte din fonduri private. Seager și echipa sa își propun să lanseze și misiuni ulterioare pe Venus. ''După misiunea Rocket Lab, ne propunem să trimitem o sarcină utilă pe Venus pentru a identifica molecule organice complexe'', a spus Seager. ''Deși acest obiectiv nu va determina dacă există viață, va stabili dacă sunt prezente ingrediente pentru viață sau molecule potențial utilizate de viață''. Seager și colegii ei au studiat două potențiale sarcini utile pentru misiuni viitoare. Una este un spectrometru de masă cu desorbție laser, numit ORIGIN, care este construit la Berna, Elveția. O versiune a acestui instrument va călători în curând la suprafața Lunii cu un modul de aselenizare privat, prin intermediul programului Commercial Lunar Payload Services (CLPS) al NASA. Mai mult, Seager și echipa sa extinsă au dezvoltat un balon cu diametrul de 5 metri, capabil să plutească prin cerul planetei Venus timp de o săptămână terestră. ''De asemenea, dezvoltăm senzori moleculari miniaturali pentru a viza molecule specifice de interes, inclusiv senzori cu nanotuburi de carbon'', a spus ea. ''Cursul explorării Sistemului Solar de către sonde spațiale se desfășoară rareori fără probleme. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne așteptăm la întârzieri, în special pentru o misiune privată, o companie concentrată pe dezvoltarea următoarei clase de rachete și o destinație relativ subexplorată'', a declarat Paul Byrne, profesor asociat de științe planetare de la Universitatea din Washington, pentru Space.com. Suprafața lui Venus este un peisaj infernal arzător, o planetă devastată de un efect de seră scăpat de sub control. Cu toate acestea, Venus a primit din ce în ce mai multă atenție ca o potențială casă pentru viață extraterestră atmosferică. Seager și colegii ei sugerează că există dovezi tot mai mari că ingredientele pentru viață ar putea exista în norii extrem de acizi care acoperă Venus. într-un nou studiu care apare săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences, Seager și echipa sa raportează că nu numai că peptidele scurte (lanțuri scurte de aminoacizi) pot rămâne stabile în condiții extrem de acide, dar se pot și plia în forme care le-ar putea permite să aibă funcții biologice. ''Dacă găsim viață în norii planetei Venus, atunci putem presupune că viața este destul de răspândită în tot Universul'', a spus Peter Beck, fondator, președinte și director executiv al Rocket Lab. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Space.com
Bărbații și femeile au ritmuri diferite de îmbătrânire (studiu)
Un nou studiu realizat în China a descoperit că bărbații și femeile îmbătrânesc în moduri surprinzător de diferite, iar indiciile se ascund în rezultatele analizelor de sânge și ale controalelor medicale de rutină, transmite joi agenția de presă Xinhua. Studiul, publicat recent în jurnalul Nature Aging, a fost realizat în colaborare de cercetători de la Centrul Național Chinez pentru Bioinformatică (CNCB), din cadrul Academiei de Științe din China (CAS), Institutul de Zoologie al CAS, Spitalul Xuanwu al Universității Medicale din Capitală și alte institute. Oamenii de știință au analizat datele medicale ale peste 104.000 de adulți din toată China, cu vârste cuprinse între 18 și 98 de ani. Ei s-au concentrat pe 172 de parametri obișnuiți, precum greutatea, colesterolul și glicemia. Pe baza acestora, specialiștii au creat 'ceasuri ale îmbătrânirii', care arată când organismul uman suferă cele mai mari schimbări de-a lungul timpului. Cercetătorii au descoperit că, în cazul bărbaților, cel mai important punct de cotitură a survenit între 35 și 45 de ani. în decursul acestui deceniu, metabolismul lor s-a modificat vizibil - indicele de masă corporală a crescut, odată cu nivelul trigliceridelor și al colesterolului. în cazul femeilor, schimbarea majoră a avut loc mai târziu, între 55 și 65 de ani, în perioada menopauzei. în această etapă, femeile au suferit schimbări hormonale semnificative, însoțite de o creștere a procentului de grăsime și a nivelului colesterolului. Cu toate acestea, în pofida acestor traiectorii distincte în procesul de îmbătrânire, diferențele fizice dintre bărbați și femei au avut tendința de a se diminua pe măsură ce persoanele înaintau în vârstă. Studiul a arătat, de asemenea, că anumite substanțe din sânge, printre care glucoza, lipidele, acidul uric și doi markeri asociați cu tumorile, numiți CEA și HE4, se acumulează pe măsură ce omul îmbătrânește și sunt corelați cu o îmbătrânire biologică mai rapidă. Pentru a testa această ipoteză, oamenii de știință au expus în laborator celule vasculare umane la niveluri mai ridicate ale acestor substanțe. Celulele au început să prezinte semne clare de senescență, ceea ce sugerează că acești factori nu sunt doar markeri ai îmbătrânirii, ci ar putea contribui efectiv la aceasta. Există, însă, și vești încurajatoare. Cercetătorii au descoperit că unele efecte ale îmbătrânirii ar putea fi reversibile. Spre exemplu, un medicament comun pentru diabet, numit metformină, a contribuit la protejarea celulelor împotriva daunelor cauzate de îmbătrânire, generate de nivelurile ridicate de glucoză. într-un alt experiment, șoarecii care au trecut de la o alimentație bogată în grăsimi la una normală, cu mai puține grăsimi, au prezentat îmbunătățiri evidente în ceea ce privește îmbătrânirea ficatului. 'Acest lucru sugerează că reducerea stresului metabolic, prin îmbunătățirea dietei sau prin controlul glicemiei, ar putea fi o strategie potențială de încetinire a îmbătrânirii', a declarat Xiong Muzhao de la CNCB. Descoperirile sugerează că reducerea poverii metabolice asociată vârstei ar putea fi o strategie promițătoare pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase. De asemenea, aceste constatări subliniază importanța evaluării și intervenției specifice fiecărui sex pe tot parcursul vieții, a afirmat Li Jiaming, cercetător la CNCB. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Misiunea BepiColombo își începe inserția pe orbita planetei Mercur
După opt ani de călătorie către planeta Mercur, cea mai mică și mai puțin cunoscută planetă din Sistemul Solar, sonda dublă euro-japoneză BepiColombo începe joi o manevră riscantă către destinația sa finală, transmite AFP. Lansată în octombrie 2018, sonda de patru tone a parcurs o distanță de peste 10 miliarde de kilometri și a efectuat nouă survoluri ale unor planete pentru a-și ajusta viteza și traiectoria, astfel încât să ajungă la planeta cea mai apropiată de Soare. începând din aprilie, sonda MPO (Mercury Planet Orbiter) a Agenției Spațiale Europene (ESA) urmează să studieze planeta cu o precizie fără precedent, trecând la doar 480 de kilometri de suprafața sa. Sonda Mio (Mercury Magnetospheric Orbiter) a agenției spațiale japoneze, JAXA, se va concentra, la rândul său, asupra mediului său spațial, în special asupra câmpului său magnetic, urmând o orbită eliptică ce se îndepărtează până la 11.000 de kilometri. însă, înainte de aceasta, BepiColombo trebuie să înceapă o fază delicată de apropiere de câteva luni, marcată de operațiuni 'cu risc ridicat', a avertizat în cadrul unei conferințe de presă Ignacio Tanco, responsabil de operațiunile misiunilor către interiorul sistemului solar din cadrul ESA. Mediul extrem al acestei planete - cu temperaturi cuprinse între minus 180 de grade Celsius și 450 de grade Celsius și radiații solare intense - face ca inserția orbitală să fie deosebit de periculoasă. O primă etapă crucială va avea loc joi, la ora 12:00 GMT, când cele două sonde - încă conectate - se vor desprinde de modulul de transfer care le-a propulsat până în acel punct. 'Va fi echivalentul unei lansări. Cu diferența că vehiculul se va afla în apropierea unei alte planete', la doar 63 de milioane de kilometri de Soare și la 200 de milioane de kilometri de Pământ, a precizat Ignacio Tanco. 'La această distanță, orice operațiune în timp real este imposibilă. Putem efectua verificări de la sol, dar între momentul în care le realizăm și cel în care comanda ajunge la vehicul, au trecut cel puțin 32 de minute, iar situația poate să se fi schimbat', a explicat el. Vehiculul va proceda în mod autonom la detașarea celor patru picioare mecanice care leagă sondele orbitale de modulul de transfer. Un mecanism cu arc va împinge ușor cele două sonde la distanță, cu o 'viteză de câțiva centimetri pe secundă'. Numeroase elemente vor fi testate în premieră în acel moment, printre care sistemul electric, controlul termic, sistemul de control al atitudinii și al orbitei sau propulsia. La sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie, va urma o nouă etapă delicată, odată cu separarea celor două sonde, fiecare ocupându-și propria orbită. 'Ce ar putea merge prost? Probabil ar fi mai ușor să enumerăm cele câteva elemente care nu pot merge prost', a declarat Tanco. Dar 'dispunem de flexibilitatea și capacitățile necesare pentru a reacționa și a ne adapta', a dat asigurări specialistul. Cu cele 16 instrumente ale sale și un buget de 1,7 miliarde de euro, misiunea va putea atunci 'să ofere umanității și comunității științifice imagini inedite ale planetei Mercur și să deschidă un nou capitol în înțelegerea noastră asupra Sistemului Solar', a declarat entuziasmată Santa Martinez, responsabilă pentru misiunea BepiColombo în cadrul ESA. Această mică planetă, survolată pentru prima dată în 1974 de sonda Mariner 10 și apoi în 2011 de MESSENGER, a rămas o enigmă. BepiColombo va studia atmosfera sa foarte rarefiată, numită exosferă, și câmpul său magnetic. Mercur este singura planetă stâncoasă din Sistemul Solar, în afară de Pământ, care are câmp magnetic. Prin cartografierea întregii sale suprafețe la o rezoluție foarte înaltă, oamenii de știință doresc să înțeleagă mai bine activitatea vulcanică din trecutul planetei și densitatea sa uimitoare și să verifice dacă, așa cum sugerează anumite indicii, polii săi, aflați veșnic în umbră, conțin gheață pe bază de apă. De asemenea, specialiștii speră să dezlege misterul structurilor unice de pe Mercur numite 'hollows'. Descoperite de sonda MESSENGER, 'aceste depresiuni de la suprafața planetei dau impresia că aceasta este erodată în mod progresiv și par să fie legate de prezența unor substanțe volatile care se evaporă sau se sublimează (trec din stare solidă în stare gazoasă, n.r.) foarte ușor', a explicat Geraint Jones, șeful proiectului științific al misiunii. 'în esență, vrem să înțelegem originile acestei planete și modul în care a ajuns să fie ceea ce este. Studiind mai în detaliu aceste corpuri cerești, aflăm, de asemenea, cum s-a format planeta noastră și cum a ajuns să fie așa cum o cunoaștem astăzi', a subliniat omul de știință. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Europa poate dezvolta zboruri spațiale cu echipaj uman la costuri rezonabile, afirmă directorul ESA
Europa poate dezvolta zboruri spațiale cu echipaj uman la costuri 'rezonabile', a declarat directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, cu o săptămână înainte de Summitul Internațional al Spațiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează AFP. Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obține accesul astronauților săi în spațiu, precum și pentru o parte a ambițiilor sale care privesc explorarea Lunii. 'Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman și ceva mai multă ambiție în domeniul activităților robotizate', creșterea bugetului ESA ar fi 'foarte moderată', a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociației Jurnaliștilor din sectorul Aerospațial (AJPAE). El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. 'Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil', a afirmat directorul general al ESA. UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauților pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică stație spațială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauți și ca releu pentru misiunile spre suprafața lunară. însă administrația americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului stației Gateway în forma sa inițială și privilegiind de acum o prezență americană direct pe Lună. Această modificare i-a făcut pe europeni să își pună întrebări despre dependența lor de Statele Unite și despre propriul rol în explorarea lunară. în acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferință ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spațiale europene. 'Celelalte două țări care permit astăzi zboruri spațiale cu echipaj uman sunt China și Rusia, ceea ce nu reprezintă o opțiune pentru noi. India pregătește, de asemenea, zboruri spațiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate', a subliniat Josef Aschbacher. Acesta este 'unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuțiilor la summitul spațial', dorit de președintele francez Emmanuel Macron și care se va desfășura la Paris pe 9 și 10 septembrie. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)
Telescopul spațial Swift al NASA își reia activitatea până se va prăbuși prin atmosfera terestră
Telescopul spațial Neil Gehrels Swift al NASA a revenit la obiectivul său principal, studierea Universului după ce a petrecut luni întregi într-o configurație de așteptare a unei misiuni de salvare orbitală care, în cele din urmă, a eșuat, transmite marți Space.com. Controlorii misiunii au reporn
VIDEO A treia ieșire extravehiculară, de această dată 100% feminină, pentru astronauta franceză Sophie Adenot
Astronauta franceză Sophie Adenot a început marți cea de-a treia sa ieșire în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) în decurs de două săptămâni, aflându-se de această dată la comanda unui echipaj 100% feminin, informează AFP. în calitatea sa de lider al misiunii, Sophie Adenot a ieșit prima în vidul cosmic la ora 12:45 GMT, precedând-o pe coechipiera sa americană Jessica Meir. Purtând costumul spațial cu dungi roșii 'crew member 1', Sophie Adenot a petrecut primele momente în exteriorul ISS fixând gențile cu unelte necesare pentru misiune, care este programată să dureze aproximativ șase ore și jumătate. Cele două femei se cunosc foarte bine. După mai multe luni foarte lungi de pregătire, ele au zburat împreună spre ISS pe 13 februarie, în cadrul misiunii cu echipaj Crew-12. Jessica Meir, care se află la cel de-al șaptelea 'spacewalk' al său, a realizat în 2019 prima ieșire extravehiculară (EVA) 100% feminină, alături de Christina Koch, intrată recent în istorie după ce a participat la misiunea Artemis 2 realizată de un echipaj al NASA în jurul Lunii. Sophie Adenot și Jessica Meir vor trebui să înlocuiască un 'retroreflector' utilizat pentru a facilita navigația vehiculelor în timpul operațiunilor de conectare și andocare și să pregătească totodată un detector de particule cosmice în vederea unor viitoare îmbunătățiri. De asemenea, ele vor trebui să instaleze cabluri de legătură pentru a consolida sistemele de transmitere de date și să înlocuiască o cameră de înaltă definiție montată pe un braț al ISS. Ele vor fi asistate de la bordul ISS de americanii Jack Hathaway și Anil Menon, care au însoțit-o pe Sophie Adenot în timpul primelor sale două ieșiri extravehiculare. Sophie Adenot a publicat pe contul său de Instagram o imagine neașteptată a modului în care se pregătea pentru aceste operațiuni: o mică machetă din hârtie realizată manual, care plutea în Stația Spațială Internațională (ISS), pentru a o ajuta să-și 'vizualizeze' viitorul loc de muncă. După ieșirea sa extravehiculară din 18 august - cu ocazia căreia a devenit prima astronaută franceză care s-a aventurat în vidul spațial - și după cea din 25 august, aceasta este cea de-a treia EVA pentru Sophie Adenot în mai puțin de două săptămâni. Miercurea trecută, a doua zi după cea de-a doua sa ieșire în spațiu, astronauta de 44 de ani a declarat că se simțea 'puțin obosită', dar mândră de 'misiunea îndeplinită', într-un interviu acordat posturilor France 24 și RFI. Aflată pe orbită la 400 de kilometri deasupra Pământului de șase luni și jumătate, Sophie Adenot urmează să-și încheie misiunea în toamna acestui an. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)
O masivă ''anomalie termică'' descoperită în subsolul lui Marte
Noi cercetări asupra interiorului planetei Marte subliniază în continuare faptul că Planeta Roșie este o lume formată din două jumătăți foarte diferite, între care se înregistrează o masivă ''anomalie termică'', transmite luni Space.com care citează un studiu publicat pe 27 august în revista Nature. în interiorul emisferei sudice a planetei Marte, temperatura este cu până la 400 de grade Celsius mai ridicată decât sub emisfera nordică, ceea ce adâncește misterul straniei dihotomii dintre nordul aplatizat al Planetei Roșii și zonele muntoase sudice. ''Oamenii de știință presupun de obicei că interiorul corpurilor planetare este în general simetric sferic, dar acest lucru nu este neapărat adevărat'', susține într-un comunicat Alexander Berne, fost cercetător la Caltech, în prezent la Universitatea din Arizona. Berne este autorul principal al unei noi lucrări de cercetare care prezintă descoperirea acestei stranii anomalii termice. Berne și echipa sa au analizat datele de arhivă de la trei sonde spațiale NASA - Mars Global Surveyor, Mars Odyssey și Mars Reconnaissance Orbiter - pentru a căuta modificări subtile ale vitezei lor orbitale care ar putea reflecta variații ale câmpului gravitațional al lui Marte. Folosind o tehnică dezvoltată de Berne numită ''tomografie mareică'', care ia în considerare și influența gravitațională variabilă a Soarelui asupra lui Marte pe măsură ce Planeta Roșie progresează în jurul orbitei sale eliptice, el și echipa sa au reușit să deducă un model al structurii interioare și al temperaturii planetei Marte. Modul în care s-a modificat câmpul gravitațional experimentat de diferitele sonde spațiale în timp diferă substanțial de ceea ce s-ar aștepta dacă interiorul lui Marte ar fi perfect simetric sferic. Pentru a explica această diferență, mantaua de sub emisfera sudică a lui Marte trebuie să fie cu între 200 și 400 de grade Celsius mai caldă decât mantaua din nord și, într-adevăr, este atât de caldă încât ar putea fi încă parțial topită. Acest lucru ar putea avea repercusiuni asupra posibilității existenței vieții pe Marte, cât și asupra duratei în care Marte a rămas activ din punct de vedere vulcanic. Poate că nu ar trebui să fim surprinși că interiorul lui Marte este diferit în sud față de nord, deoarece știm deja că suprafața sa este asimetrică. Nordul planetei Marte este caracterizat de câmpii joase, în timp ce scoarța planetei din sud este în medie cu 25 de kilometri mai groasă decât în nord și este acoperită de zone înalte punctate de cratere. Zonele joase din nord ar fi putut găzdui cândva un ocean vast. ''Dihotomia pe care o observăm între nord și sud este importantă de înțeles, deoarece oferă informații despre procesele care ar fi putut influența hidrologia planetei Marte, inclusiv formarea bazinelor care ar fi putut conține apă'', a declarat Amirhossein Bagheri de la Caltech, care este al doilea autor al cercetării. O manta sudică mai fierbinte ar putea explica și alte descoperiri enigmatice de pe Marte. Sonda InSight a NASA, care și-a încheiat misiunea în decembrie 2022 și care avea un seismometru la bord, a descoperit că undele seismice se disipează mai repede în sud, ceea ce poate fi explicat prin temperatura mai ridicată de acolo. în plus, anomaliile magnetice găsite în mineralele care conțin fier din sud au acum mai mult sens. Astăzi, Marte nu are un câmp magnetic global, dar în urmă cu peste patru miliarde de ani avea unul. Dacă o manta sudică mai caldă ar fi încălzit crusta peste ''temperatura Curie'', care este temperatura la care materialele își pierd proprietățile magnetice inerente și orice magnetism rezidual din ele este indus, ar fi putut duce la crearea misterioaselor reminiscențe magnetice din mineralele care conțin fier. ''înțelegerea structurii interioare a corpurilor planetare ne ajută să descifrăm procesele care au modelat formarea și evoluția lor'', a spus Berne, deși originea diviziunii nord-sud a lui Marte este încă incertă. Nici măcar nu este clar dacă diferențele de suprafață au aceleași cauze ca și diferențele interioare. Principalul argument este că totul este rezultatul unui impact gigantic de acum peste patru miliarde de ani și că zonele joase nordice sunt, prin urmare, de fapt un bazin de impact enorm. Prin scobirea unei găuri uriașe în nord, impactul ar fi facilitat eliberarea unei cantități mari de căldură internă, permițând mantalei nordice să se răcească mai repede decât sudul. Alternativ, crusta mai groasă din sud s-ar fi putut dovedi a fi un capac eficient, împiedicând scurgerea unei cantități mari de căldură din manta. Acest lucru poate fi testat - ascensiunea magmei s-ar fi oprit la întâlnirea cu crusta groasă și densă, creând intruziuni de topitură sub suprafață, care ar putea fi deduse din date gravitaționale de rezoluție mai mare. Acestea sunt întrebări pentru misiuni viitoare, dar tehnica tomografiei mareice ar putea fi utilizată și pentru alte lumi, de la Mercur până la sateliții mari ai lui Jupiter. ''Pe măsură ce obținem mai multe date gravitaționale, putem determina complexitățile tridimensionale ale structurii interioare a unei planete'', a spus Berne. ''Aceste deducții ne oferă, la rândul lor, un plan pentru proiectarea viitoarelor misiuni și explorarea științifică a acestor lumi'', a adăugat el. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: NASA/Theophilus Britt Griswold/ www.space.com
SpaceX și NASA au amânat lansarea unui nou echipaj spre ISS
Următoarea misiune a astronauților SpaceX către Stația Spațială Internațională (ISS) nu va fi lansată pe 12 septembrie, zborul respectiv, cunoscut sub numele de Crew-13, a fost amânat din cauza unei scurgeri de oxidant în sistemul de propulsie al capsulei spațiale Dragon a SpaceX, a anunțat NASA sâmbătă (29 august). ''Echipele comune NASA și SpaceX efectuează teste suplimentare și analizează datele și vor finaliza orice reparații necesare înainte de lansare'', au scris oficialii NASA într-o actualizare de sâmbătă. ''O nouă dată țintă va fi anunțată odată ce va fi disponibilă''. Crew-13 va fi lansată la bordul unei rachete Falcon 9 de la Stația Spațială Cape Canaveral, din Florida, SUA. După cum sugerează și numele, va fi a 13-a misiune operațională a astronauților SpaceX către Stația Spațială Internațională (ISS) pentru NASA. Crew-13 îi va trimite pe ISS pe astronauții NASA Jessica Watkins și Luke Delaney, pe Josh Kutryk de la Agenția Spațială Canadiană și pe Serghei Teteriatnikov de la agenția spațială rusă Roscosmos, pentru o ședere de șapte luni. ''Ne așteptăm la o misiune foarte încărcată, cu multe operațiuni de întreținere a stației, atât interne, cât și externe, cu câteva ieșiri extravehiculare în spațiu (EVA) programate'', a declarat Watkins în timpul unei conferințe de presă din 3 august. De asemenea, vor fi desfășurate ''operațiuni de capturare și depozitare a vehiculelor aflate în tranzit pentru reaprovizionare, experimente științifice și multă informare'', a adăugat ea. SpaceX tocmai a lansat o misiune de mare anvergură pentru NASA, trimițând telescopul spațial Nancy Grace Roman al agenției în spațiu duminică (30 august) prin intermediul unei rachete Falcon Heavy. în plus, compania lui Elon Musk se pregătește pentru un important zbor de testare al Starship, megaracheta de generație următoare care are potențialul de a revoluționa zborurile spațiale. Lansarea viitoare, a 14-a de până acum pentru Starship, va face ca racheta să ajungă pe orbita Pământului pentru prima dată, dacă totul merge conform planului. Se crede că SpaceX vizează mijlocul lunii septembrie pentru zborul Starship 14, mai menționează Space.com. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.space.com
Telescopul Spațial Roman promite să ofere imagini de 100 de ori mai vaste decât Hubble
Telescopul Spațial Roman, aparținând NASA, a fost lansat duminică, de la Centrul Spațial Kennedy (Florida - SUA), prin intermediul unei rachete Falcon Heavy, aparținând companiei SpaceX, eveniment care marchează începutul unei noi ere în astronomie, transmite Space.com. Lan
VIDEO NASA a lansat telescopul spațial Roman
NASA a lansat duminică telescopul spațial Roman cu o rachetă Falcon Heavy a companiei SpaceX, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, transmite AFP. Conform materialului video difuzat de agenția aerospațială a Statelor Unite, decolarea a avut loc la ora locală 7.26 (11.26 GMT). Telescopul dezvoltat timp de un deceniu cu un buget de peste patru miliarde de dolari a fost numit în cinstea astronoamei americane Nancy Grace Roman, numită și ''mama lui Hubble'' - un alt telescop celebru al NASA. Misiunea lui este să cartografieze cosmosul timp de mai mulți ani, realizând un ''Atlas al Universului'' și răspunzând unor întrebări rămase după ce Hubble a dovedit că universul este în expansiune. Roman are un câmp vizual de peste 100 de ori mai larg decât Hubble și mult mai mare decât al unui alt telescop spațial, James Webb. Roman va ajunge pe poziție, la circa 1,5 milioane de km de Pământ, în circa 100 de zile. După intrarea în funcțiune, va efectua cercetări în tandem cu Webb, care este mai mare, mai puternic și mai precis, dar cu un câmp vizual mai îngust. Conform responsabilului tehnic Dave Content, Roman ar urma să descopere mii de planete și zeci de mii de supernove - stele imense aflate spre sfârșitul vieții - și să realizeze ''cel mai mare catalog de obiecte astronomice'' de până acum, permițând să se afle cât de frecvent apar sisteme solare similare cu al Terrei. Noul telescop va da și date despre ''materia neagră'' despre care se crede că reprezintă 95% din univers, dar este invizibilă, fiind într-un fel ''liantul'' gravitațional, în timp ce ''energia neagră'' este implicată în expansiunea universului. Observațiile complementare cu ale telescopului Rubin din Chile și ale sondei Euclid a Agenției Spațiale Europene (ESA) sunt foarte așteptate, deoarece ar putea răsturna teoriile actuale despre structura universului. Imaginile în infraroșu vor capta lumina emisă de obiectele spațiale în urmă cu miliarde de ani, într-o ''întoarcere în timp''. Datele transmise de Roman vor fi accesibile publicului larg și oamenilor de știință din întreaga lume, dar volumul lor va fi considerabil, mult prea mare pentru a fi descărcat pe un laptop personal, a precizat Content. Președintele american Donald Trump a participat cu ocazia lansării la o ceremonie la sediul NASA. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Gabriela Badea)
Microbii din solul antarctic dobândesc frecvent gene care le permit să transforme aerul în energie (studiu)
Microbii din solul antarctic dobândesc frecvent gene de la organismele din vecinătate, inclusiv de la specii îndepărtate din punct de vedere evolutiv, fapt ce îi ajută să supraviețuiască în unul dintre cele mai aride și mai reci medii de pe Pământ, potrivit unui studiu recent, informează Xinhua. Studiul, coordonat de oameni de știință din cadrul programului 'Securing Antarctica's Environmental Future' (SAEF) de la Universitatea Monash din Australia, a relevat că achiziția de material genetic - un proces cunoscut sub numele de 'transfer orizontal de gene' - este un fenomen răspândit în rândul microbilor care trăiesc în solurile antarctice, dezvăluie un comunicat de presă publicat vineri de această universitate australiană. Peng Yongyi, doctorand în cadrul SAEF și autor principal al studiului publicat în revista Nature Communications, a explicat că transferul frecvent de gene ar putea ajuta microbii să-și mențină procesele biologice esențiale, întrucât condițiile extreme limitează energia disponibilă pentru diviziunea celulară, iar microbii tind să aibă genomuri de dimensiuni mai mici. Microbii din solul Antarcticii au fost mult timp considerați în mare parte statici sau inactivi - 'adormiți' din cauza condițiilor vitrege -, însă cercetările demonstrează că realitatea este cu totul alta. Această concluzie le aparține cercetătorilor care au analizat transferul orizontal de gene și tiparele de selecție în rândul tuturor microorganismelor identificate în solurile din 16 situri deșertice antarctice, situate în zona ghețarului Mackay, din perimetrul Văilor Seci McMurdo. Cercetătorii au descoperit că, în cazul microbilor din sol, genele implicate în producerea de energie erau transferate mai frecvent decât s-ar fi anticipat, comparativ cu alte tipuri de material genetic. în schimb, în mediile cu climă mai temperată, genele legate de producerea energiei se numără printre cele mai puțin transferate. Această strategie a evoluat, probabil, deoarece ea le permite microbilor să valorifice resursele limitate din mediul lor ostil, a explicat Peng Yongyi. El a adăugat că genele responsabile pentru aerotrofie - procesul prin care microorganismele utilizează urmele de gaze atmosferice pentru a-și asigura energia, carbonul și hidratarea - s-au numărat printre cele mai frecvent transferate și intens selectate, fapt ce reflectă rolul lor crucial în supraviețuirea populațiilor microbiene din Antarctica. Aceste descoperiri ar putea oferi, de asemenea, informații esențiale despre modul în care microorganismele se vor adapta și diversifica în contextul schimbărilor climatice, au concluzionat autorii studiului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda)
Giganții din industria tehnologiei consideră necesară o 'reacție globală' în urma atacurilor cibernetice amplificate de AI
Peste 100 de companii, în principal americane, inclusiv creatorii principalelor modele de inteligență artificială (AI), precum OpenAI, Anthropic și Google, au cerut joi 'o reacție globală' pentru protejarea spitalelor, a rețelelor de alimentare cu apă și a altor servicii esențiale împotriva atacurilor cibernetice amplificate de AI, informează AFP. 'Dispunem de o fereastră de timp limitată pentru a consolida apărările cibernetice', avertizează această scrisoare deschisă, semnată de majoritatea giganților americani din sectorul noilor tehnologii, al securității cibernetice și al finanțelor, care prevăd atacuri 'mult mai extinse și mai sofisticate' în 'lunile viitoare'. 'Companiile și serviciile publice de care depind populațiile noastre, de la spitale și stații de tratare a apei și până la infrastructura care asigură funcționarea internetului, sunt amenințate', au scris semnatarii scrisorii. însă AI 'le oferă deja celor care asigură apărarea noi modalități de a remedia vulnerabilitățile acumulate de-a lungul anilor', au adăugat dezvoltatorii acestei tehnologii. Textul, publicat pe site-ul companiei OpenAI, care a creat ChatGPT, a cerut fiecărei organizații să facă din apărarea cibernetică 'o prioritate imediată' a directorilor săi, guvernelor să finanțeze protecția serviciilor esențiale 'care nu au nici personal, nici buget pentru a acționa' și companiilor AI să își deschidă modelele pentru specialiștii în apărare cibernetică, prin cursuri de pregătire și finanțare. Scrisoarea publică nu conține însă niciun angajament ferm, nu fixează niciun calendar de implementare și nu solicită adoptarea niciunei legi. Ea le cere statelor să coordoneze apărarea cibernetică 'la nivelurile local, național și internațional' și 'să-i pedepsească pe atacatori', fără a comenta reglementările aflate în prezent în lucru: Legea europeană privind inteligența artificială (AI Act) care, începând cu 2 august, le conferă autorităților de reglementare competențe de supraveghere asupra modelelor lingvistice mari (LLM), sau un proiect de lege introdus la Washington la sfârșitul lunii iulie, care vizează impunerea unui mecanism de oprire de urgență ('kill switch'). Scrisoarea asociază caracterul urgent al situației cu evoluția modelelor AI la nivel mondial, fără a menționa însă instrumentele chinezești, lansate adeseori în regim de acces deschis, ceea ce înseamnă că pot fi utilizate și modificate fără a respecta măsurile de siguranță impuse de creatorii lor. Nicio mare companie chineză din domeniul AI nu a semnat scrisoarea, iar doi actori americani lipsesc: Meta și xAI, laboratorul lui Elon Musk. Semnatarii sunt de părere că 'nicio companie nu ar trebui să controleze viitorul'. Mark Zuckerberg a declarat aproape același lucru pe 10 august, însă pentru a apăra modelele AI disponibile pentru descărcare liberă, spre deosebire de OpenAI și Anthropic, care își limitează cele mai puternice instrumente la un grup restrâns de companii. Cele mai recente modele AI sunt de acum capabile să identifice și să exploateze vulnerabilități de software cu o viteză ridicată. Anthropic a invocat acest motiv în aprilie, când a limitat accesul la modelul său 'Mythos' doar pentru un grup select de companii din Statele Unite, extins ulterior pentru a include și parteneri internaționali. OpenAI a anunțat pe 7 august că încetinește dezvoltarea viitorului său model 'Astra', care ar fi capabil, potrivit companiei, să execute în mod autonom atacuri cibernetice sofisticate, pentru a-și acorda astfel un interval de timp suficient de îndelungat pentru a-și consolida mecanismele de siguranță. în timpul unor teste efectuate în luna iulie, instrumentele sale AI au evadat din mediul controlat în care funcționau, accesând internetul din proprie inițiativă și atacând platforma Hugging Face, un fel de bibliotecă de algoritmi AI. Incidentul a amplificat îngrijorările privind capacitatea marilor actori din această industrie de a-și controla modelele AI, mai ales în contextul în care și companii precum Anthropic, Meta și Moonshot AI (din China) au raportat la rândul lor situații în care propriile instrumente de inteligență artificială au scăpat de sub restricțiile impuse. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda)
Un britanic, primul pacient din lume căruia i s-a extirpat o tumoare cerebrală folosind IA în timp real
Un pacient din Regatul Unit a devenit prima persoană din lume căreia i s-a extirpat o tumoare cerebrală folosind inteligența artificială (IA) în timp real, în timpul unei operații pentru a-i salva vederea, informează joi EFE. Rhys Hibbert, în vârstă de 48 de ani, ar fi putut orbi dacă nu ar fi fost supus acestei intervenții revoluționar
De la satelit spion la telescop spațial: Originea neașteptată a Telescopului Spațial Roman al NASA
NASA a folosit subsisteme ale unor sateliți spion vechi pentru a construi revoluționarul Telescop Spațial Roman Nancy Grace, conform unui material publicat joi de Space.com. NASA a anunțat că lansarea noului telescop spațial va avea loc la 30 august, prin intermediul unei rachete Falcon Heavy, aparținând SpaceX. Telescopul Spațial Roman va împinge astronomia în viitor, explorând misterele energiei întunecate, studiind lumi îndepărtate și extinzând înțelegerea Universului din jurul nostru. Dar pentru a ajunge în acest punct, NASA a folosit o tehnologie... neașteptată. în centrul observatorului spațial se află Ansamblul Telescopului Optic. Acesta găzduiește oglinda principală a telescopului, mecanismul său principal prin care studiază cosmosul, nouă oglinzi suplimentare, structuri de susținere și diverse tipuri de electronice. Aceste tehnologii provin de la National Reconnaissance Office (NRO), care realizează echipamente de spionaj pentru agenții americane precum CIA. în 1999, NRO a lansat programul ''Future Imagery Architecture'', în valoare de miliarde de dolari, pentru dotarea cu noi sateliți spion. NRO a contractat Boeing pentru proiect, iar compania a proiectat o suită întreagă de noi sateliți spion de recunoaștere optică și radar. în 2001, într-o Americă post-11 septembrie, acest efort a continuat să se intensifice, cu preocupările legate de securitatea națională la un nivel record. Cu toate acestea, această avalanșă de dezvoltare a sateliților spion a fost de scurtă durată și cu miliarde de dolari în costuri depășite de Boeing, proiectul s-a încheiat în 2005. La acea vreme, New York Times a numit programul ''poate cel mai spectaculos și costisitor eșec din istoria de 50 de ani a proiectelor americane de sateliți spion''. Dar eșecul spectaculos al unui program este comoara tehnologică spațială gratuită a unui alt program. Ani mai târziu, în 2012, NRO a donat NASA două telescoape spațiale neutilizate din acest program. Având o optică despre care se spune că este similară cu cea a Telescopului Spațial Hubble, două telescoape gratuite au oferit agenției o oportunitate tentantă. Această donație a avut loc la doar câțiva ani după ce Roman (cunoscut pe atunci sub numele de proiect WFIRST) a fost propus inițial - și chiar dacă necesita refacerea hardware-ului, acest lucru deschidea posibilitatea unei reduceri semnificative a costurilor misiunii. După ce a luat în considerare posibilitatea, echipa a decis că este decizia corectă. Și în 2011, cu ani înainte ca Roman (WFIRST) să fie măcar desemnat oficial ca misiune de către NASA, agenția a anunțat că va reutiliza această tehnologie concepută pentru sateliți spion. Cel mai recent telescop spațial lansat a fost Telescopul Spațial James Webb (JWST), care a ajuns pe orbită în 2018, dar era în dezvoltare de la mijlocul anilor 1990. JWST a atras atenția publicului și a fost analizat cu atenție atât pentru întârzierile acumulate, cât și pentru că a depășit cu mult bugetul, costând în cele din urmă o sumă uriașă de 10 miliarde de dolari. în timp ce JWST se confrunta cu aceste probleme bugetare, Roman era deja în curs de dezvoltare. Așadar, nu este o surpriză faptul că, atunci când un telescop spațial de înaltă tehnologie a aterizat la ușa sa, NASA a profitat din plin de oportunitate. Tehnologia gratuită a venit și cu câteva ciudățenii. Pe lângă faptul că a trebuit să înlocuiască electronica și să reconstruiască un telescop construit de altcineva, echipa Roman s-a confruntat cu restricții atunci când a dorit să afle mai multe informații despre respectiva tehnologie. Când detaliile despre telescoape au fost furnizate echipei misiunii, o mare parte din informații au fost complet blurate, relata Washington Post la acea vreme. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: space.com
Bill Gates avertizează în privința AI, propunând o taxă și rezervarea unor locuri de muncă pentru oameni
Bill Gates, cofondator și fost CEO al companiei Microsoft, a lansat miercuri un apel pentru gestionarea schimbărilor generate de inteligența artificială (AI), propunând o taxă pe AI, crearea unui organism internațional și desemnarea unor locuri de muncă rezervate oamenilor, informează AFP. 'Nu-mi place să le dau vești proaste oamenilor sau să spun că
SpaceX va construi un complex pentru lansarea rachetelor Starship în Louisiana
SpaceX intenționează să construiască un centru de lansare a rachetelor Starship în sudul Louisianei, potrivit unui anunț făcut marți împreună cu guvernatorul acestui stat american, compania vizând începerea construcției celui de-al patrulea port spațial al său în decursul anului viitor, informează Reuters. Acel amplasament cu o suprafață de 50.585 de hectare, denumit Starbase Louisiana, va extinde operațiunile de lansare a rachetelor Starship dincolo de sudul statului Texas și este conceput pentru a susține 'mii de zboruri Starship pe an', a precizat compania americană. SpaceX a anunțat aceste planuri în apropierea amplasamentului propus din comitatul Vermilion, în cadrul unui eveniment amplu, la care au participat guvernatorul local Jeff Landry și alți oficiali cu rang înalt din statul Louisiana. Acea zonă costieră și mlăștinoasă, cu o suprafață de peste opt ori mai mare decât cea ocupată de cartierul newyorkez Manhattan, va deveni 'un port spațial autosustenabil', dotat cu 'facilități pentru producția de combustibil, generarea de energie, operațiuni de transport maritim de mare tonaj, unități de procesare a vehiculelor spațiale și un aeroport', a precizat compania SpaceX. Guvernatorul Landry a descris acordul drept 'un moment de cotitură' pentru Louisiana. 'Acest proiect înseamnă mult mai mult decât oțel, tehnologie și capital. înseamnă locuri de muncă pentru familiile noastre. Reprezintă un impuls pentru comunitățile noastre și o măsură de protecție pentru regiunile noastre costiere', a adăugat el. SpaceX își lansează rachetele de foarte mulți ani de la Cape Canaveral (Florida), Baza Forțelor Spațiale Vandenberg (California) și Starbase - orașul construit de această companie în sudul statului Texas, care găzduiește unitățile de dezvoltare și testare a rachetelor sale Starship. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Roboții au doborât recorduri umane în cursele de 100 de metri și 400 de metri în cadrul Jocurilor Roboților Umanoizi
Roboții umanoizi au doborât recorduri umane în cursele de 100 de metri și 400 de metri în cadrul Jocurilor Roboților Umanoizi, care se desfășoară la Beijing între 22 și 26 august, transmite marți Xinhua. Acest lucru marchează un uriaș salt înainte față de ediția inaugurală de anul trecut, care a produs o pletoră de clipuri virale cu roboți care înghețau pe linia de start sau deviau caraghios de la curs. Pe măsură ce performanța atletică se îmbunătățește constant, antreprenorii în robotică prezenți la eveniment au subliniat necesitatea de a translata progresul înregistrat de robotică în productivitate în lumea reală. Deoarece produsele pur demonstrative sunt puțin probabil să obțină comenzi, sectoarele industriale și de producție se așteaptă din ce în ce mai mult ca roboții să ofere rezultate tangibile. Reflectând această schimbare, anul acesta au fost adăugate în programul jocurilor sunt 21 de concursuri bazate pe scenarii, acoperind medii diferite precum fabrici, hoteluri, locuințe sau instalații logistice. Sarcini variind de la asamblare industrială și menaj până la salvare de urgență și sortare a cărților din bibliotecă sunt concepute în jurul unor sarcini care pot fi repetitive, solicitante fizic, murdare, periculoase sau dificile. Munca din casă este unul dintre principalele domenii pe care oamenii își doresc ca roboții să le acopere. într-un concurs de servicii de menaj, roboții au sarcina de a efectua o secvență completă de treburi casnice, inclusiv ordonarea obiectelor împrăștiate, împăturirea hainelor și punerea lor în dulapuri și agățarea rufelor la uscat. Acestea nu sunt sarcini ușoare. 'Unele obiecte stau deasupra tejghelei și pot fi ridicate direct. Altele sunt dedesubt și necesită ca robotul să depășească unele obstacole. Pentru oameni, acest lucru este instinctiv, dar pentru roboți, necesită algoritmi de mișcare diferiți și o mai mare versatilitate în planificarea traiectoriei', a declarat Liu Bingbing, profesor asociat la Colegiul de Robotică al Universității din Beijing. Provocările au generat soluții. O echipă a dezvoltat o structură și materiale mai ușoare pentru a îmbunătăți flexibilitatea mișcării robotului. O altă echipă a introdus un ''mecanism de învățare pe tot parcursul vieții'' care permite robotului să își ajusteze continuu programele de mișcare pe baza schimbărilor în timp real ale propriei dinamici articulare - compensând uzura și variațiile hardware unice fiecărei unități pentru a menține o performanță stabilă. în ciuda limitărilor rămase - de exemplu, doar câțiva roboți își pot coordona ambele brațe pentru a agăța hainele pe un umeraș - progresul prezentat a atras atenția juriului. ''Anul trecut, majoritatea roboților abia puteau împături hainele. După doar un an toți reușesc să le împăturească în mod îngrijit, apoi pot deschide dulapul pentru a le pune la locul lor'', a spus un membru al juriului. în scenariile industriale și agricole, unii roboți au fost deja utilizați în procesul de producție. Hangzhou Electrochemical Group Co., Ltd. din estul Chinei a introdus roboți de inspecție pentru a monitoriza deteriorarea echipamentelor și scurgerile de gaze toxice în medii industriale corozive și cu temperaturi ridicate. La o fermă de roșii din Shanghai, roboții de cules cu două brațe au trecut testele pe teren pentru recunoașterea fructelor, sortarea coacerii și planificarea secvenței de cules, asigurând recoltarea fără pierderi. Industria roboților umanoizi din China intră într-o etapă critică de comercializare și implementare la scară largă, pe măsură ce roboții inteligenți trec de la teste în loturi mici la o adoptare mai largă, a declarat Xu Xiaolan, președinta Institutului Chinez de Electronică, la Conferința Mondială a Roboticii (WRC) din 2026. O provocare comună rămâne pentru industrie cu privire la modalitatea în care să se obțină o implementare generalizată, la scară largă, a inteligenței artificiale (AI) în scenarii industriale, astfel încât roboții să poată gestiona diverse sarcini din lumea reală prin comenzi lingvistice simple. Xi Yue, co-fondator al Robotera, a declarat că drumul pe termen scurt al industriei către implementarea la scară largă constă în scenarii controlate, cu buclă închisă, cum ar fi logistica, producția de înaltă performanță și operațiunile periculoase. Pe măsură ce tehnologiile se maturizează, vor urma medii mai complexe. Provocarea principală este de a construi un sistem fundamental de inteligență întrupată - unul care se bazează pe platforme de date din lumea reală de înaltă calitate și ecosisteme de algoritmi open-source pentru a consolida capacitățile decizionale ale roboților și abilitățile de manipulare abilă în medii dinamice, a adăugat el. Multe firme de robotică au început deja să își implementeze sistemele în producție și logistică pentru a impulsiona progresul tehnologic prin operare practică. Viitorul industriei, cred mulți, nu constă în hardware-ul independent, ci în integrarea a trei piloni: hardware-ul, modelele de bază AI și aplicațiile industriale din lumea reală. La WRC, desfășurat între 19 și 23 august la Beijing, robotul umanoid Galbot S1 a demonstrat capacități autonome de manipulare industrială, inclusiv manipularea, transportul și stivuirea containerelor industriale. Galbot S1 percepe continuu împrejurimile, detectează schimbările de mediu și își ajustează dinamic mișcările în funcție de pozițiile obiectelor, progresul sarcinii și condițiile în timp real. Galbot S1 a fost deja implementat în medii industriale, inclusiv în unitățile de producție de baterii de la CATL, unde execută sarcini solicitante care necesită eficiență, precizie și fiabilitate ridicate. Galbot a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu SAIC Motor și furnizorul german de automobile Bosch pentru a explora în continuare integrarea inteligenței întruchipate în producția inteligentă. Potrivit lui Wang He, fondator și CTO al Galbot, compania dezvoltă modele verticale specifice industriei pe lângă modelele sale de fundație. Printr-o buclă de dezvoltare bazată pe implementare, Galbot efectuează post-instruire pe baza datelor operaționale din lumea reală, îmbunătățind continuu performanța roboților și permițând o implementare mai eficientă în diverse aplicații. Pentru a accelera și mai mult ciclul de inovare bazat pe aplicații, ''Programul global de explorare a aplicațiilor robotice'' a fost lansat în timpul WRC din acest an. Acest plan a fost inițiat în comun de Organizația Mondială de Cooperare în domeniul Roboticii și Institutul Chinez de Electronică, în colaborare cu organizații industriale internaționale, instituții de cercetare și întreprinderi. Inițiativa va selecta anual 1.000 de scenarii pentru teste gratuite de roboți și dezvoltare secundară, cu scopul de a reduce decalajul dintre descoperirile tehnologice și valoarea industrială, promovând în același timp un ecosistem de inovare globală deschis, reciproc avantajos. Piața roboticii din China atrage, de asemenea, oportunități de cooperare internațională. Jack Perry, președintele The 48 Group din Marea Britanie, a remarcat că sectorul roboticii din China avansează rapid, în special în domeniul inteligenței fizice. Multe companii europene iau în considerare transformarea bazată pe inteligență artificială și speră să îmbunătățească eficiența prin achiziționarea de roboți, a spus el, conform Xinhua. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
Astronauta franceză Sophie Adenot va realiza o a doua ieșire extravehiculară pe orbită
La o săptămână după prima sa ieșire în spațiu istorică pentru Franța, astronauta franceză Sophie Adenot se va aventura marți în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) pentru a doua oară, pentru a-și finaliza misiunea, transmite AFP. Astronauta franceză în vârstă de 44 de ani și-a petrecut ziua de duminică pregătindu-se pentru această nouă ieșire în spațiu, potrivit unui videoclip postat pe contul ei de Instagram în care apare probându-și costumul spațial și verificându-și echipamentul alături de colegul ei de echipaj, astronautul american Anil Menon. Ieșirea în spațiu, menită să înlocuiască o antenă de comunicații, este programată să înceapă la ora 12:35 GMT (14:35, ora Parisului) și să dureze aproximativ șase ore și jumătate. Pe 18 august, astronauta a devenit prima femeie franceză care a efectuat o ieșire extravehiculară în spațiu, la 400 de kilometri deasupra Pământului. înaintea ei, doar patru astronauți francezi au pășit în vidul spațiului. ''Probabil că se auzea în vocea mea la radio, dar mi-a plăcut foarte mult să lucrez în vidul spațiului. Este o adevărată aventură în cadrul unei aventuri, cu atât mai minunată cu cât este o experiență de echipă'', a scris Sophie Adenot pe rețelele de socializare. Făcând echipă cu Anil Menon, ea a petrecut mai mult de șase ore în afara ISS demontând o antenă Spațiu-Sol (SGANT) defectă. Acest echipament este folosit pentru a transmite date și a permite comunicații de mare viteză între Centrul de Control al Misiunii din Houston, Texas, și stația spațială. Dar, întârziați de șuruburi și conectori încăpățânați, cei doi astronauți nu au avut timp să înlocuiască antena cu una nouă, așa cum fusese planificat inițial. ''Meșterii amatori, mecanicii și oricine lucrează manual știu asta: uneori există o prăpastie între teorie și practică'', a filozofat astronauta, în timp ce aceste dificultăți au stârnit comentarii sexiste pe rețelele de socializare. Acest scenariu fusese ''anticipat'', a subliniat NASA după această primă ieșire în spațiu, lăudând 'munca excelentă' a astronauților și felicitându-i pentru ''perseverența și rezistența'' lor în fața provocărilor cu care s-au confruntat. în timpul ieșirii lor în spațiu de marți, Sophie Adenot și Anil Menon vor trebui să finalizeze această operațiune prin instalarea noii antene și colectarea de date. Dacă au timp, astronauții vor încerca, de asemenea, să înlocuiască un dispozitiv numit retroreflector de pe exteriorul stației. Această ultimă operațiune ar putea fi finalizată și în timpul unei alte ieșiri în spațiu de întreținere programate pe 1 septembrie, potrivit NASA. Ca și în cazul primei lor misiuni, Sophie Adenot și Anil Menon vor fi asistați în interiorul ISS de colegii lor de echipaj Jessica Meir și Jack Hathaway, care vor opera brațul robotic Canadarm2. Inginer calificat și fost pilot de teste, Sophie Adenot a devenit a doua femeie franceză din istorie care a zburat în spațiu în februarie, călcând pe urmele pionierei Claudie Haignere în 1996 și 2001. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
Un studiu desfășurat de NASA arată că unele ciuperci și organisme microbiene pot supraviețui pe Lună
Cursa dintre SUA și China pentru aselenizare a adus în atenția oamenilor de știință problema contaminării inerente a mediului selenar cu microorganisme aduse de cosmonauți, iar un studiu desfășurat de NASA arată că unele specii de ciuperci și bacterii pot supraviețui pe Lună, transmite Reuters. Noua cercetare analizează cinci forme de ci
Lansarea misiunii chineze Chang'e 7 către polul sud selenar, amânată din cauza condițiilor meteo
Vremea rea a întârziat lansarea unei noi misiuni selenare a Chinei, Chang'e 7, posibil până anul viitor, Agenția spațială chineză luând această decizie după ce a examinat datele cu privire la extinderea depresiunii tropicale Narra din Golful Tonkin, transmite luni Space.com. 'Sonda lunară Chang'e 7 a Chinei nu îndeplinește condițiile de lansare și, prin urmare, lansarea sa nu poate avea loc în perioada planificată pentru acest an', a relatat duminică (23 august) agenția de știri de stat Xinhua, citând Agenția Spațială Chineză. Lansarea misiunii Chang'e 7 fusese inițial programată să aibă loc duminică, de la baza de lansare spațială Wenchang de pe insula Hainan. Dar apoi furtuna Narra a început să se formeze în Golful Tonkin, chiar la vestul insulei. Lansarea unei rachete într-o furtună puternică este mai puțin ideală. Oficialii spațiali chinezi au amânat inițial lansarea cu o zi, până luni (24 august), înainte de a concluziona că noua țintă era, de asemenea, imposibil de atins. Nu este clar acum când ar putea fi lansată misiunea Chang'e 7, China fiind destul de discretă în legătură cu activitățile sale spațiale, menționează Space.com. Lansarea Chang'e 7 necesită o anumită aliniere între Pământ și Lună, așa că nu poate avea loc pur și simplu imediat după trecerea furtunii. Unele rapoarte online sugerează că Chang'e 7 ar putea decola chiar din septembrie, în timp ce altele prevăd lansarea sa cândva în 2027. Chang'e 7 este o misiune ambițioasă care ar putea avea implicații serioase pentru explorarea selenară. Chang'e 7 este alcătuită dintr-un modul orbital și unul de aselenizare, care probabil va coborî pe marginea craterului Shackleton, lângă polul sud al Lunii, deși China nu a anunțat un loc oficial de aterizare, susține Space.com. Se crede că această regiune adăpostește multă gheață, cea mai mare parte în craterele unde nu pătrunde lumina solară. Modulul de aselenizare al sondei Chang'e 7 va desfășura un rover și un robot pentru a căuta această resursă prețioasă, care ar putea ajuta la susținerea adăposturilor umane selenare. China își propune să construiască un avanpost la suprafața Lunii în următorii ani, la fel ca și Statele Unite. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Astronauta franceză Sophie Adenot va efectua o nouă ieșire în spațiu
Sophie Adenot va efectua din nou, marți, o ieșire în spațiu, în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS), la o săptămână după cea de la 18 august, prima realizată de o astronaută franceză, a anunțat joi NASA. în timpul ieșirii extravehiculare în spațiu de la 18 august, Sophie Adenot și astronautul american Anil
Creșterea numărului de sateliți pe orbită afectează observațiile astronomice (studiu)
Pe măsură ce mii de sateliți ajung pe orbită, astronomii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în observarea cosmosului, potrivit unui studiu realizat de 'Observatorul European Austral' (ESO), care operează telescoape în nordul Chile, transmite joi Reuters. Studiul ESO a constatat că propunerile existente de a lansa pe orbită peste 1,7 milioane de sateliți, inclusiv unii foarte strălucitori, ar degrada substanțial observațiile astronomice. în prezent, există aproximativ 15.000 de sateliți pe orbită. Dârele strălucitoare de lumină lăsate de sateliți pot interfera cu observatoarele și cu calitatea fotografiilor cerului nocturn. 'Fiecare dintre acești sateliți, atunci când traversează câmpul vizual al unui telescop, lasă o linie strălucitoare', a declarat astronomul ESO Olivier Hainaut, autorul studiului publicat în revista Astronomy & Astrophysics. O singură dâră de lumină poate fi o mică pacoste, dar atunci când numerele se înmulțesc, pot apărea probleme majore. Fiecare dâră șterge o mică parte din vederea spațiului a unui 'telescop', a spus Hainaut. Industria globală a sateliților a crescut dramatic din 2019, impulsionată de servicii de internet precum SpaceX Starlink al lui Elon Musk și Leo al Amazon. Concluziile studiului s-au bazat pe simulări efectuate la Observatorul Paranal din deșertul Atacama din Chile. Un model a examinat o constelație de până la un milion de sateliți, cu mii de obiecte iluminate vizibile deasupra Very Large Telescope (VLT) al ESO din Atacama la scurt timp după apusul Soarelui. Hainaut a declarat că impactul va depinde atât de numărul, cât și de luminozitatea sateliților de pe orbită. 'Dacă există 100.000, acesta este un nivel de durere suportabil', a spus Hainaut. Dacă există 300.000, unele telescoape ar putea fi private de majoritatea datelor lor, a adăugat Hainaut. în ciuda îngrijorărilor, cercetătorii au declarat că beneficiile serviciilor de internet prin satelit nu ar trebui minimizate și că provocarea constă în echilibrarea progreselor tehnologice cu descoperirile științifice. 'Problema este că acest tip de cercetare necesită timp, dar sateliții sunt deja lansați', a adăugat Hainaut. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Originea 'cărții de vizită' chimice a pisicilor s-ar afla în rinichi (studiu)
Pisica posedă un fel de 'carte de vizită' chimică în urină, al cărei miros le dezvăluie celorlalți indivizi identitatea ei. O echipă de cercetători a identificat în rinichi posibila origine a acestei amprente, care persistă o perioadă îndelungată, informează joi agenția de presă EFE și phys.org. Moleculele de miros se evaporă, se degradează și se transformă după ce sunt eliberate, de aceea grupul de cercetători s-a întrebat cum este posibil ca această amprentă din urină să continue să ofere informații despre acel animal. Echipa de oameni de știință condusă de Universitatea din Iwate, Japonia, cu participarea Universității din Cordoba, Spania, a descoperit că anumiți acizi grași asociați cu rinichii ar putea ajuta pisicile să-și mențină o identitate olfactivă stabilă în urină. Studiul, publicat în revista științifică Current Biology, a combinat analize chimice și teste comportamentale la care au fost folosite 27 de pisici domestice și în cadrul cărora au fost prelevate probe de urină de la 44 de pisici. Testele au identificat 13 acizi grași cu lanț ramificat (BFA). Compoziția lor relativă varia considerabil de la o pisică la alta, însă rămânea relativ stabilă la același individ de-a lungul timpului, chiar și după cel puțin 24 de ore în mediul exterior. Cercetătorul Masao Miyazaki de la Universitatea din Iwate, coordonatorul studiului, a explicat agenției EFE că această amprentă, care variază de la o pisică la alta, este un fel de 'carte de vizită' chimică. Echipa a urmărit originea fiziologică a acestor compuși până la rezervele de lipide bogate în BFA din rinichi și a declarat 'că acestea acționează ca un depozit care ajută la menținerea unei amprente chimice urinare relativ constante în timp'. Existența picăturilor lipidice în rinichii pisicilor este cunoscută de peste o sută de ani, iar echipa consideră că acestea acționează ca un depozit de lipide care conțin BFA, ceea ce, în ultimă instanță, contribuie la apariția BCFA liberi în urină. Stabilirea unei legături între o observație anatomică veche de un secol și comunicarea chimică prin urină 'a fost ceva cu totul neașteptat' și poate deschide o nouă cale pentru înțelegerea fiziologiei renale feline. Studiul subliniază că BFA reprezintă 'un candidat serios' la titlul de semnale chimice implicate în recunoașterea individuală, deși, în ultimă instanță, indică faptul că 'nu putem întreba pisicile dacă utilizează într-adevăr acești compuși pentru a-i recunoaște pe ceilalți indivizi'. Testele comportamentale au arătat că pisicile reacționau cu o intensitate mai mare la urina necunoscută, în timp ce reacția era mai slabă în cazul expunerii repetate la urina cu care se mai întâlniseră anterior, chiar și după intervale de câteva luni. Echipa se concentrează pe 'reacției Flehmen' un comportament caracteristic observat la mai multe mamifere - animalul își deschide gura parțial, ridică ușor capul și, adesea, adoptă o expresie facială destul de distinctivă. Se crede că această postură facilitează transferul semnalelor chimice către un organ chimio-senzorial asociat în special cu compuși bioactivi precum feromonii, a explicat Miyazaki. Odată confirmat faptul că pisicile pot distinge mirosurile individuale ale urinei, cercetătorii au folosit 'reacția Flehmen' ca indiciu pentru a identifica moleculele urinare care ar putea contribui la recunoașterea mirosurilor individuale. 'Reacția Flehmen' devenea mai puțin frecventă pe măsură ce pisicile se familiarizau cu mirosul urinei, în timp ce mirosul necunoscut era mai susceptibil să provoace această reacție. 'Acest lucru ne-a sugerat că reacția Flehmen ar putea fi legată de explorarea mirosurilor sociale necunoscute', se precizează în studiu. în cadrul cercetării, echipa a analizat, de asemenea, probe de urină și de rinichi de la lei, tigri, leoparzi, gheparzi și jaguari, în care au fost identificați compuși urinari asociați cu BFA și picături lipidice renale, însă nu s-a demonstrat deocamdată dacă felinele sălbatice utilizează într-adevăr BFA pentru recunoașterea individuală. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Roboții se îndreaptă spre 'momentul ChatGPT', susține directorul unei companii chineze specializată în roboți umanoizi
CEO-ul Unitree, companie chineză specializată în roboți umanoizi, a declarat joi că această industrie se îndreaptă treptat către un 'moment ChatGPT' pentru creierele roboților, după ce listarea de mare succes a companiei la bursa din Shanghai a concretizat ambițiile Chinei de a fi lider în domeniul mașinilor bazate pe inteligență artificială (AI), r
NASA avertizează asupra riscului ca microbii umani să contamineze Polul Sud al Lunii
Microbii care călătoresc în spațiu împreună cu astronauții pot să supraviețuiască în zonele umbrite de la Polul Sud al Lunii și să afecteze procesul de căutare a urmelor de viață din trecut în solul selenar și, ulterior, în cel marțian, potrivit unui studiu al agenției spațiale americane, NASA, publicat miercuri în revista Science Advances și citat de agenția EFE și pe site-ul nasa.gov. Organismele au fost testate în cadrul unor simulări ale mediului din trei regiuni situate în apropierea Polului Sud al Lunii: Nobile Rim, Connecting Ridge și De Gerlache Rim. Aceste simulări au utilizat hărți de mediu detaliate, elaborate pe baza datelor privind altitudinea și temperatura. Rezultatul constă în hărți ale 'nișelor de supraviețuire', care evidențiază microorganisme care se găsesc în zone plecând de la fundul unui crater de câțiva kilometri până la urma lăsată de o cizmă. Echipa de oameni de știință și-a propus să realizeze teste pentru a afla care microorganisme terestre ar putea supraviețui condițiilor polare extreme. Cercetătorii s-au concentrat pe organismele întâlnite frecvent în mediile zborurilor spațiale și pe cele prezente în mod obișnuit pe pielea umană. Pe lângă Aspergillus niger, printre acestea s-au numărat Bacillus subtilis, Staphylococcus aureus, Deinococcus radiodurans și mai multe specii de Fusarium. Pe baza unei analize a studiilor anterioare, oamenii de știință au stabilit cantitatea maximă de căldură și de radiații ultraviolete (UV) pe care fiecare organism o poate suporta. Niciunul dintre aceste microorganisme nu este 'extremofil', adică din categoria celor care rezistă la condiții precum vidul, însă astronauții au descoperit Aspergillus niger în interiorul Stației Spațiale Internaționale (ISS), iar experimentele au demonstrat că această specie de fungi rezistă și în exterior. Pentru a preveni aceste situații, vehiculele robotizate sunt supuse unei temperaturi de peste 204 grade Celsius pentru a distruge microorganismele, însă în cazul unui echipaj uman aflat la bordul unei misiuni pe Lună, acest lucru nu este posibil. 'M-aș fi așteptat ca aceste microorganisme să se fi uscat', a declarat într-un comunicat geomicrobiologul NASA Aaron Regberg, coautor al studiului. Cel mai rezistent microorganism a fost Aspergillus niger, care a supraviețuit chiar și în locurile în care ajunge puțin soare, deși radiațiile ultraviolete (UV), letale pentru majoritatea microbilor, sunt utilizate pentru sterilizarea spitalelor. 'Oamenii sunt exploratori din fire, iar odată cu ei vin și vocile lor, amintirile lor... și microbii lor', a declarat Prabal Saxena, planetolog care a condus studiul de la Centrul Spațial Goddard al NASA din Greenbelt, Maryland. 'Pentru unii oameni de știință, printre care mă număr și eu, această realitate poate fi tulburătoare. însă, ea creează, de asemenea, o oportunitate de a transforma o situație imperfectă într-un experiment util', a adăugat el. Aducerea microbilor în spațiu este inevitabilă - spre exemplu, oamenii au, în medie, un milion de bacterii care trăiesc pe fiecare porțiune de piele de mărimea unei radiere de creion. Aceste bacterii se răspândesc din costumele spațiale și din habitate. Deși autorii articolului își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că această contaminare ar putea să interfereze cu procesul de căutare a indiciilor chimice privind geologia sau biologia din trecut, ei susțin totodată că Luna ar trebui folosită ca un laborator natural. în zonele umbrite din jurul Polului Sud, oamenii de știință ar putea testa limitele reale ale supraviețuirii microbiene într-un mediu care nu poate fi reprodus cu ușurință pe Pământ. Deoarece axa Lunii este ușor înclinată, la Polul Sud Soarele nu se ridică niciodată deasupra liniei orizontului și luminează din profil, ca o lanternă aprinsă așezată pe o masă. Crestele craterelor și munților blochează această lumină și creează umbre permanente și reci, care rețin apa și protejează împotriva radiațiilor. 'Când ne gândim la Lună, de obicei nu ne vine în minte biologia', a declarat Heather Graham, coautoare a studiului de la NASA Goddard, care contribuie la dezvoltarea de instrumente și tehnici pentru detectarea formelor de viață ce ar putea să nu semene cu cele de pe Pământ. 'însă, Luna este un loc în care o celulă poate să supraviețuiască, așa că prima noastră explorare a acestor situri ar trebui să acorde o atenție sporită 'pasagerilor clandestini' microbieni și să depună eforturi susținute pentru a caracteriza compoziția chimică selenară înainte ca vizitele noastre să modifice ceea ce vom găsi acolo', a adăugat ea. Autorii studiului au notat că, deși unii microbi pot să supraviețuiască în stare latentă în regiunile din jurul Polului Sud, ceea ce ar putea crea confuzie în cadrul unor viitoare investigații științifice, nu există dovezi că Luna dispune de ingredientele esențiale pentru dezvoltarea și replicarea lor. Printre aceste ingrediente se numără apa în stare lichidă, care necesită, de obicei, o atmosferă și temperaturi moderate. NASA intenționează să trimită în 2028 prima misiune cu echipaj uman pe solul selenar, după mai bine de jumătate de secol, un preludiu pentru alte misiuni de colonizare a Lunii și pentru misiuni pe Marte. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: nasa.gov
Laboratoarele Moderna și Merck anunță rezultate încurajatoare pentru un vaccin împotriva cancerului de piele
Laboratoarele americane Merck și Moderna au anunțat miercuri rezultate pozitive în ultima fază a studiilor clinice privind vaccinul lor experimental pe bază de ARN mesager împotriva cancerului de piele, un 'progres major' în tratamentul acestei boli, potrivit experților, transmite AFP. Anunțul a fost întâmpinat cu entuzias