Știință
225 articole
Turcia/Obiecte cu o vechime de 2.100 de ani, recuperate de arheologi de pe o epavă din provincia Antalya
Mii de obiecte din ceramică, cu o vechime de aproximativ 2.100 de ani, au fost recuperate de pe o epavă aflată în largul localității Adrasan din provincia Antalya, în sudul Turciei, a anunțat luni ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, citat de agenția de presă Xinhua. Săpăturile subacvatice în acest sit au &icir
Unul din opt cazuri de cancer la nivel mondial, asociat cu infecții
Circa 2,3 milioane dintre noile cazuri de cancer diagnosticate la nivel mondial, adică aproximativ unul din opt, sunt cauzate de infecții, adesea evitabile, conform unei noi estimări a Agenției Internaționale pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), făcută publică marți și citată de AFP. Acest studiu
China va finaliza o hartă geologică de nouă generație a planetei Marte până la sfârșitul anului 2028
China intenționează să finalizeze o hartă geologică de ultimă generație a planetei Marte până la sfârșitul anului 2028, urmărind să reconstituie trecutul 'Planetei roșii' marcat de prezența apei și să introducă un sistem chinezesc de catalogare a timpului geologic marțian, informează luni agenția de presă Xinhua. Hou Zengqian, membru al Academiei Chineze de Științe și cercetător-șef al misiunii spațiale Tianwen-3, care a adus pe Terra eșantioane prelevate de pe planeta Marte, a prezentat acest plan în cadrul unui simpozion organizat luni la Institutul de Geologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Geologice. Zhurong, roverul pe care China l-a plasat cu succes pe Marte în anul 2021 în cadrul misiunii Tianwen-1, a oferit noi indicii cu privire la istoria apei pe această planetă: un vast ocean antic exista încă pe Marte în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, iar inundații de scurtă durată au avut loc, probabil, cu 1,6 miliarde de ani în urmă. Aceste descoperiri, care contribuie la completarea lacunelor ce există în lanțul de dovezi privind modul în care a evoluat climatul străvechi al planetei Marte, vor fi integrate în noua hartă. Pe această bază, noua hartă va prezenta o schemă chineză de divizare a timpului geologic marțian. Cronologia actuală împarte istoria planetei Marte în perioadele Noachian, Hesperian și Amazonian, definite mai degrabă prin densitatea craterelor vizibile decât prin date absolute. China urmărește ca noua sa schemă să devină un standard acceptat la nivel internațional, a declarat Hou Zengqian. Proiectul va utiliza în principal datele furnizate de misiunea Tianwen-1, completate cu informații provenite de la sondele spațiale ale Statelor Unite și ale ESA (Agenția Spațială Europeană) care au explorat Marte, permițând astfel integrarea datelor obținute de pe orbită și a celor colectate de la sol. Prin combinarea imaginilor, a spectrelor și a datelor radar, gravitaționale și magnetice, va fi creată astfel o bază de date globală, care corelează multiplele câmpuri fizice ale 'Planetei Roșii'. Inteligența artificială (AI) va juca un rol central în interpretarea acestor date: expertiza geologilor va fi integrată în modele de mari dimensiuni prin intermediul unor sisteme bazate pe reguli, pentru a asigura caracterul explicabil al rezultatelor, în timp ce tehnicile de atenție multi-scală vor facilita extragerea progresivă a caracteristicilor, pornind de la identificarea locală a mineralelor și ajungând până la delimitarea unităților tectonice la scară globală. Rezultatele proiectului, care ar trebui să fie finalizate până la sfârșitul anului 2028, includ o hartă geologică a planetei Marte la scara 1:5 milioane, o hartă a zonei de asolizare la scara 1:50.000 și o serie de atlase tematice. Proiectul va lansa, de asemenea, prima hartă geologică inteligentă a planetei Marte din lume și va oferi un model de referință pentru cartografierea viitoare a Lunii, a planetei Venus și a asteroizilor. Cartografierea geologică reprezintă o activitate fundamentală a institutului chinez mai sus menționat de peste 70 de ani încoace, a declarat directorul acestuia, Yang Zhiming, hărțile realizate acoperind o gamă largă, de la reprezentări regionale și naționale până la cele ale Lunii și, în prezent, ale planetei Marte. Această activitate, a explicat el, a oferit programului spațial planetar al Chinei fundamentul științific necesar pentru a decide destinațiile care urmau să fie explorate, obiectivele explorării și rațiunile din spatele acestor alegeri. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: english.news.cn
Megaracheta Starship a ajuns pentru prima dată pe orbita Pământului, însă misiunea sa a fost întreruptă prematur
în pofida unei probleme apărute la unul dintre motoarele sale, megaracheta Starship a companiei SpaceX, deținută de Elon Musk, a ajuns luni pentru prima dată pe orbita Pământului în cadrul unui zbor de testare, o etapă cheie în dezvoltarea acestui lansator spațial gigantic, conceput pentru a trimite centre de date în spațiu și pentru a realiza călătorii spre Lună și spre planeta Marte, informează agențiile de presă internaționale. La aproximativ 25 de minute după lansarea sa din această dimineață din statul american Texas, cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată s-a plasat pe o orbită în jurul Terrei și a eliberat, pentru prima dată, un grup de sateliți operaționali (Starlink V3). însoțite de aplauzele inginerilor americani, aceste etape parcurse cu succes reprezintă un adevărat progres pentru compania SpaceX, care a avut parte, în iunie, de o listare spectaculoasă la bursă. Starship, un mastodont vopsit în argintiu și negru, s-a confruntat totuși cu o problemă la unul dintre motoarele sale Raptor, un incident care a determinat compania să scurteze acest zbor de testare, care trebuia inițial să aibă o durată de aproximativ zece ore. în loc să efectueze șase rotații în jurul Terrei, treapta superioară a vehiculului spațial a realizat doar două rotații pe orbită, înainte să efectueze o coborâre controlată și să plonjeze puțin cam brusc în apele Oceanului Pacific, la nord de Hawaii, la circa trei ore după lansare. Treapta inferioară a rachetei, care propulsat în spațiu întregul vehicul, a căzut, conform planurilor, în prima parte a zborului de luni, în apele Golfului Mexic. După aproximativ 10 ani de dezvoltare și trei ani de zboruri-test pentru Starship în configurația sa completă, acest al 14-lea zbor de testare a fost prima încercare - reușită - de plasare pe orbită a megarachetei americane. Etapă riscantă 'Este o realizare remarcabilă faptul că au dus la bun sfârșit zborul și au ajuns pe orbită', însă faptul că 'nu au reușit să efectueze un zbor de 10 ore și s-au confruntat cu probleme la motor' împiedică acest test să fie 'un succes deplin', a declarat Kathleen Curlee, analist spațial la Universitatea Georgetown. Decizia echipelor de la SpaceX de a continua testul până la zborul orbital s-a dovedit a fi într-adevăr delicată, deoarece unul dintre motoarele rachetei s-a oprit prematur în timpul ascensiunii. După o analiză tehnică și o scurtă retractare, compania SpaceX a anunțat că va continua totuși misiunea. 'Nu vom merge pe orbită decât dacă totul pare în ordine pe toate planurile', declarase chiar înaintea lansării Jake Berkowitz, un inginer de la SpaceX. Decizia de a realiza o aprindere suplimentară a motoarelor pentru ca racheta să ajungă pe orbită a fost una complexă, întrucât o pierdere a controlului asupra uriașei rachete pe orbită ar fi dus la temeri majore legate de distrugerea sateliților transportați de aceasta sau de o reintrare necontrolată a vehiculului Starship în atmosfera terestră. Până acum, SpaceX plasase în mod deliberat treapta superioară a rachetei Starship pe traiectorii suborbitale - mai sigure și mai puțin dificile - pentru a evalua funcționarea rachetei și pentru a putea efectua modificări ulterioare pe baza reușitelor și a eșecurilor. Presiunea publicului Acest zbor de încercare a trebui să marcheze intrarea rachetei Starship într-o nouă fază de teste, care vor include tentative de reaprovizionare cu carburant pe orbită. Acestea sunt doar câteva dintre provocările tehnice care vor trebui să fie depășite de această megarachetă, pe care Elon Musk își propune să o facă complet reutilizabilă. Cel mai bogat om din lume domină în prezent piața lansărilor spațiale comerciale prin intermediul rachetelor sale Falcon, parțial reutilizabile, însă dorește să meargă și mai departe de atât prin utilizarea rachetei Starship pentru o serie vastă de misiuni, care variază de la trimiterea de centre de date în spațiu și până la colonizarea planetei Marte. Versiuni modificate ale rachetei Starship urmează să fie utilizate, de asemenea, în programul lunar al NASA și în zboruri cargo pe distanțe lungi în atmosfera terestră, însă dezvoltarea tuturor acestor proiecte a acumulat întârzieri în ultimii ani. Din acest motiv, dar și după recenta sa listare la bursă, compania SpaceX se confruntă cu o presiune din partea publicului și a investitorilor pentru 'a efectua teste spectaculoase', deoarece, în caz contrar, 'totul ar fi perceput ca un eșec', a explicat Kathleen Curlee cu puțin timp înainte de lansarea de luni. Deși lansarea și plasarea pe orbită cu succes a celor 26 de sateliți Starlink de nouă generație, care vor consolida constelația deja vastă de servicii de internet prin satelit furnizate de compania americană, reprezintă deja o mare reușită, zborul în sine a fost umbrit de acea problemă la motor. Cel de-al 14-lea zbor de testare pentru Starship va fi urmat în această săptămână de alte trei lansări de rachete ale companiei SpaceX, inclusiv a uneia care va transporta un echipaj de astronauți spre Stația Spațială Internațională (ISS). AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)
În drum spre Jupiter, sonda JUICE a primit un impuls gravitațional de peste 12.000 km/h de la Pământ
Sonda spațială JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer), aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), a trecut luni prin proximitatea Pământului pentru o scurtă vizită, în scopul de a-și mări viteza de croazieră, fiind accelerată cu 12.601 km/h de atracția gravitațională a planetei, transmite Space.com. JUICE a fost lansată în aprilie 2023, iar aceasta este a treia oară, în cadrul misiunii sale de trei ani și jumătate, când utilizează asistența gravitațională. Această serie de manevre a inclus prima trecere combinată Lună-Pământ din august 2024, precum și obținerea unui spor de viteză și a unei modificări de traiectorie cu ajutorul planetei Venus (a doua planetă de la Soare), un an mai târziu, în august 2025. în timpul acestei manevre, JUICE s-a apropiat la 8.640 de kilometri de Pământ, fiind efectuate ajustări atente pentru a evita coliziunea sondei cu sateliții care orbitează planeta noastră. ''Toate manevrele de survol implică riscuri și necesită o planificare foarte riguroasă, precum și o monitorizare continuă. Totuși, survolul Pământului care urmează este mult mai simplu din punct de vedere operațional față de cel combinat Lună-Pământ din 2024, când trecerea pe lângă Lună a pregătit sonda JUICE pentru survolul Pământului din ziua următoare'', a declarat Claire Vallat, cercetător în cadrul proiectului JUICE. ''Aceasta este o veste excelentă pentru știință, deoarece înseamnă că vom putea orienta sonda JUICE în diverse direcții, îndreptând instrumentele științifice către diferite zone ale Pământului și ale Lunii.'' Scopul acestui nou survol al Pământului de către JUICE este devierea traiectoriei sondei cu aproximativ 20 de grade și creșterea vitezei acesteia cu circa 3,5 kilometri pe secundă (12.601 km/h). JUICE se afla deasupra Oceanului Indian în momentul celei mai mari apropieri de Pământ, luni, în jurul orei 11:45 GMT. JUICE efectuează astfel de manevre deoarece, fără ele, ar fi necesară o cantitate imensă de combustibil pentru a atinge vitezele necesare ajungerii la Jupiter - ca să nu mai vorbim de combustibilul necesar pentru a încetini sonda și a preveni traversarea necontrolată a sistemului jovian. în schimb, forța gravitațională a Pământului, a planetei Venus și a Lunii a fost utilizată pentru a ajusta viteza și traiectoria sondei JUICE. Drept urmare, JUICE va dispune de suficient combustibil pentru a intra pe orbita planetei Jupiter în 2031, iar trei ani mai târziu, în 2034, pentru a trece pe o orbită în jurul satelitului jovian Ganymede. Sonda JUICE urmează să efectueze o a treia și ultimă manevră de survol al Pământului în ianuarie 2029. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.esa.int
BTA/ O companie bulgară a dezvoltat un prototip de spectrometru gamma portabil pentru intervențiile chirurgicale oncologice
Compania bulgară Bultraf a dezvoltat un prototip de spectrometru gamma portabil destinat să îi ajute pe chirurgi să localizeze ganglionii limfatici santinelă în timpul intervențiilor pentru cancer, a declarat luni directorul general al Bultraf, Mihail Cenkov, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Clubul Național de Presă al BTA din Sofia. Chirurgul Svilen Masliankov a testat prototipul pe paciente cu cancer de sân la Spitalul Universitar ''Aleksandrovska'' din Sofia. El a declarat că detectorul a demonstrat o sensibilitate ridicată și a localizat cu precizie ganglionii limfatici santinelă. Aparatul este prevăzut cu un senzor de temperatură care ajustează automat măsurătorile și cu un braț mobil care îi ajută pe chirurgi să ajungă în zonele mai greu accesibile. Portul USB permite transferul datelor către un computer și încărcarea bateriei. Biopsia ganglionului limfatic santinelă este utilizată în principal în cazul cancerului de sân și al melanomului. Procedura poate permite intervenții chirurgicale mai puțin extinse și poate reduce complicațiile și perioada de recuperare, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacienților, a spus Masliankov. Aceasta este o procedură standard în multe țări de peste 20 de ani, însă este utilizată într-o măsură mai redusă în spitalele oncologice din Bulgaria, deoarece aparatele importate sunt costisitoare, iar numărul chirurgilor instruiți în această metodă este redus, a adăugat el. Masliankov a precizat că prototipul bulgăresc are specificații îmbunătățite și ar putea fi comercializat la un preț considerabil mai mic. Masliankov intenționează să prezinte capacitățile și avantajele aparatului cadrelor medicale în cadrul unei conferințe științifice care va avea loc în 2027. El a spus că în Bulgaria sunt diagnosticate anual aproximativ 4.000 de cazuri de cancer de sân, inclusiv la femei cu vârste între 23 și 29 de ani. Prototipul a fost dezvoltat în cadrul unui proiect cu un buget total de aproximativ 400.000 de leva (204.516 euro), cofinanțat prin Programul ''Competitivitate și inovare în întreprinderi 2021-2027''. Lucrările pregătitoare pentru dezvoltarea aparatului au durat aproape trei ani. Echipa dorește ca aparatul să fie pus la dispoziția instituțiilor medicale din Bulgaria după finalizarea procedurilor necesare de certificare și autorizare. Acesta este destinat în principal biopsiei ganglionului limfatic santinelă în cazul cancerului de sân și al melanomului, precum și altor tipuri de cancer în care poate fi utilizată localizarea cu ajutorul radioizotopilor. Potrivit estimărilor echipei, va mai dura cel puțin un an până când aparatele de serie vor putea fi puse în vânzare. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Starship a eliberat pe orbită primii sateliți Starlink V3
Megaracheta Starship, dezvoltată de compania americană SpaceX a lui Elon Musk pentru a călători pe Lună și Marte și a trimite centre de date în spațiu, a lansat luni primii sateliți operaționali Starlink V3 pe orbită, transmit AFP și Reuters. Treapta superioară a rachetei, denumită Ship 41, a început să elibereze în spațiu sateliți Starlink V3 de generație următoare la scurt timp după ce a ajuns pe orbită, potrivit transmisiunii video în direct a companiei. Racheta Starship de nouă generație a companiei SpaceX a decolat luni din Texas și a ajuns pe orbită pentru prima dată, în pofida faptului că unul dintre motoarele Raptor 3 ale navei s-a oprit prematur. Dan Huot, purtătorul de cuvânt al SpaceX, a declarat inițial, în timpul transmisiunii în direct a misiunii, că Starship nu va putea ajunge pe orbită după ce unul dintre motoare s-a oprit mai devreme decât era prevăzut. Totuși, câteva minute mai târziu, Huot și-a schimbat declarația după ce inginerii au confirmat că nava poate ajunge pe orbită. Starship - construită pentru a lansa mai frecvent sateliții Starlink ai SpaceX și pentru a transporta viitoarele misiuni NASA către Lună - urmează să efectueze șase rotații în jurul Pământului în decursul unei călătorii de 10 ore (cea mai lungă de până acum), înainte de a ameriza în Oceanul Pacific, la vest de Chile. Atingerea orbitei - un obiectiv esențial pentru orice rachetă nouă concepută să transporte încărcături în spațiu - a reprezentat o etapă mult întârziată pentru Starship. Elon Musk estimase inițial că acest lucru se va realiza în 2022, urmând ca lansările de sateliți să aibă loc în 2023. Totuși, începând cu anul 2023, toate cele 13 zboruri de test anterioare ale rachetei Starship s-au limitat la spațiul suborbital, în ciuda unei campanii de dezvoltare care durează de aproape un deceniu și care a costat SpaceX peste 15 miliarde de dolari. Elon Musk a declarat că preconizează, în cele din urmă, operarea a sute sau mii de zboruri Starship pe an - un ritm de lansare fără precedent în industria spațială. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
Un bogat mormânt etrusc vechi de 2.700 de ani, descoperit la Vulci, la nord de Roma
Arheologii au descoperit un mormânt monumental vechi de 2.700 de ani la Vulci, un important oraș etrusc antic situat la nord de Roma, transmite luni Live Science. în ciuda &
Lansare cu succes a megarachetei Starship, a SpaceX, în prima sa misiune pe orbită
Imensul vehicul Starship al SpaceX, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansat cu succes de la baza spațială Starbase din Texas în prima sa misiune orbitală care are drept obiectiv plasarea pe orbita joasă a Pământului (LEO) a unui lot de 26 de sateliți de internet de mare viteză Starlink V3, conform imaginilor live difuzate pe canalul de YouTube al SpaceX. Vehiculul fără echipaj uman, înalt cât o clădire cu 40 de etaje și compus dintr-o rachetă propulsoare Super Heavy și nava principală Starship (treapta superioară), a decolat cu un zgomot puternic de pe platforma de lansare în jurul orei 12:46 GMT, din complexul Starbase al SpaceX, situat pe coasta Golfului Mexic, lângă Brownsville, transmite și Reuters. Ship 41 și-a încheiat arderea inițială a motoarelor pentru a ajunge în spațiu. Unul dintre motoarele Raptor 3 ale navei s-a oprit prematur, însă nava a reușit să compenseze această situație și să finalizeze secvența de ardere. Tehnicienii SpaceX evaluează pașii următori. La 2 minute și 34 de secunde de la începutul zborului, Starship a executat cu succes manevra de separare la cald (''hot-staging'') între propulsorul Super Heavy 21 și treapta superioară Ship 41. Prima treaptă a rachetei, Booster 21 a efectuat arderea de frânare înainte de amerizarea programată. Aceasta a fost cea de- a 14-a lansare înaintea începerii serviciului regulat pe care compania lui Elon Musk preconizează să-l demareze încă din cursul acestui an. Starship - construită pentru a lansa mai frecvent sateliții Starlink ai SpaceX și pentru a transporta viitoarele misiuni NASA către Lună - urma să efectueze șase rotații în jurul Pământului în decursul unei călătorii de 10 ore (cea mai lungă de până acum), înainte de a ameriza în Oceanul Pacific, la vest de Chile. Atingerea orbitei - un obiectiv esențial pentru orice rachetă nouă concepută să transporte încărcături în spațiu - a reprezentat o etapă mult întârziată pentru Starship. Elon Musk estimase inițial că acest lucru se va realiza în 2022, urmând ca lansările de sateliți să aibă loc în 2023. Totuși, începând cu anul 2023, toate cele 13 zboruri de test anterioare ale rachetei Starship s-au limitat la spațiul suborbital, în ciuda unei campanii de dezvoltare care durează de aproape un deceniu și care a costat SpaceX peste 15 miliarde de dolari. Elon Musk a declarat că preconizează, în cele din urmă, operarea a sute sau mii de zboruri Starship pe an - un ritm de lansare fără precedent în industria spațială. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Starship a eliberat pe orbită primii sateliți Starlink V3
Microbii pot supraviețui pe Enceladus, luna lui Saturn (studiu/simulare)
O serie de noi dovezi, prezentate în două lucrări științifice recente, publicate în revista Science Advances, sugerează că forme de viață microscopice ar putea supraviețui în oceanul de pe Enceladus și că jeturile acestui satelit al lui Saturn ''reorganizează'', practic, compușii și mineralele din interiorul acestuia, transmite luni Space.com. Enceladus este al șaselea satelit ca mărime al lui Saturn, având un diametru aproximativ egal cu lățimea statului Arizona. Astronomii susțin că acesta găzduiește un ocean vast situat sub suprafață, care expulzează jeturi de apă în spațiu. Fiind unul dintre cei 145 de sateliți cunoscuți ai planetei, Enceladus a stârnit interesul oamenilor de știință care caută viață extraterestră în Sistemul Solar. Iar, potrivit unor cercetări recente, este posibil ca aceștia să caute exact acolo unde trebuie. ''Aceasta este o veste excelentă pentru căutarea vieții'', a declarat într-un comunicat Frank Postberg, autor principal al unuia dintre aceste noi studii și coautor al celuilalt, profesor la Freie Universitat Berlin. ''Viitoarele sonde spațiale vor trebui să analizeze numeroase particule individuale de gheață din cadrul jetului. însă, dacă vor întâlni o particulă care conține material microbian, ar putea identifica relativ ușor biosemnături în acea particulă, folosind tehnologia deja existentă'', a adăugat el. Enceladus nu este singurul loc din Sistemul Solar care conține apă, iar oamenii de știință cred că, în adâncurile acestui ocean, au loc procese hidrotermale - adică mișcări sau reacții care implică apă fierbinte situată sub suprafață. Jeturile care țâșnesc la suprafața satelitului conțin, de asemenea, urme de săruri și compuși organici. Sonda spațială Cassini a NASA a detectat aceste urme în timp ce traversa jeturile, în urmă cu mai bine de un deceniu. Având în vedere combinația dintre activitatea hidrotermală și prezența compușilor organici și a mineralelor în apă, oceanul acestui satelit prezintă o serie de caracteristici care ar putea susține viața. Mai mult, folosind o combinație de date de la sonda Cassini, modele teoretice și experimente de laborator, echipa condusă de Postberg a descoperit într-unul din studii că picăturile de apă din jetul ejectat în spațiu cu viteze de până la 1.000 de kilometri pe oră nu îngheață atât de repede pe cât se anticipase. Anterior, oamenii de știință credeau că înghețul se producea instantaneu odată ce picăturile ajungeau în spațiu, însă Postberg și colegii săi afirmă că au descoperit că procesul de înghețare are loc, de fapt, mult mai lent. De asemenea, aceștia au constatat că, în timpul acestui proces de înghețare, sărurile, compușii organici (și, eventual, posibilele semne de viață) din picăturile de apă se separă unele de altele. Mai mult, echipa susține că, pe măsură ce particulele sunt proiectate în spațiu, ele se lovesc adesea de marginile înghețate ale crăpăturilor de la suprafața planetei. Acest lucru ar lăsa în urmă, în cele din urmă, mici fragmente de picături înghețate, cu componentele separate individual. în esență, este ca și cum planeta și-ar fi organizat ingredientele oceanice sub forma unor mici fragmente de particule înghețate. ''Enceladus face, de fapt, o mare parte din munca de pregătire a probelor pentru analiză - o sarcină care, în laboratoarele chimice de pe Pământ, necesită de obicei un efort considerabil'', a declarat Postberg în același comunicat. ''Constituenții oceanici sunt separați unii de alții și, simultan, concentrați în particule individuale de gheață'', a adăugat el. în timp ce așteptăm să vedem dacă viitoarele sonde spațiale vor reuși să colecteze mostre de picături înghețate din oceanul lui Enceladus, cercetătorii implicați într-un alt studiu au recreat în laborator condițiile din oceanul acestui satelit și au testat capacitatea acestuia de a susține viața. Deși nu cunoaștem toate detaliile despre acest ocean și rămâne un mister dacă acesta găzduiește viață - sau măcar ingredientele necesare susținerii vieții - observațiile anterioare realizate în cadrul unor misiuni precum Cassini ne-au oferit deja câteva informații importante. De exemplu, știm că oceanul de pe Enceladus este destul de bazic și alcalin, conține foarte puțin oxigen și prezintă o abundență de carbonați și activitate hidrotermală. Echipa de cercetători responsabilă de acest al doilea studiu a inclus toate aceste elemente pentru a recrea, în laborator, un ocean în miniatură similar celui de pe Enceladus. Pentru a vedea dacă viața ar putea supraviețui în acest ocean simulat, cercetătorii au introdus în amestec o specie microscopică: Methanothermococcus okinawensis. Pe Pământ, acest microorganism se găsește adesea în apropierea izvoarelor hidrotermale. în plus, specia nu necesită oxigen (se bazează pe hidrogen și dioxid de carbon). A fost o alegere foarte inspirată, având în vedere că și pe Enceladus există activitate hidrotermală și un nivel foarte scăzut de oxigen. Microorganismele au prosperat în oceanul simulat, dezvoltându-se și asimilând hidrogenul din mediul înconjurător. De fapt, chiar dacă în rezervor nu exista o cantitate mare de dioxid de carbon, microorganismele au supraviețuit, adaptându-se relativ rapid la condiții. ''A fost o adevărată surpriză pentru noi'', a declarat în același comunicat Nozair Khawaja, cercetător în domeniul științelor planetare la Universitatea Liberă din Berlin și coautor al studiului. ''A fost un experiment pentru care nu ne așteptam aă obținem la un rezultat atât de reușit''. împreună, studiul care arată că viața se poate susține într-un mediu similar oceanului de pe Enceladus și cel care demonstrează cât de ușor ar putea viitoarele sonde spațiale să analizeze mostre provenite de pe acest corp ceresc, oferă oamenilor de știință speranța continuării căutării vieții pe acest satelit. ''Pe Enceladus, condițiile geochimice specifice ar putea permite funcționarea unuia dintre cele mai vechi sisteme metabolice cunoscute de pe Pământ, chiar și în medii puternic alcaline', a spus Postberg. 'Deși acest lucru nu înseamnă că există viață pe satelitul lui Saturn, primul nostru studiu arată că - în eventualitatea existenței acesteia - viitoarele misiuni spațiale ar putea avea șanse mari să descopere urme, dacă analizează particule individuale de gheață din jetul emis de Enceladus'', a adăugat el. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.space.com
Cercetătorii din China au testat cu succes panouri solare la 10 metri sub apă
O echipă de oameni de știință a testat cu succes panouri solare la 10 metri sub apă, informează luni agenția de presă WAM. Concepute pentru a capta lungimile de undă ale luminii solare care pot traversa apa de mare, panourile au generat energie din lumina soarelui la o adâncime de 10 metri în timpul unui test de două ore desfășurat în apropierea Insulelor Weizhou, în largul coastei de sud a Chinei. Testele de laborator sugerează că acestea ar putea funcționa continuu timp de mai mulți ani. Studiul, publicat în revista științifică Joule, avansează cercetarea în domeniul energiei solare subacvatice. Studiile anterioare s-au concentrat pe adâncimi de doar doi metri sau mai puțin. Unul dintre cele mai mari obstacole în calea generării de energie solară subacvatică este faptul că o mare parte din energia solară este absorbită sau dispersată de apă. Lumina albastră și verde, însă, poate ajunge la adâncimi mai mari, ceea ce i-a determinat pe cercetători să dezvolte celule solare concepute pentru a profita la maximum de aceasta. Oamenii de știință au folosit așa-numitul perovskit, un mineral folosit ca alternativă la siliciul utilizat la majoritatea panourilor solare, ce poate fi ajustat pentru a absorbi diferite lungimi de undă ale luminii. în cadrul testelor de laborator care au recreat condițiile de la 10 metri sub apă, celulele au transformat în energie electrică aproximativ 35% din lumina solară primită. Cercetătorii au testat apoi versiuni mai mari în Marea Chinei de Sud. La 10 metri adâncime, acestea au generat 324 de miliwați-oră în decurs de două ore - o cantitate mică, dar care a depășit totuși așteptările cercetătorilor. Pe baza testelor efectuate, cercetătorii estimează că acestea ar putea funcționa continuu la 10 metri sub nivelul mării timp de aproximativ cinci ani și jumătate. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Un studiu asociază densitatea osoasă scăzută cu declinul cognitiv
Densitatea osoasă scăzută ar putea fi asociată cu declinul cognitiv, conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, citat luni de agenția de presă WAM. Cercetătorii au constatat că o densitate minerală osoasă mai scăzută la nivelul coloanei vertebrale a fost asociată cu un declin cognitiv mai rapid și cu o deteriorare accelerată a substanței albe a creierului asociată vârstei, conform studiului publicat în revista științifică Radiology. Oamenii de știință au afirmat că această descoperire ar putea deschide calea către utilizarea în acest sens a tomografiilor computerizate (CT) la care pacienții sunt deja supuși din diverse motive, precum screeningul pentru cancerul pulmonar, monitorizarea nodulilor și evaluarea 'scorului de calciu' (pentru măsurarea cantității de placă acumulată în artere). Echipa de cercetare a utilizat un algoritm de învățare profundă pentru a analiza imaginile tomografice și a calcula densitatea minerală osoasă la nivelul vertebrelor toracice. Rezultatele au demonstrat că o densitate minerală osoasă inițială mai scăzută era asociată cu un declin mai rapid al funcțiilor cognitive generale. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că o densitate minerală osoasă mai scăzută era asociată cu o acumulare mai mare de 'hiperintensități ale substanței albe' în corpul calos (materia albă din creier), care susține funcțiile executive, memoria de lucru și atenția. Oamenii de știință au afirmat că identificarea persoanelor cu densitate minerală osoasă scăzută ar putea ajuta la descoperirea pacienților expuși riscului de declin paralel la nivel scheletic și neurologic, ceea ce permite o depistare mai timpurie și o gestionare a factorilor de risc. Cercetătorii au avertizat, totuși, că aceste rezultate nu sugerează că osteoporoza cauzează demența, ci mai degrabă arată o asociere care ar putea reflecta factori comuni ce contribuie atât la degenerarea osoasă, cât și la cea cerebrală. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)
NASA anunță componența echipajului misiunii SpaceX Crew-14 către ISS
Agenția spațială americană, NASA, a anunțat componența echipajului alcătuit din patru membri al misiunii SpaceX Crew-14 către Stația Spațială Internațională (ISS), transmite agenția de presă Xinhua. Astronauții din Statele Unite, Japonia și Rusia urmează să fie lansați către ISS nu mai devreme de primăvara anului 2027, pentru o misiune științifică de lungă durată. Astronauții NASA Kayla Barron și Chris Birch vor îndeplini rolurile de comandant, respectiv pilot al capsulei spațiale, în timp ce, conform NASA, astronautul Makoto Suwa de la Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială și cosmonautul Arutyun Kiviryan de la Roscosmos vor fi specialiști ai misiunii. Misiunea va marca cea de-a 14-a rotație comercială a echipajului cu SpaceX în cadrul Programului NASA pentru orbita terestră joasă. Echipajul va desfășura cercetări științifice și demonstrații tehnologice menite să sprijine viitoarele misiuni de explorare cu echipaj uman pe Lună și Marte, precum și cercetări în beneficiul oamenilor de pe Pământ. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: www.nasa.gov
Inteligența artificială ar putea provoca ''un miliard de decese'' dacă nu este reglementată, afirmă Bill Gates
Bill Gates, cofondatorul Microsoft, crede că inteligența artificială ar putea fi responsabilă de ''un miliard de decese'', a spus el într-un interviu transmis vineri, în care a lansat un apel pentru reglementarea acestei tehnologii, informează DPA. ''AI este cu siguranță suficient de puternică pentru a declanșa evenimente ca
O descoperire genetică oferă indicii privind reversibilitatea leziunilor cerebrale cauzate de Alzheimer
Oamenii de știință care studiază cel mai puternic factor genetic al maladiei Alzheimer au declarat că au descoperit noi indicii privind modul în care acesta acționează și modul în care efectele sale nocive asupra creierului ar putea fi, în cele din urmă, inversate, informează Reuters. Medicii știau deja de multă vreme că vasele de sânge
Google plănuiește prima testare a unor cipuri AI în spațiu în cadrul Proiectului Suncatcher
Compania Google, deținută de grupul Alphabet, a anunțat joi că va lansa săptămâna viitoare un satelit-prototip, care va marca prima testare pe orbita Pământului a Proiectului Suncatcher, o inițiativă de cercetare menită să determine dacă spațiul ar putea găzdui o infrastructură de calcul bazată pe inteligența artificială (AI) și implementată la scară mare, inform
Inteligența artificială: Anthropic dezvăluie un prim rezultat obținut de laboratorul său de biologie moleculară
Anthropic, un start-up american de inteligență artificială (AI), a dezvăluit miercuri primul rezultat al noului său laborator de biologie moleculară, un sistem de enzime necunoscut până acum și identificat de modelul său Claude, pe care compania l-a prezentat ca pe o demonstrație a faptului că AI poate accelera cercetarea fundamentală, informează AFP. Po
Meta mizează pe ochelarii inteligenți fără cameră, concepuți pentru Muse, asistentul său AI
Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a prezentat miercuri o pereche de ochelari conectați, fără cameră, concepuți ca o poartă de acces către inteligența artificială (AI) Muse, pe fondul criticilor referitoare la celelalte modele ale sale, care ar putea filma, fără consimțământ, persoanele aflate în preajma utilizatorilor.
China a lansat patru misiuni spațiale diferite în interval de 45 de ore
Săptămâna trecută China și-a demonstrat capacitatea în creștere a sectorului lansărilor spațiale, reușind să ridice pe orbită patru misiuni diferite în interval de doar 45 de ore, între 15 septembrie și 17 septembrie, de la trei porturi spațiale diferite, transmite Space.com. Două dintre aceste misiuni au fost private ș
Noi scanări susțin ipoteza existenței cel puțin a unei camere ascunse în mormântul lui Tutankhamon
La mai bine de un secol de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon, noi investigații indică existența unei structuri mai mari dincolo de pereții acestui mormânt din Valea Regilor, concluzii ce susțin teoria privind mormântul lui Nefertiti, mama sa vitregă, transmite miercuri Archaeology Online. Mormântul, cunoscut sub numele de KV 62, a ridicat de mult timp semne de întrebare în rândul arheologilor. Dimensiunile sale reduse și dispunerea neobișnuită nu par specifice unui mormânt regal construit pentru un faraon. Aceste caracteristici l-au determinat pe arheologul Nicholas Reeves să avanseze, în 2015, ipoteza existenței unor spații ascunse dincolo de pereții mormântului. Unii cercetători au asociat aceste posibile încăperi cu regina Nefertiti, adesea descrisă drept mama vitregă a lui Tutankhamon. Un nou studiu trece în revistă cercetările efectuate din 2015 și prezintă rezultatele a două campanii în teren desfășurate în 2023 și 2024. Proiectul a fost coordonat de fostul ministru egiptean al antichităților, Mamdouh Eldamaty, de la Universitatea Ain Shams. Cercetători de la GBG Group din Cambridge și de la Institutul Național de Cercetare pentru Astronomie și Geofizică din Egipt au colaborat în cadrul proiectului 'Amarna Royal Tombs Project'. Echipa a lucrat cu permisiunea Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt. Cele mai recente cercetări au utilizat diverse metode pentru a examina mormântul KV 62 și roca din jurul acestuia. Printre acestea s-au numărat georadarul (radarul de penetrare a solului), tomografia de rezistivitate electrică (ERT) și investigațiile gravimetrice de mare rezoluție (microgravimetrie). De asemenea, cercetătorii au folosit termografia, cartografierea geologică și studii detaliate ale arhitecturii mormântului, precum și ale scenelor pictate și ale inscripțiilor. Aceștia au comparat rezultatele obținute prin metode diferite, în loc să se bazeze pe un singur tip de scanare. în interiorul mormântului, dispozitive de scanare neinvazive au fost plasate în dreptul pereților decorați. La exterior, cercetătorii au investigat versantul din jurul mormântului KV 62 pentru a identifica eventuale structuri îngropate. Peretele vestic al camerei funerare a indicat prezența unor posibile semne ale unei intrări blocate. Scanările au relevat îmbinări verticale și fisuri de tensiune, precum și un contur care sugerează existența unui plafon dincolo de perete. Citirile radar efectuate în apropierea peretelui nordic au detectat, de asemenea, materiale care amintesc mai degrabă de zidărie antică decât de roca de bază solidă. O investigație gravimetrică realizată în exteriorul mormântului a identificat mai multe anomalii subterane rectangulare în apropierea peretelui nordic. Luate împreună, aceste descoperiri susțin ipoteza că mormântul KV 62 se extinde dincolo de încăperile cunoscute. Cercetătorii propun existența a cel puțin unei încăperi suplimentare de depozitare dincolo de peretele vestic al camerei funerare. De asemenea, aceștia sugerează că, dincolo de peretele nordic, s-ar afla o extensie funerară regală. Modelul propus de ei plasează un coridor lung și încă cinci sau șase încăperi în cadrul unui complex mai amplu. Extinderea propusă ar ajunge la aproximativ 25-30 de metri spre nord față de mormântul cunoscut. Studiul susține, de asemenea, că mormântul KV 62 datează de dinaintea înhumării lui Tutankhamon. Cercetătorii afirmă că mormântul a fost probabil construit ca parte a unui complex regal mai amplu, înainte ca trupul tânărului rege să fie depus în interior. Rezultatele nu dovedesc faptul că Nefertiti ar fi înmormântată dincolo de limitele actuale ale mormântului. De asemenea, ele nu stabilesc cine a utilizat încăperile propuse sau când au fost acestea construite. Arheologii susțin că doar o investigație directă, dincolo de pereții existenți, ar putea clarifica aceste aspecte. Potrivit studiului, cele mai recente investigații geofizice au atins limitele tehnologiilor de analiză de la distanță. începând cu anul 2015, în zona mormântului KV 62 au avut loc șapte campanii majore de examinări în teren. Sezoanele din 2023 și 2024 au reunit cea mai vastă gamă de metode utilizate până în prezent în cadrul acestei investigații. Rezultatele cumulate conturează acum o imagine mai amplă a mormântului lui Tutankhamon. Acestea indică existența unor spații regale suplimentare sub stâncile din Valea Regilor, lăsând însă stabilirea destinației și a conținutului acestora pentru investigațiile viitoare. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Gimnaziul în care Alexandru cel Mare primea învățăturile lui Aristotel, descoperit în nordul Greciei
Noile săpături arheologice de la Gimnaziul Regal din antica Mieza, din nordul Greciei, scot la iveală detalii suplimentare despre modul în care se făcea educația în Macedonia secolului al IV-lea î.Hr, situl gimnaziului fiind considerat de arheologi și istorici drept școala unde Alexandru Macedon, cel ce avea să devină cel mai mare cuceritor al Antichității,
O amuletă veche de 1 mileniu, care îmbină o reprezentare creștină cu una păgână, descoperită lângă Moscova
Arheologii care efectuează săpături într-o așezare medievală din nord-vestul Rusiei au descoperit un pandantiv neobișnuit din secolul al XI-lea, care îmbină motive creștine și păgâne, fiind cea mai veche amuletă de acest tip descoperită în regiune, transmite marți Live Science. Pandantivul din aliaj de cupru, prevăzut cu reprezentări pe
Racheta Super Heavy a navetei Starship a fost transportată la rampa de lansare pentru prima misiune orbitală
SpaceX se pregătește pentru primul zbor orbital al mega-navetei sale Starship, eveniment programat peste doar o săptămână, iar racheta portantă cunoscută sub numele de Super Heavy a fost transportată la platforma de lansare de la baza Starbase a SpaceX din sudul statului Texas, a anunțat compania luni într-o postare pe platforma X, transmite Space.com. Această rachetă urmează să fie cuplată în curând cu treapta superioară, denumită 'Ship', pe instalația de lansare. Dacă totul decurge conform planului, ansamblul va decola pe 28 septembrie, marcând cel mai ambițios zbor al rachetei Starship de până acum. Viitoarea misiune de testare va fi cea de-a 14-a pentru Starship, dar prima care va atinge orbita. Planul de zbor prevede ca Super Heavy să execute o coborâre controlată și să aterizeze pe apă (în regim de 'splashdown') în Golful Mexic, la aproximativ șapte minute după lansare. între timp, treapta superioară, 'Ship', își va continua ascensiunea până pe orbita joasă a Pământului, unde va plasa 26 de sateliți Starlink V3, noua generație a SpaceX. Astfel, zborul cu numărul 14 va marca începutul constituirii megaconstelației de internet în bandă largă Starlink V3. Fondatorul și CEO-ul SpaceX, Elon Musk, a declarat că aceasta va ajunge, în cele din urmă, să cuprindă aproximativ 100.000 de sateliți. Treapta 'Ship' a plasat pe orbită 20 de sateliți Starlink V3 în urmă cu două luni, în timpul zborului 13, însă acea misiune a urmat o traiectorie suborbitală, iar sateliții au revenit rapid pe Pământ. 'Ship' va rămâne pe orbită o perioadă, efectuând aproximativ șase rotații în jurul planetei noastre, înainte de a reveni pentru o aterizare pe apă în Oceanul Pacific, în largul coastelor statului Chile, la circa 10 ore după lansare. Aceasta va fi o locație nouă de aterizare pentru 'Ship'. Misiunile sale suborbitale anterioare s-au încheiat prin coborârea în Oceanul Indian, în largul coastelor Australiei de Vest. Starship este cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată. Versiunea sa actuală are o înălțime de 124 de metri, iar variantele viitoare vor fi și mai mari, a precizat Musk. în plus, ambele trepte ale rachetei sunt concepute pentru a fi complet și rapid reutilizabile - ceea ce SpaceX numește 'Sfântul Graal al tehnologiei rachetelor'. Compania estimează că Starship va revoluționa zborurile spațiale, făcând în sfârșit viabilă din punct de vedere economic colonizarea Lunii și a planetei Marte.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Regele Charles al III-lea îi avertizează pe liderii din domeniul AI cu privire la 'pericolul existențial' al acestei tehnologii
Regele Charles ale III-lea al Marii Britanii i-a avertizat joi pe liderii din domeniul inteligenței artificiale (AI) cu privire la 'pericolele existențiale' ce s-ar putea manifesta dacă această tehnologie ajunge pe mâini greșite, spunând că sunt necesare măsuri de siguranță înainte de a fi prea târziu, transmite joi Reuters. Regele Charles i-a găzduit în Scoția pe fondatorii Nvidia, companie producătoare de cipuri și fondatorii laboratorului de cercetare AI Google DeepMind, împreună cu lideri ai companiilor furnizoare de AI OpenAI și Anthropic, pe măsură ce crește îngrijorarea că eforturile privind siguranța acestei tehnologii sunt lăsate mult în urmă de ritmul accelerat de dezvoltare. în ultimele săptămâni, dezbaterea s-a concentrat asupra autoreglementării industriei AI, atrăgând intervenții din partea unor personalități precum Papa Leon al XIV-lea, regele Charles și președintele SUA Donald Trump. Regele Charles a spus că inteligența artificială are potențialul de a îmbunătăți și salva vieți, în special în științele vieții și medicină. Dar creatorii săi avertizează din ce în ce mai mult că ar putea dezvolta capacități mai întunecate, 'poate chiar să ia vieți', a spus el. 'Pare să existe o urgență în a lua în considerare în mod adecvat pericolele existențiale ale unor astfel de tehnologii care ajung pe mâini greșite și sunt utilizate în moduri potențial catastrofale', le-a transmis el liderilor pe care i-a invitat la Dumfries House. 'Cu siguranță avem nevoie de suficiente mijloace de control înainte de a fi prea târziu', a mai susținut el. Printre invitați s-au numărat fondatorul și directorul executiv al Nvidia, Jensen Huang, fondatorul și președintele Google DeepMind - Demis Hassabis, directorul financiar al OpenAI, Sarah Friar, directorul pentru afaceri globale al Anthropic, Tino Cuellar, și ministrul britanic pentru inteligență artificială - Kanishka Narayan. Paolo Benanti, consilier al Papei, care a îndemnat guvernele să încetinească dezvoltarea AI, a participat și el. Dezbaterea privind AI a fost reaprinsă când doi cercetători de la Anthropic au avertizat că progresele sale rapide ar putea duce la dispariția umanității într-un viitor nu prea îndepărtat. Firmele de AI au raportat, de asemenea, că modelele lor scapă de constrângerile de testare pentru a accesa rețele externe. Jensen Huang a spus că AI trebuie construită cu 'optimism responsabil', iar această responsabilitate aparține chiar dezvoltatorilor. El a spus că firmele trebuie să devină mult mai riguroase în a se asigura că produsele lor sunt complete înainte de a le lansa. 'Dacă nu este gata, pur și simplu amânați-l (...) Ar trebui să mergeți cât de repede puteți, dar nu mai repede de atât', a subliniat el. Directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei, a îndemnat, de asemenea, firmele să încetinească ritmul dezvoltării AI. Apelurile sale au declanșat o dezbatere internațională cu privire la pericolul ca unii directori din domeniu să acționeze motivați de obiective personale, cum ar fi stabilirea unor reguli care să-i mențină la conducerea firmelor lor, să prevină reacții negative mai ample din partea guvernelor sau pur și simplu să încetinească cheltuirea amețitoare a fondurilor investite în această tehnologie. Narayan, ministrul britanic pentru AI, a declarat că discuțiile s-au concentrat pe responsabilitățile companiilor de a se asigura că vor construi o tehnologie AI în interesul oamenilor. 'în loc să fie un eveniment singular, întâlnirea a fost una dintr-o serie de conversații despre rolul pe care Marea Britanie l-ar putea juca în dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale', a spus el. 'Avem unele dintre cele mai bune capacități în testarea, înțelegerea riscurilor și apoi atenuarea acestora', a adăugat el. întâlnirea din Scoția a evidențiat modul în care Charles, mai întâi ca Prinț de Wales și acum ca rege, și-a folosit poziția pentru a organiza discuții pe o serie de probleme globale, mai susține Reuters.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Balenele cu cocoașă prezintă o formă de 'comportament asociat doliului' (studiu)
Un 'comportament asociat doliului' a fost observat la o balenă cu cocoașă, potrivit unui studiu publicat joi în Australia și citat de AFP. O femelă a rămas în preajma trupului lipsit de viață al puiului său, care zăcea pe fundul mării, conform imaginilor video surprinse anul trecut în largul coastei de est a Australiei.
O sondă a NASA a permis descoperirea unui crater format recent pe Lună
Un cercetător american a descoperit, cu ajutorul imaginilor transmise de o sondă a agenției spațiale americane, NASA, un crater de dimensiuni semnificative, format recent pe suprafața Lunii, un eveniment care, potrivit oamenilor de știință, se întâmplă 'o dată la un secol', relatează joi AFP. Denumit 'McGetchin' - în onoarea u
Un studiu pe un dinte fosil arată că T. Rex era un animal cu sângele cald
Pornind de la o serie de indicii chimice din dinții de Tyrannosaurus rex, oamenii de știință au demonstrat că acest prădător masiv avea sânge cald 'cu o temperatură corporală apropiată de cea a unui om', o descoperire despre care spun că ar trebui să determine o schimbare fundamentală în percepția asupra celebrului dinozaur, transmite Reuters care citează un studiu publicat miercuri în revista Science Advances. Compoziția chimică a smalțului din trei dinți de T. rex descoperiți în Montana a indicat că dinozaurul avea o temperatură corporală de 36,3 grade Celsius, plus minus 2,5 grade Celsius, conform cercetătorilor. Pentru oameni, temperatura medie a corpului este de 37 grade Celsius. Comparații mai potrivite ar putea fi temperatura medie a corpului elefantului, cel mai masiv animal terestru existent, de aproximativ 36 grade Celsius, și a struțului, cea mai mare pasăre existentă, de aproximativ 39 grade Celsius. Tyrannosaurus a fost printre cei mai masivi dinozauri carnivori. Dovezile noului studiu conform cărora Tiranosaurul avea sânge cald infirmă ipoteza mai veche că aceste animale ar fi fost niște 'brute leneșe' și oportuniste. 'încetează să mai fie o reptilă așa cum oamenii își imaginează reptilele. Un animal cu temperatura corpului de 36 de grade Celsius nu așteaptă să-l încălzească soarele. Este independent termic de mediul înconjurător și, în acest sens, mai aproape de un elefant sau de un struț decât de un crocodil', a declarat geologul Aradhna Tripati de la UCLA, autoarea principală a cercetării. Tiranosaurul a populat vestul Americii de Nord în perioada Cretacicului, acum aproximativ 66 de milioane de ani, la sfârșitul erei dinozaurilor. Fosilele sale sunt cunoscute până în nord, în provinciile canadiene Alberta și Saskatchewan, apoi spre sud, prin statele americane Montana, Wyoming și Dakota, și până în New Mexico și Texas. Tripati a spus că modelarea climatică indică faptul că Tiranozaurul ar fi putut locui în cea mai mare parte a continentului, 'inclusiv în medii reci unde ar fi cunoscut înghețul'. 'Acesta este un animal mult mai mobil și adaptabil decât cel pe care și-l imaginează oamenii.' Animalele cu sânge cald, numite și endoterme, implică capacitatea unui animal de a genera și conserva căldura metabolică internă. Aceasta oferă anumite avantaje fiziologice, cum ar fi energia și rezistența susținute, precum și capacitatea de a prospera în climate calde și reci. Animalele cu sânge rece, sau ectoterme, sunt dependente de surse externe de căldură pentru a-și încălzi corpul, așa cum sunt crocodilii și șerpii. 'Endotermia este frecventă la animalele mari și chiar la unii pești. Cu toate acestea, are un cost', a declarat geobiologul de la UCLA și coautor al studiului, Robert Eagle. 'Ratele metabolice mai mari înseamnă nevoi mai mari de hrană și, potențial, o vânătoare mai activă pentru a o dobândi. Un T. rex endoterm ar fi trebuit să dobândească mult mai multă hrană pentru a-și menține rata metabolică mai mare, dar ar fi fost capabil și de o activitate mai susținută pentru a găsi hrană și a migra și pentru a trăi în medii mai reci', a spus Eagle. Păsările și mamiferele sunt endoterme. Toți dinozaurii carnivori fac parte dintr-o linie numită teropode. Păsările fac parte din această linie, evoluând din dinozauri mici cu pene. Păsările mici zburătoare de astăzi au o temperatură corporală de aproximativ 42°C. 'Temperatura noastră pentru T. rex se situează la capătul inferior - al intervalului endoterm', a spus Tripati. Dinții au fost cheia acestui studiu. 'Smalțul dentar se formează în interiorul animalului la temperatura corpului, așa că chimia smalțului este ca un termometru', a spus Tripati. Raportul dintre anumiți izotopi de carbon și oxigen prezenți în smalț poate dezvălui temperatura corpului. Cercetătorii au folosit o tehnică minim distructivă, folosind un burghiu rotativ de viteză mică cu un vârf din carbură de tungsten, pentru a preleva aproximativ 5 miligrame de pulbere de smalț, mai puțin de un vârf de cuțit de sare, din fiecare dinte. Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles a furnizat dinții, doi de la un exemplar tânăr adult bine conservat, poreclit Thomas, iar celălalt un dinte parțial izolat de la un al doilea Tyrannosaurus, ambii din aceeași locație din comitatul Carter din Montana. Cercetătorii au aplicat tehnica și la cinci dinți de crocodilieni cu o vechime similară, proveniți din aceeași formațiune stâncoasă, descoperind temperaturi corporale medii de 30,9 °C, în concordanță cu crocodilii moderni și mai scăzute decât la Tyrannosaurus. 'Se crede că mulți dinozauri, dar nu neapărat toți, aveau sânge cald', a spus Eagle. 'Cu toate acestea, chiar și printre organismele cu sânge cald, există semne de întrebare cu privire la gradul de endotermie. Pot fi cu sânge cald cu un nivel scăzut de endotermie, precum leneșii sau furnicarii; mamifere mari moderne; sau endoterme aviare (păsări), care au de obicei rate metabolice mai mari decât mamiferele'. 'în ceea ce privește alți dinozauri, aș fi precaută în a generaliza', a spus Tripati, referitor la endotermie. 'Aceasta este o singură specie, iar dovezile la dinozauri indică o serie de strategii, mai degrabă decât un singur răspuns', a explicat ea.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Andreea Preda)
Oamenii de știință au obținut 'organoizi' din celule cerebrale umane crescute pe șoareci
Oamenii de știință au crescut șoareci de laborator cărora le lipseau anumite secțiuni din creier și apoi au înlocuit țesutul lipsă cu celule umane, în cadrul unui experiment coordonat de un cercetător român de la Universitatea californiană Stanford și care reprezintă un pas înainte în studiul organoizilor ce reproduc creierul uman, transmite Live Science care citează o cercetare publicată miercuri în revista Nature. Un organoid este o versiune miniaturizată și simplificată a unui organ, produsă de obicei in vitro în trei dimensiuni, care imită complexitatea funcțională, structurală și biologică cheie a organului respectiv. Pe termen lung, oamenii de știință își propun să utilizeze organoizii pentru a înțelege mai bine cum se dezvoltă creierul și cum se schimbă structura și funcția sa în contextul anumitor boli. Organoizii oferă o perspectivă asupra dezvoltării timpurii a creierului, imposibil de observat îndeaproape la oameni, mai ales pentru că se desfășoară în perioada intrauterină. Deși organoizii nu sunt reproduceri perfecte ale creierului uman de dimensiuni normale, oamenii de știință cred că aceștia pot fi modele utile pentru studierea creierului în curs de dezvoltare, atât în stare de sănătate, cât și în stare de boală. Adesea, organoizii cerebrali sunt cultivați în afara organismelor vii, fie în vase de laborator, fie în dispozitive care mențin aceste 'minicreiere' suspendate într-o soluție. Mai mulți organoizi care reprezintă diferite părți ale creierului sau chiar creierele unor persoane diferite pot fi, de asemenea, reunite pentru a forma structuri mai complexe. Conform oamenilor de știință, organoizii cultivați pe șoareci de laborator (in vivo) se dezvoltă și se maturizează mai bine decât cei cultivați în vase de laborator (in vitro), din motive încă insuficient cunoscute. 'Există anumite indicii prezente in vivo care sunt cu adevărat importante și pur și simplu nu știm ce să adăugăm in vitro', a declarat co-autorul studiului, Dr. Sergiu Pașca, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford. Echipa a demonstrat acest fenomen prin transplantarea de organoizi de la șoareci de laborator într-un studiu publicat în 2022. Organoizii transplantați au crescut, au format conexiuni mai bune și au fost mai active decât organoizii cultivați în vase de laborator. Dar transplantarea celulelor creierului uman la rozătoare vine cu alte provocări. Una dintre ele este maturizarea mai lentă a creierului uman prin comparație cu creierul rozătoarelor. 'Chiar și atunci când sunt plasate într-un animal, într-un șoarece sau într-un șobolan, se vor dezvolta totuși de aproximativ 20 de ori mai lent decât celulele cerebrale proprii ale șoarecelui', a declarat Pașca pentru Live Science. Celulele creierului gazdei cresc rapid și formează noi conexiuni, în timp ce celulele umane rămân în urmă și sunt depășite în competiție, a explicat Pașca. Acest lucru limitează cantitatea de spațiu pe care celulele umane o pot ocupa. Pe măsură ce neuronii se maturizează, aceștia devin mielinizați, ceea ce înseamnă că dobândesc o izolație grasă care îi ajută să comunice mai eficient. Neuronii rozătoarelor se mielinizează mai repede decât celulele umane, iar această teacă creează o barieră fizică pe care celulele umane se chinuie să o penetreze, a spus Pașca. în noul studiu, Pașca și colegii săi au urmărit să ofere neuronilor umani un avantaj. Nu au putut rezolva problema maturării lente a celulelor umane, dar au putut oferi celulelor spațiu suplimentar pentru a crește. După ani de experimente, ei au creat un șoarece modificat genetic care dezvoltă doar 2% din cortexul său cerebral. De asemenea, lipsește cea mai mare parte a hipocampului său - un centru major al memoriei din creier. în câteva zile de la nașterea șoarecelui, echipa transplantează țesut neuronal uman în acel spațiu liber și, în aproximativ 90% din cazuri, acel țesut uman se integrează cu succes și începe să crească, a spus Pașca. 'Am luat pur și simplu organoizi corticali, aproximativ patru, și i-am transferat cu o seringă în acel spațiu liber', a spus el. 'Asta e tot. Intră acolo, se grefează și, în câteva săptămâni, încep să crească. Apoi, în câteva luni, preiau cea mai mare parte a acelui volum'. în săptămânile care au urmat procedurii de transplant, celulele cerebrale umane din cutiile craniene ale șoarecilor au crescut, au format conexiuni și au extins proiecții în țesutul subiacent. Țesutul uman nu s-a organizat în straturi distincte, așa cum s-ar întâmpla în mod normal în interiorul capului unui om, dar a inclus multe tipuri de celule care sunt de obicei observate în cortexul cerebral uman. Cercetătorii au comparat apoi șoarecii care au primit organoizi cerebrali cu șoareci cărora le lipsea aceeași cantitate de țesut cerebral, dar cărora nu li s-au administrat organoizi și apoi au comparat ambele grupe cu șoareci normali, nemodificați. Poate surprinzător, șoarecii cărora le lipseau secțiuni extinse din creier încă funcționau destul de bine. 'Te uiți la ei și nu poți spune cu adevărat care sunt care', a spus Pașca. La o inspecție mai atentă, însă, șoarecii aveau deficite subtile în abilitățile motorii fine, memoria de lucru și socializare, a precizat el. în viitor, capacitatea de a compara aceste trei seturi de șoareci - cu organoizi, fără organoizi și nemodificați - ar putea ajuta oamenii de știință să deslușească modul în care țesutul uman contribuie la un anumit rezultat experimental. Pașca prevede că abordarea va fi utilă pentru studierea efectelor agresiunilor asupra creierului, cum ar fi hipoxia (oxigen scăzut) și expunerea la toxine sau medicamente în uter. în plus, genetica organoizilor umani ar putea fi modificată pentru a vedea cum aceste schimbări afectează dezvoltarea, structura și funcția creierului. Acest lucru ar putea fi util pentru studierea paraliziei cerebrale sau a autismului, a sugerat el. Din punct de vedere etic, Pașca a precizat că s-a consultat cu experți de la Stanford și cu un comitet de etică extern cu privire la bunăstarea animalelor utilizate în studiu. Studiile care implică introducerea de țesut cerebral uman în animale ridică, de asemenea, întrebări cu privire la faptul dacă acel țesut adăugat ar putea oferi animalelor noi abilități cognitive - să le facă, în esență, mai asemănătoare cu cele umane. Comitetul de etică a luat în considerare și aceste preocupări. 'Nu am observat apariția unor noi proprietăți (dar) nu este surprinzător, deoarece suntem încă într-un stadiu foarte incipient de dezvoltare', a mai precizat Pașca. Cercetătorii au crescut acești organoizi timp de doar șase luni, așa că erau aproximativ la fel de dezvoltați ca țesutul cerebral al unui făt de 6 luni.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Un nou studiu asociază reducerea masei musculare cu un risc mai mare de demență
Reducerea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă ar putea constitui un semn de avertizare important în ceea ce privește riscul de demență, conform concluziilor unui studiu recent condus de cercetători australieni, transmite miercuri agenția de presă Xinhua. Cercetătorii au analizat peste 80 de studii care examinau legăturile dintre greutate, grăsimea corporală, sănătatea musculară și demență, constatând că persoanele cu sarcopenie prezentau un risc cu 42% mai mare de a dezvolta demență, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Universitatea Curtin din Australia. Sarcopenia reprezintă pierderea progresivă a masei musculare și a forței fizice odată cu îmbătrânirea, conform studiului publicat în revista științifică International Journal of Food Sciences and Nutrition. Studiul a arătat, de asemenea, că relația dintre obezitate și demență depinde de vârstă. Persoanele obeze la jumătatea vieții sau înainte de 65 de ani prezentau un risc cu 9% mai mare de demență, în timp ce obezitatea la persoanele la 65 de ani și peste această vârstă era asociată cu un risc de demență cu 17% mai mic. Cu toate acestea, cercetătorii au avertizat că această constatare nu trebuie interpretată ca un beneficiu al creșterii în greutate. Rezultatele au evidențiat o relație complexă între greutatea corporală, îmbătrânire și demență, fiind necesare cercetări pe termen lung pentru a înțelege dacă un nivel scăzut de masă musculară și excesul de grăsime corporală, luate împreună, cresc riscul de demență, a declarat autorul corespondent al studiului, profesorul Mario Siervo de la Școala de Sănătate a Populației din cadrul Universității Curtin. Cercetătoarea Uraiporn Booranasuksakul de la Universitatea Burapha din Thailanda, care s-a numărat printre autorii principali ai studiului, a afirmat că greutatea corporală, luată separat, nu reflectă pe deplin riscul de demență, forța și funcția musculară fiind, de asemenea, importante pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Cercetătorii din Australia, Marea Britanie, Canada, Thailanda și Italia care au participat la studiu au declarat că aceste constatări subliniază importanța menținerii unei compoziții corporale sănătoase, inclusiv a forței și funcției musculare, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)
SpaceX vizează data de 22 septembrie pentru primul zbor orbital al rachetei sale Starship
SpaceX intenționează să lanseze pentru prima dată uriașa sa rachetă Starship pe orbita Pământului în cadrul celui de-al 14-lea zbor de test, programat pentru 22 septembrie, transmite agenția de presă Xinhua care citează un anunț de marți al companiei americane. Fereastra de lansare este programată să se deschidă la ora locală 07:15 și va dura 75 de minute, după aprobarea autorităților de reglementare, conform site-ului web al SpaceX. Lansarea este planificată să aibă loc de la baza Starbase a SpaceX din statul american Texas. în cadrul misiunii orbitale inițiale, racheta super-grea Starship va zbura la o altitudine de aproximativ 275 de kilometri deasupra Pământului și va orbita de aproximativ șase ori planeta. Misiunea va dura aproape 10 ore, înainte de a ameriza în Oceanul Pacific, la vest de Chile. De asemenea, Starship va plasa pe orbită 26 de sateliți Starlink V3. Sateliții sunt proiectați să extindă considerabil capacitatea rețelei Starlink și viteza de conectare a utilizatorilor, a indicat compania. După lansare, sateliții își vor desfășura antenele și panourile solare și vor stabili contactul inițial cu stațiile de la sol și cu restul constelației Starlink. Obiectivul principal al zborului de test al lansatorului în cadrul acestei misiuni include o lansare reușită, ascensiunea, separarea treptelor, revenirea și aterizarea la un punct fix, situat în larg, potrivit SpaceX. Compania a declarat că a adus mai multe modificări hardware și software rachetei, pentru a remedia problemele întâmpinate în timpul zborului anterior. SpaceX a efectuat cel de-al 13-lea zbor de test al sistemului său Starship la 24 iulie, obținând câteva reușite importante, printre care prima lansare a sateliților Starlink V3 de nouă generație și un test de repornire a motorului în spațiu. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)