Știință
225 articole
Mark Zuckerberg respinge apelurile de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale
Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a respins marți apelurile tot mai numeroase de suspendare sau măcar de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale (IA), el considerând că mecanismele pieței și riscul unor acțiuni judiciare sunt cele mai bune garanții în fața acestei tehnologii, relatează AFP. 'Oamenii nu vor dori să folosească agenți care nu sunt aliniați propriilor interese și care nu fac ceea ce le cer. Prin urmare, laboratoarele au un puternic stimulent natural să facă în așa fel încât să-și alinieze mai mult modelele' în fața cerințelor, a scris Zuckerberg pe rețeaua de socializare X. Conceptul de 'aliniere' se referă la eforturile de a face modelele de IA să se comporte așa cum doresc oamenii. 'Orice laborator care nu se concentrează pe aliniere va rămâne în urmă', anticipează șeful companiei Meta. îngrijorările din jurul IA au crescut în ultimele săptămâni, după mai multe incidente de securitate și a unei noi capacități a modelelor de IA de a se perfecționa singure, fără intervenție umană. Dezbaterea are la ora actuală în vedere și capacitatea sectorului de se auto-reglementa. Societăți precum OpenAI, Anthropic și Google studiază crearea unui organism comun de elaborare a unor standarde. Mai mulți reprezentanți influenți din sector, conduși de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează pentru o încetinire a dezvoltării IA. în schimb, Zuckerberg consideră că amenințarea cu acțiuni legale obligă deja laboratoarele să acționeze în mod responsabil. El dă ca exemplu în acest sens decizia Meta de a amâna cu mai multe luni lansarea sistemului său Muse AI, prevăzut cu agenți personalizați, pentru a-și consolida mai întâi măsurile de securitate și siguranță. De asemenea, Mark Zuckerberg s-a pronunțat în favoarea evaluărilor independente ale sistemelor de IA, subliniind că Meta Superintelligence Labs, divizia de Inteligență Artificială a companiei Meta, folosește deja experți externi. El a cerut crearea unui 'ecosistem mai vast și mai diversificat de evaluatori' pe ansamblul sectorului, o critică voalată la adresa Anthropic, companie căreia unii îi reproșează că favorizează evaluatorii cu care menține legături strânse. Compania Meta, care anul acesta va investi până la 145 de miliarde de dolari în infrastructura sa de IA, se pronunță împotriva oricărei reglementări susceptibile să încetinească dezvoltarea domeniului. Nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane, 'nici măcar cu o lună', a indicat deja fondatorul său la începutul lunii august. Opinia lui Mark Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă la rândul lor creșterea atenționărilor privind pericolele potențiale pe care le implică Inteligența Artificială și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
După lansarea cu succes a rachetei Spectrum, compania aerospațială germană Isar Aerospace a anunțat 5 noi lansări
La câteva zile după prima lansare cu succes a rachetei Spectrum, startup-ul german Isar Aerospace a anunțat marți că a semnat la Paris un contract cu compania americană Seops pentru încă cinci lansări, ce vor avea loc între 2028 și 2030, transmite AFP. Misiunile vor fi efectuate de la baza de lansare a Isar din Andoya, Norveg
China a donat către ONU mostre de regolit selenar adunate de pe partea îndepărtată a Lunii
China a donat oficial către ONU un eșantion de regolit selenar colectat de misiunea Chang'e-6 în cadrul unei ceremonii de predare care a avut loc luni, la sediul Națiunilor Unite din Viena, marcând prima dată când un eșantion de pe fața ascunsă a Lunii a fost prezentat organizației, transmite Xinhua. Ceremonia a fost organizată în comun de Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), Misiunea Permanentă a Chinei pe lângă Națiunile Unite și alte organizații internaționale din Viena și Biroul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (UNOOSA). La ceremonie au participat peste 400 de invitați, inclusiv șefi ai organizațiilor internaționale din Viena și reprezentanți permanenți ai diferitelor țări. Administratorul CNSA, Shan Zhongde, directorul general al Biroului Națiunilor Unite de la Viena, Monica Juma, directorul UNOOSA, Aarti Holla-Maini, și reprezentantul permanent al Chinei pe lângă ONU și alte organizații internaționale din Viena, Li Song, au dezvăluit împreună eșantionul selenar, care va fi expus permanent la sediul ONU din Viena. Explorarea vastului Univers este un vis comun și o căutare persistentă a umanității, a declarat Shan Zhongde în discursul său, menționând că președintele chinez Xi Jinping a subliniat că misiunile selenare Chang'e aparțin atât Chinei, cât și tuturor oamenilor din lume. Predarea de către China a mostrei selenare colectate în misiunea Chang'e-6 către ONU este o acțiune concretă pentru a pune în practică cele patru inițiative globale majore propuse de președintele Xi, pentru a implementa pe deplin noua filozofie de dezvoltare care prezintă o creștere inovatoare, coordonată, ecologică, deschisă și partajată, pentru a susține un multilateralism adevărat, pentru a proteja autoritatea și rolul Comitetului ONU pentru Utilizările Pașnice ale Spațiului Cosmic ca platformă principală pentru guvernanța spațială globală și pentru a promova implementarea Agendei 2030 a ONU pentru Dezvoltare Durabilă, a mai declarat Shan. China este pregătită să împărtășească roadele dezvoltării spațiale cu țările din întreaga lume, să împărtășească oportunități și să creeze prosperitate împreună, astfel încât progresele în știința și tehnologia spațială să poată aduce mai multe beneficii oamenilor din toate țările, a precizat el. China va colabora cu toate țările pentru a promova explorarea pașnică a spațiului cosmic și pentru a contribui mai bine la construirea unei comunități cu un viitor comun pentru umanitate, a adăugat Shan. Directorul general al Biroului Națiunilor Unite de la Viena, Monica Juma, a spus că platforma multilaterală de la Viena are un caracter unic, care reunește știința și diplomația. Expunerea permanentă a eșantionului selenar la Națiunile Unite din Viena este de o mare importanță, a spus ea, adăugând că eșantionul reprezintă creativitatea științifică și tehnologică a umanității și hotărârea de a explora Universul, demonstrând în același timp sprijinul Chinei pentru Națiunile Unite în abordarea provocărilor comune. Directorul UNOOSA, AartiHolla-Maini, a spus că predarea de către China a eșantionului selenar și partajarea datelor cercetării științifice sunt o ilustrare perfectă a faptului că spațiul cosmic este un domeniu comun al întregii umanități. Ea și-a exprimat speranța că eșantionul selenar va continua să spună la Viena povestea explorării Lunii de către umanitate și va contribui la avansarea guvernării globale a spațiului cosmic. în timpul evenimentului, reprezentantul Chinei la ONU, Li Song, a spus că evenimentul a demonstrat angajamentul Chinei de a colabora cu toate părțile pentru a susține ferm rolul Națiunilor Unite, a îmbunătăți guvernarea globală a spațiului cosmic și a se asigura că beneficiile explorării și dezvoltării spațiului ajung la întreaga umanitate.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Matematicianul francez Cédric Villani îndeamnă doctoranzii să nu utilizeze inteligența artificială generativă
Matematicianul francez Cédric Villani, laureat al medaliei Fields, le-a cerut studenților săi care își pregătesc teza de doctorat ''să nu folosească sub nicio formă'' instrumentele inteligenței artificiale (AI) generative, argumentând că, în activitatea de cercetare, ''drumul'' este ''mai important'' decât ''rezultatul'', potrivit AFP. ''Coordonez un doctorand. Și i-am spus ca, pe perioada tezei, să nu folosească sub nicio formă aceste instrumente generative. în timpul formării, trebuie să muncești mult pentru a-ți remodela spiritul, creierul'', a declarat el marți pentru postul Radio Classique, asumându-și că ''va vâsli în contrasens'' prin promovarea ''efortului''. Pentru Villani, laureat cu medalia Fields în anul 2010, o distincție considerată Nobelul matematicienilor, ''timpul de cercetare, timpul de verificare a soluțiilor, timpul de înțelegere, drumul este în continuare mai important în domeniul științelor, iar în matematică cu atât mai mult, decât rezultatul însuși''. El și-a exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu riscul ''epuizării'' problemelor matematice la câteva zile după ce OpenAI a rezolvat o problemă matematică importantă, ecuația Navier-Stokes. ''în studiul matematicii avem nevoie, pentru a face progrese, de trei materii prime fundamentale, iar acestea sunt ideile, studenții și problemele (...). Iar acum avem instrumente atât de eficiente, încât există riscul epuizării problemelor'', a constatat el. Alături de alți circa 20 de laureați ai medaliei Fields, matematicianul a semnat vineri un editorial despre un posibil ''efect distructiv'' al AI asupra cercetării în domeniul matematic. Trebuie să ''evităm spectrul unei generații pierdute de tineri matematicieni, ceea ce ar fi dăunător pentru întreaga umanitate'', a explicat el. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Simona Aruştei)
Specialiști în astrofizică sugerează că Venus și-ar fi înghițit satelitul natural
Un astrofizician din California, SUA, a prezentat luni o nouă teorie menită să explice de ce Venus, planeta cea mai asemănătoare cu Pământul din punct de vedere al dimensiunii, masei și structurii, nu are o lună proprie, un caz de 'canibalism' celest, relatează marți Reuters. Viteza extrem de mică cu care Venus se rotește în jurul propriei axe ar fi condamnat orice satelit natural care ar fi putut orbita cândva această planetă să se apropie treptat, în spirală, de planeta-mamă și, în cele din urmă, să fie înghițit, într-o ciocnire cataclismică. Așa sună teoria propusă de o echipă de oameni de știință de la Universitatea California, Riverside, publicată luni în revista The Astrophysical Journal. Concluzia marchează o schimbare față de explicațiile anterioare cu privire la motivul pentru care Venus, a doua planetă de la Soare, nu are lună. 'Dacă ar fi avut o lună, și probabil că a avut la un moment dat, nu ar fi putut s-o păstreze', a declarat luni pentru Reuters astrofizicianul Stephen Krane, autorul principal al studiului. 'Acea lună s-ar fi prăbușit pe planetă într-un interval de timp relativ scurt', a precizat el. Krane a afirmat că datele provenite din modele computerizate bazate pe fizica planetară și care simulează mecanica gravitațională a unor luni venusiene ipotetice de diferite dimensiuni au arătat că toate ar fi avut aceeași soartă, ciocnindu-se, mai devreme sau mai târziu, de planeta-mamă. Un astfel de eveniment, de înghițire a lunii, s-a produs probabil în primul miliard de ani din istoria planetei Venus, care, la fel ca restul sistemului solar, datează de aproximativ 4,5 miliarde de ani, a spus Krane. Oamenii de știință au emis anterior ipoteza că Venus, cunoscută drept 'geamăna' Pământului, fie nu a avut niciodată o lună proprie, fie a avut, probabil, o lună care a fost distrusă în urma unui impact masiv cu un alt obiect celest. Studiul realizat la Universitatea California, Riverside, care s-a concentrat asupra dinamicii Pământ-Lună, a constatat că viteza de rotație a planetei este factorul-cheie. Spre deosebire de Venus, care are nevoie de 243 de zile terestre pentru a efectua o singură rotație - puțin mai mult decât durata orbitei sale în jurul Soarelui -, Pământul se rotește în jurul axei sale la fiecare 24 de ore, de peste 200 de ori mai rapid decât Venus, a notat Krane. Transferul de energie provenit din rotația mai rapidă a Pământului împinge treptat Luna noastră tot mai departe, determinând-o să se îndepărteze de Pământ cu o viteză de 4 centimetri pe an - măsurată cu precizie de oglinzile lăsate pe suprafața selenară în 1969 de astronauții misiunii Apollo 11. Venus, al treilea obiect ca nivel de strălucire de pe cerul nocturn, după Soare și Lună, ocupă un loc important ca obiect de studiu pentru oamenii de știință care doresc să afle mai multe despre istoria Pământului și despre viitorul său. Similară prin structura sa stâncoasă, dar puțin mai mică decât Pământul, Venus este învăluită într-o atmosferă densă și toxică care a creat un efect de seră scăpat de sub control, încălzind suprafața sa până la temperaturi de 471 de grade Celsius, suficient de ridicate pentru a topi plumbul. Deși nu există dovezi conform cărora ar fi existat vreodată o lună venusiană, este puțin probabil ca Venus, în stadiul său incipient, să fi reușit cumva să evite genul de coliziune devastatoare cu o altă protoplanetă, despre care se crede pe scară largă că ar fi dus la formarea lunii Pământului, potrivit lui Krane. La începuturile sistemului solar interior, spațiul era aglomerat de obiecte stâncoase de mari dimensiuni care se năpusteau prin spațiu și se ciocneau între ele, Venus suferind probabil mai multe impacturi celeste decât Pământul, deoarece se afla mai aproape de Soare, notează Reuters. Oamenii de știință speră să dezvăluie mai multe secrete ale planetei Venus cu ajutorul a două misiuni viitoare ale agenției spațiale americane, NASA, programate pentru lansare la sfârșitul anilor 2020 sau la începutul anilor 2030, denumite DAVINCI+ și VERITAS, menite să studieze atmosfera și caracteristicile geologice ale planetei. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Punctul de topire al diamantelor este cu peste 700 de grade Celsius mai scăzut decât se credea
Oamenii de știință au topit diamante cu un laser puternic pentru a realiza unele dintre cele mai precise măsurători ale punctului de topire evaziv al acestui mineral extrem de rezistent - și au descoperit o diferență de peste 700 de grade Celsius față de experimentele anterioare, conform unui studiu publicat pe pe 13 august în revista Nature Physics, transmite luni Live Science. Este ciudat să ne gândim la punctul de topire al diamantului, cel mai dur material natural de pe Pământ, dar și acest material se topește atunci când este detonat cu lasere extrem de puternice în condițiile potrivite. înțelegerea modului în care diamantul răspunde la undele de șoc de la lasere este o parte importantă a dezvoltării fuziunii nucleare, procesul care alimentează stelele. Fuziunea nucleară este, de asemenea, o sursă potențială de energie pentru viitor, așa că cercetătorii au depus mult efort în dezvoltarea de modele care descriu și prezic cum se comportă diamantul în condiții extreme. Deși datele experimentale și modelele teoretice se potrivesc destul de bine în majoritatea cazurilor, au existat unele discrepanțe ciudate pe care oamenii de știință nu au putut să le explice. Cea mai mare este diferența de 1244°C - aproximativ 20% - între datele experimentale anterioare și temperaturile de topire ale diamantului prezise de model. Au existat, de asemenea, unele dezbateri cu privire la posibilitatea ca diamantul să își reorganizeze atomii într-un alt tip de carbon solid înainte de a se transforma într-un lichid la sfârșitul procesului de topire. Cercetătorii s-au străduit să explice aceste discrepanțe, deoarece condițiile în care se topește diamantul sunt atât de extreme încât este extraordinar de dificil să se măsoare în laboratoarele de pe Pământ. Cu toate acestea, noi experimente ar putea oferi în sfârșit soluția pe care oamenii de știință au urmărit-o timp de două decenii. în studiul publicat pe 13 august în revista Nature Physics, oamenii de știință au electrocutat plăci minuscule de diamant sintetic cu un laser ultraviolet, creând unde de șoc atât de puternice încât, pe măsură ce treceau prin probe, diamantul își schimba aspectul din transparent în oglindă. Creșterea puternică a reflectivității este o indicație a faptului că diamantul s-a topit. Combinând această modificare cu măsurători ale strălucirii diamantelor din timpul experimentului, cercetătorii au stabilit temperatura de topire cu mare precizie. 'Am reușit să prelevăm mostre minuscule de diamante și să le comprimăm prin electroșocuri la temperaturi mai ridicate decât suprafața Soarelui și la presiuni mai mari decât în centrul lui Neptun și Uranus - și totuși să măsurăm structura atomică, temperatura, densitatea și reflectivitatea optică', a declarat într-un comunicat co-autorul studiului, Marius Millot, cercetător științific la Laboratorul Național Lawrence Livermore din California. Echipa a descoperit că temperatura de topire a mostrei de diamant a fost cu peste 1.300 de grade Fahrenheit (704 grade Celsius) mai mică decât se credea anterior - punând punctul de topire în concordanță cu predicțiile teoretice și explicând în sfârșit discrepanța de lungă durată. Echipa a măsurat, de asemenea, structura atomică a mostrelor cu difracție de raze X și a observat că diamantul nu a trecut la un alt tip de carbon solid înainte de topire, posibil pentru că energia necesară pentru rearanjarea atomilor era prea mare, au scris cercetătorii. Cu toate acestea, ei au emis și ipoteza că șocurile multiple ar putea fi suficient de puternice pentru ca această tranziție să aibă loc și că modul în care șocurile sunt aplicate diamantului ar putea afecta modul în care acesta își schimbă starea de agregare. înțelegerea acestui aspect este importantă pentru cercetarea fuziunii nucleare, deoarece anumite tipuri de experimente implică topirea și zdrobirea unei capsule de diamant cu lasere pentru a supune conținutul capsulei, deuteriu și tritiu în stare solidă, la o presiune de peste 30 de petapascali și temperaturi mai mari de 180 de milioane de grade Fahrenheit (100 de milioane de grade Celsius), condițiile necesare pentru ca o reacție în lanț de fuziune nucleară să aibă loc. Cercetătorii au descoperit că între aproximativ 660 și 1.060 de gigapascali și la aproximativ 6.727 grade Celsius, diamantul există sub formă de bucăți solide care plutesc în carbon lichid. Pe măsură ce presiunea crește, mai multe diamante se transformă în carbon lichid, despre care se crede că este un material foarte neobișnuit. Spre deosebire de majoritatea formelor pe care le ia carbonul pe Pământ - cum ar fi cărbunele, grafitul și diamantul - carbonul lichid este metalic, deci conduce electricitatea. Cunoașterea modului în care se comportă diamantul în condiții atât de extreme este importantă și pentru înțelegerea planetelor gigantice de gheață Uranus și Neptun. Pe baza măsurătorilor efectuate de sonda spațială Voyager 2 la sfârșitul anilor 1980 și a experimentelor de laborator de pe Pământ, oamenii de știință cred că în interiorul acestor planete plouă cu bucăți uriașe de diamant și că mantaua lor ar putea avea oceane de carbon lichid pe care plutesc diamante ca niște aisberguri. Noua cercetare înseamnă că oamenii de știință pot face predicții mai bune despre interiorul planetelor și ciclurile lor de carbon.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: livescience.com
Telescoapele Hubble și James Webb au descoperit 27 de noi obiecte dincolo de orbita lui Neptun
Telescoapele spațiale Hubble și James Webb au colaborat pentru a viza unele dintre cele mai mici și mai îndepărtate obiecte din Sistemul Solar, descoperind că istoria acestor obiecte minuscule, aflate dincolo de orbita planetei Neptun, este mai enigmatică decât se credea, conform a două studii publicate la 8 septembrie în The Astronomical Journal, transmite luni Space.com. Cele două observatoare orbitale au descoperit împreună 27 de noi obiecte transneptuniene, toate cu un diametru mai mic de 40 de kilometri, cel mai mic având doar 10 kilometri în diametru. După cum sugerează și numele lor, aceste obiecte orbitează Soarele din exteriorul orbitei lui Neptun. Unele dintre ele s-au format acolo, la începutul Sistemului Solar, ca planetesimale mici, incapabile să facă pasul suplimentar pentru a se transforma în planete. Modelele privind modul în care s-au format aceste obiecte au prezis că ar fi trebuit să fie presărate cu impacturi care au amestecat materialul de la suprafața lor, astfel încât compoziția lor, și, prin urmare, culoarea, să fie diferită de cea a obiectelor transneptuniene mai mari. Totuși, noi observații, conduse de doi cercetători doctoranzi, Anastasia Morgan de la Universitatea Northern Arizona și Marielle Eduardo de la Universitatea din Victoria, au descoperit contrariul - aceste mici obiecte arată încă la fel ca în ziua în care s-au format. 'V-ați putea imagina un scenariu în care loviturile și fragmentarea ar schimba compoziția suprafeței, iar apoi ați vedea o culoare diferită a suprafeței pentru obiectele transneptuniene minuscule în comparație cu frații lor mai mari', a spus Morgan, care a condus analiza culorii și compoziției acestor obiecte, într-un comunicat. 'Așadar, este cu adevărat fascinant să vedem că cele mai mici obiecte păstrează cumva istoria modului în care au fost formate'. Obiectele transneptuniene native din Centura Kuiper se mișcă pe orbite aproape circulare în jurul Soarelui și sunt la același nivel cu planul ecliptic, 'discul' plat imaginar pe care orbitează planetele și alte obiecte în jurul Soarelui. Se spune că aceste obiecte sunt 'reci' dinamic, deoarece au rămas la fel de când s-au format. însă alte astfel de obiecte s-au format între a șaptea și a opta planetă, Uranus și Neptun, dar înainte de a putea fi asimilate în acele lumi în timp ce acele planete creșteau, au fost ejectate de rezonanțe gravitaționale în regiunea transneptuniană, formând colectiv un 'Disc difuz' de obiecte pe orbite foarte alungite, înclinate semnificativ față de planul Sistemului Solar. Astfel de obiecte sunt considerate 'fierbinți' din punct de vedere dinamic. Totuși, chiar și aceste obiecte 'fierbinți', dinamice, par să fi rezistat oricăror modificări ale compoziției suprafeței lor. 'Aceste obiecte dinamic fierbinți păstrează o semnătură a locului în care s-au născut, chiar dacă au fost mutate orbital de atunci', a spus David Trilling de la Universitatea Northern Arizona. Acest lucru duce la una dintre cele două posibilități surprinzătoare. Fie există mult mai puține impacturi care au loc departe de Soare decât credeau astronomii, ceea ce nu se potrivește cu teoriile despre densitatea populației obiectelor de acolo, fie impacturile și coliziunile au loc, dar dintr-un anumit motiv nu distrug suprafața acestor mici obiecte cosmice cum ne-am putea aștepta. Datorită senzorilor în infraroșu ai Telescopului Spațial James Webb (JWST), Marielle Eduardo a reușit să determine distribuția dimensiunilor acestor obiecte. Când privim în lumină vizibilă, strălucirea unui astfel de obiect transneptunian depinde parțial de cât de reflectivă este suprafața sa, o proprietate numită albedo. Un corp mai mare, dar cu o compoziție care nu este foarte reflectivă, poate părea mai mic la aceeași distanță ca un obiect mai mic acoperit cu gheață strălucitoare. Cu toate acestea, la lungimi de undă în infraroșu, luminozitatea unui obiect depinde în mare parte de dimensiunea sa, permițând determinări precise ale diametrelor celor 27 de obiecte nou-descoperite. în mod surprinzător, se pare că există mai puține astfel de obiecte foarte mici decât prezic modelele de formare a lor. 'Este foarte interesant faptul că procesul de formare a planetesimalelor ajunge să producă aceeași distribuție a dimensiunilor atât pentru populațiile reci, cât și pentru cele calde, în ciuda faptului că s-au format în diferite regiuni ale Sistemului Solar timpuriu', a spus Eduardo. Aceste observații împing la limită capacitățile telescoapelor Hubble și JWST. Aceste obiecte sunt incredibil de slab vizibile, strălucind între magnitudinile 24,1 și 29,3, fiind descrise ca fiind echivalente cu observarea unui roi de licurici pe Lună de pe Pământ. Ca atare, este cea mai profundă observație de până acum în tărâmul relativ necunoscut de dincolo de Neptun.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Directorul companiei Anthropic lansează un apel la încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale
Directorul companiei Anthropic, Dario Amodei, a lansat sâmbătă un apel la încetinirea vitezei de dezvoltare a inteligenței artificiale (AI), invocând necesitatea unui control mai strict al evoluțiilor sale, precum și incidentul survenit în iulie la OpenAI, informează AFP. Mesajul publicat sâmbătă pe pagina personală a CEO-ului survine la câteva zile după ce un cercetător din cadrul Anthropic, Jacob Coxon, și-a anunțat demisia din start-up-ul californian, pe care l-a acuzat de minimizarea riscului existențial pe care AI-ul îl reprezintă pentru umanitate. Apelul lui Dario Amodei este similar cu un altul, lansat la începutul lunii iunie de Anthropic, și care solicita ca marii actori din domeniul AI să aibă posibilitatea de a ''încetini sau suspenda temporar dezvoltarea'' acestei tehnologii. La sfârșitul lunii iulie, Sam Altman, șeful companiei rivale OpenAI, a vorbit, la rândul lui, despre o încetinire ''pentru a oferi suficient timp societății să se adapteze acestor noi capacități''. Ulterior, peste o mie de angajați ai unor companii din domeniul AI, inclusiv Dario Amodei și personal de conducere din Open AI, au cerut guvernului american să ajute la ''temporizarea'' lansării modelelor celor mai avansate. Aceste îndemnuri au fost formulate în urma unui incident în care modele OpenAI au ieșit în mod spontan din mediului lor controlat cu prilejul unor teste, conectându-se la internet și atacând platforma AI Hugging Face. De atunci, alte evenimente în care sisteme AI ale OpenAI și Anthropic au ajuns pe internet fără știrea supraveghetorilor lor au fost raportate de cele două companii. De fiecare dată a fost vorba despre agenți AI, programe construite pe un model specific și dotate cu cunoștințe și obiective proprii. Acțiunile și metodele acestor agenți au stârnit cu atât mai multă îngrijorare cu cât au demonstrat o tendință de a se coordona, a stabili o ierarhie între eele, a trișa și a șterge apoi urmele faptelor lor. Având în vedere actuala viteză de dezvoltare a AI, ''mă tem că în următoarele 6 până la 12 luni un grup de (agenți) va fi capabil să preia controlul întregului internet'', a avertizat Dario Amodei, iar asta ''ar putea atrage după sine pagube de sute de miliarde de dolari''. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Andreea Preda)
O metodă de editare genetică ar putea oferi un tratament de durată pentru o boală hepatică rară (studiu)
Cercetătorii din Australia au dezvoltat o metodă de editare a genomului care ar putea oferi un tratament mai durabil pentru copiii care suferă de o afecțiune hepatică genetică rară, informează Xinhua. Cercetătorii au făcut un pas important către depășirea unei provocări cheie în terapia genică pentru copiii cu tulburări metabolice hepatice: creșterea ficatului poate dilua treptat tratamentul pe măsură ce apar celule noi, netratate, potrivit unui comunicat publicat vineri de Institutul de Cercetare Medicală pentru Copii (CMRI) din orașul australian Sydney. Echipa a utilizat această metodă pentru a repara o genă defectă direct la nivelul localizării sale naturale în ficat, în loc să adauge o copie suplimentară a acesteia. Noul studiu, publicat în revista Molecular Therapy, s-a concentrat asupra deficitului de ornitin-transcarbamilază (OTC), o afecțiune hepatică genetică severă, care împiedică organismul să descompună în mod corespunzător produșii reziduali rezultați din digestia proteinelor. Peste 500 de mutații genetice diferite pot cauza această boală, ceea ce face ca tratamentele specifice pentru fiecare mutație să fie impracticabile. în modelele de laborator, noul tratament a normalizat nivelurile urinare de acid orotic, un indicator-cheie al funcționării ciclului ureei, în decurs de trei săptămâni. De asemenea, nivelurile de amoniac din sânge nu au prezentat diferențe semnificative față de cele ale subiecților sănătoși din grupul de control în urma unui test de încărcare proteică. Activitatea OTC a fost detectată în până la 40% din celulele hepatice, potrivit autorilor studiului. în cazul celulelor hepatice umane derivate de la pacienți, această metodă a restabilit expresia OTC în până la 48% dintre celule, au precizat cercetătorii australieni. Această strategie, independentă de tipul de mutație, ar putea contribui la soluționarea 'provocării de a asigura durabilitatea terapiei genice la copiii mici', ai căror ficați în creștere pot pierde treptat efectul terapiilor genice convenționale, pe măsură ce celulele tratate sunt diluate de apariția unor celule noi, netratate, a declarat Samantha Ginn, cercetător principal în cadrul CMRI. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Planeta Mercur se micșorează cu o rată mai rapidă decât se credea
O analiză a caracteristicilor suprafeței lui Mercur a dezvăluit că planeta cea mai apropiată de Soare se micșorează mai repede decât credeau oamenii de știință, conform unui studiu publicat joi (10 septembrie) în revista Geophysical Research Letters, transmite Space.com. Noi cercetări sugerează că Mercur se micșorează cu 10% până la 30% mai repede decât se estimase anterior. Echipa din spatele acestei cercetări a calculat că planeta a pierdut aproape 19 kilometri din diametrul său total de la formare. Cercetătorii cred că viteza acestui proces nu a fost remarcată anterior, deoarece impacturile cu meteoriți au creat de-a lungul timpului cratere care au ascuns dovezile acestui proces. Oamenii de știință spun că determinarea gradului de micșorare a lui Mercur este esențială pentru investigarea compoziției interiorului planetei. 'O micșorare mai mare înseamnă că Mercur ar putea avea un miez metalic mai mare, mai puține elemente ușoare, cum ar fi siliciul, amestecate în miezul metalic sau o temperatură inițială mai mare', a declarat într-un comunicat liderul echipei, Gaku Nishiyama, de la Institutul de Cercetări Spațiale al Centrului Aerospațial German (DLR). Ca toate planetele telurice din Sistemul Solar, Mercur s-a format acum 4,5 miliarde de ani, într-o perioadă violentă și turbulentă din istoria Sistemului Solar, la fel ca și celelalte planete ale sistemului. Impacturile cu asteroizi și planetoizi din această perioadă timpurie au generat căldură, pe care Mercur a pierdut-o de atunci. Pe măsură ce interiorul lui Mercur s-a răcit, acesta s-a și micșorat. Acest lucru a cauzat dezvoltarea unor cute geologice sub formă de abrupturi și creste în straturile exterioare stâncoase ale lui Mercur. Această răcire ar trebui să ducă la micșorarea lui Mercur într-un mod aproximativ uniform, ceea ce ar face ca aceste structuri să fie comune pe întreaga planetă. Cu toate acestea, impacturile asteroizilor de-a lungul istoriei sale nu numai că au creat cratere care ascund semnele istoriei sale geologice, dar au și răspândit resturi pe suprafața lui Mercur. Acest lucru face ca aceste indicii geologie să fie mai greu de observat în prezent. Echipa a combinat hărțile anterioare ale geologiei lui Mercur cu noi observații ale rugozității întregii suprafețe a planetei. Cercetătorii au descoperit că terenul cel mai accidentat al lui Mercur prezenta cele mai puține cute. 'Ne-a făcut să credem că există un proces care ascunde structurile de scurtare', a spus Nishiyama, care consideră că urmele de impact din regiunile cele mai accidentate ale planetei Mercur acoperă indiciile privind această micșorare. Echipa a folosit apoi crestele și abrupturile din regiunile mai puțin afectate de impacturi pentru a estima gradul de contracție. Acest lucru a indicat că elementele lipsă din zonele accidentate ar putea reprezenta o contracție suplimentară de 10% până la 30% pe parcursul duratei de viață de 4,5 miliarde de ani a planetei Mercur. Aceasta echivalează cu o modificare totală a diametrului de până la 23 de kilometri, față de 4 până la 16 kilometri, cât este estimat în prezent. '30% este puțin surprinzător, dar gradul corectat de contracție are sens pentru mine', a spus Nishiyama. S-ar putea să existe mai multe surprize. Nishiyama consideră că cifrele actualizate ar putea fi încă o subestimare. Această estimare se bazează pe datele colectate de sonda MESSENGER a NASA, care s-a încheiat în 2015. MESSENGER a putut distinge doar elemente cu diametrul mai mare de aproximativ 5 kilometri. în noiembrie 2026, misiunea BepiColombo va începe să efectueze scanări ale suprafeței lui Mercur la o rezoluție mult mai mare decât aceasta, iar acest lucru ar putea dezvălui și mai multe elemente cu privire la această contracție.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Creierul nou-născuților reacționează mai puternic la plânsul altor bebeluși decât la vorbire (studiu)
Un studiu, la care a participat Universitatea Deusto din Bilbao, în nordul Spaniei, a constatat că în cazul nou-născuților creierul se activează mai mult la plânsul altor bebeluși decât la vorbire, deși se credea că aceasta din urmă ocupă un loc privilegiat pentru ființa umană încă de la începutul vieții, transmite vineri agenția de presă EFE. Revista științifică Developmental Cognitive Neuroscience a publicat un articol despre acest studiu, realizat de o echipă internațională de cercetare în domeniul neuroștiinței cognitive, din care a făcut parte și cercetătoarea Irene de la Cruz Pavia de la Universitatea Deusto. Studii anterioare demonstraseră că bebelușii se nasc cu o predispoziție specială pentru perceperea vocii umane, parțial datorită experienței auditive acumulate în pântecul mamei în ultimul trimestru de sarcină. Totuși, această cercetare a demonstrat că, la nou-născuți, plânsul produce o reacție cerebrală mai puternică decât vorbirea. Cercetătorii au realizat un experiment pe 25 de bebeluși cu vârste cuprinse între una și patru zile, născuți la Spitalul Necker-Enfants Malades din Paris, care fuseseră expuși la limba franceză în perioada prenatală, precum și pe 27 de adulți vorbitori de italiană de la Universitatea din Padova (Italia), care nu aveau cunoștințe de limbă franceză. în cadrul experimentului, adulții au ascultat fraze în limba franceză fără a înțelege semnificația cuvintelor, în condiții de procesare identice cu cele ale bebelușilor. Cercetătorii au înregistrat răspunsurile creierului participanților adulți la blocuri de fraze rostite în limba franceză, respectiv răspunsurile bebelușilor la blocuri de plânsete ale altor nou-născuți, folosind o tehnică de neuroimagistică neinvazivă pentru a măsura activitatea cerebrală. Oamenii de știință au constatat că, în timp ce la adulți activarea a fost semnificativ puternică la auzul frazelor rostite decât la cel al plânsetelor, reacția observată la nou-născuți a fost inversă. Astfel, răspunsul neuronal al nou-născuților la plânsul altor bebeluși a fost semnificativ mai puternic decât la vorbire. Pentru cercetători, descoperirea este surprinzătoare deoarece, din punct de vedere acustic, vorbirea este mai familiară pentru nou-născut decât plânsul, având în vedere că o ascultă în uter, în ultimele luni de sarcină. Conform concluziilor oamenilor de știință, o explicație ar fi că atât bebelușii, cât și adulții participanți la studiu au reacționat și s-au activat mai mult la comportamentul pe care erau capabili să îl producă - bebelușii s-au activat mai mult la plâns, iar adulții la vorbire, chiar dacă nu înțelegeau limba. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Sam Altman de la OpenAI ia în considerare încetinirea dezvoltării AI și speră ca și alții să îi urmeze exemplul
OpenAI analizează posibilitatea de a încetini dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) de ultimă generație, iar directorul său executiv, Sam Altman, și-a exprimat speranța ca și alte companii din sector să facă același lucru, relatează vineri agenția de presă EFE care citează Bloomberg. Sam Altman le-a comunicat angajaților, în cadrul unei ședințe cu întreg personalul, organizată săptămâna aceasta, potrivit unor surse avizate citate în articol, că OpenAI ar putea modera ritmul de dezvoltare a AI, eventual în colaborare cu alte companii. Declarațiile vin după ce angajații principalelor companii din domeniul AI și-au exprimat public, în ultimele săptămâni, îngrijorarea cu privire la creșterea riscurilor asociate sistemelor avansate de AI. Șeful departamentului științific al OpenAI, Jakub Pachocki, a publicat recent un text pe blog în care avertiza asupra pericolelor AI și susținea că firmele din sector ar trebui să se coordoneze pentru a încetini dezvoltarea viitoare atunci când este necesar. Pachocki a adăugat că speră ca aceste încetiniri voluntare să devină o practică obișnuită până la stabilirea unor limite comune de siguranță. OpenAI a dat asigurări că a încetinit deja unele procese de dezvoltare și că a suspendat recent anumite antrenamente interne ale AI din motive de securitate. în iulie, Altman a afirmat, de asemenea, că a discutat cu reprezentanții Casei Albe despre necesitatea de a modera ritmul de dezvoltare al IA. Marți, cercetătorul în domeniul AI Jacob Coxon și-a dat demisia de la Anthropic acuzând atât această companie cât și OpenAI, la care a lucrat anterior, că s-au lansat într-o cursă către o AI super-inteligentă, capabilă chiar să distrugă umanitatea încă din acest deceniu. Joi, doi cercetători care își părăsiseră recent posturile de la Anthropic și DeepMind, divizie a Google, și-au exprimat public îngrijorarea cu privire la ritmul rapid de dezvoltare al AI și au cerut o mai mare transparență în ceea ce privește riscurile acestei tehnologii. în plus, la sfârșitul lunii iulie, peste o mie de angajați ai principalelor companii din domeniul AI au semnat o petiție prin care solicitau un mecanism de moderare a ritmului de dezvoltare al AI. îngrijorarea cu privire la riscurile sistemelor de AI a crescut, de asemenea, după ce s-a aflat că agenții de AI ai OpenAI au colaborat între ei pentru a eluda măsurile de restricție și a pirata un site web al unei terțe părți. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Anthropic blochează utilizarea inteligenței artificiale pentru cercetări în domeniul armelor biologice
Compania Anthropic din Statele Unite a anunțat joi că a blocat în ultimele luni mai multe încercări ale unor cercetători de a folosi inteligența sa artificială Claude la cercetări legate de posibila dezvoltare a unor arme biologice, transmite dpa. Anthropic, rivală a OpenAI - dezvoltatorul ChatGPT, a avertizat totodată că intențiile cercetătorilor pot fi greu de stabilit, deoarece aceleași studii pot fi utilizate în scopuri fie militare, fie medicale. Cazurile analizate au arătat că oamenii de știință din regiunile în care accesul este restricționat, inclusiv unii legați de autorități guvernamentale locale, au încercat să acceseze în secret inteligențe artificiale (AI) dezvoltate de firme americane. Compania nu a dezvăluit numele niciunei instituții de cercetare implicate sau țările unde se află acestea. într-un raport detaliat privind tentativele de utilizare rău-intenționată ale modelelor sale de AI, Anthropic a menționat cinci cazuri posibil legate de cercetări în domeniul armelor biologice. Cercetătorii nu au încercat să obțină asistență științifică exactă, ci mai degrabă sprijin operațional, cum ar fi cel pentru redactarea lucrărilor. Modelele de AI sunt în general proiectate să refuze asistența pentru arme biologice, dar Anthropic a afirmat că dacă o cercetare poate fi făcută în scopuri atât militare, cât și medicale, uneori sunt greu de delimitat clar intențiile inofensive de cele periculoase. în unul din cazuri, un cercetător a încercat să utilizeze Claude pentru a redacta o cerere de finanțare privind un virus; studiul propus implica așa-numita 'gain-of-function', modificarea funcțiilor, în scopul creșterii contagiozităților. Metoda respectivă este folosită frecvent în laboratoare pentru dezvoltarea de contramăsuri, însă poate fi utilizată și pentru dezvoltarea de arme biologice. într-un alt caz, Claude a fost folosit pentru elaborarea unui plan de cercetare privind o variantă a gripei aviare care să poată infecta mamiferele. Anthropic a subliniat că astfel de cercetări pot contribui la combaterea bolilor, dar pot genera și cunoștințe periculoase, posibil utile pentru crearea de arme biologice. Un alt om de știință a încercat să pregătească cu ajutorul lui Claude rapoarte trimestriale privind cercetări care implicau o toxină. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)
Cercetătorii prevăd o 'revoluție' în domeniul prognozelor datorită AI și a datelor climatice
După ce au transferat cantități imense de date referitoare la climă și mediu, de la agenția spațială americană, NASA, pe servere conectate la un supercalculator, cercetătorii elvețieni sunt de părere că modelarea cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) ar putea contribui la o adevărată 'revoluție' în sistemele de prognoză, relatează vineri AFP. Modelele AI sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru prognozele meteorologice și climatice, precum și pentru detectarea timpurie a catastrofelor naturale. Pe termen lung, acestea ar putea permite identificarea cu o viteză fulgerătoare a unor tipare până acum imperceptibile în datele disponibile, permițând detectarea din timp a catastrofelor precum viitura recentă din Nepal, care a provocat mii de morți și dispăruți, luna trecută. însă, antrenarea acestor modele de AI necesită cantități imense de date de calitate privind clima și observarea Pământului, precum și o putere de calcul considerabilă. Cercetătorii de la Școala Politehnică Federală din Zurich (ETH Zurich) au declarat că dispun de aceste două resurse, după ce au transferat aproximativ 100 de petaocteți de date publice ale NASA pe servere situate în aceeași clădire cu Alps, unul dintre cele mai puternice supercomputere din lume. 'Este o oportunitate științifică formidabilă', a afirmat Thomas Schulthess, profesor de fizică numerică la ETH Zurich și director al Centrului Elvețian de Calcul Științific (CSCS) din Lugano, în sudul Elveției. în fața rândurilor de unități care adăpostesc Alps, specialistul a explicat că dispune de date climatice de la NASA conectate direct la mașină. 'Acest lucru le permite cu adevărat oamenilor de știință să facă lucruri pe care nici măcar nu ni le-am fi imaginat înainte', a declarat el pentru AFP. A fost nevoie de aproximativ un an pentru a copia circa șase miliarde de fișiere, a povestit Reto Knutti, profesor de fizica climei și director al Centrului de modelare a sistemelor climatice (C2SM) de la ETH Zurich. Aceasta reprezintă echivalentul a aproximativ 20 de milioane de filme de lung metraj în format HD, adică de aproape un milion de ori capacitatea de stocare a unui computer obișnuit. Aceste date sunt utilizate acum pentru antrenarea și dezvoltarea unor modele de AI capabile să accelereze și să extindă previziunile meteorologice și climatice. 'Datele sunt, în esență, tot ceea ce contează', a afirmat Reto Knutti. 'Următorul pas va consta în a da un sens acestor date', a precizat el. Iar aici devine evidentă importanța imensei puteri de calcul a Alps, a subliniat Thomas Schulthess, arătând spre numeroasele servere care zumzăiau zgomotos la câțiva metri de supercalculator. 'Contează să poți transfera datele în câteva secunde, în loc să aștepți zile întregi până când acestea ajung', a subliniat el. Noile modele statistice generate de AI sunt mult mai rapide decât metoda tradițională, care constă în utilizarea ecuațiilor matematice pentru a simula procesele complexe care au loc în oceane și în atmosferă. 'Asistăm la o revoluție în domeniul prognozelor meteorologice', a afirmat Reto Knutti, declarând că aceste modele statistice sunt 'cu adevărat puternice' și 'incredibil de rapide'. în timp ce, în mod tradițional, este nevoie de câteva ore pentru a genera o prognoză, un model statistic bazat pe recunoașterea tiparelor 'poate realiza o prognoză meteorologică la nivel mondial pe mai multe zile - pentru întregul glob - în aproximativ un minut', a explicat el. Și, chiar dacă antrenarea lor este costisitoare, aceste modele sunt 'ieftine de operat', a continuat el. Aceasta înseamnă că 'se pot multiplica iterațiile (...) pentru a vedea dacă un anumit fenomen meteorologic este prezent'. Nu toate catastrofele sunt previzibile, însă cele legate de geologie, precum alunecările de teren sau prăbușirile de ghețari, pot fi adesea detectate în date, cu condiția să existe capacitățile necesare pentru a identifica tiparele prevestitoare. Reto Knutti a menționat cazul satului elvețian Blatten, devastat de prăbușirea spectaculoasă a unui ghețar în luna mai a anului trecut. 'Acest lucru era vizibil în datele satelitare cu mai mult de un an înainte ca evenimentul să aibă loc', a spus el. O supraveghere mai atentă ar fi putut, de asemenea, să permită declanșarea alertei înainte de prăbușirea mortală de la 26 august a unui ghețar și a unei părți de munte, la granița dintre China și Nepal. Revista științifică Nature a relatat săptămâna trecută că o analiză a imaginilor satelitare a relevat anumite semne prevestitoare. Dacă ar fi fost detectate, acestea ar fi permis punerea zonei sub supraveghere. Reto Knutti recunoaște că acesta este un bun exemplu al modului în care datele satelitare ar putea fi utilizate pentru a pune în aplicare 'sisteme de observare sistematică menite să prevină catastrofele și capabile să salveze sute, chiar mii de vieți'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Summitul Spațial de la Paris: Ariane 6 va lansa o capsulă cargo europeană spre ISS
Capsula cargo europeană Nyx, concepută de The Exploration Company, va efectua prima sa misiune spre Stația Spațială Internațională (ISS) după ce va fi lansată de o rachetă Ariane 6, în virtutea unui contract de 760 de milioane de euro semnat joi cu Agenția Spațială Europeană (ESA) la Summitul Spațial de la Paris, informează AFP. 'Ne așteptăm ca prima conectare a acestui vehicul de tip cargo cu Stația Spațială Internațională să aibă loc în noiembrie 2028', a declarat fondatoarea și CEO-ul The Exploration Company (TEC), Helene Huby. Este un termen-limită 'ambițios', iar 'noi ne vom bate zi și noapte' pentru a respecta acest calendar, a adăugat ea. Anunțul a fost făcut la doar câteva ore după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit despre ambiția UE de a lansa o primă capsulă europeană cu echipaj uman în decurs de zece ani, capsula cargo Nyx reprezentând doar o primă etapă către capacitatea Europei de a transporta astronauți. 'Bineînțeles, vehicul a fost deja proiectat în așa fel încât să poată să evolueze spre un vehicul capabil să găzduiască un echipaj uman', a subliniat Helene Huby. 'Acesta este motivul pentru care vom efectua o conectare cu ISS. Este motivul pentru care ne întoarcem acolo, pentru că dacă vom duce astronauți pe orbită, atunci va trebui să îi și aducem înapoi', a adăugat ea. Trecerea la zboruri cu echipaj uman va necesita 'mai multe teste'. 'Un vehicul cargo are nevoie de 6-7 ani pentru a fi dezvoltat. Un vehicul cu echipaj uman necesită între 8 și 12 ani. De aceea președintele Macron vorbește despre 10 ani, ceea ce reprezintă o bună estimare prin prisma standardelor din industria spațială', a concluzionat Helene Huby. Acordul semnat joi prevede o primă misiune de testare spre Stația Spațială Internațională (ISS), pentru 310 milioane de euro, precum și două misiuni cargo suplimentare, contra sumei de 450 de milioane de euro, care vor trebui să fie confirmate ulterior. Proiectul a fost conceput cu scopul de a face să evolueze, în cele din urmă, serviciul de readucere a încărcăturii pe Terra spre un serviciu de transport pentru echipaj uman și, potențial, spre un serviciu de 'readucere a încărcăturii de pe Lună', a subliniat Daniel Neuenschwander, directorul Departamentului de Explorare Umană și Robotică din cadrul ESA. Marți, cu o zi înainte de deschiderea summitului, The Exploration Company anunțase că a strâns o finanțare de 450 de milioane de dolari, un record pentru o companie matură din sectorul spațial european. în urma dezangajării Statelor Unite din anumite programe de explorare lunară proiectate în comun cu Europa, chestiunea zborurilor spațiale cu echipaj uman, care nu era până acum prioritară pentru Europa, a revenit în prim-plan. 'Vrem ca Europa să-și afirme ambiția în privința zborurilor cu echipaj uman', a declarat joi președintele Emmanuel Macron, evocând capsula Nyx, precum și proiectul unui modul european de alunizare, Argonaut, și dorința ca 'o capsulă europeană cu echipaj uman' să fie 'lansată de la Centrul Spațial Kourou' din Guyana Franceză. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)
Emmanuel Macron lansează un apel pentru o Europă spațială 'puternică', de la zboruri cu echipaj uman până la comunicații
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat joi un apel pentru ca Europa să devină unul dintre 'primii actori mondiali' din sectorul spațial, cu primele zboruri spațiale europene cu echipaj uman 'în decurs de zece ani' și cu dezvoltarea unor capacități proprii de comunicații prin satelit, informează AFP. 'Europa trebuie să se afle printre primii actori mondiali (din sectorul spațial) și, mai ales, în ceea ce privește comunicațiile și inteligența artificială (AI)', a declarat el în cadrul Summitului Spațial de la Paris, în contextul în care cursa spațială se intensifică, având în prim-plan Statele Unite și China. 'Europa trebuie să zboare în spațiu cu propriile echipaje! (...) Noi vrem ca Europa să-și afirme ambiția în privința zborurilor cu echipaj uman', a adăugat Emmanuel Macron, care va părăsi însă Palatul Elysée în mai 2027 după zece ani de mandat. Șeful statului francez a evocat și apropiata misiune spațială care va trimite trei astronauți europeni - din Grecia, Cehia și Franța - spre Stația Spațială Internațională (ISS) în 2027, în parteneriat cu compania americană Vast și cu NASA. 'Vreau să văd în decurs de doi ani cum prima capsulă cargo europeană, Nyx, se conectează la Stația Spațială Internațională; în decurs de cinci ani primul modul lunar european, Argonaut, plasându-se pe suprafața Lunii; și în decurs de zece ani prima capsulă europeană cu echipaj uman decolând de la Centrul Spațial din Kourou având la bord astronauți europeni și din alte țări', a mai spus Emmanuel Macron. De asemenea, el a lansat un apel către operatorii de telecomunicații, furnizorii de constelații de sateliți și reprezentanții industriei spațiale 'să formeze, fără întârziere, o alianță europeană de tip 'Direct-to-Device' (conexiune directă cu dispozitivul), capabilă să asigure până în 2030' o conexiune directă între sateliți și telefoanele mobile, fără ca semnalul să mai treacă prin antenele terestre. Europenii trebuie să beneficieze 'în decurs de 10 ani' de 'o calitate a conexiunii comparabilă cu 5G peste tot', fără zone lipsite de acoperire, a subliniat Emmanuel Macron. 'Este o chestiune care ține de suveranitate și de oportunitate economică', a punctat el. în materie de cooperare, 'trebuie să fim puternici, iar acest lucru necesită o Europă unită', a continuat președintele francez, remarcând totodată că 'sectorul nostru spațial european rămâne fragil, iar noi trebuie să accelerăm'. Președintele Franței a insistat asupra necesității de 'asumare pe deplin a principiului preferinței europene'. 'Nu este vorba nici despre cuvinte mari, nici despre protecționism, este pur și simplu vorba despre refuzul de a fi naivi', a declarat el. 'Pentru a consolida ecosistemul industrial, trebuie să îi dedicăm întreaga piață instituțională europeană, fără excepție, și să orientăm achizițiile publice către actorii noștri din sectorul spațial', a mai spus liderul de la Palatul Elysée. Fără să dea nume, el a arătat totodată cu degetul și spre 'marii actori europeni' care doresc să 'rămână hegemonici', dar care sunt tocmai cei care 'au primit cele mai multe fonduri publice americane' și care au beneficiat de 'numeroase lansări instituționale finanțate'. Președintele francez a făcut apoi un apel la 'o guvernare partajată' a spațiului, cu o reglementare a acestuia 'pe măsura mizei'. 'Luciditatea ne impune să recunoaștem că spațiul nu mai este un sanctuar. în pofida tratatului din 1967, spațiul extraatmosferic rămâne singurul mare bun comun mondial care nu face obiectul unei reglementări pe măsura mizei', a afirmat el. Președintele Emmanuel Macron a solicitat totodată 'organizarea unei conferințe pentru a stabili o foaie de parcurs clară privind coordonarea traficului spațial', o solicitare care va face obiectul unei declarații în cadrul summitului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)
Consumului de băuturi 'foarte fierbinți' ar putea tripla riscul de cancer esofagian (studiu)
Consumul de băuturi 'foarte fierbinți' ar tripla riscul de apariție a tumorilor esofagiene, conform concluziilor celui mai amplu studiu internațional asupra legăturii dintre acest obicei și cancer. Rezultatele studiului demonstrează că oamenii ar trebui să lase ceștile cu ceai sau cu cafea foarte fierbinți să se răcească până când pot fi consumate fără disconfort, pentru a-și reduce riscul de a dezvolta această boală, relatează joi The Guardian, care citează experți în oncologie. Cercetarea a constatat că temperatura băuturii și numărul băuturilor foarte fierbinți consumate de o persoană cresc riscul de a dezvolta carcinom esofagian (SCC) cu celule scuamoase. Cu toate acestea, băuturile fierbinți nu cresc riscul de a dezvolta adenocarcinom (AC), cealaltă formă de cancer esofagian. 'Consumul de băuturi 'foarte fierbinți' față de 'calde' a fost asociat cu un risc de SCC de trei ori mai mare, dar nu și cu riscul de AC, după ajustarea pentru frecvența consumului', potrivit studiului, care a fost publicat miercuri în International Journal of Cancer. 'După ce a fost luată în considerare temperatura băuturilor, consumul zilnic a șase sau mai multe băuturi fierbinți, comparativ cu mai puțin de șase, a fost asociat cu o creștere cu 71% a riscului de SCC, cu o asociere redusă cu riscul de AC', au afirmat cercetătorii. Studiul a fost condus de dr. Keren Papier, epidemiolog nutriționist senior la departamentul de sănătate a populației din cadrul Universității Oxford, Marea Britanie. Rezultatele se bazează pe analiza consumului de băuturi fierbinți în rândul a aproape 980.000 de persoane din Marea Britanie - cel mai mare număr de persoane la nivel global din orice studiu similar realizat până în prezent. Studiul a monitorizat participanții pe o perioadă de 14 ani pentru a oferi o imagine pe termen lung a obiceiurilor și stării lor de sănătate. Participanților li s-a cerut să precizeze cum preferă să consume băuturile calde. Răspunsurile disponibile includeau 'foarte fierbinți', 'fierbinți', 'călduțe' și 'nu consum băuturi calde'. Concluziile s-au bazat pe estimarea participanților cu privire la cât de fierbinți erau băuturile pe care le-au consumat, mai degrabă decât pe temperatura exactă a acestora. Studiul a formulat concluzii valabile pentru o populație din Europa de Vest, ce reflectă constatări similare observate deja în studii efectuate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu, conform cărora consumul de ceai sau de mate (o băutură pe bază de plante, cu cofeină, populară în America de Sud) la o temperatură de 70 de grade Celsius sau mai mare crește riscul de cancer esofagian. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a declarat în 2016 că băuturile fierbinți sunt 'probabil cancerigene pentru oameni' și 'una dintre cauzele probabile ale cancerului esofagian'. Se consideră că acestea sporesc riscul de îmbolnăvire prin provocarea unor leziuni termice la nivelul celulelor care căptușesc esofagul. Alcoolul și fumatul sunt alți factori de risc majori pentru acest tip de cancer. Autoritățile sanitare ar putea folosi aceste descoperiri recente pentru a încuraja publicul să consume băuturi mai reci și mai puține băuturi foarte fierbinți, în vederea reducerii numărului de persoane diagnosticate cu această formă de cancer esofagian, a afirmat echipa de cercetători. Spre exemplu, unul din șapte cazuri de SCC din Marea Britanie 'ar putea fi evitat dacă persoanele care au declarat că obișnuiesc să bea băuturi 'foarte fierbinți' le-ar consuma în schimb la o temperatură mai reprezentativă pentru intervalul de temperatură descris drept 'fierbinte''. 'Faptul că am observat o tendință clară a riscului în cadrul categoriilor de temperatură declarate de participanți sugerează că limitarea suplimentară a temperaturii la care persoanele își consumă băuturile la un nivel cu mult sub media acestei populații ar putea foarte bine să prevină o proporție și mai mare de cazuri de SCC', au afirmat cercetătorii. 'Acest studiu britanic amplu realizat pe adulți de vârstă medie, în rândul cărora băuturile fierbinți sunt consumate pe scară largă, oferă dovezi clare conform cărora temperatura și frecvența consumului de băuturi fierbinți reprezintă ținte utile pentru prevenirea SCC', au precizat ei. Fiona Osgun, șefa departamentului de informare în domeniul sănătății de la Cancer Research UK, organizația care a finanțat studiul, a declarat: 'Este dificil să stabilim cu exactitate cât timp trebuie lăsată o băutură fierbinte să se răcească. Dar, dacă sunteți îngrijorați, vă sugerăm să așteptați până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă pentru a fi consumată, în loc să o beți cât încă este foarte fierbinte'. Organizația caritabilă nu consideră, însă, că localurile, cafenelele și restaurantele ar trebui să înceapă să servească ceaiul și cafeaua la o temperatură mai scăzută pentru reducerea riscului de SCC. Faptul că studiul s-a bazat pe temperaturi raportate de participanți ar fi putut influența rezultatele, a declarat profesorul de oncologie orală moleculară la Universitatea Queen Mary din Londra Muy-Teck Teh. 'O limitare esențială este, însă, faptul că temperatura percepută a băuturii este, prin natura sa, subiectivă, și rămâne neclar dacă persoanele care tolerează sau preferă băuturile foarte fierbinți au o termosensibilitate sau o sensibilitate modificată a mucoasei, ceea ce ar putea reflecta o predispoziție biologică subiacentă la carcinomul cu celule scuamoase și le-ar determina să prefere băuturile mai fierbinți. 'Această posibilitate nu poate fi exclusă și complică interpretarea cauzalității', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)
Summitul Spațial de la Paris: Amazon Leo contractează șase lansări suplimentare cu racheta europeană Ariane 6
Amazon Leo, principalul client comercial al rachetei Ariane 6, a încredințat miercuri șase lansări suplimentare de sateliți acestui lansator greu european, care ridică la 24 numărul total al misiunilor sale de acest tip, relatează AFP. Grupul Arianespace a anunțat noile lansări pentru Amazon Leo, filiala grupului înființat de miliardarul american Jeff Bezos, în cadrul Summitului Spațial de la Paris, organizat la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron. Cealaltă companie spațială deținută de Jeff Bezos, Blue Origin, precum și compania SpaceX a miliardarului Elon Musk lipsesc de la acest summit, după ce s-au retras pe fundalul unor zvonuri privind anumite presiuni făcute de administrația de la Casa Albă. 'Suntem foarte bucuroși să intrăm într-o nouă etapă', a declarat David Cavailloles, președintele executiv al Arianespace, care consideră că noile contracte stau mărturie pentru 'încrederea acordată rachetei Ariane 6, performanțelor sale și fiabilității sale'. în 2022, cu doi ani înainte de intrarea ei în funcțiune, 'am pariat pe racheta Ariane 6, pe companie, pe echipele sale, pe acest lansator și, într-un sens mai larg, pe capacitatea de lansare europeană, iar acest pariu își arată acum roadele', a declarat Chris Weber, un director al companiei Amazon Leo. Până în prezent, Ariane 64, o versiune cu patru propulsoare, cea mai puternică rachetă din gama Ariane 6, a fost lansată de la Centrul Spațial Kourou din Guyana Franceză și a plasat pe orbita joasă a Pământului 100 de sateliți în cadrul constelației Amazon Leo. Zborul său din luna iunie, când a lansat 36 de sateliți în spațiu, reprezintă 'cea mai mare încărcătură comercială trimisă vreodată în spațiu', a precizat Chris Webber. Potrivit acestui director de la Amazon Leo, constelația companiei americane numără în prezent 'ceva mai puțin de 400 de sateliți pe orbită în total, un număr suficient pentru a începe să furnizeze serviciul aferent'. Obiectivul final este de a se depăși 3.200 de sateliți plasați cu succes pe orbită. 'Angajamentele încheiate pe termen lung cu clienți precum Amazon Leo contribuie la intensificarea ritmului de exploatare a lansatorului' și la 'consolidarea capacităților noastre de a răspunde nevoilor tuturor clienților noștri, asigurând în același timp Europei mijloacele necesare pentru a-și desfășura infrastructurile spațiale critice', a subliniat David Cavailloles. 'Această complementaritate între misiunile comerciale și cele instituționale constituie punctul forte al rachetei Ariane 6', a concluzionat el. Arianespace a anunțat totodată un acord în vederea lansării viitoare a unor sateliți de monitorizare terestră ai grupului finlandez Iceye. Compania scandinavă, care are o mie de angajați, furnizează servicii în șapte țări europene în domenii precum apărare și informații, monitorizarea mediului, asigurări și situații de urgență. 'Acest parteneriat ilustrează angajamentul nostru de a ne păstra un acces suveran în spațiu', a declarat David Cavailloles, citat într-un comunicat de presă. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Amazon Leo/facebook
Summitul Spațial de la Paris: Astronauți din Grecia, Cehia și Franța, într-o misiune privată spre ISS
Un astronaut grec și un astronaut ceh îl vor însoți pe experimentatul astronaut francez Thomas Pesquet în următoarea sa misiune spre Stația Spațială Internațională (ISS) în anul 2027, au anunțat miercuri liderii politici din cele trei țări în cadrul Summitului Spațial de la Paris, informează AFP. Adrianos Golemis, în vâ
Emmanuel Mignot și Masashi Yanagisawa, recompensați cu premiul Albert Lasker, pentru cercetări asupra somnului
Prin episoadele sale bruște și incontrolabile de somn, narcolepsia a fost mult timp considerată o enigmă indescifrabilă - până când doi cercetători, unul francez și celălalt japonez, au dezvăluit mecanismele care stau la baza acesteia, o descoperire recompensată miercuri cu prestigiosul premiu Albert Lasker, informează AFP. Adeseori considerat un precursor al unui posibil premiu Nobel pentru medicină, acest premiu american a celebrat miercuri 'descoperirile fundamentale' realizate de Emmanuel Mignot și Masashi Yanagisawa în anii 1990. Printr-o coincidență, cei doi cercetători, care au avut abordări opuse, au elucidat în mod simultan cauza narcolepsiei, o descoperire care a deschis calea către mai multe tratamente și care a revoluționat sectorul medicinei somnului, aflat pe atunci încă la începuturile sale. Fascinat de acea tulburare 'super bizară', care se manifestă la animale, precum și la anumiți oameni, printr-o pierdere bruscă a tonusului muscular, francezul Emmanuel Mignot a pornit, după finalizarea studiilor universitare, în căutarea cauzelor acestei afecțiuni. 'Toată lumea îmi spunea că era o nebunie', își amintește cercetătorul francez, devenit între timp profesor la Universitatea Stanford din California. 'însă eu credeam cu adevărat în asta', a adăugat el. Timp de un deceniu, Emmanuel Mignot a analizat cu mare atenție genomul câinilor, întrucât narcolepsia poate fi ereditară, în speranța de a identifica gena responsabilă - o sarcină monumentală, care, în cele din urmă, a dat roade în 1999. Aproximativ în aceeași perioadă, Masashi Yanagisawa a descoperit orexina (denumită uneori hipocretină), un neurotransmițător despre care a crezut inițial că era implicat în senzația de foame, dar a cărui absență s-a dovedit că provoacă narcolepsie la șoareci. 'A fost o convergență științifică în același timp spectaculoasă și magnifică', a declarat acest medic și biolog. Cheia care lipsea Grație cercetărilor lor complementare, mecanismul de bază al narcolepsiei a fost clarificat: la oameni și la șoareci, acest neurotransmițător - produs în mod normal în hipotalamus, la baza creierului - lipsește. în schimb, la câini, orexina este prezentă. Totuși, această moleculă, care acționează ca 'o cheie', nu-și poate îndeplini rolul, deoarece 'încuietoarea' pe care trebuie să o deschidă este blocată din cauza unei mutații genetice. Aceste descoperiri au revoluționat domeniul medical. 'înainte de cercetările noastre, somnul nu fusese practic abordat niciodată din perspectiva geneticii și a biologiei moleculare', își amintește Masashi Yanagisawa. Medicina somnului se afla pe atunci încă la primii săi pași, iar oamenii de știință se bazau pe 'leziuni în anumite zone ale creierului pentru a observa efectele asupra somnului'. Descoperirile celor doi cercetători au deschis astfel calea către un alt mod de a studia tulburările somnului, precum și pentru a le trata. După decenii de cercetări, primul medicament care vizează deficitul de orexină la pacienți suferind de narcolepsie de tip 1 a fost autorizat în vara anului 2026 în Statele Unite, în China și în Japonia. 'Acest fapt a schimbat cu adevărat datele problemei', a declarat Emmanuel Mignot, care a putut să observe o schimbare radicală la pacienții săi. 'Dintr-o dată, ei au redevenit normali, unii dintre ei chiar au început să joace hochei și să danseze, asta le-a redat libertatea', a declarat cercetătorul francez. 'Veritabil mister' Alte tratamente ce blochează acțiunea orexinei, care joacă un rol de stimulator ce menține starea de veghe, au fost de asemenea produse și le sunt astăzi de folos pacienților diagnosticați cu insomnie, a dezvăluit Masashi Yanagisawa. Iar pistele de cercetare s-ar putea extinde și mai mult pe măsură ce cunoștințele despre somn sunt aprofundate, a insistat el. Pentru că, la peste trei decenii după descoperirile lor, care au fost recompensate în 2023 și cu Breakthrough Prize, supranumit 'Oscarul pentru știință', multe întrebări rămân încă fără răspuns. Deși 'mecanismele care permit tranziția între starea de veghe și somn', la fel ca un întrerupător, sunt de acum bine documentate, nu se cunoaște deocamdată nimic despre 'degetul' care apasă pe acel întrerupător. Este un veritabil mister', a explicat cercetătorul nipon. Și chiar în cazul izolat al narcolepsiei, anumite necunoscute continuă să existe, mai ales în ceea ce privește motivul din spatele deficitului de orexină de care suferă pacienții. Convins că acesta este provocat de un atac al sistemului imunitar, Emmanuel Mignot încearcă să dovedească astăzi că acel deficit este asociat cu anumite tipuri ale virusului gripal. însă, dincolo de acest subiect, rămâne în suspensie chestiunea declanșării episoadelor narcoleptice, adeseori provocate de o emoție puternică, precum surpriza, râsul și furia. 'Ceea ce este cu adevărat tipic este momentul în care oamenii găsesc ceva amuzant (...) sunt pe cale să spună o glumă și adorm dintr-o dată. Totuși, nu înțelegem pe deplin de ce acest lucru este legat de somn', a explicat profesorul Emmanuel Mignot. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Summitul spațial: Europa își caută locul între SUA și China în domeniul explorării spațiului
Plasată între Statele Unite și China, Europa intenționează să-și apere locul în explorarea spațială la primul summit internațional care se deschide miercuri la Paris, boicotat de giganții americani SpaceX și Blue Origin și în absența cancelarului german, copreședinte al evenimentului, transmite AFP. Industriașii speră să semneze numeroase contracte sub acoperișul de sticlă al Grand Palais, care găzduiește această reuniune de două zile inițiată de președintele francez Emmanuel Macron. 120 de țări sunt invitate, cu excepția Rusiei, Iranului și Coreei de Nord. Spațiul cosmic oferă premisele unei piețe în plină expansiune în viitorul apropiat. Conform unui studiu PwC publicat marți, economia spațială globală, care a depășit 500 de miliarde de dolari în 2025, se așteaptă să ajungă la 1,1 trilioane de dolari până în 2035, impulsionată de comunicațiile prin satelit, navigație, observarea Pământului, serviciile de lansare și activitățile pe Lună. 'Absolut. Suntem norocoși să avem o cantitate imensă de capital uman, ingineri aerospațiali și toate competențele necesare în acest sector', a declarat pentru AFP Mathieu Luinaud, expert PwC. Compania de audit și consultanță Deloitte, la rândul său, avertizează împotriva rămânerii în urmă în ceea ce privește dezvoltarea europeană, solicitând 'achiziții publice garantate' și o mai bună coordonare a investițiilor pentru ca statele membre să își dezvolte propriile proiecte. 'Obiectivul summitului este de a asigura și oficializa poziția Europei, prinsă între Statele Unite și China, care sunt acum cele două mari puteri', a declarat Mathieu Luinaud. Astronautul francez Thomas Pesquet, ambasadorul summitului, a deplâns impactul 'tulburărilor geopolitice' asupra sectorului spațial, 'unde suntem cu toții nevoiți să lucrăm împreună'. Astfel, problema partajării frecvențelor, care trebuia să fie centrală în discuții, nu poate fi abordată cu adevărat, din cauza absenței giganților americani SpaceX și Blue Origin, care s-au retras pe fondul zvonurilor privind presiuni din partea Casei Albe. 'Vor fi anunțuri mari cu multe zerouri din partea unor companii americane foarte mari', a declarat pentru AFP Philippe Baptiste, ministrul Spațiului. Retragerea Statelor Unite din anumite programe comune cu Europa i-a determinat pe europeni să pună la îndoială dependența lor de această putere și propriul lor rol în explorarea selenară. Dezvoltarea capacităților de zbor cu echipaj uman a revenit în prim-plan. Șeful Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, pledează pentru o ambiție reînnoită, afirmând că Europa ar putea dezvolta zboruri cu echipaj uman la 'un cost rezonabil'. ArianeGroup, proiectantul rachetei Ariane 6, a confirmat luni că lansatorul european de transport greu ar putea fi adaptat pentru zboruri cu echipaj uman. 'Zborurile spațiale umane au multe potențiale beneficii pentru alte sectoare industriale, în special cercetarea medicală împotriva cancerului. Pentru asta, avem nevoie de astronauți', a subliniat Mathieu Luinaud. Summitul are loc într-un moment în care președintele Trump și-a stabilit un obiectiv de 1.000 de lansări pe an până în 2030, în timp ce Europa, care efectuează în prezent doar câteva zeci de lansări, se confruntă cu insuficiența vehiculelor de lansare pentru aceeași perioadă, potrivit directorului ESA. în august, compania chineză LandSpace a recuperat cu succes prima treaptă a lansatorului de mare tonaj Zhuque-3, comparabil cu Falcon 9 al SpaceX, în timp ce Europa nu a testat încă o rachetă reutilizabilă. MaiaSpace, o filială a ArianeGroup care dezvoltă o rachetă reutilizabilă, nu își planifică primul zbor de testare decât în a doua jumătate a anului 2027, chiar dacă a obținut deja cinci contracte pentru doisprezece lansări. Concurentul său, compania germană Isar Aerospace, a lansat sâmbătă o rachetă pe orbită din Norvegia, o premieră pentru o rachetă dezvoltată de sectorul privat din Europa continentală. Pe plan politic, divergențele franco-germane și absența cancelarului Friedrich Merz riscă să umbrească summitul. 'Faptul că avem acum pe masă un mic lansator german îi va încuraja pe partenerii noștri germani să recunoască mai clar și mai ferm nevoia de autonomie europeană', a declarat ministrul Philippe Baptiste. Problema este deosebit de sensibilă în cazul Germaniei, care rămâne foarte deschisă lansatoarelor americane SpaceX, în timp ce Franța pledează pentru prioritizarea soluțiilor europene.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ce este bine de știut despre algoritmii din spatele rețelelor sociale (AFP)
Aflați în centrul strategiei comerciale a rețelelor sociale, algoritmii responsabili de personalizarea conținutului online oferit utilizatorilor și de încurajarea acestora să petreacă mai mult timp conectați, reprezintă noua țintă a Guvernului laburist australian. Un nou proiect de lege privind securitatea online, al doilea în doi ani, care urmează să fie prezentat în această săptămână în Parlament, își propune să oblige giganții tehnologici să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii care generează recomandări automate personalizate. AFP prezintă miercuri câteva informații bine de știut despre acești algoritmi. Ce este un algoritm? Pe TikTok, YouTube sau orice altă platformă online, conținutul este afișat în funcție de interesele utilizatorului. Postările sunt selectate în conformitate cu regulile de programare - celebrii algoritmi. Aceștia prezic ce conținuturi vor determina utilizatorul să interacționeze, stârnindu-i interesul sau ostilitatea. Ei se bazează pe cunoștințele pe care le au despre utilizator - ce conținuturi a publicat, cu care a interacționat, vârsta, profesia sau chiar locația sa. Giganții rețelelor sociale păstrează, în general, secretă rețeta algoritmilor lor, care de multe ori stă la baza succesului pe care aceștia îl au. Creează dependență? Capcana este binecunoscută de utilizator - acesta deschide o aplicație pentru cinci minute și, când ridică privirea, constată că a trecut o oră. Rețelele sociale sunt concepute tocmai în acest scop, afirmă cercetătorii și activiștii. 'Aceste platforme au dezvoltat funcționalități care creează dependență și care îi țin pe copii și pe adulți online mai mult timp decât și-ar dori, adesea în detrimentul somnului, al stării lor de bine și al legăturii cu lumea reală', a explicat Mark Williams, profesor onorific de neuroștiințe cognitive la Universitatea Macquarie din Sydney, Australia. Printre aceste mecanisme se numără, spre exemplu, derularea la infinit a conținutului, recompensele variabile sau notificările urgente. 'Această imprevizibilitate stimulează sistemul 'dopaminergic' (asociat dopaminei, n.r.), creând un ciclu compulsiv de căutare și anticipare', conform Quynh Hoang, conferențiară la Universitatea din Leicester, Marea Britanie. Acest mecanism poate crea o dependență similară cu cea de o substanță, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista Cureus. Care sunt pericolele? Rețelele sociale 'sunt concepute ca să ne capteze atenția, iar asta înseamnă, de prea multe ori, ca accentul să fie pus pe conținuturi provocatoare și extreme, deoarece indignarea generează implicare, iar implicarea generează profit', a notat Steven Roberts, de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia. Spre exemplu, algoritmii sunt acuzați că îi îndreaptă pe adolescenți către conținuturi care promovează misoginia și violența împotriva femeilor. Conform unui studiu realizat de asociația australiană Movember, rețelele sociale îi conduc pe bărbații tineri către aceste conținuturi, în mod voit sau nu, îndreptându-i, spre exemplu, de la postări inofensive despre sport către conținuturi violente. Iar aceste vizionări pot să influențeze comportamente. 'Cercetarea noastră la nivel național, realizată pe un eșantion de peste 2.600 de profesori, a relevat că (...) 70% dintre aceștia au constatat, frecvent sau ocazional, impactul influencerilor din 'manosferă' asupra atitudinilor și comportamentului elevilor', a subliniat Roberts. Ce propune Australia? Proiectul de lege australian ar trebui să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii de recomandare, dacă doresc acest lucru. De asemenea, proiectul prevede obligarea companiilor să protejeze minorii împotriva pornografiei, a hărțuirii online, a conținuturilor care glorifică infracționalitatea sau care încurajează tulburările alimentare. Această inițiativă vizează reorientarea platformelor către postările persoanelor și paginilor urmărite de utilizator, dacă acesta dorește acest lucru. într-un sondaj realizat în 2025 pe un eșantion de peste 6.000 de persoane din șase țări, doar una din cinci persoane a declarat că ar dezactiva recomandările personalizate dacă ar putea, a notat totuși Lisa Harrison, conferențiar în domeniul comunicării și mass-media la Universitatea Flinders din Australia. 'Algoritmul își face bine treaba, iar minoritatea care alege să îl dezactiveze va constata că fluxul de noutăți de la prietenii și creatorii pe care îi urmărește este mai puțin animat decât cel pe care l-a părăsit', a estimat ea. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Luna s-ar fi format în interval de doar câteva ore după impactul dintre Pământ și un planetoid gigantic
Luna s-ar fi putut forma în câteva ore în urma impactului gigantic dintre Pământ și o protoplanetă de dimensiunea lui Marte, la începutul istoriei Sistemului Solar, conform unei lucrări științifice susținută de derularea unor simulări pe calculator, ce a fost publicată la 1 septembrie în The Astrophysical Journal Letters, transmite marți Space.com. Teoria provine din noi simulări care iau în considerare modul în care temperatura internă a protoplanetelor tinere le-a afectat proprietățile geologice și, prin urmare, coliziunile prin care au trecut. Acest scenariu al unui impact gigantic a devenit principala teorie despre cum s-a format Luna, datorită în special muncii depuse de planetaristul Robin Canup. Din 2001, ea a efectuat și a rafinat numeroase simulări pe computer care descriu cum un corp de dimensiunea lui Marte, ce a fost numit Theia, s-a ciocnit la un unghi exact potrivit pentru a arunca resturi pe orbita în jurul proto-Pământului. Acum, alți cercetători se alătură acțiunii. Adeene Denton de la Southwest Research Institute (San Antonio, Texas) a condus o echipă care a efectuat unele dintre cele mai detaliate simulări ale coliziunii de până acum, luând în considerare mai multe dintre proprietățile geologice ale lumilor care se ciocnesc. 'Modelele au evoluat pentru a include rezistența materialului, un aspect cu adevărat important atunci când studiezi coliziunile dintre corpuri mai mici, cum ar fi asteroizii, sau pentru lucrarea mea anterioară despre formarea sistemului Pluto-Charon', explică Denton într-un comunicat. 'Nu eram siguri dacă ar conta sau nu pentru Lună. Când am făcut simulările, am descoperit că, de fapt, contează destul de mult'. Conform cercetărilor, corpurile mai calde sunt mai fragile decât cele mai reci. După formarea planetelor, acestea erau încă fierbinți în interior, ceea ce le-ar fi afectat rezistența materialului. Având în vedere că impactul care a format Luna a avut loc la scurt timp după formarea Sistemului Solar, acest lucru ar fi afectat coliziunea cu Theia - dar în ce măsură depinde de momentul exact în care a avut loc coliziunea și de cât de mult se răcise Theia. în acest impact gigantic, protoplaneta Theia a fost complet distrusă. în timp ce o mare parte din ceea ce a mai rămas din miezul de fier spart al Theiei s-a scufundat în Pământ, un inel mare de resturi s-a adunat în jurul Pământului și din el s-a format Luna. Principalul efect al creșterii temperaturii în zonele exterioare ale Theiei, la câteva sute de kilometri, a fost acela că i-ar fi afectat capacitatea de a se deforma la impact și de a absorbi impulsul coliziunii. Acest lucru, la rândul său, ar fi afectat modul în care resturile au fost împrăștiate în jurul Pământului pentru a forma Luna. Prin urmare, prin includerea diferitelor temperaturi și rezistențe ale materialelor în simulări, echipa lui Denton a putut obține o imagine mai clară asupra modului în care s-a desfășurat coliziunea și formarea rezultată a Lunii noastre. Simulările anterioare au arătat două scenarii posibile. Unul este acela că inelul de resturi a rămas în zonă o perioadă substanțială de timp, permițând Lunii să se acumuleze treptat din el. Celălalt scenariu, descris pentru prima dată în simulările conduse de NASA în 2022, implică faptul că Luna s-a format din aceste resturi în câteva ore. Acum, modelele derulate de Denton pot susține această posibilitate surprinzătoare. Dacă Theia ar fi fost mai rece, adică impactul s-ar fi produs puțin mai târziu în istoria Sistemului Solar, probabil la 100 până la 150 de milioane de ani după nașterea planetelor, atunci inelul de resturi s-ar fi format în așa fel încât Luna s-ar fi acumulat treptat. Și pentru că ar fi fost mai puternic, o parte mai mare din Theia ar fi supraviețuit intactă pentru a se contopi cu Pământul. Pe de altă parte, o Theia mai caldă care ar fi lovit Pământul la mai puțin de 60 de milioane de ani după formarea planetelor, ar crea un scenariu în care Luna s-ar putea forma foarte repede, în timp ce Theia însăși ar fi fost distrusă. 'în funcție de cât de fierbinți sunt Pământul și Theia înainte de coliziune, impactul poate distruge Theia și produce acest disc masiv de resturi care în cele din urmă formează Luna', a spus Denton. 'Dar când am folosit aceiași parametri ca modelarea originală a impactului - până la structurile de temperatură egală din interiorul ambelor corpuri - în aproximativ cinci ore, a apărut o Lună intactă'. 'Aceste rezultate noi, surprinzătoare și interesante, implică o potențială legătură între proprietățile fizice ale Lunii de astăzi, inclusiv, probabil, conținutul său volatil, și starea termică a Pământului și a Theiei în momentul impactului gigantic', a declarat Robin Canup (Southwest Research Institute), care nu a fost implicat în acest studiu. 'Acest lucru, la rândul său, ar putea ajuta oamenii de știință să determine mai bine când a avut loc evenimentul care a format Luna'. în ambele scenarii, Luna pare să fie formată în mare parte din materialul mantalei Theiei, amestecată cu doar o mică parte din mantaua Pământului. Această ultimă descoperire este surprinzătoare, având în vedere asemănările dintre compoziția Lunii și mantaua Pământului. Cu toate acestea, cercetările au arătat că există în mod clar mai multe detalii, deoarece, în ciuda asemănărilor, există și unele diferențe enigmatice în nivelurile de izotopi care nu pot fi explicate cu ușurință prin simulările actuale, inclusiv cea a lui Denton. Simulările ar putea avea repercusiuni în căutarea exolunilor. Dacă Luna s-ar fi format în câteva ore, atunci căutarea discurilor care formează exoluni în jurul unor exoplanete terestre ar putea fi o încercare fără succes, deoarece astfel de discuri ar avea o durată de viață foarte scurtă. Discurile care formează sateliți în jurul unor exoplanete gigantice gazoase ar fi însă o altă chestiune, deoarece aceste discuri nu se formează în urma impacturilor, ci mai degrabă din materialul rămas după formarea acelor planete.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Racheta Ariane 6 ar putea lansa misiuni spațiale cu echipaj uman, afirmă producătorul său
Racheta europeană Ariane 6 ar putea fi adaptată pentru a lansa misiuni spațiale cu echipaj uman, a declarat luni directorul general al companiei care o produce, ArianeGroup, în contextul în care această chestiune a devenit prioritară pentru Europa în urma dezangajării Statelor Unite din proiectele comune, informează AFP. 'Din punct de vedere tehnic, lansatorul Ariane 6 este pe deplin capabil să efectueze zboruri cu echipaj uman', a declarat Christophe Bruneau, CEO-ul ArianeGroup, într-o conferință de presă. 'Este necesar să se poată adapta atât lansatorul', pentru ca acesta să poată transporta astronauți, cu o configurație care să le permită să își întrerupă misiunea în caz de pericol, 'cât și platforma de lansare, din aceleași motive', a adăugat el. Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru Agenția Spațială Europeană (ESA), care s-a bazat pe Statele Unite pentru accesul astronauților săi în spațiu și pentru o parte dintre programele sale de explorare a Lunii. însă decizia SUA de a renunța la anumite programe i-a făcut pe europeni să își pună întrebări legate de dependența lor de SUA și de propriul rol în explorarea lunară. Capacitatea Europei de a-și trimite astronauții în spațiu va fi unul dintre subiectele majore ale summitului spațial internațional care va avea loc miercuri și joi la Paris. Directorul ESA, Josef Aschbacher, a declarat săptămâna trecută că Europa ar putea dezvolta misiuni cu echipaj uman 'la un cost foarte rezonabil'. El a avertizat, de asemenea, în legătură cu o penurie a lansatoarelor europene la orizontul anilor 2030. în contextul în care racheta Ariane 6 trebuie să ajungă la un ritm de 9-10 lansări pe an încă din 2027, creșterea cadenței dincolo de acest prag 'este o chestiune pe care o analizăm din punct de vedere industrial cu ESA', a subliniat Christophe Bruneau. 'Examinăm împreună cu diversele părți interesate, în special cu întregul nostru lanț de aprovizionare, cum putem crește și la ce nivel', a specificat el. 'Provocarea noastră astăzi este să trecem de la haute couture la pret-a-porter', a rezumat el. 'Nu este atât de simplu, deoarece un lansator spațial este format din peste 200.000 sau chiar 300.000 de piese. Implică 600 de furnizori din 13 țări, așa că este un puzzle care trebuie neapărat să fie aliniat', a remarcat el. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Inteligența artificială avansată ar putea reprezenta un risc existențial pentru omenire, avertizează ONU
Inteligența artificială avansată ar putea reprezenta 'un risc existențial pentru omenire', a avertizat luni înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, care a cerut elaborarea rapidă a unor reguli internaționale pentru controlul și securitatea acestei tehnologii, transmite France Presse. 'O inteligență artificială care evadează din mediul său de testare sau care îi șantajează pe dezvoltatori pentru a evita să fie dezactivată este o AI prea puternică', a declarat Turk la Geneva, în deschiderea celei de-a 63-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Oficialul a cerut introducerea unor garanții solide privind siguranța și securitatea inteligenței artificiale 'înainte să fie prea târziu'. El a criticat, de asemenea, concentrarea puterii asupra acestei tehnologii în mâinile unui număr restrâns de companii și persoane. Avertismentul vine în contextul în care cele mai noi modele de inteligență artificială generativă nu se limitează întotdeauna la executarea comenzilor primite. Potrivit lui Turk, unele sisteme au ajuns să mintă, să manipuleze sau să amenințe pentru a-și îndeplini obiectivele, alimentând îngrijorarea cercetătorilor cu privire la capacitatea oamenilor de a le supraveghea și controla. în luna iulie, agenți AI ai OpenAI au părăsit mediul de testare și au accesat spontan platforma Hugging Face pentru a căuta informații care i-ar fi putut ajuta să rezolve un test, depășind astfel limitele stabilite de cercetători. Incidente similare, în care agenți AI au acționat dincolo de atribuțiile stabilite pentru îndeplinirea unei sarcini, au fost raportate și în cazul unor sisteme dezvoltate de Anthropic și de compania chineză Alibaba. Volker Turk a anunțat că va transmite în următoarele zile scrisori companiilor din domeniu, îndemnându-le să ia imediat măsuri pentru reducerea riscurilor. El a cerut, totodată, ca statele care găzduiesc companii de inteligență artificială și cele implicate în lanțurile de aprovizionare ale industriei să stabilească 'linii roșii' comune. Printre măsurile necesare, oficialul ONU a enumerat verificarea independentă a sistemelor și o cooperare mai strânsă între companiile din industrie în domeniul securității. Turk a atras atenția și asupra efectelor IA asupra pieței muncii, democrației și mediului. în opinia sa, deși există un acord tot mai larg asupra necesității reglementării inteligenței artificiale, acest lucru nu se traduce suficient de rapid în măsuri concrete. înaltul Comisar ONU a salutat unele dintre măsurile adoptate de Uniunea Europeană și Coreea de Sud în domeniul guvernanței AI, dar a spus că împărtășește îngrijorările potrivit cărora dezvoltarea unor sisteme tot mai avansate ar putea ajunge să reprezinte un risc existențial pentru omenire.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Compania germană Isar Aerospace a plasat pe orbită racheta Spectrum
Racheta Spectrum, construită de compania germană Isar Aerospace, a decolat sâmbătă la ora 22:12 (2012 GMT) de la baza spațială norvegiană din Andoya, la nord de Cercul polar arctic, și a fost plasată pe orbită, conform unei transmisiuni în direct, informează dpa. 'Suntem pe orbită! Și tocmai am scris o pagină de istorie europeană: aceasta este prima dată când o rachetă dezvoltată de sectorul privat a fost plasată pe orbită din Europa continentală', a anunțat compania pe X, citată de AFP. O transmisie video către sol s-a întrerupt la 10 minute după decolare, când racheta a depășit raza maximă de acțiune a conexiunii. Startupul spațial bavarez a lansat pentru prima dată racheta Spectrum în martie anul trecut, dar aceasta s-a prăbușit în mare la 30 de secunde după decolare. Odată ce va ajunge la producția de serie, Spectrum urmează să plaseze sateliți civili și militari pe orbita joasă a Pământului, la câteva sute de kilometri distanță de Terra. Isar Aerospace, cu sediul lângă Munchen, își propune să producă 40 de rachete pe an. Compania are deja comenzi până în 2028 în valoare de câteva sute de milioane de dolari, chiar dacă racheta nu este încă gata pentru producția de serie. Prezentatorii transmisiunii în direct au declarat că racheta a atins o altitudine de aproximativ 100 de kilometri față de Pământ la puțin sub patru minute de la lansare - așa-numita linie Karman, care marchează granița teoretică a spațiului. Racheta Spectrum transporta o încărcătură utilă formată din cinci sateliți științifici de la mai multe universități și un experiment științific. Nu a fost imediat clar dacă și sateliții au fost plasați cu succes pe orbită. Inițial, racheta Spectrum trebuia să decoleze în ianuarie, dar lansarea a fost amânată din cauza unei valve defecte. La a doua încercare, din martie, un pescar norvegian nu a reușit să părăsească la timp, cu barca sa, zona de siguranță din apele din largul bazei de lansare. în aprilie, pregătirile de lansare au fost oprite din cauza descoperirii unei scurgeri la un vas sub presiune. în iunie, a apărut o altă problemă. Isar Aerospace intenționează să efectueze alte lansări în acest an, iar construcția celei de-a treia rachete Spectrum este deja în stadiu foarte avansat. Guvernul german, UE și alte state europene au un interes strategic în succesul companiei, cu o forță de muncă de aproximativ 400 de persoane. Până în prezent, Isar Aerospace a strâns peste o jumătate de miliard de euro în capital de investiții, semnând recent un contract de 200 de milioane de euro cu Agenția Spațială Europeană (ESA), parte a unui program ESA conceput pentru a accelera dezvoltarea vehiculelor de lansare europene. în prezent, Europa este în mare măsură incapabilă să lanseze sateliți în spațiu folosind propria tehnologie. Marea majoritate a sateliților europeni au fost lansați în spațiu de SpaceX, lucru deloc agreat de companiile spațiale europene. Isar Aerospace a amintit că SUA a lansat 198 de rachete anul trecut, în timp ce Europa a lansat doar opt. Compania franceză Arianespace operează de mult timp din Guyana Franceză, dar Europa mizează pe concurența dintre Isar și alte companii pentru a lansa sateliți la un cost mai mic, așa cum face compania SpaceX a miliardarului Elon Musk în Statele Unite. Spre deosebire de Spectrum, Ariane este un vehicul de lansare mare, capabil să transporte sarcini utile mult mai grele, chiar și pe orbite geostaționare la aproximativ 36.000 de kilometri depărtare de Pământ. Potrivit European Spaceflight, în acest an au avut loc patru lansări Ariane. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Agenți AI care ar fi asociați cu OpenAI au folosit un site 'wiki' pentru a comunica și a colabora între ei (studiu)
Agenți autonomi de inteligență artificială (AI) dintr-un grup despre care cercetătorii consideră că ar avea legătură cu OpenAI au folosit la începutul acestui an un site 'wiki' public în limba germană pentru a comunica între ei, a împărtăși răspunsuri la sarcinile primite și a face schimb de metode pentru a ocoli restricțiile din medii
Un rinichi de porc modificat genetic a menținut în viață un om timp de 271 de zile
Unui bărbat din Statele Unite i-a fost transplantat un rinichi de porc modificat genetic, care i-a permis să nu mai facă dializă timp de nouă luni, ceea ce reprezintă o premieră mondială, informează vineri DPA. Medicii au precizat că organul de origine animală a fost utilizat ca 'o punte' temporară în perioada în care pacientul aștepta un t
Astronomii au observat nașterea unei comete la 4,8 miliarde de kilometri distanță
Astronomii au observat cum un corp mic, înghețat, care orbitează Soarele dincolo de orbita lui Jupiter, se transformă într-o cometă, oferind o verigă lipsă între comete și corpurile inerte numite centauri, transmite vineri Space.com care citează un studiu acceptat pentru publicare în Planetary Science Journal și care este disponibil în prezent în arhiva pre-print arXiv. Obiectul a fost denumit 450P/LONEOS și a fost descoperit de Observatorul Lowell în 2004. Este un centaur, o specie de corp inactiv care orbitează Soarele între Jupiter și Neptun. Se crede că aceste obiecte au pătruns din Centura Kuiper dincolo de Pluto, traiectoriile lor fiind probabil perturbate de interacțiuni gravitaționale îndepărtate cu planetele gigante gazoase sau chiar de un impuls din partea unei stele aflate în trecere. Atunci când orbita unui centaur intersectează orbita uneia dintre marile planete ale Sistemului Solar, Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, orbita sa devine instabilă pentru milioane de ani. Prin urmare, planetele gigante le pot împinge și mai aproape de Soare sau le pot elimina complet din Sistemul Solar. De mult timp se bănuiește că cele împinse mai aproape de Soare se transformă în ceea ce se numesc comete din familia Jupiter, care sunt comete cu perioade orbitale în jurul Soarelui mai mici de 20 de ani și care sunt influențate de gravitația lui Jupiter. Până în prezent, nimeni nu a văzut vreodată un centaur transformându-se într-o cometă din familia Jupiter. Perioada orbitală a lui 450P este în prezent de 22 de ani, deci nu este încă o cometă din familia Jupiter, dar astronomii conduși de planetaristul Charles Schambeau de la Universitatea din Florida au observat debutul unui comportament asemănător cometelor în cazul acestui centaur. în special, folosind telescopul Gemini North din Hawaii, au observat formarea unui nor de gaz și praf numit comă în jurul nucleului solid al lui 450P, această comă intensificându-se în perioada 2019-2024, când 450P a ajuns la periheliu (cel mai apropiat punct de Soare al orbitei sale). Dacă 450P își menține acest comportament asemănător unei comete și primește încă un impuls gravitațional de la una dintre planetele gigantice, atunci ar putea deveni în sfârșit o cometă din familia lui Jupiter. 'Studierea obiectelor precum 450P ne ajută să conectăm diferite etape ale evoluției corpurilor mici', a spus Schambeau într-un comunicat. 'Centaurii sunt probabil înrudiți cu obiectele transneptuniene, iar unele vor deveni în cele din urmă comete de perioadă scurtă. Studiind activitatea lor, proprietățile suprafeței și compoziția volatilă (substanțe cu puncte de fierbere sau sublimare scăzute, cum ar fi apa și dioxidul de carbon), putem afla cum se schimbă nucleele cometelor pe măsură ce se deplasează spre interiorul Sistemului Solar, cât timp păstrează ghețurile primitive și ce procese fizice transformă un corp înghețat altfel liniștit într-o cometă activă'. Folosind Telescopul Spațial James Webb (JWST), echipa lui Schambeau a analizat coma lui 450P, găsind dioxid de carbon gazos și sugestii de particule de gheață cristalină și praf. Se crede că tranziția sa de la un centaur la o cometă a rezultat din faptul că 450P a avut o întâlnire cu o planetă gigantică. Reconstituind orbita sa dinaintea descoperirii sale din 2004, astronomii au ajuns la concluzia că 450P se afla la 4,6 milioane de kilometri de Saturn în 1992. Aceasta este o distanță destul de apropiată la scara Sistemului Solar. Interacțiunea gravitațională a obiectului cu planeta inelată a cauzat scurtarea semnificativă a orbitei sale, astfel încât periheliul său este acum la 5,4 unități astronomice (813 milioane km), ceea ce este doar puțin dincolo de orbita lui Jupiter, la 5,2 unități astronomice. Ultimul său periheliu a fost în august 2024 și, apropiindu-se de Soare, 450P a primit substanțial mai multă căldură decât în trecut. 'Această radiație solară crescută poate încălzi suprafața și straturile subterane ale nucleului', a spus Schambeau. 'Pe măsură ce aceste straturi se încălzesc, se pot elibera gazele prinse sau gheața volatilă, care pot împinge praful departe de suprafață și pot produce o comă'. Semnificația descoperirii de către JWST a dioxidului de carbon gazos în coma lui 450P, împreună cu absența completă a vaporilor de apă, ne spune că dioxidul de carbon este cel care determină activitatea de pe 450P. 'La distanța obiectului 450P față de Soare, nucleul este prea rece pentru ca sublimarea normală a gheții de apă să fie principala sursă de activitate, așa că detectarea dioxidului de carbon ne oferă un indiciu important despre ce alimentează coma', a spus Schambeau. Deși nu există vapori de apă, JWST a detectat indicii ale unor particule solide de gheață de apă cristalină. 'Posibila gheață de apă cristalină este, de asemenea, interesantă deoarece sugerează că o parte din gheața din comă a suferit încălzire sau procesare fizică, în loc să rămână complet neschimbată de la formare', a spus Schambeau. Pe corpurile cometare neatinse și pe obiectele din Centura Kuiper, gheața se află de obicei într-o stare amorfă, ceea ce înseamnă că moleculele de apă înghețate nu sunt structurate sau aranjate într-un anumit fel, conferind gheții o compoziție poroasă ce îi permite să capteze buzunare de gaz. Pe măsură ce 450P se apropie de Soare, căldura suplimentară pe care o primește face ca gheața amorfă să se transforme în gheață cristalină, cu o structură mai regulată. în timpul transformării, gazele scapă, purtând cu ele particule de praf și gheață de la suprafață. Prin urmare, prezența cristalelor de gheață ne spune că 450P este în proces de modificare termică față de starea sa originală, pe care a primit-o probabil încă de la nașterea Sistemului Solar, acum 4,5 miliarde de ani. Doar o fracțiune foarte mică de Centauri au prezentat vreodată semne de activitate, ceea ce face ca periheliul recent al lui 450P să fie unul foarte important de studiat, deoarece este un exemplu rar de etapă timpurie în tranziția unui centaur într-o cometă. 'Centaurii sunt importanți din punct de vedere științific deoarece se crede că sunt obiecte de tranziție care își au originea mai departe în Sistemul Solar și evoluează lent spre a deveni comete din familia Jupiter', a spus Schambeau. 'în acest sens, ne oferă o modalitate de a studia materialul relativ primitiv din Sistemul Solar exterior în timp ce acesta începe să reacționeze la o încălzire solară mai puternică'.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea) Foto: (C) iStock/https://space.com
Fiecare oră suplimentară petrecută în poziție șezând, asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces prin cancer (studiu)
Fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit și neîntrerupt este asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces în urma cancerului, conform unui studiu realizat în Marea Britanie și citat de Science Daily. Studiul a fost condus de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, și de colegii săi, și