Știință
225 articole
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii
Nobel 2026/ Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, laureații Premiului Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câștigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru 'descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică', potrivit anunțului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org.
Compania Blue Origin a prezentat conceptul 'Power Tower' pentru furnizarea de energie unei baze selenare
Compania aerospațială fondată de miliardarul Jeff Bezos, Blue Origin, a prezentat 'Power Tower' (Turnul de Energie), un sistem conceput pentru a furniza energie solară unei viitoare baze selenare, transmite luni Space.com. Compania Blue Origin a publicat pe 25 septembrie o animație a turnului pe platforma X, ilustrând modul &icir
Dumitru Prunariu, recompensat cu Premiul Theodore von Karman, cea mai înaltă distincție a Academiei Internaționale de Astronautică
Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în spațiul cosmic, a fost recompensat cu Premiul Theodore von Karman în cadrul galei anuale a Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), desfășurată în Antalya, Turcia, duminică, înaintea Congresului Internațional de Astronautică. Premiul Theodore von Karma
Nobel 2026/Cercetările care au deschis calea către pastilele de slăbit, favoritele observatorilor Premiului Nobel pentru Medicină
Cercetările asupra hormonilor care reglează apetitul sunt favoritele observatorilor pentru premiul Nobel dedicat medicinei, care dă luni startul sezonului nobelurilor din acest an, relatează AFP. Câștigătorii celor șase premii Nobel - pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace și economie - vor fi anunțați în perioada 5-12 o
Tentativa eșuată a AI-ului de a rezolva ipoteza Riemann l-a ajutat pe un matematician să progreseze într-o problemă conexă
încercarea eșuată a modelului de inteligenți artificială (AI) Claude, aparținând companiei Anthropic, de a rezolva una dintre cele mai celebre probleme matematice nerezolvate, ipoteza Riemann, a ajutat un matematician să facă progrese în cazul unei probleme matematice conexe, transmite vineri Live Science. La începutul
Extirparea apendicelui, asociată cu un risc mai scăzut de cancer de colon (studiu)
Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters. în trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ''s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată'', a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat. Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt. în cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice. în anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington. După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal. în trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam. în schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal - comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv. Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam. ''Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul'', a spus el. ''Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată'', a explicat coordonatorul studiului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Gabriela Badea)
Jeturile de plasmă emise de găurile negre supermasive pot ''ucide'' galaxii întregi
Oamenii de știință au descoperit modul în care jeturile emise de găurile negre supermasive pot determina felul în care galaxiile-gazdă ''mor'', răspunzând în același timp la întrebarea cu privire la stoparea procesului de aprindere stelară în unele galaxii, conform unui studiu publicat în jurnalul Astrophysical Journal Letters, transmite vineri Space.com. Galaxiile mari, categorie din care face parte și Calea Lactee, sunt înconjurate de halouri uriașe de gaz și praf, numite mediu circumgalactic. Acest material constituie materia primă pentru formarea stelelor. în perioadele de formare intensă a stelelor, gazul pătrunde în galaxii și alimentează procesul, însă, la un moment dat, un anumit factor împiedică răcirea, agregarea și transformarea acestui material în stele - sau chiar pătrunderea lui în galaxii - ducând, practic, la 'moartea' acestora. Studiul sugerează că, atunci când găurile negre supermasive aflate în plin proces de acumulare a materiei (''hrănire'') ejectează jeturi de plasmă, acestea se propagă mult dincolo de centrul galaxiilor - unde își au sediul acești titani cosmici - și dincolo de limitele exterioare ale acestora, perturbând astfel gazul din jurul galaxiilor. Acest fenomen are un impact major asupra modului în care galaxiile formează stele și, implicit, asupra modului în care cresc și evoluează. ''Este o descoperire revoluționară, care rezolvă misterul de lungă durată privind modul în care găurile negre influențează galaxiile, stelele acestora și viața așa cum o cunoaștem'', a declarat într-un comunicat Sanchayeeta Borthakur, co-lider al echipei de cercetare și membră a Universității de Stat din Arizona. ''Această lucrare deschide o nouă direcție de explorare a detaliilor complexe ale legăturii dintre găurile negre supermasive - situate la trilioane de kilometri distanță de noi - și propria noastră existență''. Găurile negre supermasive înglobează o masă de de ordinul a milioane sau miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui într-un spațiu cu diametrul comparabil cu cel al Sistemului Solar. Totuși, în comparație cu galaxiile, care pot găzdui 100 de miliarde de sisteme stelare de dimensiuni similare, chiar și acești titani cosmici au dimensiuni relativ reduse. Deși găurile negre aflate în proces de acumulare a materiei pot reintroduce cantități uriașe de energie în mediul cosmic înconjurător prin intermediul jeturilor și al radiațiilor, efectul pe care îl produc rămâne, într-o oarecare măsură, surprinzător. ''întrebarea uluitoare este cum poate un obiect atât de mic să exercite un impact energetic asupra a ceva atât de enorm?'', a declarat Namrata Roy, co-lider al echipei și cercetătoare la Institutul de Cercetare Raman. Roy și Borthakur și-au concentrat cercetarea asupra găurilor negre active (aflate în plin proces de acumulare a materiei), utilizând observații privind sute de galaxii cu jeturi active - colectate în cadrul programului Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI) - și măsurători radio ale jeturilor provenite din studiul LOFAR Two-meter Sky Survey (LoTSS). Aceștia au identificat puncte de-a lungul jeturilor unde gazul ionizat strălucește intens. Acest fenomen indică faptul că plasma se lovește de aglomerări de gaz din jur și trece prin ele, energizând acest gaz. Acest lucru sugerează că jeturile emise de găurile negre nu influențează gazul din jurul galaxiilor în mod uniform, ci acționează asupra unor puncte specifice. Cel mai puternic impact a fost observat în apropierea marginilor exterioare ale galaxiilor, acolo unde jeturile de plasmă intră pentru prima dată în contact cu mediul circumgalactic, precum și la limita exterioară a mediului circumgalactic. Această din urmă zonă este locul în care jeturile eliberează cea mai mare cantitate de energie. Rezultatele echipei dezvăluie dovezi clare conform cărora jeturile găurilor negre perturbă materia primă din care se formează stele, efectul propagându-se până în mediul circumgalactic. Acest aspect este esențial pentru a înțelege modul în care procesul de formare a stelelor este sistat și cum ''mor'' galaxiile. ''Ceea ce mă entuziasmează cel mai mult este amploarea acestei conexiuni'', a declarat Roy. ''O gaură neagră este incredibil de mică în comparație cu o galaxie, însă impactul său poate ajunge la sute de mii de ani-lumină distanță, pătrunzând adânc în regiunile periferice ale galaxiei. Jetul transportă energia spre exterior, iar gazul luminează de-a lungul traiectoriei sale''. De asemenea, aceste descoperiri oferă oamenilor de știință o nouă metodă de a evalua impactul jeturilor găurilor negre asupra galaxiilor. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: Hailey Nelson/ Arizona State University / Space.com
Parc de distracții cu peste 300 de roboți, inaugurat în China
Peste 300 de roboți umanoizi funcționează într-un parc de distracții deschis în China, în complexul turistic Hengqin Chimelong, conform postului China Global Television Network (CGTN), citat vineri de agenția de presă WAM. Roboții din parcul de distracții se ocupă de înregistrarea și ghidarea vizitatorilor și susțin spectacole, joacă jocuri, inclusiv ping-pong, sau dansează. Parcul oferă peste 100 de experiențe cu roboți, în cadrul cărora vizitatorii îi pot urmări făcând diverse activități, îi pot controla direct sau pot concura împotriva lor. 'Vizitatorii pe care ne dorim cel mai mult să-i atragem sunt persoanele pasionate de tehnologie, adolescenții și părinții. Aici, curiozitatea lor poate fi stârnită', a declarat Jiang Minling, vicepreședinte al Chimelong Group. Majoritatea roboților din parc sunt fabricați de producătorul chinez de roboți AgiBot. Conform datelor publicate de Omdia, un grup global de cercetare și consultanță în domeniul tehnologiei, compania chineză a livrat anul trecut peste 5.000 de roboți umanoizi - aproape 40% din totalul la nivel mondial. Pentru AgiBot, acest parc tematic oferă un lucru deosebit de valoros: date. Un parc deschis și aglomerat generează interacțiuni spontane, din viața reală, genul de date fizice pe care această industrie se străduiește să le colecteze. Deocamdată, parcul are nevoie de un operator la fiecare trei roboți, însă obiectivul este de a avea un operator la fiecare zece roboți. AgiBot a declarat că flota de roboți din parc va crește la peste 1.000 până la sfârșitul anului. Anul trecut, companiile chineze din domeniul inteligenței artificiale (AI) și roboticii au acumulat peste 70 de miliarde de yuani, aproximativ 10 miliarde de dolari SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto: www.hengqin.gov.cn
VIDEO Roboți învechiți și alimentați cu IA s-au autodistrus, sărind în cuptorul de topire al unei oțelării, după metoda Terminator
Compania americană de tehnologie Figure, specializată în crearea de roboți umanoizi alimentați cu inteligență artificială (IA), a distrus roboți învechiți învățându-i să sară în cuptorul de topire al unei oțelării, o idee propusă de actorul Arnold Schwarzenegger, informează vineri EFE. F.02 Decommission pic.twitter.com/NAJsRpplR8— Figure (@Figure_robot) September 30, 2026 A rezultat un videoclip promoțional spectaculos, care poate fi urmărit aici. Compania de robotică a explicat că dorea să distrugă o mare parte din flota sa de roboți umanoizi F.02 pentru a-și proteja proprietatea intelectuală și a accelera producția următorului model, dar demontarea acestora ar fi durat prea mult, așa că a cerut idei utilizatorilor de internet. 'Răspunsul categoric a venit dintr-o sursă neașteptată: Arnold Schwarzenegger, care ne-a sugerat să-i topim. L-am contactat pe Arnold și, când și-a exprimat dorința de a participa, am pus totul în mișcare', a declarat compania într-un comunicat de presă. Această soluție drastică amintește de faimoasa scenă finală din filmul 'Terminator 2: Ziua Judecății', cu Schwarzenegger în rol principal, în care personajul său, robotul T-800, cere să fie aruncat într-o cuvă pentru oțel topit pentru a-i distruge tehnologia și a salva astfel viitorul omenirii. Compania de tehnologie a contactat mai multe oțelării din Statele Unite și Mexic, dar niciuna nu a fost de acord să topească roboți echipați cu baterii de litiu din cauza riscului pe care îl reprezenta pentru instalațiile lor scumpe, până când au găsit în sfârșit o turnătorie dispusă să accepte provocarea, localizată în Imatra, în Finlanda. Ulterior, inginerii Figure au antrenat roboții F.02 să sară de la etajul al doilea din sediul companiei din San Jose, statul California, pe uriașe paturi gonflabile care simulau o cuvă pentru oțel topit. Pentru aceasta, au creat un nou model de inteligență artificială care le-a permis roboților să sară cu precizie, folosind ca referință mișcările cascadorilor din scenele filmelor de acțiune. Odată ajunși în Finlanda, roboții și-au executat misiunea impecabil, în ciuda căldurii extreme și a câmpurilor electromagnetice ale cuptorului cu arc electric de 75 de tone al turnătoriei. Videoclipul, în care apare însuși Arnold Schwarzenegger, arată un robot apucând un lanț pentru a coborî în cuva pentru oțel topit - așa cum face personajul său din film - și alți câțiva roboți lansându-se cu salturi acrobatice în creuzet. Compania a declarat că a distrus aproape toți roboții din acest model, cu excepția câtorva pe care intenționează să îi păstreze, și că va fabrica o serie de obiecte comemorative dedicate robotului umanoid F.02 din barele metalice rezultate din topirea roboților, care vor fi apoi vândute. Deși este specializată în robotică bazată pe inteligență artificială, compania americană de tehnologie a clarificat că nu a folosit această tehnologie în crearea videoclipului promoțional. 'Cu ajutorul lui Arnold Schwarzenegger și al echipei noastre de filmare, am realizat ceva cu adevărat extraordinar. într-o eră a imaginilor generate de inteligența artificială, merită clarificat: am antrenat roboți să sară autonom, i-am trimis în Finlanda și i-am pus să sară într-o cuvă pentru oțel topit', a declarat compania. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea) Sursa foto: Figure/x.com
Nobel/ Laureații din 2026, anunțați în perioada 5-12 octombrie
Premiile Nobel urmează să fie anunțate de săptămâna viitoare, începând cu premiul pentru fiziologie sau medicină, luni, 5 octombrie, și încheind cu laureatul, sau laureații, la economie, lunea următoare, la 12 octombrie. Premiile Nobel, care se acordă, de asemenea, pentru realizări remarcabile în fizică, chimie, literatură și pace, vin însoțite de o sumă recent majorată la 12 milioane de coroane suedeze (1,21 milioane de dolari) și conferă laureaților o faimă instantanee de neimaginat pentru marea majoritate a oamenilor de știință, transmite vineri Reuters. Premiul Nobel a fost creat de bogatul chimist și antreprenor suedez Alfred Nobel, care a stipulat în testamentul său că cea mai mare parte a averii sale trebuie folosită pentru finanțarea unor 'premii acordate celor care, în cursul anului precedent, au adus cel mai mare beneficiu omenirii'. Cunoscut mai ales drept inventatorul dinamitei, Nobel a fost, de asemenea, un om de afaceri, poet și lingvist, care vorbea rusă, franceză, engleză și germană încă de la vârsta de 17 ani. Cele cinci categorii inițiale de premii reflectă interesele care îi erau cele mai dragi. Nobel și-a petrecut o mare parte din carieră dezvoltând tehnologii din domeniul armamentului și a făcut o avere din aceasta, însă, mai târziu în viață, a devenit un prieten apropiat al activistei austriece pentru pace Bertha von Suttner. Ea a fost prima femeie care a câștigat premiul pentru pace, în 1905, iar mulți cred că influența ei l-a determinat să includă un premiu la această categorie. Nobel a murit în 1896, dar abia în 1901, în urma unei dispute juridice privind testamentul său, au fost acordate primele premii care îi poartă numele. Nobel a ales Academia Regală Suedeză de Științe pentru acordarea premiilor pentru chimie și fizică, Academia Suedeză pentru literatură, Institutul Karolinska din Suedia pentru fiziologie sau medicină și Parlamentul norvegian pentru pace. Nu se cunoaște motivul exact pentru care Nobel a ales Norvegia pentru acordarea premiului pentru pace, deși acest lucru ar putea reflecta faptul că Norvegia și Suedia erau asociate într-o uniune politică la momentul la care el și-a redactat testamentul. în 1968, când banca centrală a Suediei sărbătorea 300 de ani de existență, a instituit premiul pentru științe economice, în memoria lui Alfred Nobel, printr-o donație către Fundația Nobel. Această distincție este acordată de Academia Regală Suedeză de Științe, conform acelorași principii ca și celelalte premii. Printre laureații Nobel celebri se numără fizicienii Albert Einstein și Niels Bohr, scriitorii Ernest Hemingway și Albert Camus, dar și lideri precum Nelson Mandela și Maica Tereza. Familia Curie a fost cea mai de succes 'familie de laureați Nobel' - Marie Curie a fost recompensată de două ori, iar soțul, fiica și ginerele ei au figurat, de asemenea, printre cei premiați. Doar cinci persoane au câștigat mai multe premii Nobel, chimistul american și activistul pentru pace Linus Pauling fiind singura persoană care a primit două premii Nobel singur. Unele premii și-au pierdut din valoare de-a lungul timpului, cum ar fi premiul pentru medicină acordat lui Egas Moniz în 1949 pentru lobotomie, o practică ulterior discreditată. Multe dintre premiile pentru pace au fost, de asemenea, criticate, inclusiv cele acordate lui Henry Kissinger, Yasser Arafat, Yitzhak Rabin și Shimon Peres. Faptul că acest premiu nu i-a fost acordat lui Mahatma Gandhi înainte de moartea sa, în 1948, este, de asemenea, considerat de multe voci o mare omisiune. Premiile Nobel sunt înmânate laureaților anual la data de 10 decembrie, la aniversarea morții lui Nobel. Premiul pentru pace este înmânat de președintele Comitetului Nobel norvegian, la Oslo, iar celelalte premii sunt înmânate de regele Suediei, la Sala de Concerte din Stockholm. în cursul serii, aproximativ 1.300 de invitați sunt oaspeții unui banchet somptuos organizat la Primăria din Stockholm. Meniul, planificat meticulos timp de luni de zile de către unii dintre cei mai apreciați bucătari și somelieri din Suedia, este păstrat secret până în momentul în care mâncarea este servită de 200 de chelneri. Mâncarea are o tematică nordică, iar meniul de anul trecut a inclus supă de ciuperci porcini, calcan umplut cu scoici și alge kelp dulci, precum și sorbet de fructe de porumbar cu cremă de brânză proaspătă, coaptă, și pandișpan cu unt rumenit. Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină va fi anunțat luni, 5 octombrie, cel pentru fizică marți, 6 octombrie, iar cel pentru chimie miercuri, 7 octombrie. Premiul Nobel pentru literatură va fi anunțat joi, 8 octombrie, urmat de cel pentru pace, vineri, 9 octombrie. Premiul Nobel pentru științe economice va fi anunțat luni, 12 octombrie. Toate anunțurile vor fi transmise în direct pe canalele digitale oficiale ale Premiului Nobel și pe site-ul nobelprize.org. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
Echipajul misiunii Crew-13 ajunge la bordul ISS în timp record
Trei astronauți și un cosmonaut rus au stabilit joi un record pentru cel mai rapid zbor realizat de o navă spațială americană către Stația Spațială Internațională (ISS), transmite agenția de presă DPA. Durata zborului, de șapte ore și 55 de minute, a reprezentat cel mai scurt timp de la lansare până la andocare pentru o navă spațială americană din istoria ISS, a declarat NASA. Foto: (C) CRISTOBAL HERRERAULASHKEVICH/EPA Racheta SpaceX Falcon 9 care a transportat echipajul misiunii Crew-13 a decolat joi de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida, SUA, avându-i la bord pe astronauții NASA Jessica Watkins și Luke Delaney, pe canadianul Joshua Kutryk și pe rusul Serghei Teteriatnikov. Echipe de astronauți trăiesc și desfășoară cercetări în mod continuu la bordul ISS de aproximativ 25 de ani. Recordul general de viteză pentru un zbor către ISS a fost stabilit în octombrie 2020, când o navă spațială rusă Soiuz a ajuns la destinație în puțin peste trei ore. Cei patru vor rămâne pe ISS aproximativ șase luni. Foto: (C) JOEL KOWSKY NASA HANDOUT/EPA Echipajul Crew-13 îi înlocuiește pe cei patru astronauți ai misiunii Crew-12: americanii Jessica Meir și Jack Hathaway, franțuzoaica Sophie Adenot și rusul Andrei Fediadev. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)
Consumul de zahăr amplifică efectele nocive ale antibioticelor pe durata tratamentului (studiu)
Evitarea alimentelor și băuturilor îndulcite cu zahăr pe parcursul tratamentului cu antibiotice poate proteja microflora intestinală și, prin urmare, sănătatea generală a pacientului, conform unui studiu clinic publicat în revista Nature și citat joi de agenția de presă EFE. Antibioticele sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor, însă afectează bacteriile benefice din intestin, ceea ce permite proliferarea excesivă a bacteriilor nocive. O echipă de cercetători din mai multe centre americane a monitorizat alimentația pacienților cu leucemie pe parcursul săptămânilor în care aceștia au fost internați pentru a primi un tratament intensiv denumit 'transplant alogen de celule hematopoietice'. Pacienții primeau chimioterapie intensivă, uneori însoțită de radioterapie, pentru suprimarea sistemului imunitar și, ulterior, pentru a fi supuși unui transplant de celule stem. Pentru a preveni și trata potențialele infecții, fiecare pacient a luat cel puțin un antibiotic pe durata spitalizării, iar în 80% din cazuri acesta a fost unul din așa-numitele antibiotice 'cu spectru larg', cu cel mai puternic efect asupra microflorei intestinale, acționând asupra multor tipuri de bacterii. Echipa de cercetare a studiat 9.419 de mese consumate de 173 de persoane spitalizate și a elaborat un profil al diversității microflorei intestinale pe baza probelor de fecale prelevate de la 158 de pacienți. Odată cu fiecare tavă cu mâncare, pacientul primea un chestionar în care trebuia să declare cantitatea de alimente și băuturi consumate. Cantinele, la rândul lor, au furnizat informațiile nutriționale pentru toate felurile de mâncare servite, astfel încât cercetătorii au putut înregistra peste 40.000 de alimente. Autorii au monitorizat 128 de mese per pacient pe o perioadă cuprinsă între 12 zile înainte și 49 de zile după transplant. Rezultatele au indicat că pacienții care consumau mai multe dulciuri sau alte tipuri de zahăr în timp ce luau antibiotice aveau o probabilitate mai mare de a suferi o pierdere a diversității microflorei intestinale, deoarece microbii agresivi înlocuiau alte tulpini de bacterii. Printre infecțiile al căror risc creștea cel mai mult din cauza consumului de zahăr se număra cea cu bacteria Enterococcus faecium. Potrivit cercetătorilor, 'atunci când aceasta preia controlul asupra microflorei, pacienții supuși unui transplant se confruntă cu un risc mai mare de infecții ale fluxului sanguin și alte complicații potențial letale'. Echipa de oameni de știință a observat o reducere suplimentară cu 21% a diversității alfa (o măsură a varietății speciilor bacteriene benefice prezente în microflora intestinală) pentru fiecare 100 de grame de zahăr consumate în cele 48 de ore anterioare tratamentului. în plus, cercetătorii au constatat că asocierea alimentelor bogate în zahăr cu antibioticele cu spectru larg amplifică efectele negative asupra microflorei intestinale. 'Aceste rezultate vor fi esențiale pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratament pentru pacienții cu cancer și, potențial, pentru alte persoane care iau antibiotice', a subliniat unul dintre autori, Marcel van den Brink, președintele spitalului City of Hope din Los Angeles, Statele Unite. Rezultatele 'consolidează ideea că dieta exercită o puternică influență asupra microflorei și reprezintă una dintre cele mai practice modalități prin care spitalele pot favoriza recuperarea în timpul tratamentului', a subliniat el. Multe dintre alimentele și băuturile îndulcite, precum shake-urile sau sucurile, au un conținut ridicat de zahăr. Acesta 'este un aspect pe care va trebui să îl evaluăm atunci când prescriem antibiotice', a subliniat Van den Brink, citat într-un comunicat. Pentru menținerea sănătății microflorei intenstinale, autorii studiului îi încurajează pe pacienți să le solicite medicilor să se asigure că antibioticele sunt alese cu grijă dintre opțiunile de tratament la fel de eficiente pentru controlul infecțiilor. 'Gestionarea antibioticelor depășește simpla prevenire a rezistenței la acestea', a subliniat Van den Brink. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Liliecii ar fi apărut în Europa, în urmă cu circa 65 de milioane de ani (studiu)
Liliecii ar fi apărut cel mai probabil în Europa, în paleocenul târziu, cu aproximativ 65-60 de milioane de ani în urmă, conform unor noi cercetări care schimbă perspectiva oamenilor de știință asupra evoluției acestor animale. Timp de decenii, cercetătorii au dezbătut zona în care au apărut pentru prima dată liliecii, Africa, Asia și America de Nord fiind propuse drept posibile locuri de origine ale acestor animale. Acum, o echipă internațională alcătuită din 137 de cercetători din 64 de țări a combinat datele genomice ale tuturor familiilor de lilieci vii cu dovezi provenite de la fosile pentru a reconstitui istoria evolutivă a singurelor mamifere din lume capabile de zbor real. Cercetarea a fost realizată prin intermediul consorțiului Bat1K, o inițiativă globală dedicată secvențierii genomurilor tuturor speciilor de lilieci vii și cofondată de profesoara Emma Teeling de la University College Dublin (UCD), relatează Science Daily. Studiul, publicat în revista științifică Nature, a examinat 103 genomuri de lilieci, inclusiv 42 de ansambluri la nivel cromozomial generate recent, acoperind toate cele 21 de familii recunoscute de lilieci. Cercetătorii au inclus, de asemenea, dovezi provenite de la 44 de fosile de lilieci. Rezultatele sugerează că liliecii au evoluat pentru prima dată în Europa, în timpul paleocenului târziu. Descendenții lor s-au mutat apoi în Africa. Pe măsură ce liliecii au continuat să se diversifice, grupuri separate s-au extins în America, Asia și Australia. De-a lungul timpului, aceste migrații au dat naștere principalelor linii genealogice de lilieci întâlnite astăzi în întreaga lume. Liliecii se numără printre cele mai distinctive mamifere de pe Pământ - sunt singurele mamifere capabile de zbor real, susținut, iar majoritatea speciilor se pot orienta și pot vâna pe întuneric folosind sunetul. De asemenea, reprezintă aproximativ o cincime din totalul mamiferelor vii și au roluri ecologice importante în întreaga lume. Multe specii de lilieci sunt neobișnuit de rezistente la boli și pot trăi mult mai mult decât alte mamifere de dimensiuni similare. Cu toate acestea, oamenii de știință au petrecut decenii încercând să răspundă la întrebări fundamentale referitoare la modul în care au evoluat liliecii și cum s-au dezvoltat trăsăturile lor cele mai neobișnuite. 'Este extraordinar că, după decenii de cercetare și descoperiri contradictorii, avem în sfârșit un arbore filogenetic solid, pe care-l putem folosi acum pentru a înțelege corect cum și unde au evoluat trăsăturile unice ale liliecilor', a declarat Emma Teeling, autoarea principală a studiului și directoarea cofondatoare a proiectului Bat1K. 'De asemenea, dispunem de genomurile necesare pentru a descoperi baza moleculară a acestor adaptări spectaculoase ale mamiferelor și pentru a afla unde se încadrează liliecii fosili în acest arbore', a precizat ea. Descoperirile oferă, de asemenea, noi indicii despre originile a două dintre trăsăturile definitorii ale liliecilor: zborul propulsat și ecolocația. 'întrucât liliecii sunt singurele mamifere cunoscute care au dezvoltat un zbor propulsat real, descoperirile noastre indică Europa drept locul cel mai probabil în care a apărut pentru prima dată zborul propulsat la mamifere', a adăugat Teeling. Cercetătorii au analizat, de asemenea, fosila de liliac Vielasia, aflată pe cea mai veche ramură a arborelui genealogic al liliecilor. Această fosilă sugerează că ecolocația apăruse deja aproape de începutul evoluției liliecilor. Coroborate, dovezile indică faptul că atât zborul propulsat, cât și ecolocația au apărut înainte ca grupurile moderne de lilieci să înceapă să se diversifice. Aceste abilități ar fi putut contribui la succesul evolutiv remarcabil al liliecilor. 'Abordarea pe care am folosit-o pentru a modela împreună evoluția speciilor fosile și a celor vii poate realiza ceea ce alte metode nu pot: să identifice cel mai vechi grup de lilieci fosili, ținând cont de datele genomice, și să descopere când și unde au apărut liliecii', a declarat Liliana M. Davalos de la Universitatea Stony Brook din Statele Unite, de asemenea autoarea principală a studiului. Cercetătorii au reconstruit, de asemenea, pe cale computațională, genomul strămoșului comun al tuturor liliecilor actuali. Această reconstrucție oferă o perspectivă asupra compoziției genetice a unuia dintre primele mamifere zburătoare și creează o nouă resursă pentru studierea modului în care liliecii și-au dezvoltat diversitatea excepțională. De asemenea, oamenii de știință pot folosi setul de date pentru a cerceta modificările genetice asociate cu zborul, ecolocația, longevitatea și rezistența la boli. 'Liliecii ne surprind constant. Ei reprezintă unul dintre cele mai mari experimente ale evoluției', a declarat Sonja Vernes de la St Andrews University din Regatul Unit, autoare principală și directoare cofondatoare a proiectului Bat1K. 'Această resursă genomică extraordinară, punctul culminant al unor ani de cooperare internațională în cadrul proiectului Bat1K, ne permite în sfârșit să înțelegem cum a evoluat biologia lor remarcabilă', a adăugat ea. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: ucd.ie
Astronauții misiunii SpaceX Crew-13 sunt pregătiți de lansarea spre stația orbitală
SpaceX va lansa spre Stația Spațială Internațională (ISS) următorul echipaj de astronauți pentru NASA - misiunea Crew-13 - joi, 1 octombrie, după ora 15:10 GMT, ultimele prognoze meteorologice indicând o probabilitate de lansare de 60%, transmite Space.com. Cei patru astronauți ai misiunii Crew-13 vor decola spre ISS la bordul capsulei Crew Dragon 'Grace', amplasată în vârful unei rachete Falcon 9, pentru o misiune de șase luni pe orbită. Aceștia se vor cupla la ISS la aproximativ 8 ore după lansare. Lansarea va avea loc de la de la Baza Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida. Misiunea Crew-13 îi va transporta pe astronauții NASA Jessica Watkins și Luke Delaney, alături de colegii de echipaj Josh Kutryk (Canada) și Serghei Teteriatnikov (Rusia), într-o misiune de șase luni pe ISS. Aceștia se vor alătura celor trei membri de bază ai Expedition 75, aflați deja la bordul stației, precum și celor patru astronauți NASA din misiunea Crew-12, care urmează să plece în curând și să revină pe Pământ la bordul propriei capsule SpaceX Crew Dragon. Cei patru astronauți ai misiunii Crew-13 au efectuat cu succes, marți (29 septembrie), o repetiție generală pentru ziua lansării, pregătind astfel terenul pentru decolarea de joi.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Modelele de pe aripile fluturilor pot induce în eroare prădătorii prin iluzii de mișcare
Modelele de pe aripile fluturilor au rolul de protecție împotriva unor prădători naturali, precum păsările, inducând în eroare o pasăre care atacă în zbor cu privire la poziția exactă în care se află fluturele, conform unui nou studiu publicat în revista Nature, transmite miercuri Reuters. Cercetătorii care studiază acest mecanism natural de apărare au descoperit că modelele contrastante de pe aripi pot interacționa cu mișcările acestora pentru a crea semnale vizuale înșelătoare privind mișcarea, îngreunând astfel capacitatea prădătorilor de a estima viteza și direcția de zbor a fluturelui, precum și poziția sa exactă. 'Modelele de pe aripile fluturilor se combină cu bătăile aripilor pentru a crea iluzii optice, făcând să pară că fluturele se deplasează într-o direcție diferită de traiectoria sa reală', a declarat Jolyon Troscianko, profesor la Universitatea din Exeter (Anglia) și coordonator al studiului publicat în revista Nature. 'Probabil că acest lucru este suficient pentru a salva fluturele în acea fracțiune de secundă în care o pasăre ar încerca să-l prindă'. Ideea că dungile și alte marcaje pronunțate de pe aripi pot crea un efect de 'dezorientare vizuală prin mișcare' ('motion dazzle') a fost propusă de mult timp de către oamenii de știință. Totuși, experimentele care au implicat diverse animale - precum zebrele, șerpii și șopârlele - au oferit rezultate contradictorii, iar multe studii nu au luat în calcul mișcările aripilor sau ale membrelor. 'Aripile fluturilor sunt suprafețe flexibile care se lovesc una de alta și se deschid brusc, pivotând totodată înainte și înapoi, descriind o formă de cifră opt în timpul zborului. Această mișcare face ca o dungă de pe aripile anterioare să pară că coboară lent în timpul cursei descendente a aripii', a explicat Troscianko. 'însă, în timpul cursei ascendente, această dungă este rapid pliată și răsucită, aliniindu-se cu direcția de zbor ascendentă. Combinate, aceste efecte fac ca mișcarea descendentă a fluturelui să fie mult mai vizibilă decât cea ascendentă, chiar și atunci când acesta zboară în sus', a adăugat Troscianko. Pentru a investiga această ipoteză, cercetătorii au combinat filmări de mare viteză ale unor fluturi reali, modelarea pe calculator, simulări evolutive și experimente folosind ecrane tactile. 'Dungile sunt deosebit de eficiente în a perturba sistemele care detectează mișcarea', a spus Troscianko. 'Iluzia stâlpului de frizerie ('barber pole illusion') este un exemplu elocvent: dungile care se deplasează lateral pot părea că se mișcă în sus sau în jos'. De asemenea, aceste tipare par să sporească incertitudinea privind poziția fluturelui în timpul unui atac. 'Acest efect sporit de confuzie ar fi aproape imposibil de contracarat fără evoluția unui sistem vizual fundamental diferit', a afirmat Troscianko, sugerând că acest aspect ar fi putut juca un rol crucial în succesul fluturilor ca grup. Totuși, nu toți fluturii par să utilizeze această strategie. 'Fluturii care creează cea mai puțină confuzie vizuală legată de mișcare sunt, de regulă, maro sau roșii', a spus Troscianko, sugerând că unele specii se bazează mai mult pe camuflaj sau pe culori de avertizare, care pot semnala prădătorilor că insecta este toxică, veninoasă sau are un gust neplăcut. Pentru a verifica dacă aceste efecte pot influența atacurile, cercetătorii au recrutat 100 de voluntari umani și au realizat 3.000 de experimente virtuale de prindere a fluturilor. Participanții au urmărit înregistrări video și au încercat să prindă fluturi atingând ecranul. Fluturii despre care se estima că provoacă o confuzie vizuală mai puternică i-au determinat pe oameni să țintească mai mult în spatele lor. 'Experimentele de vânătoare care implică păsări și fluturi vii ar fi fost ideale din multe puncte de vedere, dar probabil imposibile și lipsite de etică în practică', a explicat Troscianko. Deoarece circuitele neuronale implicate în percepția vizuală a mișcării sunt fundamentale la vertebrate, cercetătorii speră că rezultatele obținute pot fi extrapolate la alte specii. Fluturii se confruntă cu numeroși prădători, iar confuzia vizuală legată de mișcare s-ar putea să nu-i inducă în eroare pe toți în aceeași măsură. 'Deocamdată, am analizat doar vederea păsărilor', a spus Troscianko. 'în principiu, efecte similare ar putea apărea și în cazul insectelor prădătoare, precum libelulele și muștele răpitoare (asilide). Totuși, acestea au o viteză de procesare vizuală mult mai mare decât păsările, așa că este posibil ca iluziile să nu funcționeze în cazul lor. într-adevăr, libelulele și muștele răpitoare vânează cu succes fluturi destul de des'. Dincolo de biologie, instrumentele echipei pentru studiul percepției vizuale a mișcării ar putea avea aplicații practice, de la îmbunătățirea modului în care este redată mișcarea în simulatoarele de zbor sau de luptă, până la dezvoltarea unor tipare de camuflaj care să protejeze personalul, vehiculele, dronele sau roboții aflați în mișcare atunci când sunt urmăriți vizual. 'Sunt extrem de entuziasmat să explorez cât de utile ar putea fi modelele noastre pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și pentru reducerea disconfortului și a stresului în mediul artificial, unde obiectele care clipesc, se mișcă sau prezintă modele cu dungi pot cauza probleme sau pericole', a mai declarat Troscianko.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Astronomii au descoperit o exoplanetă telurică acoperită de lavă, care ar putea fi similară Pământului timpuriu
Oamenii de știință au descoperit o nouă planetă care sfidează toate așteptările, fiind o lume acoperită de lavă care este, în același timp, neașteptat de rece. De fapt, este cea mai rece lume acoperită de lavă dotată cu atmosferă observată vreodată, conform unui studiu publicat în The Astrophysical Journal Letters și citat de Space.com. Cercetătorii au identificat HD 3167 b, o planetă telurică de tip super-Pământ acoperită de lavă, care orbitează o stea aflată la 154 de ani-lumină distanță. Această planetă orbitează atât de aproape de steaua sa, încât un 'an' pe acea lume (o rotație completă în jurul stelei) durează doar o zi terestră. însă nu este doar o rocă acoperită de lavă - este cea mai mică lume de acest tip descoperită vreodată de cercetători. Cu toate acestea, această planetă a reușit să-și păstreze atmosfera. 'Ceea ce surprinde este faptul că, pe măsură ce o planetă stâncoasă orbitează mai aproape de steaua sa, ar trebui să fie tot mai dificil să-și mențină atmosfera, deoarece este bombardată de vântul stelar și expusă unui flux mai mare de fotoni de înaltă energie proveniți de la stea. Totuși, se pare că multe dintre aceste lumi acoperite de lavă reușesc acest lucru', a declarat într-un comunicat coautorul studiului, Edwin Kite, profesor asociat de științe geofizice la Universitatea din Chicago. De la confirmarea primei exoplanete în urmă cu peste 30 de ani, oamenii de știință au descoperit până acum peste 6.300 de exoplanete diferite. A fost descoperită o varietate incredibilă de planete, de la giganți gazoși fierbinți similari cu Jupiter până la lumi mai mici asemănătoare lui Neptun. Printre acestea se numără și câteva 'lumi acoperite de lavă' - planete telurice suficient de fierbinți încât suprafața lor este topită, transformându-se în lavă incandescentă. în cadrul acestui nou studiu, echipa a efectuat observații cu ajutorul instrumentului MIRI (mid-infrared instrument) de pe Telescopul Spațial James Webb. Acesta permite vizualizarea planetei în spectrul infraroșu mediu, oferind cercetătorilor posibilitatea de a estima temperatura planetei și de a detecta eventuale semne ale existenței unei atmosfere. Cu ajutorul acestui instrument, cercetătorii au observat planeta în timpul unui fenomen numit 'eclipsă secundară', urmărind variațiile luminii în infraroșu mediu care apar atunci când planeta trece în spatele stelei sale. Această planetă se află în blocaj mareeic (rotație sincronă), o caracteristică întâlnită frecvent în cazul lumilor acoperite de lavă. Acest lucru înseamnă că are o parte orientată permanent spre steaua sa și o parte cufundată veșnic în întuneric. însă această lume nou descoperită este puțin diferită de celelalte. Dacă planeta nu ar avea atmosferă, partea sa luminată de stea ar fi 'atât de fierbinte pe cât este teoretic posibil', având în vedere proximitatea față de stea, a declarat în același comunicat autorul principal, Brandon Park Coy, doctorand în echipa lui Kite. Dar nu aceasta este descoperirea. Echipa a identificat o planetă neobișnuit de rece, dotată cu atmosferă - o planetă care 'este vizibil mai rece decât temperatura maximă estimată', a adăugat Coy. Cercetătorii au ajuns la concluzia că planeta pare să aibă o atmosferă care răcește partea expusă la lumină, reflectând radiația stelară și redirecționând, practic, acea căldură către partea întunecată a planetei. Așadar, deși este suficient de fierbinte pentru a fi clasificată drept o 'lume de lavă', este cea mai rece planetă de acest tip observată vreodată care posedă o atmosferă. în mod curios, deși temperatura acestei planete a ajutat echipa să deducă existența probabilă a unei atmosfere, oamenii de știință au mai identificat anterior atmosfere pe lumi de lavă extrem de fierbinți. Acest fapt ridică o serie de întrebări cu privire la modul în care aceste planete își dezvoltă atmosferele și la temperaturile la care are loc acest proces. Această descoperire face parte dintr-un program mai amplu care își propune să răspundă la această întrebare. Programul, condus de astronomul Megan Weiner Mansfield de la Universitatea din Maryland, analizează un grup de 10 lumi de lavă diferite pentru a determina la ce temperaturi tind acestea să își formeze atmosferele. Rezultatele obținute susțin, de asemenea, concluzia tot mai răspândită în rândul oamenilor de știință conform căreia majoritatea lumilor de lavă posedă, probabil, atmosfere. Oamenii de știință extind limitele domeniului exoplanetelor prin explorarea unor lumi bizare și îndepărtate, care ne pot ajuta să înțelegem mai bine propria planetă, precum și modul în care viața ar putea lua naștere și supraviețui în Univers. 'Aceste planete sunt prea fierbinți pentru a susține viața, dar studiindu-le putem obține informații despre procesele relevante pentru alte lumi telurice', a spus Kite. 'în ciuda condițiilor inospitaliere pentru viață, suntem interesați să studiem acest tip de planete deoarece credem că Pământul, în stadiul său incipient, ar fi putut semăna foarte mult cu o lume de lavă', a adăugat Coy. 'Considerăm că, într-o etapă foarte timpurie a istoriei Sistemului Solar, când s-au format planetele terestre, acestea erau extrem de fierbinți din cauza energiei rezultate în urma numeroaselor coliziuni cu planetesimale. Pământul a trecut printr-o fază cunoscută sub numele de ocean de magmă, având o suprafață complet lichidă. Acest rezultat ne oferă posibilitatea de a studia condițiile care ar fi putut exista în primele câteva milioane de ani de existență a Pământului', conform lui Brandon Park Coy.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Ziduri defensive vechi de 4 milenii, cele mai vechi din Africa în afara Egiptului, descoperite în Maroc
Arheologii au descoperit în Maroc ziduri defensive vechi de 4.000 de ani, acestea fiind cele mai vechi structuri de acest gen din Africa de Nord, în afara Văii Nilului, transmite miercuri Live Science care citează un studiu publicat pe 7 septembrie în revista Libyan Studies. Descoperirea extinde cunoștințele despre evoluția umană în această regiune a Africii mediteraneene de nord-vest, cunoscută sub numele de Maghreb, în special în ceea ce privește adoptarea agriculturii. 'Timp de peste un secol, Maghrebul a fost considerat un spațiu gol în preistoria târzie a regiunii mediteraneene', a declarat pentru Live Science, într-un e-mail, Giulio Lucarini, arheolog în cadrul Consiliului Național de Cercetare din Italia. însă noile cercetări arată că acest gol în cunoaștere a fost cauzat de lipsa informațiilor despre regiune. 'Maghreb' este un termen arab care înseamnă 'Vestul' și se referă la Maroc, Mauritania, Algeria, Tunisia și Libia. De exemplu, abia recent, studiile asupra ADN-ului antic au dezvăluit că grupuri de vânători-culegători din Europa ar fi putut traversa Marea Mediterană până în Maghreb în urmă cu aproximativ 8.500 de ani. 'în urmă cu 4.000 de ani, comunitățile de aici își remodelau peisajul și construiau fortificații la o scară nemaiîntâlnită anterior în regiune, într-o perioadă în care și societățile de peste Strâmtoarea Gibraltar treceau prin schimbări', a spus el. 'Abia începem să înțelegem modul în care aceste evoluții de pe cele două țărmuri (Maghreb și Europa) se corelează între ele'. Lucarini este autorul principal al noii cercetări, care descrie cele mai recente descoperiri de la Oued Beht, în Maroc, într-o vale fluvială situată la aproximativ 80 de kilometri est de capitala Rabat. Mulți dintre aceiași cercetători au participat și la descoperirea, de anul trecut, a vestigiilor unui sat preistoric la Kach Kouch, situat la aproximativ 190 km spre nord, în Munții Rif din Maroc, în apropierea Strâmtorii Gibraltar. Studiul descrie descoperirea unui sistem defensiv antic format din șanțuri și valuri de pământ la Oued Beht, realizată de arheologi din Italia, Maroc și Anglia. Elementele cheie ale sistemului sunt câteva ziduri de apărare - în special un zid puternic fortificat situat pe latura sudică a sitului. Arheologii estimează că baza zidului a fost construită în urmă cu 3.500 - 4.000 de ani din argilă, cenușă, nămol și piatră, cu scopul de a proteja așezarea de atacuri. Sistemul defensiv sugerează că așezarea avea o importanță suficient de mare pentru a justifica apărarea. Arheologii au avansat ipoteza că aceasta era un centru agricol timpuriu, unde erau crescute animale, se cultivau diverse plante și existau spații vaste de depozitare. Printre descoperirile făcute la fața locului se numără zeci de gropi în formă de clopot, despre care echipa crede că erau folosite pentru stocarea cerealelor. 'O astfel de lucrare nu este improvizată', a declarat Lucarini. 'Necesită planificare, alegerea locului potrivit în funcție de relief, precum și mobilizarea și coordonarea forței de muncă pe o perioadă îndelungată'. Numărul gropilor indică faptul că situl avea o capacitate de stocare mult mai mare decât necesitățile populației locale. 'Este posibil ca aceste facilități să fi deservit o comunitate mult mai extinsă, acoperind, poate, întregul teritoriu din jur', a explicat el. Totuși, nu este clar cine ar fi putut ataca așezarea. 'Nu știm exact împotriva cui se protejau', a spus Lucarini. 'Mai degrabă decât o amenințare din partea unor invadatori, situația ar putea reflecta o competiție tot mai acerbă pentru terenuri și resurse, controlul asupra circulației în teritoriu și, probabil, existența unei forme de conducere mai bine structurate'. Descoperirile de la Oued Beht sunt esențiale pentru reconstituirea preistoriei în această regiune a lumii, au precizat reprezentanții Consiliului Național de Cercetare din Italia într-un comunicat. Acestea demonstrează că 'aceste comunități din nord-vestul Maghrebului, în mileniul al II-lea î.Hr., erau capabile să conceapă și să realizeze lucrări de construcție majore, la o scară fără precedent în documentația arheologică de până acum', a afirmat Lucarini în comunicat. Descoperirile arheologice recente din Maroc prezintă similitudini cu vestigiile din Peninsula Iberică preistorică, situată de cealaltă parte a Strâmtorii Gibraltar: 'Acolo, fildeșul african și cojile de ou de struț au indicat de multă vreme existența unor contacte cu Africa de Nord. Acum începem să observăm și perspectiva africană a acestei relații', a declarat Lucarini pentru Live Science. Cu toate acestea, existau și diferențe. Siturile contemporane din Peninsula Iberică sunt așezări fortificate de mari dimensiuni, situate pe înălțimi, caracterizate printr-o arhitectură planificată, numeroase obiecte din bronz și morminte bogate care trădează ierarhii sociale pronunțate. în schimb, sistemul defensiv de la Oued Beht pare să fi fost mult mai redus ca dimensiuni. 'Această descoperire nu indică faptul că cele două țărmuri erau la fel', a declarat Lucarini. 'Ea arată că și comunitățile din nord-vestul Maghrebului investeau în lucrări colective de amploare și în controlul unor puncte strategice, într-o perioadă în care zona vestică a Mediteranei traversa schimbări majore'. Descoperirile de la Oued Beht sunt importante deoarece demonstrează complexitatea și capacitățile populațiilor nord-africane din acea epocă timpurie, a afirmat Iman Nagy, arheolog specializat în peisaje din nord-estul Africii (în cadrul UCLA), care nu a participat la studiu. 'Oued Beht este un sit deosebit de interesant, întrucât ne provoacă să regândim locul Maghrebului în preistoria mediteraneană', a declarat Nagy pentru Live Science.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Giulio Lucarini/www.livescience.com
Încălzirea oceanelor polare amenință infrastructura și biodiversitatea (raport)
Schimbările climatice transformă rapid oceanele polare, amenințând infrastructurile umane expuse eroziunii marine, precum și speciile a căror supraviețuire depinde de banchize, avertizează un raport publicat miercuri și citat de AFP. Cel de-al 10-lea raport anual privind oceanele, realizat de serviciul european Copernicus Marine, descrie oceane aflate în plină transformare, de la valurile de căldură din Marea Mediterană și Marea Neagră, la acidificarea apei sau albirea coraliilor. Unele dintre cele mai marcante efecte ale încălzirii globale se manifestă în oceanele polare, care acoperă o cincime din suprafața oceanică mondială. 'Mesajul este foarte clar. Oceanul se schimbă rapid', a declarat Pierre Bahurel, director general al Mercator Ocean International, în cadrul unei conferințe de presă. Temperatura de la suprafața Oceanului Arctic a crescut cu 4,2 grade Celsius între 1982 și 2024, adică aproximativ 1 grad Celsius pe deceniu. Prin comparație, la nivel mondial, oceanele s-au încălzit cu 0,12 grade Celsius pe deceniu în aceeași perioadă. în unele părți ale Arcticii s-au înregistrat încălziri și mai rapide, cum ar fi în Marea Kara, în nordul Rusiei, unde temperatura apei de suprafață a crescut cu 6,7 grade Celsius în 40 de ani. Această încălzire accelerată a Arcticii a provocat topirea banchizei, a cărei suprafață s-a redus cu 17% în 42 de ani. La fiecare zece ani, banchiza pierde 490.000 de kilometri pătrați, adică aproximativ suprafața Spaniei. Această topire a banchizei, combinată cu dezghețarea permafrostului, care provoacă surparea solului, expune coastele la acțiunea valurilor și la eroziunea marină. 'Aproximativ 60% din infrastructurile costiere din Arctica sunt deja vulnerabile (...) la eroziune și la creșterea nivelului mării', a subliniat Karina von Schuckmann, oceanograf în cadrul Mercator Ocean International. în Antarctica, la Polul Sud, topirea gheții marine amenință populațiile de pinguini. Retragerea banchizei la niveluri record în 2022 a coincis astfel cu eșecuri masive în reproducerea acestor păsări marine. Puii lor se îneacă sau mor de frig în cazul în care cad în apa înghețată prea devreme, ca urmare a topirii gheții marine. Peste 90% din coloniile de pinguini imperiali ar putea fi aproape de extincție până în 2100 în cazul în care ritmul actual de topire a banchizelor persistă, potrivit modelărilor realizate de oamenii de știință. Pinguinul imperial a fost inclus pe lista speciilor 'pe cale de dispariție' în luna aprilie a anului trecut. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
O genă care ajută bacteriile intestinale dăunătoare să reziste la antibiotice și dezinfectanți, descoperită de cercetători australieni
O echipă de oameni de știință din Australia a identificat o genă-cheie care ajută bacteriile intestinale periculoase să reziste chiar și la dezinfectanții de uz spitalicesc meniți să le distrugă, transmite miercuri agenția de presă Xinhua. Bacteria Clostridioides difficile a dobândit o genă-cheie care conferă sporilor săi latenți o protecție împotriva antibioticelor și a produselor de curățenie, conform unui studiu recent realizat de Universitatea Monash din Australia. Sporii bacteriei pot rămâne latenți și se pot activa ulterior în medii propice, cum ar fi în intestinul uman, reprezentând un risc deosebit în spitale, unde bacteria poate provoca diaree potențial letală, conform studiului publicat în Nature Communications. Cercetătorii au descoperit că gena care oferă rezistență la antibiotice produce o proteină ce înlocuiește o altă proteină esențială pentru formarea sporilor. Acest mecanism permite bacteriei să producă spori mai rezistenți, capabili să supraviețuiască produselor de curățenie de uz spitalicesc și temperaturilor ridicate din procesul de spălare a rufelor. Astfel, există riscul ca infecțiile să fie mai greu de controlat și ca tulpinile rezistente să se răspândească mai ușor. Cercetătorii studiază în prezent modalitățile prin care pot ținti sporii, pentru a combate acest nou tip de rezistență la antibiotice. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Timnit Gebru, cercetătoare în domeniul eticii AI, recompensată cu premiul Right Livelihood 2026
Cercetătoarea în domeniul inteligenței artificiale (AI) Timnit Gebru, cunoscută pentru activitatea sa în favoarea unei AI mai etice și fostă angajată a Google, a fost recompensată miercuri cu premiul Right Livelihood, supranumit 'Nobelul alternativ', transmite AFP. Fundația care acordă premiul Right Livelihood a premiat, de asemenea, o avocată pakistaneză și două organizații conduse de femei. Timnit Gebru, renumită pentru cercetările sale cu privire la influența prejudecăților asupra algoritmilor AI, a fost premiată de juriu 'pentru că a pus sub semnul întrebării concentrarea puterii în acest domeniu și a deschis calea către tehnologii digitale bazate pe justiție'. în 2017, ea a fondat organizația nonguvernamentală 'Black in AI', care își propune să sporească prezența și vizibilitatea persoanelor de culoare în domeniul acestor tehnologii. Trei ani mai târziu, în timp ce făcea parte din conducerea echipei de etică din cadrul Google, a fost coautoarea unui articol de cercetare asupra riscurilor legate de prejudecățile rasiste și sexiste prezente în modelele lingvistice. Gigantul american i-a cerut să-și retragă afirmațiile, lucru pe care cercetătoarea l-a refuzat, ceea ce a dus la concedierea sa, conform motivării juriului. Cu toate acestea, ea și-a continuat activitatea pe aceleași teme și, la scurt timp după acest episod, a înființat centrul de reflecție DAIR, ale cărui lucrări pun în lumină prejudiciile pe care sistemele de AI le cauzează persoanelor victime ale discriminării și excluziunii. Premiul Right Livelihood a premiat-o, de asemenea, pe avocata pakistaneză pentru drepturi ale omului Jalila Haider - prima femeie din comunitatea hazara aflată în această postură - pentru lupta sa 'împotriva persecuțiilor etnice, statale și patriarhale'. Mișcarea socială eco-feministă Rural Women's Assembly (RWA), care reunește peste 178.000 de mici agricultori din 11 țări din Africa de Sud a fost de asemenea recompensată pentru angajamentul său în favoarea drepturilor femeilor. Juriul a salutat eforturile acestei mișcări de a mobiliza femeile din acest sector și de a le transforma într-o 'forță unită care apără accesul la pământ și la semințe' în fața 'exproprierii conduse de corporații și de patriarhat'. Asociația Georgian Young Lawyers Association (GYLA) a fost, de asemenea, distinsă, pentru 'contribuția sa la construirea și menținerea democrației georgiene'. Premiul Right Livelihood a fost creat în 1980 de către scriitorul, conferențiarul, filantropul și activistul suedezo-german Jakob von Uexküll - nepotul biologului Jakob Johann von Uexküll - după ce Fundația Nobel a respins propunerea sa de a institui două noi premii, pentru mediu și dezvoltare. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
OpenAI lansează un model de inteligență artificială mai ieftin, după ce a respins un altul considerat insuficient de sigur
Compania OpenAI, creatoarea ChatGPT, a lansat marți un nou model de inteligență artificială (AI) de gamă medie, prezentat ca fiind aproape la fel de puternic ca modelul său emblematic, dar la o fracțiune din preț, la o zi după ce a abandonat o nouă versiune a acestuia din urmă, considerată nesigură, transmite marți AFP. Denumit GPT-6.1 Sol, acest nou model este poziționat cu un pas sub GPT-6 Astra, cel mai puternic model al OpenAI, lansat pe 3 septembrie. Lansarea sa, în timpul conferinței anuale a dezvoltatorilor AI din San Francisco, face parte din războiul prețurilor pe care îl poartă cu rivalul său Anthropic înainte de IPO-urile lor mult așteptate. Compania a declarat luni pentru AFP că renunță la lansarea GPT-6.1 Astra, noua versiune a modelului său emblematic, considerând că acesta iese prea des în afara parametrilor săi. Conform propriilor teste, GPT-6.1 Sol respectă mai bine instrucțiunile decât versiunea care l-a precedat. în ceea ce privește ChatGPT, asistentul de inteligență artificială generativă al OpenAI este utilizat acum de peste 1,2 miliarde de oameni în fiecare săptămână, a anunțat compania marți. în iulie, OpenAI a susținut că a depășit pragul de un miliard în mai puțin de patru ani. OpenAI a dezvăluit această cifră la DevDay, conferința anuală a dezvoltatorilor din San Francisco, afirmând totodată că are 2,5 milioane de clienți din lumea afacerilor, sectorul cheie pentru finanțarea investițiilor masive făcute în cursa AI. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Inteligența artificială stimulează investițiile în inovare, conform ONU
Inteligența artificială (AI) alimentează o revenire a investițiilor în inovare, cheltuielile corporative în cercetare și dezvoltare atingând niveluri record, conform unui comunicat dat publicității marți de Organizația Națiunilor Unite (ONU), transmite AFP. Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) a ONU a indicat că tot mai mulți bani se îndreaptă către capitalul de risc, chiar dacă numărul tranzacțiilor de capital de risc a scăzut și s-a concentrat din ce în ce mai mult pe companiile de inteligență artificială. OMPI, agenția ONU pentru brevete și inovare, susține că AI scurtează drumul spre noi descoperiri și conduce o mare parte din creșterea economică globală. 'AI nu este doar o tehnologie disruptivă: va schimba modul în care inovăm și creăm', a declarat reporterilor Daren Tang, directorul OMPI. 'O nouă generație de startup-uri din domeniul științei fundamentale transformă progresele științifice în produse și industrii complet noi în domenii precum științele vieții, spațiul, robotica și energia curată', a adăugat el. Se așteaptă ca cercetarea și dezvoltarea la nivel global să ajungă la 3,4 trilioane de dolari în acest an, crescând mai rapid decât PIB-ul, în timp ce cercetarea și dezvoltarea în afaceri se preconizează că va ajunge la un record de 1,5 trilioane de dolari până în 2025, în creștere cu 5,8%, a menționat OMPI. 'AI ar putea inversa încetinirea productivității pe care am observat-o în ultimii 15-20 de ani în economiile cu venituri ridicate', a declarat Sacha Wunsch-Vincent, co-redactor al Indicelui Global al Inovării anual al OMPI. Directorul OMPI a mai precizat că speră că AI-ul va fi 'o maree în creștere care să ridice toate ambarcațiunile, deoarece (...) un ecosistem de inovare sănătos trebuie să fie robust în cât mai multe domenii tehnologice posibil'. Pentru al șaisprezecelea an consecutiv, Elveția se află în fruntea Indicelui Global al Inovării, care evaluează performanța inovatoare a aproape 140 de țări din întreaga lume. Suedia și Statele Unite își păstrează locurile al doilea și al treilea pentru al patrulea an consecutiv, urmate de Coreea de Sud și Singapore. Franța rămâne pe locul 13. China, la rândul său, a urcat de pe locul 35 în 2013 pe locul 10, în timp ce India a urcat de pe locul 66 pe locul 38, potrivit raportului, care evidențiază, de asemenea, progresul puternic al unor țări precum Vietnam, Turcia și Filipine. Primele cinci centre de inovare rămân neschimbate în 2026, conduse de Shenzhen-Hong Kong-Guangzhou, urmate de Tokyo-Yokohama, San Jose-San Francisco, Beijing și Seul. Osaka-Kobe-Kyoto și Paris au depășit Los Angeles, care a coborât două locuri, până pe locul 12, în timp ce Lyon a înregistrat una dintre cele mai semnificative scăderi, coborând de pe locul 90 pe locul 95. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Problema apărută la unul dintre motoarele Starship ar putea avea un impact asupra obiectivelor NASA de aselenizare
Defecțiunea unuia dintre motoarele Raptor ale navei spațiale Starship, care a fost aproape să pună capăt prematur primului zbor orbital de încercare al navei spațiale construită de SpaceX, ar putea complica capacitatea NASA de a respecta termenele stabilite pentru misiunile astronauților pe Lună, transmite marți Reuters. Starship, concepută parțial pentru a transporta încărcături utile mari în spațiu, este unul dintre cele două vehicule care concurează pentru a deveni prima navă pe care NASA o va folosi încă din 2028 pentru aselenizarea cu echipaj uman, o performanță realizată ultima dată în 1972, la sfârșitul erei Apollo. Deși Starship a îndeplinit o serie de obiective cheie în ultima sa lansare test din Texas, luni, misiunea a fost întreruptă cu câteva ore după o defecțiune a sistemului său de propulsie. în ciuda opririi neașteptate a unuia dintre cele trei motoare principale Raptor, în urma separării navei spațiale de racheta sa de propulsie din treapta inferioară, nava spațială a ajuns pe orbită pentru prima sa desfășurare comercială a unor sateliți Starlink V3. Determinarea cauzei defecțiunii motorului rămâne esențială pentru SpaceX. însă miza este potențial mai mare pentru NASA, deoarece un vehicul de aselenizare Starship s-ar baza pe același sistem de motor pentru transportul astronauților prin spațiu către și de la suprafața lunară. Cât de mare va fi lovitura pentru dezvoltarea Starship depinde de caracteristicile defecțiunii: dacă se dovedește a fi 'o defecțiune singulară a unei piese' sau dacă indică o problemă de proiectare mai mare care necesită modernizări 'în întreaga flotă', a declarat Dean Sladen, inginer aerospațial la Accu Components. 'Orice reparație a motorului care întârzie următoarele zboruri, inclusiv încercarea planificată de a prinde nava cu brațele turnului de lansare (după reintrare), afectează acest program', a spus el. NASA și SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta. O întârziere mai lungă ar reprezenta nu numai un obstacol mai mare pentru ambițiile comerciale ale SpaceX de a-și extinde rapid rețeaua de sateliți Starlink în bandă largă, ci și pentru rolul său esențial în programul selenar Artemis al NASA. 'Adevărata presiune este Luna. NASA are nevoie de Starship pentru Artemis 3', o misiune de testare pe orbita Pământului, planificată chiar vara viitoare ca zbor de repetiție pentru prima aselenizare cu echipaj uman al programului, conform lui Sladen. Problemele motorului și sistemului de propulsie Raptor au contribuit la mai multe eșecuri anterioare ale Starship, inclusiv un motor care nu s-a pornit conform planului în timpul celui de-al 12-lea zbor al Starship din luna mai. Motoarele alimentate cu metan sunt printre cele mai complexe și scumpe componente ale rachetei. în timpul unor zboruri anterioare, SpaceX a renunțat la planurile de testare a motorului Raptor în spațiu. Dar toate motoarele s-au pornit cu succes în timpul ascensiunii în cel de-al 13-lea zbor al Starship din iulie. SpaceX, companie fondată de Elon Musk lângă Los Angeles în 2002, concurează cu Blue Origin, compania rivală de rachete a miliardarului Jeff Bezos, pentru a inaugura o eră a explorărilor selenare în cadrul programului Artemis al NASA. Deși SpaceX a fost inițial contractată pentru a furniza primul modul de aselenizare cu echipaj uman pentru Artemis, șeful agenției spațiale americane, Jared Isaacman, a declarat în aprilie că NASA va alege modulul de aselenizare care va fi primul gata de misiune. NASA a considerat concurența suplimentară ca fiind benefică pentru progres, având în vedere întârzierile tot mai mari din programul de zbor de testare al Starship. NASA își propune oficial să readucă astronauții pe suprafața Lunii până în 2028 - un obiectiv considerat pe scară largă ca fiind prea ambițios - pentru a ajunge acolo înaintea Chinei, care planifică o aselenizare cu echipaj uman până în 2030. De asemenea, va fi nevoie de o navă de aselenizare funcțională pentru misiunea precursoare Artemis 3, încă din vara anului 2027, pentru a testa manevrele de întâlnire și andocare pe orbita joasă a Pământului. SpaceX dezvoltă un sistem de aterizare umană bazat pe nava sa Starship, un vehicul impunător din oțel inoxidabil, mult mai mare decât orice modul de aselenizare construit anterior. Blue Origin își construiește propriul modul de aselenizare Blue Moon, bazându-se pe o filozofie de design mai tradițională. Dacă sunt gata, ambele module de aselenizare vor participa probabil la misiunea Artemis 3, demonstrând manevre orbitale folosind motoarele lor spațiale. Isaacman a făcut publică strategia NASA privind modulele de aselenizare la câteva zile după finalizarea misiunii Artemis 2 a NASA, care a trimis astronauți în jurul Lunii și înapoi, în ceea ce a fost prima lansare cu echipaj uman a rachetei Space Launch System a NASA, construită de Boeing și Northrop Grumman, și a capsulei Orion, fabricată de Lockheed Martin. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Înregistrarea domeniilor de internet cu extensia Sloveniei, impulsionată de dorința lui Trump de a înlocui termenul IA cu ''super-inteligență''
Anunțul recent al președintelui american Donald Trump de a înlocui expresia ''inteligență artificială'' (IA) cu ''super-inteligență'' (SI) a declanșat o creștere a cererilor de înregistrare a unor domenii cu extensia de internet rezervată Sloveniei - ''.si'' -, au indicat marți autorități locale, potrivit AF
NASA și Boeing prezintă pașii următori pentru Starliner
Agenția spațială americană, NASA, a anunțat luni că intenționează să desfășoare misiunea fără echipaj uman Starliner-1 către Stația Spațială Internațională (ISS) în decembrie sau în ianuarie, urmând ca o misiune cu echipaj uman, Starliner-2, să aibă loc în 2028, informează marți agenția de presă Xinhua. NASA a anunțat, de asemenea, planuri pentru un al cincilea și al șaselea zbor Starliner către și de la ISS și a declarat că va colabora cu Boeing și United Launch Alliance pentru a certifica racheta Vulcan pentru transportul echipajului Starliner după ultimul zbor al rachetei Atlas V. Starliner-1 va servi drept misiune de evaluare tehnică pentru validarea îmbunătățirilor aduse capsulei spațiale, verificarea mediilor termice optimizate, obținerea datelor de performanță necesare pentru calificarea sistemului și identificarea riscurilor reziduale înaintea misiunilor cu echipaj uman, conform NASA. Agenția va utiliza date de la misiunea Starliner-1 pentru a continua implementarea măsurilor corective identificate de echipa sa de investigare a programului și pentru a finaliza testarea și pentru certificarea necesară pentru zborul cu echipaj uman, a declarat administratorul NASA, Jared Isaacman, adăugând că planul actual este de a trimite astronauți în spațiu cu Starliner-2 până în 2028. Capsula spațială Starliner a companiei Boeing a fost lansată în iunie 2024, în cadrul primului său zbor de testare cu echipaj uman, avându-i la bord pe astronauții NASA Butch Wilmore și Suni Williams, și a andocat la ISS. în timpul zborului, unele dintre propulsoarele sistemului de control al reacției capsulei spațiale nu au funcționat conform așteptărilor și au fost detectate scurgeri de heliu. NASA a luat în cele din urmă decizia de a readuce Starliner pe Pământ fără echipaj uman, iar cei doi astronauți au revenit ulterior pe Pământ la bordul unei capsule spațiale SpaceX Dragon, în martie 2025. în februarie, NASA a publicat concluziile echipei sale de investigare a programului cu privire la testul de zbor cu echipaj uman din 2024. Ancheta a identificat 61 de recomandări. Pe baza acestor concluzii, Boeing a efectuat modificări termice la modulul de serviciu al Starliner, pe care NASA le va evalua în cadrul misiunii Starliner-1. De asemenea, NASA și Boeing au decis de comun acord să implementeze o modificare suplimentară a designului supapei de propulsie, pentru a ajuta la certificarea navei spațiale și viitoarele zboruri cu echipaj. După misiunea Starliner-1, NASA și Boeing vor finaliza modificarea designului supapei de propulsie a modulului de serviciu. Boeing va implementa, de asemenea, alte îmbunătățiri, inclusiv instalarea unor noi propulsoare și baterii precum și efectuarea unor modificări minore la sistemul de parașute pentru îmbunătățirea performanței și fiabilității, a precizat NASA. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)